Filehost_Gramatica Limbii Spaniole

  • View
    117

  • Download
    11

Embed Size (px)

Text of Filehost_Gramatica Limbii Spaniole

Autor prof. Roxana Turcanu

Gramatica limbii spaniole

@Booklet

Gramatica limbii

sPaniole

Editura Booklet CP 164, Bucuregti www.booklet.roTel.: 021 4113137 0722 428630 0723 152053

CAPITOLUL l: ELEMENTE DE FONETICA

: -:L

t"*ri"*"

CIP

TURCANU,

" ROXANA

Bibliotecii Nalionale a RomAniei

Gramatica limbii spaniole / Roxana Jurcanu' Bucuregti: Booklet' 2003 Bibliogr.

lsBN 973-86518-3-2

1. Allabetul spaniole este alcatuit din 29 de litere' dintre Alfabetul limbii care 5 vocale 9i 24 de consoane: N' n (ene) A, a N, n lene; s, o O, o (o) C, c P' P (Pe) Ch, ch Q, q (cu) D, d R, r (ere sau erre) E, e S, s (ese) F, f T, t (te) G, g (se) U, u (u) r, i (i) V, v (uve) J, j (tota) W, w (doble uve) K, k (ka) X, x (equis) L, | (ele) Y, y (ye sau I grlega) U, ll (elle) 7, z (zela, zeda sau cela) M, m (eme)

(a) (oe) (ce) (che) (de) ie) (ele)

2. Reguli de Pronuntie

811j342

. Vocalele limbii spaniole se pronunte,

in

general' ca

vocalele din limba romAnd; . Cruoul de litere CH are o pronuntie apropiata.de cea -a ceapa sunetelor romAne$ti C + E sau C + | din cuvintele:

. c;;;;i6 J; titdre cuE, GUI se pronunta ca in limba romAnd: qhe, qhi; . fitera g in tim-Ua spaniold, degi apare in scris' nu se [email protected] Booklet 2003 editurii Toate drepturile asupra lucrarii apartin

cioc; Ex: muchacha (latd), chino (chinez)

.Litera J situitd inaintea oiicerei vocale se pronuntesunetul romAnesc "h"; Ex: jele (Set), iugar (a iuca), iuntos (impreuna)

.

nunla niciodata; Ex: huevo (ou), hueso (os), huir (a {ugi)

ca

4

Gramatica limbii sPanQIe

Gramatica limbii

spaniole

5

...

Grupul LL se pronunld asemenea unui "1" urmat de un "i" foarte scurt (trebuie sa se auda un "1", muiat); Ex: cuello (qAt), cebolla (ceapir). pollo (pui) Consoana ltle pronunli asemenea unui "n" urmat de un"i" scurt: Ex: nifto (copil), pequefro (mic)' sueno (vis) -... Consoana Q se intathegte numai in grupurile QUI Si QUE si se pronunla ca sunetul din grupurile romAnesti "chi" 9i "che"; Ex: queso (brAnzd), querer (a vrea), quemar (a arde) Consoana Z, in orice pozilie, se pronun!6 ca un "s" rostit cu vArlul limbii intre dinti: Ex: izquierda (stAnga), paz (pace), voz (voce)' 3. Accentul in limba sPaniold

Tu (pronume posesiv) - tti (pronume personal)

Te (pronume personal) t6 (numele plantei 9i

a

.

Pentru a arita ci doui vocale alaturate se pronunla in dou5 silabe separate: Ex: rio (riu), dia (zi), geogralia (geografie), tio (unchi). 4. Elemente de ortografie Limba spaniolA loloseste, in general' aceleasi norme de

biuturii ceai)

ortografie ca limba romAnA. Existd, totugi, nigte particularitali gi de alte limbi:

.

in domeniul ortografiei care o diferenliazd de limba romAni

i

tnterogalia gi exclamalia sunt marcate atAt la s{Argitul

Atunci cand in cadrul unui cuvant o silabi este pronuntate cu mai multd fo(d decit celelalte' se spuneconsoanele N,

despre'aceasta silabd ci este accentuate. in limba spaniold, cuvintele terminate in vocald, sau lr Cuvinlele terminate in consoand, exceptand consoanele N S se accentueazi pe ultima silabi. Toate excepliile de la aceastd reguld sunt marcate in limba spaniold prin AQQENTUi

.

S se

accenlueazd pe penultima silabit

enuntului, cat 9l la INOEPUTUL acestuia, cu semnul respectlv resturnat, Ex: aQui6n quiere escribir la carta? (Cine vrea sa scrie scrisoarea?) 1Qu6 penal (Ce Pdcat!) Ghitimelele se pun atet la inceputul cdt 9i la slargitul enun{ului numai in Partea de sus: Ex: "El Quijote" es una obra representativa para la literatura espaRola,

--E-*'.exum"n

GRAFIC:

(examen), canci6n (cAntec), llegar (a sosi) cr6ter (cratdr), bArbaro (silbatic). Accentul grafic se mai intrebuinieaze in urmatoarele cazurt . Penlru i marca interogalia sau exclamalia unor categorl de cuvinte, in tunclie de context: Ex: qu6, qui6n, cuAl, cu6nto (pronume relative $i inlerc' gativej; c6mo, d6nde, ad6nde, cuAndo (adverbe) . Pentru a diferenlia omonimele: Ex: mAs (adverb) - mas (dar. insd). Si (conjunclie) - si (adverlc ai pronume personal refle'"' El (articol) - 6l (pronume personal)

Semnele diacritice Semnele diacritice in limba spanioli sunt urmatoarele: . Tilda (-)', apare deasupra lui "n": fl. Ex: mahana (mAine), nino (coPil). o Trema ('); apare deasupra lui "u": ii. Ex: antigiiedad (antichitate), lingiiistfca (lingvisticd) CAPITOLUL ll: ARTICOLUL $l SUBSTANTIVUL1. Articolul

nehotdrit. Spre deosebire de limba romAni, ambele articole se pun inlotdeauna INAINTEA numelui pe care il determind

in limba spaniold existd un articol hotarit 9i un articol

6A. Articolul hotdrAt Singular Masculin Femininel

Gramatica limbii sqaniole

Gramatica limbii

slaniole

1

zileb qeildmenii b) -' cu substantivele care denumesc

ooziliile 9i contrase del gi al

la (copiii) las Ex,: el lugar (locul), la casa (casa)' los chicos palabras {cuvintele). de preArticolul hotdrit masculin singular "el" precedat "de" "a" se unegte cu acestea 9i apar formele.

PIural los las

s6bado por la tarde regresar6 mi madre' (SAmbita la prAnz se va intoarce mama mea)' c1 penru a expima vilrsta in to"!'ii,:!Y:P':'"^^^. Ex. Juan llego a nuestro pueblo a los velnte^anos anl iJ;;. a"sosit in satul nostru cAnd avea 20 de ) o pentru a preciza momentul .i1.-care se sever$este d -' Zctiune inir-o locugiune advefuiald Ei: A las dos dias se march6 de la ciudad

f*, ff

-- *"

Ex: El cuaderno del prolesor es interesanle' Los alumnos le iegalaron un libro al profesor' (dc-n-u Arricolul hotarat se intalne$te lAngd nume proprii - nume de tAri): miri geogralice

pentru d' 'Ex: substantivizarea

(DuPd douA zile a Plecat din oras ) vefuelor la infinitiv El hablar demasiado nos cansa' (Ne oboseste vorbilul excesiv)' Ei-e#ibiii el dibujar son dos acciones que le gustan mucho.

::F*,orase:

E.t"Oo. Unidos (Stateie Unite), La India (lndia)' El Uiugruy (Uruguay), El Paraguay (Paraguay)' de Articolul hotarat se mai int5lneqte 9i langa nume

dor (Ecuador), El Japon (Japonia)'

Los

doui acliuni ce ii plac mult lScrisul 9i desenatul sunt ranttle ffru,?r-:-Jl1!!./:2P:?Ie^t: 0 inatiea numetor de - cAnd au valoare genericd: los Habsburgos' los.uorbones

d!4

)

;;

los i;.";tna;"familia": los L6pez' (familia-L6pez)'

l"

Mancha, La Meca, La Rioja' La Paz' La Haya

accenlual Substantivele de gen {eminin care incep cu a singular articolul hotarat e/ Aceeagi regula se orimesc la loii"a si substintivelor care incep cu hl3 accentual' -'"i*, .r-iit" (su{letul). el arma (arma)' el ala (aripa) e e el 1zorilel, el incla (ancora).' .ave,(pasErea) (Toameai

(Haga). La Corufla.

Vel6sque Ex: Los Vel6squez no nacen cada dia' se nasc in liecare zt leictori ca VelAsquez nu urmate de suo''{arrtivetor sefior' sefiora' sefiorita o) inaintea sau un titlu: un nume ProPriu Ex: el seflor Rodriguez

-"

1

"io" hacha

(securea), el hada (zAna)' el hambre

chiar h) pentru subs'tafttivizate oridrei pdfii de vorbire.sau "' '"-iiaWr:,tii acdsleta suil substantivate:el porqu6 Ei, l.rJ"riii"nire "tunc=cendde su comportami-ento {Nu inteleqe motivul comportamentulul -sau l qulero" s-uyo i.lo le gusta oir siempre este "no

normal c' Obs. La plural, aceste substantive se arliculeazd plurat: las alas' las almas' las hadas iiiiotithoiarAt femininCind se foloseste articolul hotarit? d 'Ex: a expdma oEin lootliuni adverbiale ' Dentru las ocho de la manana nos enconlramos' A (La ora opt dimineata ne intilnim)'

el haya (tagul).

care s-au substantiObs. in limba spaniol6 existe propozitii vat definitiv:Ex,ef

"nu vreau" al sdu ) (Nu ii piace sa auda intotdeauna acest

ilUefotodo (gtie tot), el hazmerreir (mascariciul)

8l) '

Gramatica limbii sqannle

d,rd

demonstrativ pero h tuya-me, g-u:g,TY:P *a' -..-+^ -,,^L Ex : Su camisa es nermosa -" tt"iouta' insa a ta imi place mult iC#;$;;i.'t"mai mult.) El sequndo corre bastanle Plen de bil: ], ^-. tC.ii"-"r doilea aleargd destul que el amarillo tanto El vestido blanco no le"gusta ia lel de mult ca cea galbend nu ii ptace Fi""fii" "fUa in unele enuntui exclamative: . ^ Ex: ila mar de bienl lla pobretisqtu"":)---,.,,. niitea subslantiu-etotr prqedate de prepoztyt: Ex: El libro se halla sobre la mesa' se gaseste Pe masa ).

indeplinegte funcliite

de aftiol

posesiv 9i artial

. in locutiuni 9i exPrestt: por tq Yitlg-(11P-a,,cum se Ex: oor lo menos (cer putin)' * tanto (prin urmare) VJo"; ri *Li"t t"ueiiuirj' por lo.

"

B' Articolul nehotdritPlural unos unas

M*wllnFeminin)

Singular un una

il "

up'o"p"""i6r""!i iunctii :"

in l*bu

n '

il $.?: f lili; EXtff iJ ffi ;;il; i'11 ry: : !"^1311"".",1; lios d;'mun'an"' (niete mere)i;ffi;lEuii,2' Substantivul

indePlineste spaniold, artlcolul ^neho^ldratar u

mnos

[C"tt""

Micolul

hotarat neutru

substantivului sunt: genut Categoriile gramaticale alenumerul.

Ql

care se toloseqte numai la singular' ""'6" ,ilrit."ta in urmatoarele cazuri:

Artico|u|hotaratare,inspanioli,gioform6neutra"|o"

A' Genulse DupA gen, substantivele spaniole si feminine. In limba

.

participiilor' pronuoJn'ttu .uO.tantivarea adjectivelor'melor, adverbelor etc' Ex: lo 0til, (utilul), lo nuevo

'pun'ori'riiJ

ixisri cEtlul NEUTRU'

gupeazi in masculine

r

sau.un a