33
Autor prof. Roxana Turcanu Gramatica limbii spaniole @Booklet

Gramatica Limbii Spaniole

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Gramatica Limbii Spaniole

Autorprof. Roxana Turcanu

Gramatica limbii spaniole

@Booklet

Page 2: Gramatica Limbii Spaniole

Editura BookletCP 16€4, Bucuregtiwww.booklet.roTel.: 021 4113137

0722 4286300723 152053

Gramatica limbii sPaniole : -:LCAPITOLUL l: ELEMENTE DE FONETICA

1. Allabetul

Alfabetul limbii spaniole este alcatuit din 29 de litere' dintre

care 5 vocale 9i 24 de consoane:A, a (a) N' n (ene)

s, o (oe) N, n lene;C, c (ce) O, o (o)

Ch, ch (che) P' P (Pe)

D, d (de) Q, q (cu)

E, e ie) R, r (ere sau erre)

F, f (ele) S, s (ese)

t"*ri"*" CIP "

Bibliotecii Nalionale a RomAniei

TURCANU, ROXANA

Gramatica limbii spaniole / Roxana Jurcanu'

Bucuregti: Booklet' 2003

Bibliogr.

lsBN 973-86518-3-2

811j342

@Editura Booklet 2003

Toate drepturile asupra lucrarii apartin editurii

G, g (se)r, i (i)J, j (tota)K, k (ka)L, | (ele)U, ll (elle)M, m (eme)

T, t (te)U, u (u)V, v (uve)W, w (doble uve)X, x (equis)Y, y (ye sau I grlega)7, z (zela, zeda sau cela)

2. Reguli de Pronuntie

. Vocalele limbii spaniole se pronunte, in general' ca

vocalele din limba romAnd;. Cruoul de litere CH are o pronuntie apropiata.de cea

-asunetelor romAne$ti C + E sau C + | din cuvintele: ceapa

cioc;Ex: muchacha (latd), chino (chinez)

. c;;;;i6 J; titdre cuE, GUI se pronunta ca in limba

romAnd: qhe, qhi;. fitera g in tim-Ua spaniold, degi apare in scris' nu se pro-

nunla niciodata;. Ex: huevo (ou), hueso (os), huir (a {ugi)

.Litera J situitd inaintea oiicerei vocale se pronunte ca

sunetul romAnesc "h";

Ex: jele (Set), iugar (a iuca), iuntos (impreuna)

Page 3: Gramatica Limbii Spaniole

4 Gramatica limbii sPanQIe

. Grupul LL se pronunld asemenea unui "1" urmat de un "i"

foarte scurt (trebuie sa se auda un "1", muiat);Ex: cuello (qAt), cebolla (ceapir). pollo (pui)

. Consoana ltle pronunli asemenea unui "n" urmat de un

"i" scurt:Ex: nifto (copil), pequefro (mic)' sueno (vis)

-.... Consoana Q se intathegte numai in grupurile QUI Si QUE

si se pronunla ca sunetul din grupurile romAnesti "chi" 9i

"che";Ex: queso (brAnzd), querer (a vrea), quemar (a arde)

. Consoana Z, in orice pozilie, se pronun!6 ca un "s" rostit cu

vArlul limbii intre dinti:Ex: izquierda (stAnga), paz (pace), voz (voce)'

3. Accentul in limba sPaniold

Atunci cand in cadrul unui cuvant o silabi estepronuntate cu mai multd fo(d decit celelalte' se spune

despre'aceasta silabd ci este accentuate.

in limba spaniold, cuvintele terminate in vocald, sau lrconsoanele N, S se accenlueazd pe penultima silabit

Cuvinlele terminate in consoand, exceptand consoanele N

S se accentueazi pe ultima silabi. Toate excepliile de la

aceastd reguld sunt marcate in limba spaniold prin AQQENTUiGRAFIC:--E-*'. exum"n (examen), canci6n (cAntec), llegar (a sosi)

cr6ter (cratdr), bArbaro (silbatic).Accentul grafic se mai intrebuinieaze in urmatoarele cazurt

. Penlru i marca interogalia sau exclamalia unor categorl

de cuvinte, in tunclie de context:Ex: qu6, qui6n, cuAl, cu6nto (pronume relative $i inlerc'

gativej; c6mo, d6nde, ad6nde, cuAndo (adverbe)

. Pentru a diferenlia omonimele:Ex: mAs (adverb) - mas (dar. insd).

Si (conjunclie) - si (adverlc ai pronume personal refle'"'

El (articol) - 6l (pronume personal)

Gramatica limbii spaniole 5

Tu (pronume posesiv) - tti (pronume personal)Te (pronume personal) t6 (numele plantei 9i a

biuturii ceai). Pentru a arita ci doui vocale alaturate se pronunla in

dou5 silabe separate:Ex: rio (riu), dia (zi), geogralia (geografie), tio (unchi).

4. Elemente de ortografie

Limba spaniolA loloseste, in general' aceleasi norme de

ortografie ca limba romAnA. Existd, totugi, nigte particularitali

in domeniul ortografiei care o diferenliazd de limba romAnigi de alte limbi:i tnterogalia gi exclamalia sunt marcate atAt la s{Argitul

enuntului, cat 9l la INOEPUTUL acestuia, cu semnul respectlv

resturnat,Ex: aQui6n quiere escribir la carta? (Cine vrea sa scrie

scrisoarea?)1Qu6 penal (Ce Pdcat!)

. Ghitimelele se pun atet la inceputul cdt 9i la slargitulenun{ului numai in Partea de sus:

Ex: "El Quijote" es una obra representativa para laliteratura espaRola,

Semnele diacritice

Semnele diacritice in limba spanioli sunt urmatoarele:. Tilda (-)', apare deasupra lui "n": fl.

Ex: mahana (mAine), nino (coPil).o Trema ('); apare deasupra lui "u": ii.

Ex: antigiiedad (antichitate), lingiiistfca (lingvisticd)

CAPITOLUL ll: ARTICOLUL $l SUBSTANTIVUL

1. Articolul

in limba spaniold existd un articol hotarit 9i un articolnehotdrit. Spre deosebire de limba romAni, ambele articolese pun inlotdeauna INAINTEA numelui pe care il determind

Page 4: Gramatica Limbii Spaniole

6 Gramatica limbii sqaniole

A. Articolul hotdrAt

Singular PIural

Masculin el los

Feminin la las

Ex,: el lugar (locul), la casa (casa)' los chicos (copiii) las

Gramatica limbii slaniole 1

b) cu substantivele care denumesc zileb qeildmenii-' f*, ff s6bado por la tarde regresar6 mi madre'

(SAmbita la prAnz se va intoarce mama mea)'

c1 penru a expima vilrsta in to"!'ii,:!Y:P':'"^^^.Ex. Juan llego a nuestro pueblo a los velnte^anos-

iJ;;. a"sosit in satul nostru cAnd avea 20 de anl )

d pentru a preciza momentul .i1.-care se sever$este o-'

Zctiune inir-o locugiune advefuialdEi: A las dos dias se march6 de la ciudad

(DuPd douA zile a Plecat din oras )

d pentru substantivizarea vefuelor la infinitiv' 'Ex:

El hablar demasiado nos cansa'(Ne oboseste vorbilul excesiv)'

Ei-e#ibiii el dibujar son dos acciones que le gustan

mucho.lScrisul 9i desenatul sunt doui acliuni ce ii plac mult )

0 inatiea numetor de ranttle ffru,?r-:-Jl1!!./:2P:?Ie^t: d!4

- cAnd au valoare genericd: los Habsburgos' los.uorbones

;; i;.";tna;"familia": los L6pez' (familia-L6pez)' los

Vel6squeEx: Los Vel6squez no nacen cada dia'-"

leictori ca VelAsquez nu se nasc in liecare zt 1

o) inaintea suo''{arrtivetor sefior' sefiora' sefiorita urmate de

un nume ProPriu sau un titlu:Ex: el seflor Rodriguez

h) pentru subs'tafttivizate oridrei pdfii de vorbire.sau chiar"' '"-iiaWr:,tii

"tunc=cend acdsleta suil substantivate:

Ei, l.rJ"riii"nire el porqu6 de su comportami-ento

{Nu inteleqe motivul comportamentulul -sau l

i.lo le gusta oir siempre este "no qulero" s-uyo

(Nu ii piace sa auda intotdeauna acest "nu vreau" al sdu )

Obs. in limba spaniol6 existe propozitii care s-au substanti-

vat definitiv:Ex, ef ilUefotodo (gtie tot), el hazmerreir (mascariciul)

palabras {cuvintele).Articolul hotdrit masculin singular "el" precedat de pre-

ooziliile "de" 9i "a" se unegte cu acestea 9i apar formele

contrase del gi al .

Ex: El cuaderno del prolesor es interesanle'Los alumnos le iegalaron un libro al profesor'

Arricolul hotarat se intalne$te lAngd nume proprii (dc-n-u

miri geogralice - nume de tAri):-- dor (Ecuador), El Japon (Japonia)' Los*"

E.t"Oo. Unidos (Stateie Unite), La India (lndia)' El

Uiugruy (Uruguay), El Paraguay (Paraguay)'

Articolul hotarat se mai int5lneqte 9i langa nume de

orase:::F*, l" Mancha, La Meca, La Rioja' La Paz' La Haya

(Haga). La Corufla.

Substantivele de gen {eminin care incep cu a accenlual

orimesc la singular articolul hotarat e/ Aceeagi regula se

loii"a si substintivelor care incep cu hl3 accentual'-'"i*, .r-iit" (su{letul). el arma (arma)' el ala (aripa) e-

"io" 1zorilel, el incla (ancora).' el .ave,(pasErea) e

hacha (securea), el hada (zAna)' el hambre (Toameai

el haya (tagul).

Obs. La plural, aceste substantive se arliculeazd normal c'iiiiotithoiarAt feminin plurat: las alas' las almas' las hadas

Cind se foloseste articolul hotarit?

d Dentru a expdma oEin lootliuni adverbiale' 'Ex:

A las ocho de la manana nos enconlramos'(La ora opt dimineata ne intilnim)'

Page 5: Gramatica Limbii Spaniole

8 Gramatica limbii sqannle

l) d,rd indeplinegte funcliite de aftiol posesiv 9i artial' demonstrativ , -..-+^ -,,^L

Ex : Su camisa es nermosa pero h tuya-me g-u:g,TY:P *a'-"

iC#;$;;i.'t" tt"iouta' insa a ta imi place mult

mai mult.)El sequndo corre bastanle Plen

tC.ii"-"r doilea aleargd destul de bil: ], ^-.El vestido blanco no le"gusta tanto que el amarillo

Fi""fii" "fUa

nu ii ptace ia lel de mult ca cea galbend )

il in unele enuntui exclamative: . . ^ -" Ex: ila mar de bienl lla pobretisqtu"":)---,.,,.

n niitea subslantiu-etotr prqedate de prepoztyt:'

Ex: El libro se halla sobre la mesa'

[C"tt"" se gaseste Pe masa )

Micolul hotarat neutruArtico|u|hotaratare,inspanioli,gioform6neutra"|o"

care se toloseqte numai la singular'""'6" ,ilrit."ta in urmatoarele cazuri:

. oJn'ttu .uO.tantivarea adjectivelor' participiilor' pronu-

melor, adverbelor etc'Ex: lo 0til, (utilul), lo nuevo

r cdnd este urmat de un "Ol'"ttiu

sau.un adverb + coniunclia

oue exprima un superlativ exclamallv-Et,-'f.fo

sabes lo mucho que te amal- ittu stii cat de mult te iubestel). inaintea pionumelor relative: que' cual.

ii: tto entiende lo que le dice su amtgo -

(Nu inletege. ceei ce ii spune prietenul siu )

. urmat de prepozrlta Ae-p"nt* exprimarea.sensurilor de- ;;i;;;; "pt"dtemi", cand urmeaza un substantrv

ix:lo O'e Pilar nos conmovi6 mYc!9-^ 6; c; i t-' iniamprat lui Pilar ne-a impresiona:

mult.)Lo d6 comer demasiado no es algo-sano

'(A mAnca prea mult nu este ceva sanatos )

. in locutiuni 9i exPrestt: .

Ex: oor lo menos (cer putin)' por tq Yitlg-(11P-a,,cum se*

VJo"; "

ri *Li"t t"ueiiuirj' por lo tanto (prin urmare)

B' Articolul nehotdrit

Singular Plural

M*wlln un unos

Feminin una unas

in l*bu spaniold, artlcolul ^neho^ldrat

indePlineste

up'o"p"""i6r""!i iunctii :" il $.?: f lili;EXtff iJ ffi ;;il; i'11 ry: : !"^1311"".",1; lios ar u m n o s

i;ffi;lEuii, d;'mun'an"' (niete mere)

2' Substantivul

Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: genut Ql

numerul.A' Genul

DupA gen, substantivele spaniole se gupeazi in masculine

si feminine. In limba 'pun'ori'riiJ

ixisri cEtlul NEUTRU'

Genul duPd terminatieSunt rnasaline";';:;b;;i;"tg brminate tn uo" neaaentuat: et cuaderno

(B?:''J,l)i "J*tH !l?i""ot" de ra resurd: ra roto ({otosrafia)'

la mano (mana)' la radio ["#"13, neaffintuat: er .hombreb) subslantivele termin atr

(barbatul), el nomDre lnumele)' el timbre.(sonena)'

Exceptii: la muerte t*i'"ii""i' la leche (laptele)' la llave

{heia), la nune inorui;]'ia'inaore (T9T1i la mente

(mintea), la costumore iobiceiul)' la catastro{e (catastro-

ii1. ta piiamio" (Piramida)

a Jlotliiira" bminate in "-t "

Lnl' '! "=

!'^^'!t' Ex.: el olicial (olrterui)"'el rnonton (914*"9.ull el amor-" '

iitigo.t"d), el mes (luna)' el cenit (zenitul)'

Page 6: Gramatica Limbii Spaniole

Sunt feminine:a) substantivele terminate in "-a" nea&entuat

Ex,: la ventana (fereastra), la casa (casa) etc.Exceptii: el problema (problema). el mapa (harta), el

. . esquema (schema), el sistema (sistemul), el tema (tema).b) substantivele terminate in "-d":

Ex.: la juventud (tineretea), la unrversidad (universitatea),la salud (sindtatea), la bondad (bundLtatea), la pared(peretele), la vid (vi{a de vie).

Exceplii: el atarid (cogciugul), el abad (abatele), el alud(avalansa) etc.

c) substantivele terminate in "-2":Ex.: la paz (pacea), la voz (vocea), lavejez (bitrineqea;.Exceplii: el pez (peqtele), el arroz (orezul), el capuz(gluga).

Formarea genului leminin in limba spaniold. cu ajutorul lerminaliei "-a' la aproape toate substantivele

masculine ce se termine in '-o" 9i in consoand:Ex: nifro (copil) - nifia (copita)

Hermano (lrate) - hermana (sora)Abuelo (bunic) - abuela (bunici)Lobo (lup) - loba (lupoaicd)Catal6n (catalan) - catalana (calaland)Ing16s (englez) - inglesa (englezoaici)

. cu ajutorul sulixului '-iz":Ex: emperador (impdrat) - emperatriz (impariteasa)

Actor (acto0 - actriz (actrite). cu ajutorul sulixului "-esa''

Ex: duque (duce) - duquesa (ducesa)Principe (prinl) - principesa (printesa)

. folosind sufixul '- ina":Ex: rey (rege) - reina (regind)

. regula "perechii de cuvinte":Ex: madre (mamd) - padre (tata)

Hombre (bdrbat) - mujer (lemeie)

Gramatica limbii soaniote

Yerno (ginere) - nuera (nord)Toro (taur) - vaca (vaca)Caballo (cal) - yegua (iapa)

Substantive an aceeagi formd dar cu sensuri diferite la mas_culin gi feminin

el pez (pestele) - la pez (smoara)ol capital (capitalul) - la capital (capitala)el frente (Jrontul) - la frente (fruntea)el cura (preotul) - la cura (ingrijirea)el c6lera (holera) - la colera ifuria)el orden (ordinea) - la orden (ordinul)el radio (raza cercului) - la radio (radioul)el pendiente (cercelul) - la pendiente (panta)el corte (tdigul, croiala) - la corte (curtea unui suveran)el haz (snopul) - lahaz (suprafata)er cometa (cometa) - la cometa (zmeul de hArtie)los lentes (ochelarii) - las lentes (lentilele)el espada (matadorul) - la espada (spada)el lema (tema) - la tema (incapalAnarea)

'

Substantive cu acoeagi formi pentru desemnarea ambslo,s€xe (substantive epicene)el Aguila (acvila), .el goni6n (vrabia), et cisne (lebdda), tacorneja (cioara), el elefanle (elefantul), la rana (broasca), laserpiente (garpele), el buho (bufnila), el gusano (viermele),la paloma (porumbelul), la mosca (musca), la cucaracha(gAndacul), el camello (cdmila).

B. Numdrulin limba spaniold, ca gi in limba romana, existe numarul

singular gi plural.Pluralul se formeazi respectAnd urmitoarele requli:

a) substantivele ce se termini in vocald neacientuataprimesc un 1s':Ex: cama - camas, libro - libros

Gramatica limhii <naninla

Page 7: Gramatica Limbii Spaniole

12 Gramatica limbil spanioleb) substantivele ce se termine in consoani 9i in ,,_y,,pnmesc

terminalia "-es':Ex: flor - flores, color - colores, rey - rey€s, buey _ oueyes

c) substantivele ce au ca terminilie un :,_el,-L"cenruatprimesc un "- s":Ex: cal6 - caf6s

d) substantivele terminate in celelalte vocale accentuate: _a,-i, -o, -ri primesc de obicei ._es":

Ex: borcegui - borceguies {bocanci)Rubi - rubies 1ru6ine.1Bamb0 - bambdes (bambugi)Jabati - jabalies (misrreli)

Forme de plurale neregulate

.. Subslanlivele terminate in "-s", neaccentuale pe ullimasilabS, cele terminate in "-ri si numete propriiilrhinut. in"-2" nu i$i modificd forma la plural.

5.1;^"11?. .?nullsis (anatizaranatizete), etltos brindis (roas _

rurnoasturlte), lallas crisis (criza/crizele), los S6nchez, losLODez.

Substantive care i$i schimbd genul la plural. el anleojo (luneta) - los anteojos (ochelarii). ra esposa (solia) - las esposas (catu$ele)o el celg (zelul) - Ios cetos (gelozia). el grillo (greierele) - los griilos (lanluri de picioare)

Substantive cu ac€la$i sens la singular gi la plural

: :l ti.-ip" (timpul, vremea) - tos riempos (timpurile, vremurite)

: :l:9T],"1.9 (nceputut) - toscomienzos (inceputurite). er iln (star$itut) - los fines (sfArgitul). Ia espalda (qpatele) - las espaldas (spatele). la mocedad (tinerelea) - las mocedades (tinerelile).

1. pozilia adjectivuluiin.general, nu exista o pozitie lix6-a adjectivului in raporr

:l s^!9stanjivyt pe care it determini. forusi suni niEie regutioe care trebuie si {inem seama:. Adjectivele stau, de obicer, dupd substantiv:ut,:I:-]: g,or!-1 j,.?i3 grasa;. cielo azut tcer atoasrru;

" .. c.nlc.a ategre (lelle vesele).. AoJecrrvut se aseaza in fala substantivului atunci cAnd sedore$te evidenrierea unor caritali are fiinlei sau obiecturuiexprtmat prin substanlivul determinat:Ex:la oscura noche (intunecata noapte), las btancas

manos (albele mAini), dutce azr.tcar'(zahdr dulce).. Adjectivut are un loc fix in anumite erpriiil'coniJiie rn ,.,Ex: et m,edio euo (evut mediu), idea-/r iidee;ilIi t"

"o"o_ . ryedQ (evut mediu). senrido comrinibrn ii.ii.. rxrsra ad;ective care igi schimbi sensul in tunclie depo.zilia lor (inainte sau dupa sunsraniruuile'""iJ'ii o","r-mina):Ex: un pobrehombre (un biet om) - un hombre pobre (unom sarac)

^Cierfa.noticia (o anumiti qtire) _ noticia cierta (gttre

stgura)

l.l::f,",,lyier (o.femeie simpti) - una mujer smple(o remete rgnorantd)una-nueva lalda (o alta luste) _ una falda nueva (ofusti noud).

2. Genul

_ - in limba spanioli existd adjective cu doud terminalii, unapentru .masculin, una pentru feminin si adieciive cuterminalie. unicd. Adjectiv6le.cu doua t"iriri"fli ," i"imind lamasculin in "o", iarla feminin se termini in "_a,:Ex: bello - bella

Duro - duraRojo - roja

CAPITOLUL ttt: ADJECTTVUL

Page 8: Gramatica Limbii Spaniole

14 Gramatica limbii s?antole

Acelasi lucru se intAmPld cu:. Adiectivele termlnate ln '-ete" "-ote" la masculin lprimesc

'-a' la feminin):Ex. reqordete (grasut) - regordeta lgrAsul-t).

Grandote (maricel) - grandota imarldca)'. Adiectivele care se rermini in consoand' care arata natio-

naiitatea sau originea:Ex: esPahol - esPanola

Alemdrn - alemana

. 3' Numirul

Ca 9i substantivele, 9i adjectivele au numirul singular si

orrrJ Frururui adjectivelo; se formeazd dupi modelul plu-

ralului substantivelor:a) Adiectivele termlnate in vocal6' lormeazd pluralul prin'

adiuqarea unui 1s':

fx:-a"marifto (galben) - amarillos (galbeni)t' n*uOf" iimabilj - amables (amabili)'

b) Adiectivele terminate in consoand {ormeazd pluralul prin-'

adiugarea terminaliei -aes':Ex: l6rroz - lerroces (feroce)

Catalan - catalanes (catalani)

c) Adlective care nu iEi modi{icd forma la plural: .

Ex: cursi (de prost gust), rosa (roz)' narania (portocaliu)

violeta (violet), lila (mov)'

4. Gradele da comParalie

Gradeie cle comparatie ale adiectivului sunt: pozitivul

comParativul, suPerlativul'. Gradul Pozitiv:

Ex: Riluca es una chica alegre(Raluca esta o lata veseli )

. Gradu! mmParativ:a) de suqeioritate:'

Ex: Haluca es mds alegre que lu-ana'

(Raluca este mai vesela decal Juana )

3ranatica limbii s\aniob 15

d de inferioritate:Ex: Raluca es menos alegre que Juana

lRaluca este mai putin vesela decat Juana)'

c) de egalitate:' Ex.

-Raluca es tan alegre como Juana

Raluca es igual de alegre que Juana .

lRaluca este la fel de vesela precum Juana)

. Gradul suPerlativf*. FuOr'o "t

el alumno m6s estudioso de la clase'" iptOio ".t"

elevul cel mai studios din clasa )

. Superlatiwl absolut:Ex: Su hiio es muy trabajador' (Fiul lui este foarte-harnic )

Suoerlativul absolut se mai formeazA $i cu ajutorul su{i-

xelor qfsimo" si q6rrimo':

Ex: amPlio - amPlisimoSimPle - simPlicfsimoAsPero - asP6rrimoC6lebre - celeb6rrimoBueno - bonisimoFuerte - {ortisimo

Exista 9i pretixe cu valoare superlativi: "archi:' 'extra-"'

'suD€rj, "ultra-":Ex: archiconocido, ultraurgente'

Adjective cu lorme neregulate la comparativ 9i superlativ

pozitV Comparativ Superlativ Superlativrelitiv absolut

bueno meiormalo Peorgrande mayorpequefro menor

el meior 6ptimoel peor Peslmoel mayor mSximoel menor mlnlmo

Construclii speciale cu adjective. Por + dajeaiv; de + adjecttiv

Ex: Poiabunido, emPez6 a bostezar'(De plictisit ce era, incepu si cagte )

Page 9: Gramatica Limbii Spaniole

Gramatica limbii

De enojada, se puso a llorar./T)a ailnir2li na ara innanrr ei nl;nni I

. Por + m4s/muy + adjectivEx: Por mas feo que sea, tienes que recibir el regalo.(OricAt de urat ar fi, trebuie sa prime$ti cadoul,)Por muy guapo que sea. no puede hablar asi.(OricAt de aralos ar fi, nu poate vorbi asa.)

. htial hotdrdt + adjectiv + de + substantivEx: El sabio de Guillermo (istelul de Guillermo).

5" Acordul adjectivului cu substantivul

Ca reguli, aproape intotdeauna adjectivul se acordd ingen 9i numdr cu substantivul pe care il determind.. Clnd subiectul este tormat din substantive masculine si

feminine, adjectivul se pune la masculin plural.Ex: La bebida y el traje lipico rumanos.

(Bautura gi portul romanesc.). CAnd adjectivul preceda mai multe substantive, se acordd

Ia singular, cu substantivul cel mai apropiat:Ex: Su magnifica elegancia y estilo.

- (Minunata sa elegantd $i stil.). In construcliile formate dintr-un substantiv colectiv urmat

de determinanli la plural, adjeclivul se acordd fie cu sub-stantivul, fie cu determinanlii:

Ex: un grupo de chicas alegres - un grupo de chicas alegre(o ceatd de fete vesele)

. Uneori, adiectivul se acordi la singular in gen cu substan-livul cel mai apropiat:

Ex: Es un libro de mfsica y filosoffa moderna.

6. Apompain limba spaniola, existe ni$te adjective care se apoco-

peazd (adici pierd grupul final de litere):Ex: bueno - buen (un buen libro = o carte buni)

Malo - mal (un mal poeta = un poet {ara talenl)Grande - gran {un gran personaje = un personaj mirel)

Grcmatica limbii spaniole 17

Aceste adiective se apocopeazi numai atunpi cand seafli in fata unui substantiv la masculin, singular, In fata altoradjective sau in lala celor leminine, nu se apocopeaza.

CAPITOLUL lV: PRONUMELE

1. Pronumele personale

- Pronumele personal este singura parte de vorbire dinlimba spaniold care are o declinare propriu-zisa Astainseamni ci are {orme speciale pentru cazurile: nominaliv,dativ, acuzativ, prepozilional, atal accentuate (forme tonice)cAt gi neaccentuate (forma alonA).Deosebiri fatd de limba romana:. Persoana I gi a ll-a plural prezintd forme distincte pentru

masculin $i femininEx: nosotros - nosotras vosotros - vosotras

. La persoana a lll-a singular se intalnbste o formd de neulru,care se traduce prin "acest lucru", "aceasta".

Ex: No lenemos que hablar sobre ello.(Nu trebuie sa vorbim despre acest lucru.)

. Pronumele de politele usted, ustedes (dumneavoastrd,domniile voastre) se releri la persoana a ll-a, dar selolosegte cu persoana a lll-a a verbului.

Ex: iC6mo se llama usted? (Cum vi numili?)Ustedes quieren algo especial para esta noche.(Domniile voastre doresc ceva deosebit pentru^^^^^+x ^^^rx \duEd5ld >vqt d. ,

Formele pronumelui p€rsonal

i:+,ltornh*t$ hs{t.

trdrffi

Pgrsoana Iss. yo tTt€ aml mi, conmigo

pl.nosotrosnosotras

nos a n(Isolrosa ncsotlEls

nGsollosnosolras

PoRoanaalla: ,

sg. h: t€ ati ti, contigo

pr.vosotrosv(xiotral

06 l' SOtl0SI vosotlas

vosotrosvosolras

Page 10: Gramatica Limbii Spaniole

Pe$oana l$Nwftativ Fetlv Aixtffi, lPrcFodtioha

Foqnra atorrl Foffrd tdnicd

Persoanaa lll-a

sg.

6lslla€llousl€d

le, lola, lalole

a6la ella

61, ella, ello

pr.ellosellasusledes

los€slas

a ellosa ellas

ellosollas

Gramatica limbii spaniole Gramatica limbii spaniole

Pronumele neutru in acuzativ lo poate aoarea cainlocuitor al unei lntregi propozilii, cu funclia de pronumepersonal demonstrativ (ca in limba romAnd):

Ex: Ya te Io habia explicado varias veces.

^ (Deja iti explicase asta de cateva ori.)In general, pronumele personale se ageaza inaintea ver-

bului. Totugi, existe o exc€ptie: atunci cAnd verbele sunt lainfinitiv, imperalivul pozitiv, g€runziu, formele atone ale pro-numelor personale se pun dupl verb gi se un€sc cu acesta,formAnd un singur cuvAnt.

Ex: Mi hermana quiere escribirte una carta de Inglaterra.(Sora mea vrea si ili scrie o scrisoare din Anglia).Dame un poco de agua, por favor.(Di-mi pulina ape, te rog.)

Pronumele personal reflexivFormele pronumelor rellexive sunl: me, ts, se, nos, os, s€

(md, te, se, ne, ve, se).Ex: Cada mahana me lavo con agua caliente.

(ln fiecare dimineatd me spal cu apd caldd.)Poco a poco, se acostumbr6 con su presencia.(lncel, incet se obignui cu prezenla lui.)

2. Pronumele demonstrativein limba spaniola, pronumele demonstrative au

urmdtoarele lorme:

Ex: Esto es algo que no nos Interesa.(Asta este ceva ce nu ne intereseazd.)Aquello no es ningun asunto suyo.(Acel lucru nu este lreaba lui.)

Atunci cAnd lorma neutre a pronumelui demonstrativ esteurmatd de prepozilia de + verb la infinitiv, are sensul de"acliunea de a":

Ex: Eso de chismear no me gusta nada.(Bar{itul nu imi Place deloc.)

Existd o deosebire importanta fald de limba romana: aga

cum se observd din tabel, in limba spaniold sunt doue formepentru pronum€le de apropi€rc (6ste, esta, 6se, 6sa' esto'eso) Si- una pentru cel de deptrrtarg. Prima formd aratiobiecte situate in apropierea porsoanei care vorb€$te, iarcea de-a doua indicd obiectele atlate in preajma p€rsoanei

cu care s€ vorbeste, iar lormele aqu6l, aqu6lla, aquelloarata, ca $i in romana, obiecte indepirlate de vorbitor.

Ca inlocuitor al unui substantiv, pronumele demonstrativpoate indeplini in propozilie functiile acestuia: subiect, numepredicativ, atribut gi complement.

Ex: Este es mi cuaderno.(Acesta este caietul meu.) - subiect.

Pronumele demonstrativ apare in mai multe epresii: aeso de (cam. in jur de). esfr- es (adica), por es (de aceea).y ae que (pe ldngi faptul cd), en esto (intre timp)

Sln$.rlet Pfural

Masdlin6ste (acesta)6se (acesta)aqu5l (acela)

6stos (aceqtia)6sos (aceqtia)aqu6llos (aceia)

Femlnin6sta (aceasta. asta)6sa (aceasta)aqu6lla (aceea)

6stas (acestea)6sas (acestea)aqu6llas (acelea)

N€utruesto (aceasta)eso (aceasta)aquello (aceea)

Page 11: Gramatica Limbii Spaniole

20

Adjectivele demonstrative

,, Atunci cand determind un.substantiv, pronumele demon_strative functioneaza ca adjective O"rbnrtrliiu".] !, ,rn,

identice ca forme cu pronumele demonstrative:

,^^19J::1":i" ,demonsrrarive_ nu au rorme pentru neurru

Granatica limbii spaniole 21

-Formele.pronumelor' posesiue rp* iol"- r.,tr..,rr*Gr" 1",uDservalil: Alunci cAnd dorim sa individualizim obiectul

(deoarece in timba spaniold, Jrp" .r,ij s,iri, "nL

"xi.tasubslantive neutre).Ex: Estos chicoi saben hablar espahol bastante bren.(Acegtlcopii stiu sa

id d;.-'.-;;##i?,innT ff ii::ix :*', de bine )

(Nu vrea si primeascd acel Oulnel il ttori.)

3. pronumele posesive

, .,Cq si in limba romAnd, ac€ste pronume au forme van_3Pf^f funcrie-de sen si numar. C"[;;;;;"t.so'lii'.",u;H:Fr?"

doud ptanuri: cet at posesorutuisi cetZi ob,iectutui

posedat.dintro serie, pronumele posesiv "pui"

in.otlt O"articolul hotdrdt, chiar daci are functia de nume preO-itativ:Ex: E{ ,libro con dibujos es el tuyo, no ut q,I"-.u nuffu

soore la mesa.(Cartea cu desene este a ta, nu cea care se gdsegte. pe masa.)

Adjectivele posesive

..CAnd inso{egte un substantiv, pronumele posesiv devineadjectiv gi are urmetoarele rorme:

Un singur obiect Fooedal !{ai ll|ulte obiects pos€datg

Mai multiposesori

| (el) nu€stro (al nostru)(la) nu€stra (a noastrd)ll (el) vuestro (al vostru)(la) vuestra (a voastra)lll (el) suyo (al lor, at dum

neavoastre)(la) suya (a lor, a dum-neavoastra)

(los) nuestros (ar nostri)(las) nu€stras (ale noastre)(los) vuestros (aj vostri)(las) vuestras (ale voastre)(los) suyos (ai lor. ai dum-neavoastra)(las) suyas (ale lor, aledumneavoastra)

I (el) mfo (at meu)(la) mfa (a mea)

'

ll (el) tuyo (at tau)(la) tuya (a ra)lll (€l) suyo (al tui, at ei, al

sau, al dumitale)(la) suya (a lui, a ei, a sa.a dumneavoastra)

(los) mfos (ai mei)

aie dumneavoastra)

(las) mfas (ale mele)(los) tuyos (ai rdi)(las) tuyas (ate rale)(los) suyos (ai lui, ale ei, aisei, ai dumneavoastra)(las) suyas (ale ei, ale tui.

tlrr*qfrobfrd,pt: MaimunepH@,F(se(ki

Un singnrr posesor

lMi (meu, mea)ll Tu (teu. ta)lll $.t (sdu, sa, tui, ei,

Dumitale, dumnea.voastra)

Mis (mei, mele)Tus (tii, tale)Sus (sii, sale, lui, ei,Dumitale, dumnea-voastra)

Mal mulg posssori

I Nuestro (nostru)Nusstra (noasva)ll Vuestro (vostru)Vusslra (voastre)lll Su (lor, dumnea-

voastre)

Nu€stros (noqtri)Nugstras (noastre)Vu€stros (voqtri)Vusslras (voastre)Sus (lor, dumnea-

voastra)

Page 12: Gramatica Limbii Spaniole

22 Gtamatica limbii spaniole Ctamatica limbii sDaniole ?3

Ex: Cuantos le conocen le odian.(Toti cei care il cunosc il urdsc.)

4. Construclii interogative Si exclamative:Ex: ;Qu6 dla mAs horrible!

(Ce zi inlioritoare!);Qui6n te dio la botella con agua?(Cine ti-a dat sticla cu apa?)

5. Pronumele cual, cuanto pot insoti substantive cu rol deadjective relative:Ex: Cual el cuervo, tal el huevo.

(Cum e sacul 9i peticul.)Cuantas manzanas quiere, tantas le doy.(Cate mere vrea, atatea ii voi da,)

5. Pronumele neholdrAt

Aceasta categorie de pronume se imparte in mai mullecategorii.

A. Pronume nehodreb care se refere numai la nume defrinte:

a) alguien (cineva) - este numai pronume, are o singurdforma Si se folose$te numai la singular.Ex: Quiero que alguien haga algo.

(Vreau ca cineva si faci ceva.)

b) nadie (nimeni) - numai pronume; prezinta aceleagi carac-teristici ca Si "alguien".Ex: Nadie sab(a el secreto de Juan.

(Nimeni nu Stia secretul lui Juan.)c) quienquiera (oricine) - numai pronume; se folosegte 9i la

oluralEx: Quienquiera venga, no quiero que te vean.

(Oricine ar veni, nu vreau si te vadd.)

B. Pronume nehotdrilte c€,re 8e relerd Ia nume de luctuti:a) algo (ceva) - pronume; invariabil

Ex: Es algo que no me gusta.(Este ceva ce nu imi Place.)

Ex: Quieremos mucho a nuestras hermanas,(Le iubim mult pe surorile noastre.)No les gustan tus ideas. (Nu le plac ideile tale,)Vuestra escuela es muy limpia.($coala voastra este foarte curata.)

4. Pronumele relative gi interogativein limba spanioli, ca gi in limba romAnd, pronumere reta

tive pot indeplini Si lunctia de pronume interogative.Pronumele relative sunl urmatoarele:. Que (ce, care). El que (cel ce. cel care). la que. Las que (cele care, cele ce). los que. Lo que (ceea ce). Quien (cine. care), quienes (cine, care). El cual (cel care), lo cual (ceea ce). Cuyo, cuya, cuyos, cuyas (al, a, ai, ale cdrui I cdrei I cdror). Cuanto (cAt, care, ce), cuanta (cata), cuantos (cati).

cuantas (cate).Observalii:1. Pronumele que este invariabil, adicd nu are forme dis_

tincte penfu gen gi numar.Ex: El hombre que se ve es mi padre.

(Barbatul care se vede este tatal meu.)Los profesores que organizaron la conierencia esran. muy cansados.(Profesorii care au organizat conferinla sunt foarleobosili.)

2. Pronumele quien are o singurd forme pentru ambelegenuri (masculin Si feminin). Are, insi, o formd distinctdde plural: quienes.Ex: Quien siembra vienlos, recoge tempestades.

(Cine seamini vAnt, culege furtund.)3. Formele cuantos, cuantas sunt echivalente cu todos, lqs

que, todas las que, la {el ca in limba romAnd:

Page 13: Gramatica Limbii Spaniole

Gramatica limbii spaniole

b) nada (nimic) - pronume; invariabilEx: No ouiere nada.

(Nu vrea nimic.)

C. Pronume nehotdr1te care se referd la nume de fiinle 9ilucruri

a) alguno (vreun, vreunul) - atAl pronume cat qi adjectiv:forme distincte pentru feminin gi plural.Ex: Algunos creen que nosotros tenemos razon.

(Unii cred cA noi avem dreptale.)b) uno (unul) - pronume gi adjectiv, cu lorme distincte pentru

singular si plural.Ex: Compre unos libros

(A cumpirat niqte cArli.)Tiene una hermana guapa.(Are o sori Jrumoasa.)

c) ninguno (nici unul) - pronume $i adjectiv; are lorme dis-tincte pentru feminin gi plural.Ex: Ninguno te conoce.

(Nimeni nu te cunoagte.)No tiene ning0n problema.(Nu are nici o problemd.)

d) otro (altul) - pronume Si ad.iecliv; are lorme distinctepentru feminin $i plural.Ex: Otros a{irman el contrario.

(Allii suslin contrariul. )Esta es otra pregunta.(Aceasta este alti intrebare.)

e) cualquiera (oricare, orice, oarecare) - pronume $i adiectiv;are o singurd torma pentru masculin Si leminin; la pluraleste cualesquiera.Ex: Cualquiera que sea.

(Oricare ar fi.)

D todo (to| - pronume Si adjectiv; are forme distincte pentruleminin gi plural.

Ex: Todos estaban contentos.(Toti erau mullumiti).

Gramatica limbii spaniole , 25

g) cada (fiecare) - doar adiectiv; este invariabil si se

folose$te doar la singular.Ex: Cada alumno tiene que venir a la escuela,

(Fiecare elev lrebuie sd vind la scoald,)

h) varios (cAtiva, mai mulli) - adjectiv gi pronume; are formapentru feminin; se folosegte de reguld la pluralEx: En nuestro jardin hay varios Arboles

(ln grddina noastre sunt mulli arbori.)i) Fulano, Mengano, Zutano (cutare) - pronume nehotarete

invariabile.Ex: Me lo dijo Fulano,

(Mi-a spus-o cutare,)

6. Pronumele de identitate 9i intirireMismo, misma, mismos, mismas

Ex: Es lo mismo.(Este acelagi lucru.)El mismo muchacho hablaba tambi6n ingl6s.(Acelagi copil vorbea de asemenea englezi )

Se constata ca acest pronume are forme distincte pentrugen gi num6r, liind atdt pronume cAt si adjectiv.

Page 14: Gramatica Limbii Spaniole

26 Gramalica limbii spaniote

OAPITOLUL V: VERBUL

, in limba spaniolA, verb_ut are aceleagi categorii gramalt_cate ca si in timba romAnd, aotca: mo-o]lr, il;;i';;r""n",numarul, dialeza.

,*^9yij trei moduri personale (indicativul, coniundrvut qirmperativur) 9i trei moduri-nepersonare (infinitivuL,!erunzrurparticipiut) Limba spaniotd n; "* ;;,li';;;il."' ,"

1. Conjugarea verbelor regulate la diateza activiVerbele spaniole se grupeaza in trei coniuqdri:. Conjusarea I lvernZrc'cu. iniiiitiiii ii"ili i'iotar (a vorbi),tomar (a lua). llorar (a plAnge):.

9"^:,:9."1"^"- a Ea iverbete cu infinitivut in _er): teer @Tanca). comer (a manca), beber (a se lemtrJ

-'' '

. 9:liys1r"" a ura (verb,'ere i, iiriiiiiiri'it'_ir1: parrir (apreca), cumplir (a implini), vivir (a trei).

-' " -/' y'

2. Formarea timpurilor simple gi a modurilor, ??"9 lu radicalul verbului (oblinut prin indepirtarea suti-xului infinirivat) se adaugd terminiliite'spe;i;;;;;i;;r,

Indicativ prezent

a) v_erbul 1amar" (conj. l)trx: amo _ amamos

Amas - am6isAma - aman

b) verbul "leer. (conj. a ll_a):Ex. leo - leemos

tees _ le6istee _ leen

c) verbul tivir'(conj. a lll_a)Ex. vivo - vivimoi

vives - vivlsvive - viven

Gramatica limbii spaniole zlPertect simplu indicativ

a) verbul "amar'(conj. l)Ex: am6 - amamos

Amasle _ amasteisAm6 - amaron

b) verbul "leer" (conj. a ll-a):Ex, Lei - lerrnos

Leiste _ leisteisLey6 _ leyeron

c) verbul rvivir" (conj. a lll-a)Ex. Vivi - vivimos

Viviste _ vivisteisVivio _ vivieron

lmperfect indicativ

a) verbul "amaf (coni. l)Ex: amaba _ amdbamos

Amabas - am6baisAmaba _ amaban

b) verbul .leer'(conj. a il_a):Ex. Leia _ leiamos

':l::il:ii''c) verbul tivir'(conj. a lll_a)Ex. Vivia - viviamos

Vivlas _ vivlaisVivia - vivfan

Prezent conjunctiv

a) verbul .amar, (conj. l)Ex: ame - amemos

Ames _ am6isAme _ amen

b) verbul 1ee- (conj. a ll_a):Ex. Lea _ leamos

Page 15: Gramatica Limbii Spaniole

28 Gramatica limbii sDaniolc

133'.il3i''c) verbut fuivir' (conj. a lll-a)

Ex. Viva - vivamosVivas - viv6isViva - vivan

Modul imperativ

Are forme proprii doar pentru persoana a ll-a (singular giplural) 9i numai la forma afirmativd.

Persoana a ll-a plural se obline prin inlocuirea lui .f finalde la infinitiv cu 'd".

Ex: Comer:come (t[) - comed (vosotros)Escribir:escrib€ (tu) - escribid (vosotros)Tomar: loma (ti) - tomad (vosotros)

Forme neregulate (la persoana a ll-a singular):Ex. Hacer - haz

Poner - pontr-veSalir - salSer - s6Decir - di

in cazul imperativului negativ, pronumele personal neac-centuat se a$eaze inaintea acestuia:

Ex: ;No me digas!(Nu mai spunel)

Modul gerunziu

in limba spanioli, gerunziu! are doud forme: una simpld9i una compusS.

Forma simpli se formeazi addugdnd la radicalul verbuluitermina{ia aando'(alunci cAnd verbele sunt de conjugarea l:amando, lavando, cantando) $i terminalia ,-isndo' (atuncicAnd verbele sunt de conjugarea a ll-a gi a ll!-a): bebiendo,comiendo, escribiendo, entendiendo).

Forma compusl se lormeazd din gerunziul simplu al ver-bului 'haber' + participiul unui verb: habiendo hebido, habi-endo comido, habiendo escrito, habiendo entendido.Aceastd ultimi formi a gerunziului exprimd o actiuneincheiatd inaintea acliunii verbului principal, indiferent deintervalul de timo dintre ele.

Ex: Mi hermano, habiendo entendido la lecci6n, {uecapaz de decirme algunos datos imporlantes.(Deoarece a in[eles lec]ia, lratele meu a fost in staresd imi spund nigte date importante.)Julio la deio llorando.(Julio a lasat-o plAngdnd.)Mirando a los 6rboles, el chico pasaba por el parque.(Privind arborii, biiatul se plimba prin parc.)

Modul participiu

Participiul se formeazd addugAnd la radicalul verbului ter-minatiile'-ado' (conjugarea l) 9i '-ido" (conjugarea a ll-a gi alll-a): amado, comido, vivido.

Unele participii sunt neregulafe. Acestea sunt terminatein achO', aso", qtg'.

Ex: Hacer - hechoDecir - dichoVer - vistoAbrir - abierloCubrir - cubiertoMorir - muertoEscribir - escrito

Existi 9i verbe ce au doud participii (unul regulat gi altulneregulat) - lorma neregulatd este lolositd, de obicei, cu va-loare adjectivali.

Ex: Abstraer - abstrafdo - abstractoConcluir - conduido - conclusoConfundir - confundido - confusoCorregir - conegido - @rrectoDespertar - despertado - despierto

Page 16: Gramatica Limbii Spaniole

Elegir _ elegido _ etectotrxpresar _ expresado _ expresotrxrenoer _ extendido _ extensoFijar_fijado_fiioFreir-freido_iritoHartar_hartado_hartoIncluir _ incluido _ inclusopresumir _ presumido _ presuntoHomper_rompido_rotosujetar - sujetado _ sujetorusp€nder _ suspendido _ suspensorusltutr _ sustituido _ sustituto (se folosegte numat ca

Tenir - tefiido - tinto substantiv)

_ torcer - torcido _ tuertoroate verbele ce se

lelmlna in -olver, au participiul in"-uelto': devolver _ devuelto, envolver _

"nur"iioi-'.'3. Timpuri simple formate cu infinitivul

Viitor

Verb conjug. l: Amar6 - amaremosAmar6s _ amar6is

_ Amard _ amar6n

" _, rerminaliile specifice viitorului sunt identice gi penrru ver_oele de conjugarea a ll-a qi a lll_a.

- .'-v v' vv"

Condilional prezentVerb conjug. l: Amarfa _ amariarnos

Amarias _ amarfais_ Amarla _ amarian

- - terminaliile specifice condilionalului prezent sunt identice$r penrru verbele de conjugarea a ll_a 9i tlli;. ""

,. "

Gramatica limbii spaniole 31

4. Formarea imperfectului gi a viitorului conjunctivlmperfeci conjunctivVerb conjug. l: Amara / amase _ am6ramos / amdsemos

Amaras / amases _ amarais I amasersAmara / amase _ amaran / amasen.

i Verb conjug" ll: Leyera / leyese _ leyeramos I levesemosLeyeras leyeses _-leyerais , leyeselsLeyera leyese - leyeian reve6Jn.

Verb conjug. lll: Viviera i viviese _ vivi6ramos / vjviesemosVivieras /vivieses _ vivierais / vivieseisViviera / viviese - vivieran / viviesen.

Viitor conjunctivVerb conjug. l: Amare _ amaremos

Amares _ amareisAmare _ amaren

Verb conjug. ll: Leyere _ ley6remosLeyer€s - leyereiseyere - leyeren.

Verb conjug. lll: Viviere _ vivi6remosVivieres _ viviereisViviere _ vivieren.

5. Conjugarea verbului auxiliar "haber" (timpurile simple)Infinitiv: haberGerunziu (forma simpld): habiendoPadicipiul: habidoIndicativ

- prezent:.h9 1". ha, hemos, habdis, han- tmponed: habia, habias, habia, habiamos, habiais,habian

- perfec{ simplu: hube, hubiste, hubo, hubimos, hubisteis,hubieron

- viitor: habr6, habr6s, habr6, habremos, habr6is, habr6n

Page 17: Gramatica Limbii Spaniole

Gramatica limbii sDaniole Gramatica I imbii spaniole

- condilional: habria, habrias, habria, habriamos.habriais. habrla

Conjunctiv- prezent: haya. hayas, haya, hayamos, hayAis, hayan- imperfec{: hubiera (hubiese), hubieras (hubieses),

hubiera (hubtese), hubieramos (hubi6semos).

.. hubierais(hubieseis).hubieran(hubiesen).- viitor: hubrere, hubieres, hubiere, hubi6remos, hubiereis,

hubieren.

6. Formarea timpurilor compuseTimpurile compuse din limba spaniola se formeazd cu

verbul "haber" + participiulverbului de conjugat:

Perfectul compus indicativ

Se formeazd din prezentul indicativ al verbului ,habef +

participiul verbului de conjugat:Amar - he amado, has amado, ha amado, hemos amaoo.

hab6is amado, han amaoo.Leer - he leido, has leido, ha leido, hemos leido, hab6is

leldo, han leldo,Vivir - he vivido, has vivido, ha vivido, hemos vivido. hab6is

vivido, han vivido,

Mai mult ca perfectul indicativ

Se formeazl din impertectul indicativ al verbului "habef+ participiul verbului de conjugat:Amar: habia amado, habias amado, habia amaoo,

habiamos amado, hablais amado, habian amaoo.Leer: habia lefdo, habias lefdo, habia leido, habiamos leido,

hablais leido, habfan leido.Mvir: habia vivido, habfas vivido, habia vivido. habiamos

vivido, habiais vivido, habian vivido.

Perfec{ul anterior indicativ

Se formeazA din perfectul simplu al verbului .haber" +

participiul verbului de conjugat:Amar: hube amado, hubisle amado, hubo amado, hubimos

amado, hubisteis amado. hubieron amado.Leer: hube lefdo, hubiste leido, hubo leido. hubimos leido,

hubisteis leido, hubieron leido.Vivir: hube vivido, hubiste vivido, hubo vivido, hubimos vrvr-

do, hubisteis vivido, hubieron vivido.

Viitorul anterior indicativ

Se formeazi din viitorul indicativ al verbului .haber" +

participiul verbului de conjugat:Arnar: habr6 amado, habr6s amado, habrd amado, habre-

mos amado, habr6is amado, habr6n amado.Leer: habr6 leido, habr6s leido, habr6 leido, habremos leido,

habr6is leido, habrdn lefdo.Mvir: habr6 vivido, habrirs vivido, habr6 vivido, habremos

vivido, hab16is vivido, habrAn vivido.

Condilionalul perfect

Se lormeazd din condilionalul prezent al verbutui "habef+ participiul verbului de conjugat.Amar: habria amado, habrias amado, habria amado,

habriamos amado, habriais amado, habrian amado.Leer: habrla leido, habrias leido, habria leido, habriamos

leldo, habrfais lefdo, habrlan leido.Vivir: habria vivido, habrias vivido, habria vivido, habriamos

vivido, habrlais vivido, habrian vivido.

Perfec{ul conjunctiv

Se formeazi din prezentul conjunctiv al verbului "hab€f+ participiul verbului de conjugat:Amar: haya amado, hayas amado, haya amado, hayamos

amado. haydis amado. hayan amado.

1

I

I

Page 18: Gramatica Limbii Spaniole

34 Gramatica limbii spaniol|

Leer: haya leido hayas lefdo, haya leido, hayamos leido,hayAis leido, hayan leido.

Vivir: haya vivido. hayas vivido, haya vivido, hayamos vivido,hayAis vivido, hayan vivido,

Mai mult ca perfectul conjunctivSe lormeazi din inperfectul conjunctiv al verbului"habe(

+ participiul verbului de conjugat.Amar: . hubiera amado, hubieras amado, hubiera amado.

hubi6ramos amado, hubrerais amado, hubieranamado.

. Hubiese amado, hubieses amado, hubiese amaoo,hubi6semos amado, hubieseis amado, huoresenamaoo.

Leer: . hubiera lefdo, hubieras leido, hubiera leido,hubi6ramos leido, hubierais leido, hubieran leido.. Hubiese leido, hubieses leido, hubiese leido,hubi6semos lefdo, hubieseis leido, hubiesen lefdo.

Vivir: . hubiera vivido, hubieras vivido, hubiera vivido,hubi6ramos vivido, hubierais vivido, hubieran vivido.. Hubiese vivido, hubieses vivido, hubiese vivido,hubi6semos vivido, hubieseis vivido, hubiesen vlvi_do,

Viitorul anterior conjunctiv

Se formeazi din viitorul conjunctiv al verbului ,haber" +

participiul verbului de conjugat:Amar: hubiere amado, huSieres amado, hubiere amaoo,

hubi6remos amado, hubierels amado, hubrerenamado.

Leer: hubiere leido, hubieres lefdo, hubiere leido,hubi6remos leido, hubiereis leido, hubieren leido.

Gramatica limbii spaniole 35Z.Con;rg"r""ffi

Modul indicativ

Prezent: soy. eres. es. somos. sois, son.Inryrfect: era. eras. era. eramos. erais, eran,|,ertect simplu: lui. fuiste, fue, fuimos, luisteis, fueron.vllor.:.sele. seras, sera, seremos. sereis, seran.uonotltonal: serfa. serias. seria. seriamos, seriais, serian.|,"^f:ay.t compus: he r has I ha I nemos /i "6j[l r,un .iooMat mutt ca perfectul: habia / habias / habia / haUamos_ lhabiais / habian sidoPerfectul anterior: hube / hubiste /nuOo i nriimos / hubisteis. /hubieron sido.Viitorul anterior: habr6, habr6s, habrA, habremos, habr6is,

habr6n sido.Condilionalul perfect: habria, habrias, habria, habrramos,

habriais, habrian sido.

Modul imperativ

se (tti)Sed (vosotros)

Modul conjunctivPrezent:sea. seas, sea, seamos, sedis, sean.lmp€rfect: fuera (fuese). fueras (fueses), iuera (frcspr

fu6ramos ({u6semos), luerais'6uesei.l,''tr"r"ii(fuesen).

Viitor: fuere fueres, fuere, fueremos, fuereis, {ueren.renecl: naya, havas. hava. hayamos, haydis, hayan sido.Mai mult ca perfect: hubiera (hubjese). hubieras (hubieses).hubiera (hubiese), hubi6ramos(hubi6semos).. hubierais (hubieseis).hubieran (hubiesen) sido.

Viitoranterior: hubiere, hubieres, nutii"r", hubi6remos,hubi6reis, hubieren sido.

Page 19: Gramatica Limbii Spaniole

36 Gramatica limbii spaniole

8. Folosirea verbelor "sef $i 'estar"

Limba spanioli deline doud verbe (ser gi estar) care, cavaloare gramaticali 9i sens lexical, sunl deseori echivalentecu verbul romAnesc "a li".

Ser - exprimi conceptul de existenld a unui obiect, liintd,lucru etc. Se folosegte pentru a arala insugirile deter-minanle ale respectivului obiect sub aspect fizic, mate-rial, moral etc. (culoarea, maleria, forma, nationalitatea):

Ex: Esta hoja es de papel. (Aceasta {oaie esle de hartie.)La leche es blanca. (Laptele este alb,)Juan e alto, pero su primo es bajo.(Juan este inalt, dar varul seu este scund.)Sus abuelos son viejos. (Bunicii lui suntbdlrAni.)Mi hermana es joven. (Sora mea este tAnird.)Michael €s aleman.(Michael este de nalionalitate germani.)

Constructii frecvente cu verbul "sef': es verdad (esteadevdral), es decir (adicd), es lo mismo (este la fel, esteacelagi lucru), es le$ima (este pacat), es posible (esteposibil), estarde (esle tarziu), 6rase que se era (a fost odatd).

Estar - exorimi starea in care se alle un obiect la unmoment dat.

Ex: Aquelias legumbres est6n irescas.(Acele legume sunl proaspete.)El niflo de Susana estA enfermo.(Copilul Susanei este bolnav.)Miguel es16 enojado.(Miguel este suparal, in acest moment.)

Unele adjective pot exprima o calitate esentiald sau ostare, dupi cum se grupeazd cu sersau eslari

Ex: ser nervioso (a fi nervos din fire) - estar nervioso (a lienervat)Ser verde (a fi verde - culoare) - es{ar verde (a fi necopt)Ser loco (a fi nebun din fire) - e$ar loco (a fi innebunit)

Gramatica limbii spaniole

Ser sordo (a {i surd - caracteristice) - estar sordo (aface pe surdul).

De asemenea, unele adjective isi pot schimba sensurdupA cum sunt construite cu sersau eslar.

Ex: ser listo (a fi iste{) - estar listo (a fi gata)Ser vivo (a fi sprinten la minte) - estar vivo (a fi inviatA)Ser malo (a li rau din fire) - estar malo (a fi bolnav)Ser bueno (a fi bun la caracter) - estar bueno (a fisdndtos)Ser grave (a fi grav - la caracter) - estar grave (a ligrav bolnav)Ser negro (a fi negru - culoare) - esiar negro (a fi nervos,supdrat)Ser abunido (a li plictisitor) - estar abunido (a fi plictisit).

9. Perifrazele verbalePerifrazele verbale = sintagme {ormate dintr-un verb la un

mod personal, urmal de altul la un mod nepersonal(infinitivul, gerunziul, participiul).

Perifraze eu infinitiwl (ideea de obligalie, inceputul uneiactiuni, o actiune in curs de terminare sau termi-nati): haber de + infinitivul, haber que + infinitivul,toner que + infinitivul, ir a + infinitivul echar(se) +infinitivul, romp€r a + infinitivul, ponors€ a + infini-tivul, volvet a + infinitivul. acabar de + infinitivul.

Ex: He de escribir esla carra.(Trebuie si scriu aceastd scrisoare.)Hay que escribir esta carta.Tengo que escribir esta carta.Yoy a decirte la verdad. (ii voi spune adev5rul.)Ech6 a correr. (A rupt-o la fugd.)Rompi6 a llorar. (A izbucnit in plAns.)Se puso a /eer. (S-a pus pe citit.)Aquella noche, Julio volvi6 a trabajar.(ln acea noapte, Julio s-a intors la lucru.)

Page 20: Gramatica Limbii Spaniole

38 Gramatica limbii sPanrcle

Acabo de escribir una carta a mls paores'

(Tocmai am terminat de scris o scrisoare pdrinlilor mei )

Perifraze cu gerunziul (relieleazd caracterul duraliv al

acliunii exprimate de verbul la gerunziu ' ori

i"rj.tut"u acliunii): ir + gerunziul, eslar + gerunziul'

venk + gerunziul, andar + gerunziul

Ex: Los chicos van entrando en el patio'(Copiii intrd - treptat - in curte )

La madre eslA abrazando a su hiia'(Mama igi imbriligeazA Jiica in acest moment )

Yiene eicribiendo aquel libro desde hace tres afros'

(Tot scrie acea carte de trei ani )

Rosa anda diciendo tonterias por aqul'(Rosa tot sPune nimicuri Pe aici )

Perifraze cu participiul (exprimi o actiune. realizati):.tener +- o"ii"ipirl',llevar + participiul. ddlat + participiul'

Ex: Tengo iermiinado el tiabajo' (Am terminat deja lucrul )

LterE escntas cuatro poesias' (A scris deja patru poezii )

Pelearon tanto que me dejaron cansadisimo'

iS-au cerrat atAta incAt m-au obosit {oarte tare )

l0.Diateza Pasivd

Conjugarea verbelor: "amar', Aencer','dividit':Modo indicativoFrlsente, soy, eres, es (amado, vencido, dividido) - somos'

sois, son (amados, vencidos, divididos) .

lmoertec,i: era,'eras, era (amado, vencido, dividido) - 6ramos'

erais, eran (amados, vencidos, divididos)'pefeauiiimplu: lui, fuiste, fue (amado, vencido' dividido)- -

- tuimos,'tuisteis, fueron (amados, vencidos' divididos)'

Mitorul: ser6, serAs, ser6 (amado, vencido, dividido) - seremos'

ser6is, ser6n (amados, vencidos, divididos)'.

ConOitionaiui: serla, serias, seria (amado' vencido',dividido)- -

- ieriamos, seriais, serian (amados, vencidos' divididos)perfecfij ;ryJs: he' has, ha (sido amado / vencido i.dividido)' - 1-nemos,'nab6is, han (sido amados / vencidos / divididos)'

Gramalica limbii spaniole 39

Mai mult ca pertectul: habia, habias, habia (sido amado,

vencido. dividido) - habiamos, habiais, habian (sido

amados. vencidos, divididos).Perfec'tul anterior: hube, hubiste, hubo (sido amado, vencido,

dividido)-hubimos, hubisteis, hubieron (sido amados, ven-

cidos. divididos).Viitorul anterior: habr6, habrAs, habrrl (sido amado, vencido,

dividido)-habremos, habr6is, habr6n (sido amados,

vencidos, divididos).Condilionalul perfect: habria, habrias, habria (sido amado'

vencido. dividido) - habriamos, habriais, habrfan (sido

amados, vencidos, divididos).Modul conjunctiv prezent: sea, seas, sea (amado, vencloo'

dividido)-seamos, se6is, sean (amados' vencidos, divi-

didos).lmperfect tuera / {uese, fueras / fueses, fuera / luese

(amado, vencido, dividido); fu6ramos / {u6semos,iuerais / {ueseis, fueran / luesen (amados, vencidos,

divididos).Perfect: haya, hayas, haya (sido amado, vencido, dividido)

- hayimos, hay6is, hayan (sido amados, vencidos,

divididos).Mai mult ca perfect hubiera / hubiese, hubieras / hubieses,

hubiera / hubiese (sido amado, vencido, dividido)- hubi6ramos / hubi6semos, hubierais / hubieseis, hubieran

/ hubiesen (sido amados, vencidos, divididos).Viitorul: luere, fueres, luere (amado, vencido, dividido)

- fu6remos, {uereis, fueren (amados, vencidos, divididos)'

Mitorul anterior: hubiere, hubieres, hubiere (sido amado,

vencido, dividido) - hubi6remos, hubiereis, hubieren

(sido amados, vencidos, divididos).Modul infiniW: ser amado, vencido, dividido.Modul gerunziu: siendo amado, vencido, dividido.Modul imperativ: s6 amado, vencido, dividido-sed amados,

vencidos, divididos.

Page 21: Gramatica Limbii Spaniole

40 Gramatica limbii s?aniole

1 1. Conjugarea verbului neregulat'Tener"

Modul indicativ prezent: tengo, tienes, tiene, tenemos,ten6is, tienen.

lmperfect: tenia, tenias, ten[a, tenlamos. teniais, tenianPerlec't simplu: tuve, tuviste, tuvo, tuvimos' tuvisteis. tuvleronViitor: tendie. tendrAs, tendra. tendremos, tend16is, tendrAn.

Gondilional: tendria, tendrias, tendria, tendriamos, tendriais,tendrian.

Perfec't compus: he, has, ha, hemos, hab6is, han tenido.Mai mult ca perfect: habia, habias, habia, habiamos'

habiais, habian tenido.Perfec't anterior: hube, hubiste, hubo, hubimos, hubisteis,

hubieron tenido.Viitor perfect: habr6, habrds, habrA, habremos, habr6is'

habren tenido.Gonditional perfect: habria, habrias, habrla, habriamos,

habriais. habrian tenido.Modul conjunctiv prezent: tenga, tengas, tenga, tengamos,

tengais, tengan.lmperfect: tuviera I luviese, tuvieras / tuvieses, tuvlera /

tuviese, tuvi6ramos / tuvi6semos, tuvierais / tuvieseis,

tuvieran / tuviesen.Viitor: tuviere, tuvieres, tuviere, tuvi6remos, tuviereis,

tuvieren.Perfect: haya, hayas, haya, hayamos, hayAis, hayan tenido

Mai mult ci perfec{: hubiera / hubiese, hubieras / hubieses,hubiera / hubiese, hubi6ramos / hubi6semos, hubierais

/ hubieseis, hubieran / hubiesen tenido.Viitor perfec{: hubiere, hubieres, hubiere, hubi6remos'

hubiereis, hubieren tenido.

12. Conjunctivul in propozitii subordonate

Pentru a lolosi conjunctivul intr-o propozitie trebuie ca

verbele Si expresiile din enunt sd exprime indoiald, negare,

iqnorarea unui faPt:- Ex. Dudo que Elena haya comprado pan.

:'anatica limbii spaniole 41

(Md indoiesc cd Elena a cumparat pAine).

lgnoraba que hubiese aprendido todo para el examen'(Nu stiam ce a invalat totul pentru examen)

Vebeti gi dxpresiile care exprime o posibilitate sau o proba-

bilitate Ger posible, ser imposible' ser probable, ser

improbable, poder ser, no poder ser) (frr ca verbul sub-odonat se aPard Ia aniunc:tiv:

Ex. Es imposible que tu primo diga tanlas tonlerias'(Este imposibil ca vdrul tiu sd spuni atAtea neghiobii)

Es posible que ella sePa la verdad.(Esta posibil ca ea sa gtie adevdrul),

Vebeti @re semnifrd un sentiment, o stare emotionald ceroniunctivul : alegrarse. sentir, indignar, molestar' extraRarse :

Ex, Me alegra que no hayas ofuidado escribir a tu hermana(Md bucur cA nu ai uital sa ii scrii surorii tale).

Me molesta que hayas recibido un regalo de este

desconocido.(Mi deranieazd faPtul cdacest necunoscut).

Verbele care exprimd un act dedecidir, prohibir, aconsejar, obligarjunctiwl:

Ex. Quiero que v€ngas Pronto.(Vreau sd vii rePede).

ai primit un cadou de la

voinld: querer, mandar,@r, de asemenea" @n-

Te aconsejo que dejes de fumar.(Te slituiesc s6 te lasi de fumat)'Le prohibi6 que saliera de la casa.(l-a interzis si iasi din casd).

Vebeli care exprime ideea de nndatarc a unui fapt, dar la

lorma negativd.iver, notar, pensar, creer, explicar, oir, decir,

hablar er nniunctiwl.Ex: No creo que sea tan f6cil.

(Nu cred sd fie atAt de ugor).No piensas que Mario diga mentiras.(Sd nu crezi ca Mario spune minciuni).

Page 22: Gramatica Limbii Spaniole

42 Gramatica limbii spaniole

1 3 Concordanta timpurilorln. ceea ce priveste corespondenla timpurilor in limba

spaniold, trebuie avute in vedere Ooua situaiii:a) verbul subordonat la modul indicativ:

+eQuiso que mandaras/mandases la carta.(A vrut sd trimili scrisoarea).Querria que mandaras.mandases la carta.(Dorea sd trimi{i scrisoarea).Habia querido que mandaras mandases la carra.{votse sa trimiti scrisoarea).

CAPITOLUL VI. ADVERBUL

Adverbele spaniole se pot imparti in Sapte cateoorii:t "*:P_",

de, toc: aqui (aici), aca i;i.i) ;iii;;"lo), alal:,::'91 -"!,_

(acoto,). cerca (aproape). atres (inapoi),relos (departe), arriba (sus). debajo (dedesubt), dentro(rnaunrru), tuera (afard), alrededor (imprejur). enfrente(in fatS).

Ex: Quieio vivir aqui. (Vreau sd treiesc aici.)_ Ven aca. (Vino aici.)t

"ry:H9",1Tpt-!?y (astazi), ayer (ieri), mafrana (maine),

anocne^ (aseara), entonces (atunci), despu6s (apoij,anles (inainte), luego (apoi), temprano (OevremL), taroe(tarziu), todavia lin'ca),' zu,?i tiffi ; ;#;;;'iiiio,o""

_un-4.). nunca (ntciodata). jamds (niciodata), ya (deja).Ex: Nunca olvidar6 su bondad.

(Niciodata nu voi uila bunitatea sa.)Ya es tarde para pedir excusas.

^ (Deja.este tArziu pentru a cere scuze.),. "ry:!1^dp

mod: bien^(bine). mat (rdu). asi (asa). pronro. - . (repeoe), despacio (incet).Multe adverbe de mod se lormeazd cu sufixul _mente: lacil _

_f6citmente (ugor), dificil _ dificilmente fqre"i.- *'

trx: tst sot clesaparece lentanento. (Soare-le dispare incet.). El aiumno aprende difrcjlmente.'(f bvut inviiicu greu.l4. adverbe de caniitate: mas lmai muitJ, ,"n".lil"iprfinl,

casi (aproape), bastante^ (destuli, OemariaOo' lpreu_mult), muy (foarte), tan (atAt).Ex: Es un chico bastante guapo.

(Este un baielel destul-de'dragul.)

Ex: Juan dice que escribes (escribias, escribiste, nasescrito, escribiras) una carla a tu madre.(Juan spune ci scrii / scriai / ai scris / vei scrre oscrisoare mamei tale).Juan dijo que escribias (habias escrito, escribirias)una cana a tu madre.(Juan a spus ci ii scriai / ai scris / scrisesei / vei scrieo scrisoare mamei tale.

b) cdnd verbul subordonat se afld la conjunctiv, verbut prin_cipal poate exprima un act de voinli (querer,desear, mandar, acon^sejar) 9i se a{ld La: piezent,perfect compus, viitor. in situalia in care verbul prin-cipal se afli la pertectul simplu, imperiect,conditional qi mai mult ca perfect, verbul subordonat

_ ^se afli la imperfect conjunctiv gi conjunctiv prezent.

trx: eutere que mandes la carta.(Vrea sd trimili scrisoarea).Ha querido que mandes la carta.(A vrut si trimili scrisoarea).

Verbul regent la:- prezenl- viitor- perlectul compus- conditional (forma simpld)- modul imperativ

Verbul subordonat apare raorice timp al indicativului cuexceptia perfectului anterior.

Verbul regent la:- imperfect- perfectul simplu- mai mult ca perfectul- condilionalul per{ect

Verbul subordonat apare latoate timpurile cu excepliapertectului anlerior.

Page 23: Gramatica Limbii Spaniole

44 Gramatica limbii spaniole

Juan lee mds que Julia. (Juan cite$te mai mult ca Julia.)5. adverbe de afirmalie: si (da), claro (desigur), cierto (sigur),

ciertamente (cu siguranlA), seguramenle (cu siguranla),indudablemente (lArd indoiala).

6. adverbe de negatie: no (nu), nunca, iamds (niciodata),tampoco (nici).

7. adverbe dubitative: tal vez (poate), acaso, quiz6 (probabil).

Locutiuni adverbiale

Ex: Se va a pie. (Pleaci pe jos.)Su nieto crecia a ojos vistos.(Nepotul lui cregtea vdzAnd cu ochii.)Escribi6 la composicion en un abrir y oerrar de ojos.(Scrise compunerea cat ai bate din palme.)Nieve sin cesar. (Ninge fird intrerupere.)De cuando sn cuando, nos gusta abrir aquellos librosviejos. (Din cAnd in cAnd, ne place sA deschidem cd(ileacelea vechi.)De dia lrabajamos, de noche descansamos.(Ziua muncim, noaptea ne odihnim.)Me gusta traducir el texto al pie de la letra.(lmi place sa traduc textul cuvant cu cuvant.)

CAPITOLUL Vll: NUMERALUL

1. Numerale cardinale 9i ordinale

&serualii:' numeralul "uno" are la masculin forma un cAnd are funclie

adjectivali: un perro y dos gatos (un cAine gi doi motani);2 la numeralele cardinale compuse, conjunclia,,y" (si) leagi

numai zecile de uniteli: 2.453 = dos mil cuatrocrenroscincuenta y lres;

3. intre sute 9i uniti{i nu apare conjunc{ia "y": 109 = cientoocho, 306 = tres cientos seis;

4. inaintea unui substantiv, "ciento" se apocopeazd 9i pierdeultima silabd: cien libros (o suld de certi), cien aflos. CAndesle urmat de alte numerale (cu exceplia lui mil qi millonesigi pdstreazd lorma iniliald;

5, in majorilatea cazurilor, numeralele ordinale se folosesccu arlicol hotarat. Prezinta lorme pentru cele doud oenurrgi numere: el segundo, la segunda, los segundoi, lassegunoas;

5. numeralele primero, tercero, postrero se apocopeazi infa{a unui substantiv de genul masculin la singular: primermuchacho, el tercer le6n, el postrsr suefro (ultimul vis).

:2natica limbii spaniole

pflm€ro - pnmuls€gundo - al doileatefcaro - al treileaeiarto - al patruleaquinto - al cincileas€\4o - al saseleas6ptimo - al gapleleaoctavo - al optuleanoveno(nono) - al nouilead,6cimo - al zeceleaund6cimo - al unsDrezeceleaduod6cimo - al doisprezeceleaddcimotercio - al keisprezeceleaddcimocuarto - al oaisorezecelead6dnrcqdnb - al cincisorezecelead6cimosexto - al saisprezecelea

i d6cimos6ptimo - al gapte-i snrcToaclaa

i o6"irooa"uo "i"

"-;;i;;,"i zeceleaj d6cimonono - al nouispre-

zeceleavig6simo - al doudzecileatrig6simo - al treizecileaoradrag6simo - al patruzecileac€nt6simo-al osutdleaduocent6simo - al doud suteleamil6simo-al omieleadiez mil6simo - al 10.000-leacien mil6simo - al 100.00O-leael penriltimo - penultimulel ultimo, el postrero -ultimul

1. uno(un), una2. dos3. tres4. cuatro5. cinco6. seis7. siete8. ochoL nueve10. diezI 1. once12. doce

1 3. trece1 4. catorce15. quince16. diecis6is17. diecisiete'18. dieciocho19. diecinueve20. veinte21 . veintiuno(a)22. veintidos23. veinte y lres30. treinta

34- treinta y cuairo40. cuarenta50. cincuenta60. sesenta70. setenta100. cien(to)200. doscientos1000. mil100.1 . mil uno2000. dos mil

Page 24: Gramatica Limbii Spaniole

46 Gramatica limbii s7aniole

2. Cele Patru oPeratii aritmetice

1. AdunareaEx: 9+1 = 10 (nueve m5s uno son diez)

2. ScddereaEx: 13-2 = 1 1 (trece menos dos son once )

3. inmullireaEx: 6x3 = 1B (seis por tres son dieciocho)

4. impS4ireaEx: 10:2 = 5 (diez dividido por dos son cinco)

3. Numerale multiPlicative

Ex. - doble (dublu), triple (triplu), cuAdruple (cvadruplu);- el doble, lo doble (dublu), triplo (triplu);- una vez (o data), dos veces (de doua ori), tres veces

(de trei ori), cien veces (de o sutd de ori, insutit)'in limba spaniolA existi numeralul distributiv sendos,

sendas (cAte unul, cdte una pentru fiecare; tot atalia, tot

atatea).Ex: Las escuelas representan sondas invitaciones a estudiar'

($colile reprezinte tot atatea invitalii la invalat.)

CAPITOLUL Vlll: PREPOZITIA

in Iimba spaniolS prepozitiile cele mai intalnite sunt: a,

ante, bajo, con, de, desde, en, entre, hacia, hasta, para' por,

segrin, sin, sobre, tras.1.a- aparc inaintea unui substantiv care axprimd o distanld:

Ex. Su casa esta a veinte metros de aqu[.(Casa lui este la doudzeci de metri de aici.)

- se tolbsegte tnaintea wbstantivelor care iMid ora, timpul:Ex. Nos vemos a las dos de la mafrana.

(Ne vedem la doui dimineala')iermin6 de escribir su libro de memorias a los

sesenta anos.(A terminat de scris cartea de memorii la gaizeci de ani )

'' amatica limbii soaniole 47

- se folosegte inaintea substantivelor uso, costumbre, estilo,noda.'

Ex, Susana viste a la moda inglesa.(Susana se imbracd dupi moda englezd.)

- esle cerutd de substantive olective (de persoane) numaiatunci cAnd acliunea verbului se exercita asupra respec-livei colectivitali:

Ex, Eleclrizo al auditorio.($i-a electrizat auditoriul.)

2. ante- se folosegte pentru localizare spafiald, gi in acest caz esle

echivalentd cu prepozilia "frente a":Ex, Justamente ante mi escuela hay un Arbol magni{ico,

(Chiar in fala scolii mele se alld un copac superb.)3. bajo (sub)- exprimd localizarea spatiald:

Ex. Bajo el suelo hay muchas riquezas.(ln subsol sunt multe bogelii.)

- uneori, Wate avea sensul de "sub onducerea":Ex. Espafra fue un gran imperio bajo los Reyes Catolicos.

(Spania a fost un mare imperiu sub stapanirea RegilorCatolici.)

4. con- exprimd ideea de asocierc- dN este urmaHl de un infrnitiv, este folosiEl pentru expd-

marca unei @n@sii:Ex. Con haber estudiado bastante, fall6 al examen

(Cu toate ci a invd{at destul, nu a reu$it la examen.)5. de- element introducliv al unui nume prediativ, al unor atribute

6i amplemente:Ex: Un coraz6n de piedra (O inimi de piatra).

La casa es de madera. (Casa este ficutd din lemn.)Ellos son de Madrid. (Ei sunt din Madrid.)Comor6 un kilo de manzanas.(Am cumpdrat un kilogram de mere.)

Page 25: Gramatica Limbii Spaniole

48 Gramatica limbii sqaniole

- uneori. modul supin din limba romAni este transpus inspanioli prin constructia. de + infinitiv

Ex: Mdquina de escribir (ma$ind de scris)- prepozilia "de' poate introduce apozilia (care este speci-

ficativi. in acest caz):Ex. el mes de marzo (luna martie)' la ciudad de

Barcelona (oragul Barcelona).6. desde- scrtate in evidenld punclul inilial al unei actiuni, fapt:

Ex. Su hijo esta enfermo desde lunes.(Fiul lui este bolnav de luni.)Estoy escribiendo desde las cualro de la tarde(Scriu de la Patru duPd-amiaza.)

7. en- introduce un @mplement circumstafial de loc sau unele

de mod:Ex. Vivo en aquel edificio. (Locuiesc in acea clddire.)

Se acost6 en la cama. (S-a culcal in pat.)

Juan habla en voz alta. (Juan vorbegte cu voce tare )

Mi iefe suele ir en avion.($eiul meu obignuiegte sd meargi cu avionul.)En verano la gente acostumbra ir de vacaciones.(Vara, oamenii obignuiesc si meargi in concediu.)

8. entre- exprimd noliunea de loalizare spaliald sau tamryra6:

Ex: El cine esta entre dos edificios altos.(Cinematograful se aili intre doui clAdiri inalte.)Entre la una y las cinco de la tarde estoy trabaiando'(intre orele unu gi cinci la prAnz lucrez.)

- uneoti, exPrind ideea de asociere:Ex: Lo fricimos gntre todos, (To1i am facut-o.)

9. hacia- aratd diredia spre care se indreaptd un obiect, persoana:

Ex: El alumno va hacia la escuela.(Elevul merge catre $coala')

r'.-atica linbii spaniole

Aquellos pdjaros se dirigen hacia el Oeste.(Acele pErs€ui se indreaptd catre Vest,)

'0. hasta- indicd limita (in spaliu sau timp):

Ex: Elena ouiere ir hasta el museo.(Elena vrea sa mearga pAni la muzeu.)Tienes oue comer hasta las seis.(Trebuie sa mananci pdna la ora gase.)Hasta Miguel puede resolver este asunto.(PAni 9i Miguel poate rezolva aceastd problemd.)

1 1. para- expimd sopul unei afliuni:

Ex: Tenemos que trabajar para vivir.(Trebuie si muncim pentru a trai.)Estudia para estudiante.(lnval5 pentru a deveni student.)

- iMice dirwlia:Ex: Se va para la escuela.

(Merge la qcoald.)- indicd destinatia arc se dd unui luqu:

Ex: Esta carta es para Julia.(Aceasti scrisoare este pentru Julia.)

- anEt o balizare in timp:Ex: Quiero dejar esto para la pr6xima semana.

(Vreau sd las acest lucru pentru siptdmAni viitoare.)- idid iminenta unei a4iuni:

Ex: Estoy para salir. (Sunl gata de plecare.)12.W|- exprimd ideea de mifoc:

Ex: Llegaron a Valencia por avi6n.(Au ajuns la Valencia cu avionul).

- modul:Ex: Comenz6 la cena por beber una bolella de agua.

($i-a inceput cina bAnd o sticl5 de api).Termin6 por discutir con la vendedora.(A sfAr$it prin a se certa cu vAnzitoarea).

Page 26: Gramatica Limbii Spaniole

50

strdbaterea*r, "M,Ptrx: Los dos hermanr

; ̂,,t?

;, il i';;il' ff T;"",'il!" i; ;g;, " 0,

" n,

Fx: Faltar6 por una semana.

-_^_.!Yoi tipsi penrru o sepramana),- agentul acliunii:

Ex: Es un profesor aprectado por todos,

- rr"rrlft'" un profesor

"pt""iati" to-1ii"

Ex: Compre un diccionario por cien mit tai. (Am cumperat un dictioriai;; il.i" mii de rei).- obieclul tJ6ui s66in6irx:,U^o-y mi libertad por la suya,

nrr" "rlx,xlJberlarea

mea pentru a sa),

;l i'i:#: 3!ll' i

",f"'iii ! l.olli, j;" *. *,{Aceasta mame este n

, . i*n"lil-i'' # *Ti" fti3'LRfll?i Jlii,i"' i3 i

es,te^echivalentd cu expresiile:..desde el punto de vtsta.(orn punctul de vedere)' rrl s"d" ;,"Ei:"8;jr3irecer de" (dupa pirerea).

14. "inirupS

parerea mea. Estela nu va veni).

Ex:No puede vivir sin sus padres.

!:r_?o1lg trai fiira parin{ii sai).b€ lue sin despedirse.{Aptecat fard si iEi ia rdmas bun).Ala esta una casa sin puerta.

fS. "oJfl.o,o

esre o casa fara u$a).

"priryq o tocalizare ln spaliu:

trx:Et cuaderno est6 sobre el armario.(uatelut se afld pe gifonier).

-x: El-viejo habla sobre su caballo.-U. ,r"Jta,rrnrl

vorbegte de calut sau).

exprimd lo^catbarea spaliatd sau temporald:trxr tt perro este tras la ventana.(Cdinele este dupe geam).

Loculiuni prepozifionale. en tugarde: En lugar de-hablar con su hermano, Juanempezo a correr,

(ln loc se

. o^---,! in""[rt.!J:t[:it"t cu rratele lui' Juan a' ror encima de: Los pajaroJ vueran por encima de rosedificios.

. (pasaril. J unto a: Jrb "

I ;;ri ;,',i:;tX:""fl:*;Hra cradi ri ro r)

(Lanse scaune se afle u;;;;;;;'-.CAPITOLUL tX: CONJUNCTTA

in limba spaniold, conir

;lut"*r $:m:*g:liile se impart in conjuncfii coor-

. fputative: y($i), ni(nici).*',;191r-o

I et peno son amigos.(rvroranut Ei cAinele sunt prieteni;.

ili,Ylll"T Juan quieren comprar ei coche.ob"d;;;#;i,;lirlJ:i:;,,;;;;:1fi ".::fr 3l,l?i1,,,,cuvant care inc""" i, , ,,-^^-T^" '.

-q rr rdlr lte

Ex: padre "

r,iiolp" cu vocala -i- sau cu -hi-:

' AguersaEue:pero (insd), mas (insa, dar), sino (ci)..*, l_r99.: tocar ta guitara. pero no;d,j;-.;"Ji"r.(poli sa.canti ta chitara. o-ar nu poit si;il;.]i:participo a la fiesta r(Ar;;ii;;;;;#'T,ffJ;J;1,""|jff

i":g?r:X,'.111:

Page 27: Gramatica Limbii Spaniole

52 Gramatica limbii sqantole

No quiso dibujar, sino quiso leer algo.(Nu a vrut se deseneze, ci a vrut sd citeascd ceva)

. Disiunclive: o (sau)Obsilatie:-o- se tians{ormi in -u- inaintea unui cuvant

care incepe cu -o- sau -no-:

Ex: siete u ocho (gapte sau opt), muier u nomDre

(femeie sau berbat). Consecutive: por lo tanto (ca atare), pues (deci) conque

(deci), luego (deci), por consiguiente (prln

urmare):Ex: Juana perdi6 el perro, por lo tanto tendre que

comprar oIro.

iJu"nu Ei " pterdut cAinele, prin urmare va trebui sd

igi cumPere altul)Todos hemos aprendido algo de esta ocurrencla'

Pues la Proxima vez serd mejor'

?toti "u

invatat ceva din aceasti intAmplare' deci

data viitoare va li mai bine)'

2. ConjuncJii subordonatoare. Corh=itdiai;S (oaca). siempre que (numai dacd' numai

' sd), con tal que (numai dacd' numai sa)'

Ex: Si quieres, te invito a ml casa'(Dacd vrei, te invit acasd la mine)'

Lograr6, con tal que estudie'(Vi reugi, numai daci va invdta)'

. coniisive: iunque (degi), a pesar de que (cu toate ce)'

Ex: Aunque no tenga tiempo. saldre contigo ,

(Chiai dacir nu voi avea timp, voi ie$l cu. tlne)

. temiirie:aespu6s de que (dupd cel hasta que (pand

ce),'siempre lue (ori de cAte ori)'.^tan pronto

coino limboiut'ce), mientras (que) (in timp ce)'

Ex: Siempre que se pone nerviosa, empieza a gritar'

(De cAte ori se enerveazd, incepe se tipe)'iiientras que Pablo est6 leyendo' su esposa lava las

allombras.(in timp ce Pablo cite$te, sotia lui spal6 covoarele)'

. .-zlica limbii slaniob 53

. Cauzale:porque (deoarece), como (cum), pu€s (tiindca'

de vreme ce),

Ex. Mara no va a venir porque no le gustan las fie-stas'- (tvtara nu va veni pentru ca nu ii plac petrecerile)

CAPITOLUL X: INTERJECTIA

.ieriectii propriu-zis€: ;Ay!. iOhl

"i"ri""iii 'provenite din

-alte Plrti de vorbire: iCuidadol'-'- '

iRtuntiel), iBastal (Destull), iFueral (Alard!)'

iAnoar iniloetl. lVaya una so-rpresal (ce

iurprizalj, lAnimol (Curaj!)' iole!' ;Viva!'

;CarambalDe obicei, interiecliile stau la inceputul unui enunl 9i sunt

.:oarale de ceea ce urmeazd printr-o virgula

CAPITOLUL Xl: SINTAXA PROPOZITI El

1. Subiectul

Si in limba spaniold, ca si in limba rom.Ani' existd cele

..G iiprti de subiecte: subiectul gramatial, 9i subiectul

agic.-' Subiec,tut logic, din punct de vedere gramatical, poate li

alat complemeit de agent cAt 9i complement indirect:

Ex. La puerta {ue cerrada por la vieia'{Usa a lost inchisi de bitrAnd)'

La rAndul sAu, subiectul gramalical poate fi exprimat sau

neexprimat:- fi con"n" llora. (Concha plAnge) Amas (lubesti)'

Atunci canO subiectul nu este exprimat, el este inclus'

subinleles, nedeterminat. Subiectul inclus este cuprins in

i.ti."ni"'u"tnului, subiectul subinteles poate fi dedus din

:ontext iar cel nedeterminat nu esle exprimat deoarece nu

se simte nevoia Precizdrii lui.

Page 28: Gramatica Limbii Spaniole

Gramatica limbii

2. Predicatul

Predicatul poate fi verbal sau nominal, Cel verbal esteexprimat printr-un verb predicativ, iar predicalul nominal selormeazi dintr-un verb copulatrv (ser. estar) si un numepredicativ:

Ex. Juan corre, (Juan alearge, pred. verbal)El chico piensa en su perro enfermo.(Copilul se gandeste la cainele sdu bolnavl.Mi madre baila y canta cada vez que tiene laooortu nidad.(Mama niea cAntd 9i danseazd ori de cAte orr areocazia, - predicat verbal multrplul.La nina es trabajadora.(Fetila este harnicd. - predicat nominal).

Uneori, predicatul (verbal sau nominal) se omite cAndrezulta clar din propozitia anterioare (pentru a se evitarepetiliile inutile):

Ex. El gato bebe leche;t[, no. (Motanul bea lapte;tu, nu).Esta alumna esucha una poesfa; la otra, una cancion.(Aceasta elevd ascultd o poezie; cealalti, un cantec).

3. Acordul predicatului cu subiectul

Predicatul verbal $i verbul copulativ se acordd cu subiec-tul in persoani $i numar:

Ex. El coche llega - Los coches llegan.(Magina sosegte - Ma$inile sosesc).

CAnd subiectul este multiplu, predicatul se pune la plural:Ex. Juan y Elena limpian el cuarto de estar.

(Juan 9i Elena lac curat in camera de zi).Atunci cAnd doui subiecte se afld in raoort de coor-

donare disjunctive, verbul se acordd cu termenul cel maiapropiat (acord prin atraclie), sau la plural, indiferent dacdverbul este a$ezat inaintea subiectului sau dupd el:

Ex. A esle prolesor le gusta (gustan) la inteligencia o eltalento de sus alumnos.(Aceslui prolesor ii place inleligenla sau talentul elevilor sdi).

- =ttca

limbii

trredicatul care are ca subiect pronumele de politete-.:ed sau "ustedes" (dumneala, dumneavoaslra) se': 'lA cu aceste forme la persoana a lll-a singular sr plural:

:r. Usted no cono@ muy bien a esla persona.(Dumneata nu o cunosti {oarte bine pe aceasta per'soana),Usledes no conoc€is muy bien a esta persona.(Dumneavoastrd nu o cunoagteti foarte bine peaceasla Dersoane).

rredicatul care are ca subiecl doua sau mai multe infini-. . ,Crntre care numai primul este precedat de articoll se

: -'e la singular:=x. El tocar la guitarra y recitar poesias era su ocupacion

preferida.(Cantatul la chitari 9i recitatul poeziilor era ocupa{iasa favoriti).

Dredicatul care are ca subiect doue sau mai multe Dro---Te demonstrative neutre (eso, esto, aquelio) se pune la. ^ gular:

Ex. Aquello y esto no me gustra nada.(Acela si acesta nu imi plac deloc).

4. Complementul

Complementul direct este exprimat printr-un substantiv:au substitut al acesluia ori orintr-un verb la infinitiv::i Quiero unaflor. (Vreau o floare). Veo aJuan. 1il vad pe

Juan). Te estimo mucho. (Te stimez muii). Concha noquiere ver a nadie. (Concha nu vrea si vadi pa nimeni).

CAnd este un nume de pei'soani sau de animal determi-^at. complementul direct se construie$te cu prepoziiia a:: <, Veo a mi hermano mayor.

(ll vdd pe lratele meu mai mare).Complementul indirect se conslruieste cu prepozitiile a $i

f,ara (cu exceptia pronumelui neaccentuat):

=, La rama de flores la compr6 para mi abuela.iBuchetul de llori l-am cumpdrat pentru bunica mea).

Page 29: Gramatica Limbii Spaniole

-: :. Tbli spaniole rl56 Gramatica limbii sPaniole

Comolementul indirect agezat inaintea verbului este reluat

orintr-un pronume personal in dativ:'ix. A el lb ofrezco zumo de fruta. (Lui ii ofer suc de jructe)

A ti te doy un cuaderno. (Tie iti dau un caiet)'

Compbm6ntul de agent se intAlnegte in diateza pasivd'

Este precedat Ae por 9i, uneori, de prepozi{ia de:

f* ft t"y fue vencido por sus enemigos (Regele.a fost- invini de dusmanii sdi). El director es estimado de / por

todos. (Directorul este stimat de toli)

Complemente circumstantiale:1. de locEx: El cuaderno esta sobre la altombra. (Caietul se atli pe- **tl Viene de su cuarto. (Vine din camera sa) La

"t.u"l" esta mes all6. ($coala se afld mai incolo)

Estamos a diez kil6metros de nuestro pueblo (Suntem

la zece kilometri de satul nostru).2. de timPE*, S,

"i't''i.t"O dur6 ctatro afios. (Prietenia lor a durat patru

- "ni).

De hoy en adelante escuchard a su madre' (De azi

inainte va asculta de mama sa) El escritor naci6 en

1940. (Scriitorul s-a nascut in 1940) L]egar-d tarde' (Va

sosi tarziu). Desde nifio manifest6 odio para su

n"i*"no. (De mic a manilestal ura iale de fratele sau)'

3. de a uzdfx: tto ttegO a tiempo por causa de la lluvia' (Nu a ajuns la-

timp d-in cauza'ptoii;. tvte muero de hambre' (Mor de

to#el. Le alabiron por generoso' (L-au ldudat pentru

ce era generos).4. de so,pEx: Va al' cine a net una pelicula nueva (Se duce Ia cine-.'

matogral ca sd vadi un {ilm nou) Te conto todo a fin de / con

otied Oe enoiarle. (Ti-a povestit totul pentru a te supdra)'

5. do nodE*, ttt"t" habla fuerte. (Mara vorbegte tare) Entr6 en su

cuarto con los manos heridos' (A intrat in camera sa cu

mdinile rdnite).

CAPITOLUL Xll: SINTMA FRMEI

r. ;-opoziliile coordonate din cadrul frazei pot li: copulative,disiunctive, adversalive' conclusive

' 3-cordonarea dopulativd se realizeazd prin coniunctiile

,-:'jonaloare y, e (inaintea unui cuvAnt care incepe cu

.::ata -i- sau -h- urmat de aceeasi vocalA. ni (juxta-

: --ere) si prin combinarea acestor procede€-. Conjunc{ia. 'si varianta sa e) pun in legatura propozilii afirmative'

l. -uana lee y escucha una cancion (Juana citegte 9i asculli'jn canlec). Nosotros corremos e intentamos salvar a lanina. (Alergim 9i incercdm sa o salvam pe {eti{d).

Atunci cAnd existi mai mult de doua propozitii copulative,

:crjunclia "y"/"e" apare numai inaintea ullimei:-r.'f"4i hijo ibre la ventana, sube las escaleras y empieza a

gritai. (Fiul meu deschide Jereastra, urcd scdrile 9i

incepe sa lipe).Atunci cAnd doud propoziiii coordonate sunt negatlve, se

'oloseste conjunclia ni::x Su amigo ni habla, ni escucha.

(Prietenul siu nici nu vorbe$te' nici nu asculta)2. ioordonarea disjunc'tivd - cea mai folosita conjunctie in

aceasta situaiie este "o' (sau varianta sa "u"):

=x. La abuela est6 durmiendo o est6 cocinando algo'(Bunica doarme sau gate$le ceva)' Julio come un

bocadillo o bebe iugo de narania. (Julio mdnAncd un

sandwich sau bea suc de portocale). Mis hermanos

siempre tocan la guitarra u hojean un libro interesante'(Fralii mei intotdeauna cAntd la chitara sau rastoiesc o

carte interesanta).3. Coordonarea adversafua - se folosesc urmatoarele con-

rnctii: p€ro, mas, mas, €xc€pto, salvo, menos, sino,

antes, mas que.:, :s un regalo muy lindo. pero no puedo aceplarlo (Este

in cadou foarte drigul, dar nu-l pot accepta). No es su

rermana, sino su madrastra. (Nu este sora ei, cl mama

. vitrega). Nadie fue dispuesto a reconocer la verdad,

Page 30: Gramatica Limbii Spaniole

58 Gramatica limbii soaniole

salvo uno de los empleados. (Nimeni nu a {ost dispus sa

^recunoasca adevarul, mai putin unul dintre angajali).In unele contexte, conjunc{ia "aunque' poale avea va-

loare adversativdL. In acest caz ea ooale fi asezatA lainceputul propoziliei adversative Qi poate fi substituitd cu'pero' sau alti conjunclie adversativd:Ex. El perfume no es caro, aunque lo parece.

(Parfumul nu este scump, desi pare a fi).4. Coordonarea conclusive - se folosesc in acest caz

urmaloarele conjunctii: Iuego, conque, asi que, por con-siguiente, pues, por (lo) tanto.

Ex: No logro comprar la casa, conque / luego / por consiguiente/ asi que se enojo mucho. (Nu a reu$it sd cumpere casa,pfln urmare s-a suparat mult).

B. Propozitiile subordonate indeplinesc. in cadrul frazei, functiilesintactice de subiect, predicat, atribut 9i de com-plemente circumstantiale gi necircumstanliale.

1. Propozilia subiectivd. Predicatul (verbal sau nominal) alregenlei unei subiective este exprimat printr-un verb sauexpresie cu valoare impersonald:a) predicat norninal cu vetbul 'sef sau'estar'Ex: Es posible / que Elena haya aparecido. No es

posible / que la tempestad venga tan pronto. Esl6stima / que vuestro amigo no haya entendido mispalabras. Estd bien / que le ayuden.

b) verb intranzitiv (sau folosit ca atare)Ex: Me duele / que su hijo sea sordo. Ocurre / que

alguien rob6 el oro, Resulta / que nadie sabe larespuesla.

c) vetb tranzitiv la diateza activeEx: Me causa pena / el que no quer6is visitar a vuestra

abuela.d) veb tranzitiv (la persoana a lll-a singular), precdat de

"se' (pasivul impersonal)Ex: Se dice / que la barba no hace el filosofo. Se teme /

que la ciudad no sea contaminado. Se asegura / quelos hu6spedes comer6n pescado.

70tl

:, :':s ile care se folosesc in mod obiqnuit pentru a se-- -,oiective sunt urmatoarele: hace falta que, es ver-

f:-::so que, es claro que, es evidente que, es verdad que,:': :€ dssear qu€, es necesario que, €s preciso que etc.: :. : aro r' que tu novio no te ama. (Este clar cd prietenul.:- nu te iubegte). Es vergonzoso / que hoy uno no

: -ede enconlrar un hombre honesto. (Esle rusinos cA in

- -a de azi nu se mai intalne$te nici un om cinstit), Es-:cesario / que esta comida conlenga ajo. (Este necesar- a aceasta mAncare sa contina usturoi).

tr'cpozrtia subiective mai poate fi introdusd gi cu structuraTonurne neutru (lo, eslo, aquello, eso etc.) + prepozi$a te que':: ' Eso de que vendr6 Juan no me gusta nada.

r Faptul cd va veni Juan nu imi place deloc).2. Propozitia atribulive este-introdusd prin pronumele relative

que, quien, cual, cuyo. In cadrul atributivei, "que" poateindeplini aceeasi functie sintactici ca qi termenul regentsau poale avea o func{ie diferitd de a acestuia:

lr La comida que lue servida ayer fue muy apreciada.(MAncarea ce a fost servitd ieri a lost loarle aprecial6).El viejo que ves es mi padre. (BdtrAnul pe care il vezi

.este tatal meu).lntre 'cuyo' $i termenul care urmeazd nu pot sd apara

'crmele verbului "ser"::,. El hombre cuyo caballo has visto es el rey de Inglaterra.

(Omul al carui cal l-ai vazut este regele Angliei).Propozitiile atributive se construiesc cu modurile indicativ

-i conjunctiv: cand atributiva infAligeazS un fapt real, se'riose$te indicativul:I ' El chico qufe canta es mi primo.

iCopilul care cAntd este vdrul meu).Daci se enunte un fapt nesigur, sau dace alributiva are

, a rare finalA, se lolosegte conjunctivul::, Espero a alguien que me respete.

Agtept pe cineva care sa ma respecte).

Page 31: Gramatica Limbii Spaniole

60 Gramatica limbii s?aniole

3. Propozilia completiva directd - legelura dintre..regenta Qi

subordonatd se face de obicei prin conjunclia'que":Ex. Creo / que la historia de nuestro pais es llena de conflictos'

(Cred ca istoria lArii noastre este plina de conllicte) Deseo

I que me ayudes. (Vreau sd mA ajuli) Temo / que no

podemos encontrarnos (Md tem cd nu putem sd ne

intAlnim). Te ruego / que digas todo (Te rog sa spui totul)

Modurile folosite in propozilia completivd directd

Se foloseSte indicativulcAnd verbul din regenta exprima

notiunea de constatare (creer, pensar, constalar' narrar'

decir, contar):Ex. Creo que con trabaio todo se alcanza. (Cred ca prin

munca reugegti sd ob{ii tot). Pienso que nadie tiene el

derecho de.sacarla de su casa. (Mi gAndesc ci nimeni

nu are dreptul si o scoatd din casi).Toate aceste vefue de mai sus (la forma negativA se

conslruiesc lolosind modul aniunctiv:Ex. Creo que esle hombre es un escritor famoso - No creo

que este hombre sea un escritor famoso'dmpletiva directil se @ns-truie*e w ryodul. aniungtiv.

atui* &na vetbut regent exprimd un act de vointd 9i cAnd

existd suwede diferite :Ex. Quiso que vinieras inmediatamente. (A vrut si vii imediat)'

4. Propozilia interogativi indirec'td - indeplineqte.funclia de

complement direct al unui verb de inlormare din regentd

(pensar, saber, preguntar, entender, ver, iuzgar, oir)'

Elementele de legiturd intre regentd 9i subordonala sunt

pronumele 9i adverbele interogative. CAnd intrebarea se

ieferi la predicat, element de legdturi este coniunclia "si"

(este un "si" dubitativ):Ex. Julio pregunt6 qu6 le habfa pasado. (J-ulio a intrebat ce i

s-a intamptat). lgnora cuAndo pagar6 Jorge la deuda'

(Nu gtie cAnd vJpleti Jorge datoria). No sabemos si laointura es lan hermosa como se dice (Nu Stim daca pic-

iura este atat de frumoasa precum se spune)'

-::ziimbii spaniole 61

: -::ozilia interogative indirectd se conslruieQte, de

: .: lu modul indicativ. Uneori poate aparea 9i modul con-- -- , ln interogativele dubitative:

'.: saben qui6n pueda ser aquella muier'

= nu stiu cine ar putea li acea femeie).

>opozilia circumstanliale de loc - este introdusa, de

:: :ei, prin adverbul relativ'donde", care poate fi.precedat:: liferite prepozi{ii: de donde, a donde, hacia donde, en

donde, hasta donde, Por donde.

' Atraves6 por donde 6l me dijo. (Am traversat pe unde

ni-a spus el). Voy a donde me han mandado (Ma duc

unde m-au trimis).Cu propozilia circumstantiala de loc se folosesc.modurile

-:rcatv gi coniunctiv (alunci cand se exprimd un lapt posi-

o eventualitate)-' Me gustaria ir a donde la hierba sea verde.

1[,4i-ar placea se merg intr-un loc unde iarba sa fie verde)'

a, Propozitia circumstantiala de tmp - este inlrodusa pnn

adverbele relative (cu valoare conjunc{ionald): cuando,

cuanto, como, prin que 9i loculiuni oniundionale.Vetbut din suboidondte Wab areh o a$iune simuftand,

anterioard sau postedoad in raport cu acliunea verbuluidin regenta.

Simuftaneitatef r: Cuando habla como un loro, todos se burlan de 61.

(Cand vorbegte foarte repede, toti iSi bat loc de el)

: 3mente introductive: mientras que, mientras tanto' en

tanto que, cuando, en cuanto'turtetuitatelr Cuando hubieron salido los chicos, me diio la verdad.

(Dupi ce au plecat copiii, mi-a spus adevArul).

=iemente introductive: tan pronto como' apenas' despues

(de) que.zosterioritate

i, Primero que venga tu amiga, ayuda a tu madre. (lnainte sivina prietena ta, ajut-o pe mama ta). Antes (de) que ocuna

Page 32: Gramatica Limbii Spaniole

62 Gramalica limbii soaniolc tbii spaniole

: .: ::rero salir de tu cuarto porque no hemos discutido,.- ,i'eau sA ies din camera ta penlru cd nu anr discu-'.' lomo era un asunto urgenle, tuvo que apresurarse,

- =:arece era o probleme urgenta, a trebuit sa se:.:3asca),- _ ^: nutul unei propozilii cauzale poale ti redat 9i folosind

:..'-^ziul (in aceastd situa{ie este exprimat un fapt anterjcr-. .- \erbului din regenta):a -rOiendo dicho la verdad, se salvo. (Deoarece a spus

:JevArul, s-a salvat). Siendo el cumpleahos de Ana tuve:re comprarle un regalo. (Deoarece a fost ziua deiasrere a Anei. a trebuit szl ii cumpar un cadou).

L Propozitia circumstanliale finald esie introdusd prinocutiunile conjunctionale "a que, para que, a fin de que'.Se construieste cu modul conjunctiv.

:' Se va para que pueda llegar a tiempo a su casa. (Pleacdpentru a putea ajunge la timp acase). El jefe me ha lla-mado a que me conozca mejor. ($eful m-a chemat pen-tru a rna cunoagte mai bine). Vengo a fin de que meo'estes os libros (Vin ca sa imi imprumuti cartile).

10. Propozilia circumstanlialS conseculivd - exprimd con-secrnta unei ac{iuni 9i esle introduse prin conjunclia'que' incAt). Subordonatele conseculive se construiesc,Je :3c..l A cu indicativul:

:' I -:-bre era tan feo, que todos se asustaron. (Omul.-: ::a: de urAt, incAt toti s-au speriat). Estaba tan feliz:-= -: trio articular una palabra. (Era atAt de fericit' -=' '-.,:,:tl sa articuleze un cuvant).

' :. Propozilia circumstanliali condilionale - se leaga der?!€rta pi'^ conjunctia "si" ln propozitia conditionala potfi folosite toate timourile indicativului mai pu{in viitorul,viitorul anterior, condilion-alul prezenl, condilionalulperfect, perfectul anlerior. In propozilia regenta se potlolosi toate timpurile indicativului (cu exceptia perlectuluianterior), conjunctivului (cu excep{ia viitorului anterior),precum gi imperativul.

algo malo, tenemos que descubrir la verdad. (inainte de a_ se intAmpla ceva riu, trebuie sd descoperim adevArur.i.Observalie: Uneori, dupd 'cuando' se poate omite verbul:Ex. Cuando la guerra, Juana no vivia muy bien.

^(ln timpul rdzboiului. Juana nu trdia foarle bine).

ln propozi{ia circumstanliala de timp se foloseste modulindicativ si modul conjunctiv (atunci cAnd este exprimata oactiune viitoare. posibila),7. Propozilia circumstantiale de mod - este legatd cle regentd

prin conjuncliile si loculiunile conjunctionale como, segrin,segfn que, seg(n como, segfn y conforme etc,

Ex: Trabaja segfn te he mostrado. (Lucreaza aga cum li-amaretat). Segun hablamos, asi nos responden. (Dupa cumvorbim, asa ne vor rispunde). Esto se refiere al modocomo ha de comportarse. (Asta se referi la felul in caretrebuie sa se comporte). Nos dio lanto azfcar, como le

^pedi. (Ne-a dat atAta zahAr, aga cum i-am cerut),

In propozitia circumstanliala de mod verbul poate sla taindicativ sau la conjunctiv. Verbul din subordonatd apare laindicativ atunci cAnd acltunea este reala sau la coniunctivatunci cend acliunea este posibila, probabili.

Loculiunea conjunclionald "como que'se conslruiegte cuindicativul"Ex: Hace como que escribe. (Se preface ca scrie).

Loculiunile 'como si" (ca 9i cum), 'cual si' (ca si cum), .sinque' (fare sd) se folosesc numai cu conjunctivul (primeledoud, cu imperfectul sau cu mai mult ca perfectul):Ex. Habla como si fuera un sabio famoso, (Vorbegte ca Sl

cum ar li un in{elept faimos). Llego sin que su amigo lo_viera. (A sosit {5ra ca prietenul sau sa vada).

8. Propozitia circumstantiale de cauzi - se leagi de regenraei prin conjunctia "porque" 9i echivalenteie acesteia: yaquo, de que, como, pu€s, pues que, como que.Propozitia cauzali introdusd prin 'como' ste inatnrea

regentei, in timp ce cauzala introdusd prin 'porque" estea$ezatd, de regule, in urma acesteia:

Page 33: Gramatica Limbii Spaniole

Gramalica limhii soanole

Ex: Si nos dice algo, saldremos de la casa. (Dacd ne spuneceva, iegim din casi). Si hubiese sabido sobre su enfer_medad, habrla venido a verla, (Dacd ar fi stiut desDreboali, ar fi venit sA o vtziteze). Si hubiese sabido sobresu enfermedad, vendria a verla. (Daci ar {i stiut desoreboald. venea se o vada). Si no vinieras, me enfadaria.(Dacd nu veneai, me supdram).

12. Propozilia circumstanliald concesivi - exprimd o acltunereald sau ipotetica:

Ex. Aunque no me siento bien, ire contigo. (Degi nu mi simt bine,voi merge cu tine). Aunque no me sienta bien, ir6 contigo).Conjunclia concesivi cea mai irecventi este .aunque',

degi existi o serie de loculiuni conjunclionale ce inrroducconcesiva: si bien, a pesar que, por mucho que, por pocoque, aun cuando, (aun) a sabiendas de que, a riesgo de que.Ex: 116 de paseo, aun a sabiendas de que no har6 buen

tiempo. (Voi merge la plimbare, chiar daci stiu ci nu vafi limp frumos). Por muy inteligente que seai, tienes queesludiar mds. (OricAt de inleligent ai li, trebuie sdstudiezi mai mult).

cAp. l: Elsmonte de tondi"a.......... c'P',int

Qf!. ll: Articotut ei substanriwt........:..::.::..:.:...:..::::::.........::.:...::.::....:.........::.....3CAP. lll:Adieclivut.CAP. lV: Prinumele............. . ....CAP. V: Velbul...... 17

CAP. Vl: Adverbul.. " 26

CAP.Vll:Numeralul...,.................. . .43

CAP. Vllf: ftflo2itia..,.......... " 44

CAP.X:Coniunclh .. 46

cAP. x; Intorf*tia.. 51

CAP. Xl: Sinhxa prooozitiei............ 53

CAP.Xll:Sintaxafrtei................. 53

Bibiiodaii; " ' 57

1. Dan [.4unteanu, Conslantin DuhAneinu, Gramatica limbii spaniole, Ed.Niculescu. Bucuresti. 2000.

2 Elena BalilOde. Lirba spanirE (curs praclic-vot. ll). Ed. Sylvi. Bucuresti, 1996.3. Aqurlmo Sanchez. Teresa Espinel. pascual Cantos, Cumhe (Curso de

FPpatlor.qqg ExtranjerG), nvet etsmental, Sociedad ceneral Espaiola deLibreria.1995.

4. Rafael Seco. Manual de gram6tica espafioh.