Gramatica lb. spaniole

8/2/2019 Gramatica lb. spaniole

1/235

Gramatica limbii spaniole. Indrumator si prezentare generala

Capitolul unu

I.1 Accentul si PronuntiaI.2 Genul substantivelor : Part. I

I.3 Genul substantivelor : Part. III.4 Numerele cardinale : 1-10I.5 Pluralul subtantivelorI.6 Articolele definite si nedefinite : Part. II.7 Forma verbului "Hay"I.8 Pronumele personalI.9 Verbele regulate : Part. II.10 Verbele regulate : Part. III.11 Verbele regulate : Part. IIII.12 Adjective : Part. II.13 Adjective : Part. II

I.14 Zilele saptamaniiI.15 Numerele cardinale : 11-30

Capitolul doi

II.1 "Ser" si "Estar" Part. III.2 "Ser" si "Estar" Part. II : Folosirea lui serII.3 "Ser" si "Estar" Part. III : Folosirea lui estarII.4 "Ser" si "Estar" Part. IV : Deosebiri si contrasteII.5 NegatiaII.6 InterogatiaII.7 Adjective posesiveII.8 "Tener, Venir"II.9 "Tener que" / "Hay que"II.10 Expresii cu "Tener"II.11 Expresii pentru vremeII.12 Personalul "a"II.13 Uniri de cuvinte

Capitolul trei

III.1 Verbe care schimba baza: o:ueIII.2 Verbe care schimba baza: e:ieIII.3 Verbe care schimba baza: e:iIII.4 Verbe neregulate: "estar, ir, dar"III.5 "Ir a" + infinitiv (Forma de viitor)III.6 "Acabar de" + infinitivIII.7 "Volver a" + infinitivIII.8 Numbere ordinareIII.9 Luni, Anotimpuri si DateIII.10 Comparatii de inegalitateIII.11 Comparatii de egalitate


2/235

III.12 Superlative

Capitolul patru

IV.1 Pronumele ca obiect al prepozitieiIV.2 Pronumele direct : Part. I

IV.3 Pronumele direct : Part. IIIV.4 Pronumele direct : Part. IIIIV.5 Pronumele indirect : Part. IIV.6 Pronumele indirect : Part. IIIV.7 Pronumele indirect : Part IIIIV.8 Pronumele direct si indirect impreunaIV.9 Verbe ca si "Gustar"IV.10 Timpul presentIV.11 Verbe cu prima persoana neregulata

Capitolul cinci

V.1 "Saber" vs "Conocer" / "Pedir" vs "Preguntar"V.2 Numbere cardinale : 31-1000V.3 Exprimarea timpuluiV.4 "Por" si "Para"V.5 Comparative neregulateV.6 DemonstrativeV.7 Expresii de timp cu "Hacer"V.8 Pronumele posesivV.9 Verbe reflexive : Part. IV.10 Verbe reflexive: Part. IIV.11 Articolul definit: Part. II

Capitolul sase

VI.1 Trecutul nedefinit vs Imperfect : Part. IVI.2 Trecutul nedefinit : Part. IVI.3 Imperfectul : Part IVI.4 Trecutul nedefinit : Part. IIVI.5 Imperfectul : Part. IIVI.6 Trecutul nedefinit vs Imperfect : Part. IIVI.7 Trecutul nedefinit : Part IIIVI.8 Imperfectul : Part. IIIVI.9 Trecutul nedefinit : Part. IVVI.10 Trecutul nedefinit : Part. VVI.11 Trecutul nedefinit : Part. VIVI.12 Trecutul nedefinit vs Imperfect : Part. IIIVI.13 Trecutul nedefinit si Imperfect : Recapitulare

Capitolul sapte

VII.1 "Hace ..." adica "acum"VII.2 Formarea adverbelor


3/235

VII.3 Subjunctivul Part. I : IntroducereVII.4 Subjunctivul Part. IIVII.5 Subjunctivul Part. IIIVII.6 Subjunctivul Part. IV : Verbe neregulateVII.7 Subjunctivul Part. V : Dorinta

VII.8 Subjunctivul Part. VI : Ignoranta, indoialaVII.9 Subjunctivul Part. VII: Expresii impersonaleVII.10 Subjunctivul Part. VIII : Actiuni necompletate

Capitolul opt

VIII.1 Pronumele relativ Part. I: "que"VIII.2 Pronumele relativ Part. II: "quien"VIII.3 Pronumele relativ Part. III: "el que" si "lo que"VIII.4 Adjectivul relativ: "cuyo"VIII.5 Pronumele si adjectivul relativ: RecapitulareVIII.6 Comenzi formale

VIII.7 Comenzi informale (t)VIII.8 Comenzi neregulate (t)VIII.9 ConditionalulVIII.10 Folosirea Pronumelui Indirect cu ComenziVIII.11 Recapitulare ComenziVIII.12 Comenzi informale (vosotros)VIII.13 Comenzile nosotrosVIII.14 Comenzile indirecte

Capitolul noua

IX.1 ViitorulIX.2 Participiu trecutIX.3 Trecutul perfectIX.4 Pluscuamperfectul trecutIX.5 Viitorul perfect


4/235

I.1 Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba spaniola

Toate cuvintele au accent. Unele il au scris, altele nu. Exemple: casa, perro, mam, libro,lpiz, librera.

- Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel ca si in limba romana.Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua:

- Ultima silaba se numeste "aguda". Se accentueaza daca se termina in: "n" o "s" sau incele 5 vocale: a, e, i, o, u. Exemple: cancin, pap, comps, tab, colibr, llam, comi.- Penultima silaba se numeste "grave" sau "llana". Se acentueazaa daca se termina in

consoanele care nu sunt "n" o "s". Exemple: lpiz, crcel, rbol, lbum, csar,- Antepenultima silaba se numeste "esdrjula". Mereu se acentueaza. Exemple:

esdjula, cmoda.- Cuvintele cu mai mult de 3 silabe, sobresdrjulas, se accentuaeza mereu. Exemple:

slamente, lcitamente.- Pronumele ste, se, etc., pentru a se distinge de adjective.

- Cul, quin, cyo, qu, cmo, dnde, cundo, tnto, cunto, daca au valoare afectiva,

interogativa? sau exclamativa!- Adverbele slo si an cand inseamna todava = inca. Exceptii: Cuvintele compuse cuverbe. Exemplu: sabelotodo.

- Exceptii: Pentru a distruge diftongul si forma alta silaba. Exemple: maz, da, Mara,roco,

- Cand verbul este deja accentuat si se adauga un pronume. Exemple: estte, cayse,mtete.

- Monosilabele (fui, vio, dio, di,) nu se accentueaza, cu exceptia cazului cand pot ficonfundate cu alte cuvinte. Exemple:

s (afirmativ) si (conditional)d (verbul dar) de (prepozitie)s (verbul saber) se (reflexiv)l (pronomue) el (articol)t (pronoure) tu (posesiv)t (planta) te (reflexiv)

- Reguli de pronuntie.

1. La fel ca in limba romana, intr-un cuvant spaniol toate literele se pronunta, cu exceptialui "H"

Exemplu: hora (ora) - se pronunta [ora]2. "J" se pronunta "H"

Exemplu: viaje (calatorie) - se pronunta [viahe]3. "" se pronunta un "n" imuiat + "I" scurt

Exemplu: maana (maine, dimineata) - se pronunta maniana


5/235

3. "LL" se pronunta un "l" slab + "I" scurt (in America Latina: Mexic, Peru, Argentina -se pronunta "GI" slab)

Exemplu: llamar (a chema) - se pronunta [liamar] ([giamar] in America latina)4. "GE" se pronunta "HE"

Exemplu: gente (lume) - se pronunta [hente]

5. "GI" se pronunta "HI"Exemplu: gitano (tigan) - se pronunta [hitano]6. "CE" se pronunta "SE"

Exemplu: felices (fericiti) - se pronunta [felises]7. "CI" se pronunta "SI"

Exemplu: felicidad (fericire) - se pronunta [felisidad]8. "Z" se pronunta un "S" peltic

Exemplu: zapato (pantof) - se pronunta [sapato]9. "" se pronunta "U"

Exemplu: vergenza (rusine) - se pronunta [verguenza]10. "QUE" se pronunta "CHE"

Exemplu: que (ce, care) - se pronunta [che]11. "QUI" se pronunta "CHI"Exemplu: Quijote- se pronunta [chihote]

I.2 Genul substantivelor : Part. I

Un substantiv este un cuvant care exprima o persoana, loc, lucru sau idee.Persoana : Marius, fata, dentistLoc : gradina, universitate, VenezuelaLucru : carte, masina, rosieIdee : libertate, prietenie, inteligenta

In Spaniola, substantivele sunt ori masculine ori feminineMasculine Feminineel chico la chica baiatul fata

el jardn la universidadgradina universitatea

el libro la revistacartea revista

el miedo la libertadfrica libertatea


6/235

Urmatorele substantive indica fiinte vii:el gato la gatamotanul pisica

el perro la perra

cainele cateauael chico la chica baiatul fata

el abuelo la abuela bunicul bunica

[Test] - Cum sunt aceste substantive?

el gatoel perroel chicoel abuelo

Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii

[Test] - Cum sunt aceste substantive?la gatala perrala chicala abuela

Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii

"El" si "la" sunt articole hotarate. Pentru cei care stiu engleza, "the" in limba englezael chico (baiatul)la chica (fata)el perro (cainele)la gata (pisica)

- Ce parere aveti despre ultima litera a acestor substantive?Masculine Femininegato gata perro perrachico chicaabuelo abuela


7/235

- Substantivele care se termina in -o sunt de obicei masculine. Substantivele care setermina in -a sunt de obicei feminine.

Exista insa si exceptii, dar le veti invata curand.

- De multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu inseamna ca si in spaniola este

la acelasi gen.Exemplu :el vestido (masc.) = imbracaminte (fem.)el archivo (masc.) = arhiva (fem.)la pluma (fem.) = stilou (neutru)Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l insoteste. Sunt mai multe

motive petru asta :Pentru a sti genul substantivului, deoarece nu toate cuvintele terminate in -o sunt

masculine si cele terminate in -a sunt feminine.Multe cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a.

I.3 Genul substantivelor: Part. II

Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un corespondentfeminin care se termina in -a:

el profesor - profesorulla profesora - profesoara

el doctor - doctorulla doctora - doctorita

el seor - domnulla seora - doamna

Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin sifeminin. Acestor cuvinte le indica genul, articolul "el" sau "la"

el estudiante - studentulla estudiante - studenta

el pianista - pianistulla pianista - pianista

el artista - artistulla artista - artista

Substantivele care se termina in -sin, -cin, -dad, -tad, -tud, -umbre; sunt feminine.la televisin - televiziunea


8/235

la decisin - deciziala conversacin - conversatiala habitacin - locuinta, asezareala ciudad - orasulla universidad - universitatea

la dificultad - dificultateala libertad - libertateala actitud - atitudineala gratitud - recunostintala certidumbre - certitudineala muchedumbre- multimea, aglomeratia

Unele substantive care se termina in -a sunt masculineel problema - problemael telegrama - telegramael programa - programul

el mapa - hartael sistema - sistemulel poema - poemul, poeziael da - ziuael tema - tema, subiectulel clima - climael idioma - limba (vorbita)el sof - canapeauael planeta - planeta

Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine.el telegrama - telegramael programa - programulel problema - problemael sistema - sistemulel poema - poemul, poeziael idioma - limba (vorbita)el clima - climael tema - tema, subiectul

Observatie: Cateva cuvinte care se termina in -ma sunt feminine, exemple: la cama si lapluma

Unele substantive care se termina in -a sunt exceptii si trebuie memorate.el da - ziuael mapa - harael planeta - planetael sof - canapeaua

- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.


9/235

la mano - mana, bratulla radio - radioul

- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens.el frente - frontul (la razboi)

la frente - frunteael gua - ghidul, persoana ghidla gua - cartea ghid

el polica - politistulla polica - politia

el orden - ordineala orden - ordinul

+ Recapitularearegulilorinvatateinlectiile I.1 si I.2.

- Substantivele se impart in masculine si feminine.- Majoritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine.- Majoritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine.- Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un corespondent

feminin care se termina in -a.- Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si

feminin. Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la".- Substantivele care se termina in -sin, -cin, -dad, -tad, -tud, -umbre; sunt feminine.- Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine.- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens.

Acum stiti majoritate regulilor care determina genul substantivelor. Mai sunt catevalucruri de stiut, dar ele vor fi acoperite mai tarziu. Nu uitati, ori de cate ori invatati un substantiv,invata-l complet cu articolul (el, la). Articolul definit este subiectul unei urmatoare lectii.


10/235

I.4 Numerele cardinale

Invatati numerele 1-10 :1. uno2. dos

3. tres4. cuatro5. cinco6. seis7. siete8. ocho9. nueve10. diez

Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inainte unui substantiv masculin.un libro

o carteun perroun caine

un hombreun om

Numarul "uno" schimba forma "uno" in "una" inainte unui substantiv feminin.una plumaun stilou

una gatao pisica

una chicao fata

Cand numaram in general (unu, doi, trei ...) se foloseste "uno" dar cand numaram cucaracter special (o pisica, un caine), se foloseste "un" sau "una."

un libroo carte

una plumaun stilou

uno, dos, tresunu, doi, ,trei


11/235

I.5 Pluralul substantivelor

Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adaugarea lui -s.libro: libros(libro + s)

pluma: plumas(pluma + s)

chico: chicos(chico + s)

seora: seoras(seora + s)

Si articolele definite (el, la) isi schimba forma la plural. Vor deveni "los" si "las."

Articolul definit va fi explicat mai mult in urmatoarea lectie.el libro: los libros

la pluma: las plumas

el chico: los chicos

la seora: las seoras

Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin adaugarea lui -es.el borrador: los borradores(borrador + es)

la universidad: las universidades(universidad + es)

el profesor: los profesores(profesor + es)

la ciudad: las ciudades(ciudad + es)

Daca un substantiv se termina in -in, adauga -es si pierde accentul scris.el avin: los aviones

la conversacin: las conversaciones

la seccin: las secciones

la televisin: las televisiones


12/235

Observatie: Poate va intrebati de ce "avin" nu este feminin. Observati ca nu este

clasificat de regula care spune ca substantivele terminate in -cin si sin sunt feminine.

Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c.

el lpiz: los lpicesla voz: las voces

el tapiz: los tapices

la actriz: las actrices

Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite, se folosestepluralul masculinului.

2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perras)

1 gato + 8 gatas = 9 gatos (nu gatas)

Cateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt formate prin combinarea adoua cuvinte in unu. (Exemple: abre + latas = abrelatas / deschide + conserve = deschizator deconserve). Aceste substantive compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul prinschimbarea lui "el" in "los."

el abrelataslos abrelatas

el paraguaslos paraguas

+ Sarevedemregulilepentru formareapluraluluisubstantivelor.

- Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adaugarea lui -s.

- Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin adaugarea lui -es.

- Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c.

- Daca un substantiv se termina in -in, adauga -es si pierde accentul scris.

- Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul prin schimbarea lui"el" in "los".


13/235

I.6 Articolele definite si nedefinite: Part. I

Diferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate fi observata in exemplul demai jos :

Da-mi ciocolata Kiss.

Da-mi o ciocolata, te rog.Imaginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie.Prima propozitie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita):Da-mi ciocolata Kiss.

A doua propozitie vorbeste de oricare din acele ciocolate (sau nedefinite):Da-mi o ciocolata, te rog.

Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a vorbi despre oanumita ciocolata sau oricare dintre ele.

ciocolatao ciocolata

In limba spaniola articolul definit are 4 forme, depinzand daca substantivul este lafeminin sau masculin, la plural sau singular.

el gatomotanul

los gatosmotanii (sau pisicile in general)

la gatapisica

las gataspisicile (femelele)

Observatie: Pluralul masculin definit si nedefinit(los, unos) este deasemenea folositpentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "los gatos" poate sa se refere la un grup demotani sa la un grup format din motani si pisici.

Cele patru forme ale articolului definit sunt :elmasculin singular

lafeminin singular

losmasculin plural


14/235

lasfeminin plural

In spaniol articolul nedefinit are 4 forme, depinzand daca substantivul este la feminin sau

masculin, la plural sau singularun gatoun motan

unos gatosniste motani (sau in general niste pisici)

una gatao pisica

unas gatas

niste pisici (dar numai femele)Observatie: Nu uitati, pluralul masculin definit si nedefinit (los, unos) este deasemenea

folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "unos gatos" poate sa se refere la ungrup de motani sa la un grup format din motani si pisici.

Cele patru forme ale articolului nedefinit sunt :unmasculin singular

unafeminin singular

unosmasculin plural

unasfeminin plural

Aici sunt articolele definite si nedefinite, impreuna :el,unmasculin singular

la, unafeminin singular

los, unosmasculin plural

las, unas


15/235

feminin plural

Fiecare din ele are un sens diferit :el gatomotanul

los gatosmotanii (sau pisicile in general)

la gatapisica

las gataspisicile (femelele)

un gato

un motanunos gatosniste motani (sau in general niste pisici)

una gatao pisica

unas gatasniste pisici (dar numai femele)

Un si una poate insemna de asemenea si numeralul "unu" sau "una".un cocheo masina

una temporadaun anotimp

una sillaun scaun

I.7 Forma verbului "Hay"

Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural, are intelesu de :exista, se afla, sunt

Exemple :Hay muchos libros en la biblioteca.


16/235

Sunt multe carti in biblioteca.

Hay un libro encima de la mesa.Este (se afla) o carte pe masa.

Mai multe exemple :Hay dos baos en mi casa.Exista (sunt) doua bai in casa mea.

Hay siete ocanos en el mundo.Sunt 7 oceane in lume.

Hay un libro y una pluma en la mesa.Este o carte si un stilou pe masa.

Exemple cu verbul "hay" in interogatie :

Hay un hotel en el centro?Este un hotel in centru?

Hay algunos libros por aqu?Exista (este) vreo carte pe aici?

Mai multe exemple :Hay muchos estudiantes en la clase?Sunt multi studenti in clasa?

Hay cuatro sillas en el cuarto?Sunt patru scaune in camera?

Hay una chica o dos?Este o fata sau doua?

Forma verbului "hay" poate fi folosita pentru a raspunde la intrebari.Hay un hotel en el centro?E vreun hotel in centru?

S. S hay.Da. Da este.

Hay algunos libros por aqu?Sunt ceva carti pe aici?

No. No hay.Nu. Nu sunt.


17/235

I.8 Pronumele personal

Cuvintele eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, sunt pronume. Mai jos este lista pronumelorpersonale in limba spaniola:

yo

EutTu

ustedDumneata, Dumneavoastra (singular)

lEl

ellaEa

nosotrosNoi

vosotrosVoi

ustedesDumneavoastra (plural)

ellosEi

ellasEle

-----------------------usted - este pronumele de politeteDumneata

t - familiartu

ustedes - pronume de politete pentru persoana a II-a pluralDumneavoastra

vosotrosvoi - familiar


18/235

Forma vosotros este folosita numai in Spania, in America Latina "ustedes" este folosit inambele situatii: de politete si familial

Cand vorbesti cu un grup de copii(in Spania): vosotros

Cand vorbesti cu un grup de copii(in America Latina): ustedes

Cand vorbesti cu un grup de straini(in Spania): ustedes

Cand vorbesti cu un grup de straini(in America Latina): ustedes

Observatie : usted poate fi abreviat Ud. sau Vd. ; ustedes poate fi abreviat Uds. sau Vds.nosotros

Noi (masculin sau genuri combinate)nosotrasnoi (numai feminin)

Aceiasi idee si pentru persoana a treia pluralellosei (masculin sau genuri combinate)

ellasele (numai feminin)

La fel si pentru vosotros:vosotrosvoi familiar (masculin sau genuri combinate)

vosotrasvoi familiar (numai feminin)

Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:

ustedesvosotrosvosotras

Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia plural:

ellosellas

+ Recapitulare


19/235

Singular

yo - Eut - Tu (familiar)l - El

ella - Eausted - Tu, Dumneata (formal)

PluralnosotrosNoi (masculin sau genuri combinate)nosotras - Noi (feminin)vosotros - Voi (masculin sau genuri combinate)vosotras - Voi (feminin)ellos - Ei (masculin sau genuri combinate)ellas - Ele (feminin)

ustedes - Dumneavoastra (formal in Spania, formal si familiar in America Latina).

I.9 Verbe Regulate : Part. I

Toate verbele spaniole sunt "regulate" sau "neregulate". In aceasta lectie ne vom uita latrei verbe complet regulate :

hablar (a vorbi)comer (a manca)vivir (a trai)

Observati ultimele doua litere ale fiecarui verb.hablar (a vorbi)comer (a manca)vivir (a trai)

Sunt trei categorii de verbe :verbele -ar, De conjugarea I (precum hablar)verbele -er, De conjugarea a II-a (precum comer)verbele -ir, De conjugarea a III-a (precum vivir)

Toate cele trei categorii sunt la infinitiv. Infinitivul este baza verbelor, echivalentul inromana: a vorbi, a manca, a trai, etc. In spaniola toate verbele la infinitiv se termina in -ar, -er,sau -ir.

verbul -arhablar (a vorbi)

verbul -ercomer (a manca)


20/235

verbul -irvivir (a trai)

Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:

ustedesvosotrosvosotras

Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia plural:

ellosellas

Amintiti-va ce inseamna a conjuga verbele :

a vorbiEu vorbescTu vorbestiEl verbesteEa vorbesteNoi vorbimVoi vorbitiEi vorbescEle vorbesc

In ceasta lectie vom invata sa conjugam modelele noastre de verbe pentru persoana I si aII-a (formal) singular si plural. yo hablo

Eu vorbesc

usted hablaDumneata vorbesti

nosotros/as hablamosNoi vorbim

ustedes hablanDumneavoastra vorbiti yo comoEu mananc

usted comeDumneata mananci

nosotros/as comemosNoi mancam


21/235

ustedes comenDumneavoastra mancati yo vivoEu traiesc

usted viveDumneata traiesti

nosotros/as vivimosNoi traim

ustedes vivenDumneavoastra traiti

Priviti la forma "yo".

yo habloyo comoyo vivo

Daca subiectul este "Eu" (yo), conjugare se face eliminand ultimele doua litere siadaugand -o.

yo hablo (hablar - ar + o = hablo)yo como (comer - er + o = como)yo vivo (vivir - ir + o = vivo)

Priviti forma "usted".usted hablausted comeusted vive

Daca subiectul este "Dumneata" (usted), conjugare se face eliminand ultimele doua literesi adaugand -a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau-ir, adaugati -e.

usted habla (hablar - ar + a = habla)usted come (comer - er + e = come)usted vive (vivir - ir + e = vive)

Priviti forma nosotros/as.nosotros/as hablamosnosotros/as comemosnosotros/as vivimos

Daca subiectul este "Noi" (nosotros/as), Conjugarea se face eliminand ultimele doualitere si adaugand -amos, -emos, sau -imos. Observati ca sfarsitul infinitivului determina cefolosim: verbele in -ar adauga -amos, verbele in -er adauga -emos, verbele in -ir adauga -imos.


22/235

nosotros/as hablamos(hablar - ar + amos = hablamos)

nosotros/as comemos(comer - er + emos = comemos)

nosotros/as vivimos(vivir - ir + imos = vivimos)

Observati forma "ustedes".ustedes hablanustedes comenustedes viven

Daca subiectul este "Dumneavoastra" (ustedes), conjugare se face eliminand ultimeledoua litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se

termina in -er sau -ir, adaugati -en.ustedes hablan(hablar - ar + an = hablan)

ustedes comen(comer - er + en = comen)

ustedes viven(vivir - ir + en = viven)

Timpul prezent (indicativ) in spaniola inseamna :Yo hablo ingls:Eu vorbesc engleza.

Yo como pan:Eu mananc paine.

Yo vivo en Romania:Eu traiesc in Romania.

Este indicat sa repetati regulile de conjugare, citind cu atentie inca o data exemplele demai jos :

Repetare -- Presentul Indicativ hablar (a vorbi)

hablohablahablamoshablancomer (a manca)


23/235

comocomecomemoscomen

vivir (a trai)vivovivevivimosviven.

I.10 Verbe regulate: Part. II

Retineti, toate verbele spaniole sunt ori "regulate" ori "neregulate". In aceasta lectie vomcontinua cu cele trei modele de verbe, care sunt complet regulate :hablara vorbi

comera manca

vivira trai

De asemenea, retineti, sunt trei categorii de verbe:verbele -ar (precum hablar)verbele -er (precum comer)verbele -ir (precum vivir)

Aducetiva aminte, atunci cand conjugati un verb, modificati infinitivul in functie desubiectul propozitiei.

a vorbi

Eu vorbescTu vorbestiEl verbesteEa vorbesteNoi vorbimVoi vorbitiEi vorbescEle vorbesc


24/235

In aceasta lectie vom invata sa conjugam verbele regulate pentru urmatoarele forme: Tu,El, Ea, Voi, Ei, Ele.

Hablart hablas

tu vorbestil hablael vorbeste

ella hablaea vorbeste

vosotros/as hablisvoi vorbiti

ellos hablanei vorbesc

ellas hablanele vorbesc

Comert comestu mananci

l comeel mananca

ella comeea mananca

vosotros/as comisvoi mancati

ellos comenei mananca

ellas comenele mananca

Vivirt vivestu traiesti

l vive


25/235

el traieste

ella viveea traieste

vosotros/as vivsvoi traiti

ellos vivenei traiesc

ellas vivenele traiesc

Priviti modelul pentru forma "Tu".t hablas

t comest vives

Daca subiectul este "Tu" (t), conjugare se face eliminand ultimele doua litere siadaugand -as sau -es. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -as, daca verbul se termina in -ersau -ir, adaugati -es.

t hablas (hablar - ar + as = hablas)t comes (comer - er + es = comes)t vives (vivir - ir + es = vives)

Priviti modelul pentru forma "El".l hablal comel vive

Daca subiectul este "el" (l), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand-a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau -ir,adaugati -e.

l habla (hablar - ar + a = habla)l come (comer - er + e = come)l vive (vivir - ir + e = vive)

Priviti modelul pentru forma "Ea".ella hablaella comeella vive

Daca subiectul este "ea" (ella), conjugare se face exact ca la "El" (l), eliminand ultimeledoua litere si adaugand -a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul setermina in -er sau -ir, adaugati -e.


26/235

ella habla (hablar - ar + a = habla)ella come (comer - er + e = come)ella vive (vivir - ir + e = vive)

Observatie : Acum puteti observa ca la conjugarea pentru l/ella este la fel ca si pentru

usted (usted habla, usted come, usted vive)Priviti modelul pentru forma vosotros/as.

vosotros/as hablisvosotros/as comisvosotros/as vivs

Daca subiectul este "Voi" (vosotros/as), Conjugarea se face eliminand ultimele doualitere si adaugand -is, -is sau -s. Observati ca sfarsitul infinitivului determina ce folosim:verbele in -ar adauga -is, verbele in -er adauga -is, verbele in -ir adauga -s.

votros/as hablis (hablar - ar + is = hablis)

vosotros/as comis (comer - er + is = comis)vosotros/as vivs (vivir - ir + s = vivs)

Observatie : Retineti, formele vosotros si vosotras sunt folosite numai in Spania. InAmerica Latina, ustedes este folosit pentru ambele forme: familiar si formal.

Priviti modelul pentru forma ellos.ellos hablanellos comenellos viven

Daca subiectul este "ei" (ellos), conjugare se face eliminand ultimele doua litere siadaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina in -ersau -ir, adaugati -en.

ellos hablan (hablar - ar + an = hablan)ellos comen (comer - er + en = comen)ellos viven (vivir - ir + en = viven)

Priviti modelul pentru forma ellas.ellas hablanellas comenellas viven

Daca subiectul este "ele" (ellas), conjugare se face in acelasi mod ca si pentru formamasculina, eliminand ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar,adaugati -an, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -en.

ellas hablan (hablar - ar + an = hablan)ellas comen (comer - er + en = comen)ellas viven (vivir - ir + en = viven)


27/235

Observatie : Acum puteti observa ca la conjugarea pentru ellos/ellas este la fel ca sipentru ustedes (ustedes hablan, ustedes comen, ustedes viven).

In loc de pronume pot fi folosite persoane sau nume: los profesores hablan (profesoriivorbesc), Marta come, Marius vive.

Pentru a reusi in invatarea limbii spaniole, trebuie sa invatati verbele. Cel mai bun modeste prin repetarea conjugarilor si exersarea lor cu alte verbe asemanatoare: nadar (a inota),esconder (a ascunde), escribir (a scrie).

Repetare : hablar (a vorbi)

hablohablashabla

hablamos

hablishablancomer (a manca)

comocomescome

comemoscomiscomenvivir (a trai)

vivovivesvive

vivimosvivsviven.

I.11 Verbe regulate : Part III

Iata lista completa a pronumelui personal : Verbe regulate : Singular

yot


28/235

ustedlella Plural

nosotros/as

vosotros/asustedesellosellas

Pentru a conjuga verbele -ar (verbe de conjugarea I), eliminati sfarsitul si adaugati :-o-as-a-amos

-is-an

Pentru a conjuga verbele -er (verbe de conjugarea II), eliminati sfarsitul si adaugati :-o-es-e-emos-is-en

Pentru a conjuga verbele -ir (verbe de conjugarea III), eliminati sfarsitul si adaugati :-o-es-e-imos-s-en

Memorati conjugarea celor trei tipuri de verbe :hablarcomervivir

yo hablot hablasl, ella, Ud. hablanosotros/as hablamosvosotros/as hablisellos, ellas, Uds. hablan


29/235

yo comot comesl, ella, Ud. comenosotros/as comemos

vosotros/as comisellos, ellas, Uds. comen

yo vivot vivesl, ella, Ud. vivenosotros/as vivimosvosotros/as vivsellos, ellas, Uds. viven

Observatie: Forma verbului este aceeasi pentru l, ella si Ud. de asemenea si pentru ellos,

ellas si Uds.In Spaniola pronumele personal nu este cerut mereu, asta deoarece sfarsitul verbului

poate indica cine executa actiunea.Hablo espaol. ("Yo" nu este necesar.)Eu vorbesc spaniola.

Comemos carne. ("Nosotros" nu este necesar.)Noi mancam carne.

Vives en Mxico. ("T" nu este necesar.)Tu traiesti in Mexic.

Pronumele este adesea folosit pentru clarificare. De exemplu, forma verbului habla esteambigua.

Ud. hablal hablaella habla

Pronumele este adesea folosit pentru a accentua ideea.Ella habla espaol y yo hablo rumano.Ea vorbeste spaniola si eu vorbesc romana.

Alt exemplu cu folosirea subiectului pentru intarire.Yo como pan y t comes arroz.

Nu exista ambiguitate, dar pronumele intareste contraxtul.Eu mananc paine si tu mananci orez.


30/235

Este posibil sa folositi doua verbe intr-o propozitie. In acest caz, primul verb esteconjugat iar al doilea ramane la infinitiv.

Necesito hablar con Alfredo.Trebuie sa vorbesc cu Alfredo.(necesitar, hablar)

Necesito + hablar + con Alfredo.

Alt exemplu cu doua verbe folosite impreuna:Deseas vivir en Espaa.Vrei sa traiesti in Spania.(desear, vivir)

Deseas + vivir + en Espaa.

Repetare

hayexista, se afla, sunt

Presentul Indicativhablar (a vorbi)

hablohablashabla

hablamoshablishablan comer (a manca)

comocomescome

comemoscomiscomen vivir (a trai)

vivovivesvive

vivimosvivsviven


31/235

Iata o lista cu unele din cele mai comune verbe regulate :

Verbele -ar alquilara inchiria entrar (en)a intra (in) necesitara avea nevoie

amara iubi enviara trimite olvidara uita

andara merge pe jos escuchara asculta pagar

a platiayudara ajuta esperara spera, a astepta practicara practica

bailara dansa estudiara studia preguntara intreba

buscara cauta firmara semna preparara pregati

caminara merge pe jos ganara castiga regresara se intoarce

cantara canta gastara cheltui saludara saluta

cocinara gati hablara vorbi tocara atinge, a canta la un instrument

comprara cumpara lavara spala tomara lua, a bea

contestar


32/235

a raspunde llegara sosi trabajara munci

dejara lasa llevar

a purta, a duce viajara calatorideseara dori mandara trimite, a ordona visitara vizita

enseara invata (pe cineva) mirara privi

verbe -er aprendera invata creera crede poseera poseda

bebera bea debera trebui prometera promite

comera manca escondera ascunde rompera rupe, a strica

comprendera intelege leera citi temera se teme

correra alerga meter ena baga in vendera vinde

verbe -ir abrira deschide descubrira descoperi permitira permite

admitira admite discutira discuta recibira primi


33/235

asistir aa insoti la escribira scrie subira urca

cubrir

a acoperi existira exista sufrira suferi

decidira decide omitira omite unira uni

describira descrie partira imparti vivira trai

I.12 Adjective : Part. I

De cele mai multe ori adjectivele sunt folosite pentru a descrie un substantiv, deexemplu, un adjectiv poate descrie culoarea unui obiect.

stiloul albastrustiloul rosu

In spaniola, majoritate adjectivelor isi schimba forma in functie de genul si numarulsubstantivului.

el chico altobaiatul inaltlos chicos altosbaietii inalti

la chica altafata inaltalas chicas altasfetele inalte

Multe adjective se termina in -o. Aceste adjective au 4 forme, cate una pentru masculin sifeminin, pentru singular si plural. Urmatorul adjectiv inseamna "inalt":

altoaltaaltosaltas

Retineti, forma adjectivului depinde de genul si numarul substantivului.


34/235

libro rojocarte rosie

pluma rojastilou rosu

libros rojoscarti rosii

plumas rojasstilouri rosii

Observati sfarsitul fiecarui adjectiv de mai jos :libro rojopluma rojalibros rojos

plumas rojasDe asemenea, si adjectivele care se termina in -e schimba forma pentru singular si plural.

Pentru plural adauga -s.la chica inteligentelas chicas inteligentes

Majoritatea adjectivelor care se termina in -e pastreaza aceeasi forma si pentru masculinsi pentru feminin.

la chica inteligenteel chico inteligente

las chicas inteligenteslos chicos inteligentes

Similar, cele mai multe adjective care se termina intr-o consoana schimba forma pentrusingular si plural, dar nu si pentru masculin sau feminin. Pentru forma de plural adauga -es.

la chica popularel chico popular

las chicas populareslos chicos populares

+ Recapitulare :- Adjectivele care se termina in -o au patru forme: alto, alta, altos, altas

- Adjectivele care se termina in -e au doua forme: inteligente, inteligentes

- Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme: popular,populares (formeaza pluralul adaugand -es).


35/235

I.13 Adjective : Part. II

Multe adjective de nationalitate se termina in -o. Aceste adjective urmeaza aceleasi regulica si alte adjective teminate in -o. Adica, au patru forme.

el muchacho mexicano

la muchacha mexicanalos muchachos mexicanoslas muchachas mexicanas

De asemenea, multe adjective de nationalitate se termina intr-o consoana. Acesteadjective nu urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective teminate intr-o consoana. Acestea au oforma feminina terminata in -a.

el muchacho espaolla muchacha espaola

los muchachos espaoleslas muchachas espaolas

Exista o alta grupa de adjective care nu urmeaza regulile normale. Adjectivele terminatein -or, -n, -n, sau -n deasemenea au o forma feminina distincta.

el chico habladorla chica habladora

los chicos habladoreslas chicas habladoras

el hombre trabajadorla mujer trabajadora

los hombres trabajadoreslas mujeres trabajadoras

Observatie: Adjectivele terminate in "-erior" nu au o forma feminina.

Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa substantivul pe care-l descriu.el chico altola chica altalos libros pequeoslas plumas rojas

Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului. Astfel de adjectivespun cat de mult sau cat de multi.

pocos librosmucha energamucho trabajo


36/235

pocas casas

Cateodata, un adjectiv descriptiv poate precede substantivul. Daca adjectivul estedescriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala, adjectivul sta inaintea substantivului.

la blanca nieve

zapada alba (zapada este inerent alba)los altos picospiscurile inalte (piscurile sunt inerent inalte)

Sa recapitulam ultimele doua lectii :Adjectivele care se termina in -o au patru forme

altoaltaaltos

altasAdjectivele de nationalitate care se termina in -o nu sunt diferite fata de alte adjective

terminate in -o, au de asemenea 4 forme

guatemaltecoguatemaltecaguatemaltecosguatemaltecas

Adjectivele terminate in -e au doua forme

inteligenteinteligentes

Majoritatea adjectivelor terminate intr-o consoana au doua forme

popularpopulares

Adjectivele de nationalitate terminate intr-o consoana au patru forme

espaolespaolaespaolesespaolas

Adjectivele care se termina in -or, -n, -n, sau -n au patru forme

hablador


37/235

habladorahabladoreshabladoras

Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa substantivul pe care-l descriu.

casa blancachica alta

Daca adjectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala, adjectivulsta inaintea substantivului

la blanca nievelos altos picos

Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului.

pocos librosmuchos libros.

I.14 Zilele saptamanii

In limba spaniola zilele saptamanii se numesc :lunesLuni

martesMarti

mircolesMiercuri

juevesJoi

viernesVineri

sbadoSambata

domingoDuminica


38/235

Observati ca zilele saptamanii nu incep cu litera marelunesmartesmircolesjueves

viernessbadodomingo

Toate zilele saptamanii sunt de gen masculin.el lunesel martesel mircolesel juevesel viernesel sbado

el domingoExemple de propozitii in care se folosesc zilele saptamanii :

No trabajo el lunes.Nu lucrez luni

No trabajo los martes.Nu lucrez in zilele de marti.

Tengo clase el mircoles.Am clasa (ora) miercuri.

Hay muchas cosas viernes.Sunt multe lucruri in zilele de vineri.

Zilele saptamanii care se termina in -s nu schimba forma pentru plural. Numai articolul.el luneslos lunes

el marteslos martes

el mircoleslos mircoles

el jueveslos jueves

el vierneslos viernes


39/235

el sbadolos sbados

el domingo

los domingosPentru a exprima ziua, se foloseste verbul ser = a fi. Curand veti invata mai mult despre

acest verb.Qu da es hoy?Ce zi este azi?

Hoy es lunes.Azi e luni.

Maana es martes.

Maine e marti.Observati ca urmtoarele actiuni nu au loc in prezent, mai degraba in viitorul apropiat. In

spaniola, ca si in limba romana, indicativul prezent este uneori folosit pentru a exprima viitorulapropiat.

Salimos el lunes.Iesim luni.

Maana es domingo.Maine e duminica.----------------------

Salimos el lunes.Vom iesi luni

Maana es domingo.Maine va fi duminica.

I.15 Numerele cardinale: 11-30

Aici sunt numerele de la 11 la 20 :11.once12. doce13. trece14. catorce15. quince16. diecisis17. diecisiete18. dieciocho


40/235

19. diecinueve20. veinte

Aici sunt numerele de la 21 la 30 :21.veintiuno

22. veintids23. veintitrs24. veinticuatro25. veinticinco26. veintisis27. veintisiete28. veintiocho29. veintinueve30. treinta

Observati cum numerele 16-19 si 21-29 sunt formate prin alaturare. Adica, saisprezece

este o impreunare a cuvintelor "zece si sase", douazeci este alcatuit din cuvintele "doi si zece",etc.diecisisdiez y sis

diecisietediez y siete

dieciochodiez y ocho

diecinuevediez y nueve

veintiunoveinte y uno

veintidsveinte y dos

veintitrsveinte y tres

veinticuatroveinte y cuatro, etc.


41/235

II.1 Ser si Estar: Part. I

Carti intregi au fost scrise despre cele doua importante verbe spaniole: ser si estar, careinseamna a fi. Acesta va fi subiectul pentru cateva din urmatoarele noastre lectii. Curand vetiintelege foarte bine folosirea acestor doua verbe.

Ser si estar inseamna "a fi". Iata in romana conjugarea completa:a fi

Eu suntTu estiEl /ea esteNoi suntemVoi suntetiEi /ele sunt

Observati ca aceste doua propozitii pot avea sensuri diferite in romana.

Marul este verde.(Insemnand ca nu e copt.)

Marul este verde.(Insemnand ca are culoarea verde.)

In primul caz, exemplu nostru vorbeste de conditia marului. Marul este verde fiindca incanu este copt. Dar daca conditia marului se schimba, adica, cand este copt, nu va mai fi verde.

In al doilea caz, exemplul nostru vorbeste de o caracteristica esentiala a marului. Marulare culoarea verde. Acesta ramanand verde si dupa ce se va coace.

In romana, verbul "a fi" poate fi folosit pentru a spune cum este ceva (conditia) si ce este(esenta).

Cum este marul?Este necopt.

Ce culoare are marul?Este verde.

In spaniola, se foloseste un verb diferit pentru a exprima "a fi", depinzand daca vorbitorulincearca sa adresezea o conditie sau o calitate esentiala.

La manzana est verde.Marul este verde. (necopt) (conditie)

La manzana es verde.Marul este verde. (esenta)

Observati cum adjectivul "verde" i-si schimba intelesul, depinzand daca este folosit sersau estar.

La manzana est verde.


42/235

(conditie: necopt)

La manzana es verde.(caracteristica esentiala: culoarea verde)

Pentru a adresa o conditie, se foloseste estar. Estar este un verb neregulat. El nu urmeazaregulile standard de conjugare pentru verbele regulate -ar. De aceea trebuie memorat.estoyestsestestamosestisestn

Pentru a adresa o calitate esentiala, se foloseste ser. Ser de asemenea este un verbneregulat si trebuie memorat.

sersoyeresessomossoisson

Daca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala), folositi ser; daca vorbiti desprecum este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata), folositi estar.

Ce fel este ea?Ea este tacuta.Se foloseste ser:

Ella es callada.

Cum este ea acuma?Este tacuta. Acuma tace.Folositi estar:

Ella est callada.

+ Sarecapitulamceledouaverbeimportante,sersiestar: ser (a fi)

soyeresessomossoisson estar (a fi)


43/235

estoyestsestestamosestis

estn

II.2 Ser si Estar: Part. II

In lectia precedenta a-ti invatat diferenta fundamentala dintre ser si estar. In ractica, ser siestar nu sunt mereu folosite cu adjective, nu este usor pentru cei care nu sunt nativi vorbitori delimba spaniola De aceea este extrem de folositor sa invatati unele reguli concrete pentru a decidecand este folosit ser si cand estar. Aceasta lectie examineaza cateva folosiri obisnuite aleverbului ser.

Ser este folosit pentru a exprima ora, ziua si data.Qu hora es?Ce ora este?

Son las tres.E ora trei.

Qu da es hoy?Ce zi este azi?

Hoy es lunes.Azi e luni.

Qu fecha es hoy?Ce data e azi?

Es el cinco de mayo.E cinci Mai.

Ser este folosit pentru a exprima locul de origine.De dnde eres t?De unde esti tu?

Soy de Colombia.Sunt din Columbia.

Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie.Cul es tu trabajo?Cu ce te ocupi?


44/235

Soy entrenadorSunt antrenor.

Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea

Es ella puertorriquea?Este ea Puerto Ricana?

No, es guatemalteca.Nu, este din Guatemala.

Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica.Son los Garca bautistas?Sunt Garcienii baptisti?

No, son catlicos.

Nu, sunt catolici.Es el gobierno socialista?Este guvernul socialist?

No, es comunista.Nu, este comunist.

Ser este folosit pentru a exprima din ce material e facut.De qu material es la mesa?Din ce material este masa?

Es de madera.E din lemn.

Ser este folosit pentru a exprima posesia.De quin es la pluma?Al cui este stiloul?

Es de Emilio.E al lui Emilio.

Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta.Quin es Rogelio?Cine este Roger?

Es el esposo de Marta.E sotul lui Marta.

Ser este folosit cu expresii sigure, impersonale.


45/235

Es importante practicar cada da.Este important sa practici in fiecare zi.

Es necesario hablar mucho.E necesar sa vorbesti mult.

Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc.La pelcula es en el cine.Filmul este la cinema.

La fiesta es en el club Fantstico.Petrecerea este in clubul Fantastic.

Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau esentiale.Miguel es un hombre sincero.Miguel este un om sincer.

Tambin es guapo.De asemenea, este frumos.

+ Sarecapitulamcandsereste folosit:pentru a exprima ora, ziua si datalocul de origineocupatianationalitateareligia sau apartenenta politicapentru a exprima materialul de constructieposesiapentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si altaeste folosit cu expresii sigure, impersonalepentru a spune unde un eveniment are locpentru a exprima calitati inerente sau esentiale.

II.3 Ser si Estar: Part. III

In ultimele doua lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre ser si estar - esenta sauconditie si unele din cele mai obisnuite folosiri ale verbului ser. In aceasta lectie vom examinaverbul estar.

Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica.Dnde ests?Unde esti?

Estoy en el cuarto.


46/235

Sunt in camera.

Dnde est Mxico?Unde este Mexic?

Chile est en Amrica del Sur.Chile e in America de Sud.

Observatie: O exceptie la aceasta regula este ca ser se foloseste pentru a spune unde uneveniment are loc . (La fiesta es en mi casa.)

Estar este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o conditie.Cmo est la sopa?Cum e supa?

La sopa est fra.

Supa e rece.Cmo ests t?Cum esti? Cum te simti?

Estoy muy bien, gracias.Sunt foarte bine, multumesc.

Estar este folosit cu multe expresii idiomatice. Aici sunt doar cateva.estar de acuerdoa fi de acord

estar de piea sta in picioare

estar en caminoa fi pe drum

estar en las nubesa fi cu capul in nori

Estar este folosit cu timpul progresiv. Veti invata mai tarziu mai multe despre aceasta. Vaprezint doua exemple deoarece este o importanta folosire a verbului estar.

Qu ests comiendo?Ce maninci? (acum, in momentul de fata)

Estoy comiendo arroz y frijoles.Mananc orez si fasole. (acum, in momentul de fata)

+ Sarecapitulam folosireaverbuluiestar:


47/235

locatie geografica sau fizicastare sau conditiemulte expresii diomaticetimpul progresiv.

II.4 Ser si Estar: Part. IV

In ultimele trei lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre ser si estar - esenta sauconditie - si cele mai obisnnuite situatii in care se folosesc fiecare. Aceasta lectie prezinta celedoua verbe "fata-n fata", cu deosebiri si contraste.

Cand verbul "a fi" este urmat de un substantiv, verbul ser este mereu folosit. In acest caz,ar putea fi de ajutor sa ganditi verbul ca fiind un echivalent al semnului "egal", precum a=b.Acest tip de propozitie mereu se refera la caracteristici esentiale.

Ion este doctor.

Ion = doctor.Juan es mdico.

Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul folosit depinde de sens. Cand nereferim la o caracteristica esentiala, se foloseste ser. Cand ne referim la o stare sau conditie, sefoloseste estar

La sopa est fra.Supa este rece.

Los elefantes son grandes.Elefantii sunt mari.

Observatie : Este de asemenea corect a spune "La sopa est excelente". Aceasta poateindica ca in aceasta ocazie particulara, supa este excelenta

Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbul poate schimba sensul adjectivului.El profesor est aburrido.Profesorul este plictisit.

El profesor es aburrido.Profesorul este plictisitor.

Faceti distinctie intre origine, locatie si "a avea loc". Pentru a descrie originea, sau undeceva este format, se foloseste ser. Pentru a descrie locatia sau unde ceva se afla in momentul defata, se foloseste estar. Pentru a spune unde un eveniment are loc, se foloseste ser.

Susana es de Espaa.Susana est en Venezuela.El libro es en la casa de Susana


48/235

+ Sarecapitulam :Cand un substantiv urmeaza dupa verb, se foloseste serCand un adjectiv urmeaza verbul, decidem intre "esenta" si "conditie"Pentru a spune originea, unde ceva este format, se foloseste serPentru a spune unde ceva se afla in momentul de fata, se folosesta estar

Pentru a spune unde un eveniment are loc, se foloseste ser.

II.5 Negatia

Deja ati invatat cum sa faceti afirmatii simple.Ella habla ingls.l es profesor.

Pentru a face o propozitie negativa, puneti cuvantul "no" inaintea verbului.

Ella no habla ingls.l no es profesor.

Cand raspunsul la o propozitie este negativ, cuvantul "no" apare de doua ori, ca si inromana.

Habla Ud. espaol?No, no hablo espaol.

Est Gerardo en la clase?No, Gerardo no est en la clase.

Studiati, invatati, urmatoarea lista de cuvinte afirmative si antonimul lor :algo (ceva)nada (nimic)

alguien (cineva)nadie (nimeni)

algn (-o, -a, -os, -as) (vreun, vreuna, vreunii, vreunele)ningn (-o, -a, -os, -as) (niciunul, niciuna, niciunii, niciunele)

siempre (mereu)nunca (niciodata) jams (niciodata, vreodata)

tambin (de asemenea)tampoco (nici, nici nu)

o . . . o (sau . . . sau)ni . . . ni (nici . . . nici)


49/235

Cuvintele negative pot fi folosite singure, precedand verbul.Nadie habla.

l nunca come.Alfredo tampoco baila.

Cuvintele negative pot de asemenea fi folosite cu "no".No habla nadie.l no come nunca.Alfredo no baila tampoco.

Cateodata, pot fi intalnite trei cuvinte negative in aceeasi propozitie.No compro nada nunca.

l no compra nada tampoco.

Foarte rar, pot fi intalnite chiar patru cuvinte negative.Yo no veo nunca a nadie tampoco.

RomanaMaria nu are nevoie de nimic.NU Maria nu are nevoie de nimic.

SpanishMara no necesita nada.

NOT Mara no necesita algo.

Alguno si ninguno pierd -o inaintea unui substantiv singular masculin.Tienes algn libro?

No, no tengo ningn libro.

Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular.Tienes algunas revistas?

No, no tengo ninguna.

Tienes algunos libros?No, no tengo ninguno.

Pluralul lui ninguno(-a) este folosit numai cand substantivul este numai la plural.No hay ningunas tijeras en la caja.Nu sunt foarfece in cutie.


50/235

II.6 Interogatia (Intrebari)

In Spaniola sunt mai multe moduri de a pune o intrebare. Observati ca o propozitieinterogativa incepe cu semnul intrebarii scris invers.

Mara habla espaol?

Habla Mara espaol?Habla espaol Mara?

Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru :Mara vorbeste spaniola?

Mara habla espaol?Habla Mara espaol?Habla espaol Mara?

Raspunsuri possibile ar putea fi :

S, Mara habla espaol.No, Mara no habla espaol.

Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la sfarsitul propozitiei.Mara habla espaol, no?Mara habla espaol, verdad?

Adica :Maria vorbeste spaniola, nu-i asa?

Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare sunt :Adnde?Dnde?De dnde?Cmo?Cul (-es)?Cundo?Cunto (-a)?Cuntos (-as)?Qu?De qu?Quin (-es)?A quin (-es)?Con quin (-es)?De quin (-es)?Por qu?Para qu?

Observatie : Fiecare are un accent


51/235

Alte exemple. Observati ca in spaniola formarea unei propozitii interogative esteasemanatoare limbii romane.

Qu estudia Pilar?Cundo comen ustedes?Dnde est mi coche?

Cunto cuesta la corbata?Dnde? inseamna "Unde?" Adnde? inseamna "Incotro, unde?" Astfel, dnde intreaba

pentru o locatie, in timp ce adnde intreaba pentru o destinatie.Dnde est la biblioteca?Unde este biblioteca?

Adnde va Ral?Unde se duce Raul?(Literal: Incotro merge Raul?)

De dnde? inseamna "De unde?"De dnde es Gerardo?De unde e Gerardo?

Cmo? inseamna "Cum?"Cmo est la pelicula?Cum este filmul?

Cul? si Cules? inseamna "Care?" si "Care? (pentru plural)"Cul es tu nombre?Care este numele tau?

Cules son tus libros favoritos?Care sunt cartile tale favorite?

Cundo? inseamna "Cand?"Cundo van a ir ustedes?Dumneavoastra cand veti merge?

Cunto(-a)? inseamna "Cat?, Cata?"Cunto tiempo dura la pelicula?Cat timp dureaza filmul?

Cuntos(-as)? inseamna "Cati?, Cate?"Cuntas chicas hay en la clase?Cate fete sunt in clasa?

Qu? inseamna "Ce?"Qu es la libertad?Ce este libertatea?


52/235

Qu estudias?Ce studiezi?

De qu? inseamna "Din ce?" or "Despre ce?"

De qu material es la pluma?Din ce material este stiloul?

De qu hablan ustedes?Despre ce vorbiti dumneavoastra?

Quin(-es)? inseamna "Cine?"Quin es Gregorio?Cine e Gregorio?

Quines son esos chicos?

Cine sunt acei baieti?A quin(-es)? inseamna "Pe cine?, Cui?"

A quin buscas?Pe cine cauti?

A quines vas a dar tantos libros?Cui vei da atatea carti?

Con quin(-es)? inseamna "Cu cine?"Con quin hablo?Cu cine vorbesc?

Con quines estudia Mario?Cu cine studiaza Mario?

De quin(-es)? inseamna "Al /a cui?"De quin es aquel sombrero?A cui e acea palarie?

De quines son estas monedas?Ale cui sunt monezile astea?

Por qu? inseamna "De ce?"Por qu estudias espaol?De ce studiezi spaniola?

Raspuns posibil:

Porque es un requisito.


53/235

Deoarece e necesar.

Para qu? inseamna "Pentru ce?"Para qu estudias espaol?Pentru ce studiezi spaniola?

Raspuns posibil:

Para ser profesor de espaol.Pentru a fi profesor de spaniola.

II.7 Ajective posesive

Adjectivele posesive sunt folosite pentru a arata proprietatea (posesia).

mi librocartea mea

tu plumastiloul tau

Mai jos sunt cinci adjective posesive.mitusunuestrovuestro

Trei adjective posesive (mi, tu, su) au numai doua forme, singular si plural.mimis

tutus

susus

Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv, cu lucrul determinat si nu cuposesorul.

mi librocartea mea

mis libroscartile mele


54/235

tu plumastiloul tau

tus plumas

stilourile taleMi, tu si su nu au forma masculina si feminina, se modifica numai in functie de numarul

substantivului.mi amigomi amiga

tus hermanostus hermanas

su libro

sus plumasMi inseamna "al meu, a mea" ; tu inseamna "al tau, a ta"Mi casa es tu casa.Casa mea e casa ta.

Su, ca si tu, poate insemna si "al tau, a ta" In cazul asta diferenta dintre (tu) si (su) este ca(su) se foloseste cu caracter de politete, adica (al dumneavoastra, a dumneavoastra).

Mi casa es tu casa.(vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "t")

Mi casa es su casa.(vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "usted")

Observatie: Cele doua cuvinte "tu" si "t" se pronunta la fel. T (cu accent) este pronumepersonal si inseamna "tu" (familial). Tu (fara accent) este adjectiv posesiv si inseamna "al tau, ata".

Su are patru forme: al lui, a ei, a lor; si formal: al tau.Mara busca su cuaderno.Maria cauta caietul ei.

Juan busca su cuaderno.Juan isi cauta caietul.

Ellos buscan su cuaderno.Ei isi cauta caietul lor.

Su madre busca su cuaderno.Mama dumneavoastra cauta caietul dv..


55/235

Daca intelesul lui su nu este clar din contextul propozitiei, se foloseste prepozitia de.

Mara busca el cuaderno de l.Maria cauta caietul lui.

El hombre busca las llaves de ella.Omul cauta cheile ei.

Mara busca el cuaderno de Juan.Mara cauta caietul lui Juan.

El hombre busca las llaves de Samanta.Omul cauta cheile lui Samanta.

Doua adjective posesive (nuestro si vuestro) au patru forme.nuestro

nuestranuestrosnuestras

vuestrovuestravuestrosvuestras

Nuestro inseamna "al nostru, a noastra"nuestro hermanofratele nostru

nuestra hermanasora noastra

nuestros hermanosfratii nostrii

nuestras hermanassurorile noastre

Vuestro inseamna "al vostru, a voastra". Ca si vosotros, vuestro este folosit numai inSpania.

vuestro librocartea voastra

vuestra plumastiloul vostru


56/235

vuestros libroscartile voastre

vuestras plumasstilourile voastre

Iata toate adjectivele posesive (cand se adauga s, este varianta pentru plural) :mi(s)al meu, a mea (ai mei, ale mele)

tu(s)al tau, a ta (ai tai, ale tale)

su(s)a /al lui, a /ale ei, a /al dumneavoastra, a /al lor (ai /ale lui, ai /ale ei, ai /ale

dumneavoastra, ai /ale lor)

nuestro(-a, -os, -as)a noastra, al nostru (ai nostri, ale noastre)

vuestro(-a, -os, -as)a /al vostru (ai /ale voastre)

De obicei aceste adjective posesive nu se folosesc cu articole de imbracaminte sau partiale corpului, decat atunci cand vrem sa accentuam acest lucru, in rest se foloseste articoluldefinit.

Me gusta el vestido nuevo.Imi place noua mea imbracaminte

Me duele el brazo.Ma doare bratul.

II.8 Verbele neregulate: "Tener" si "Venir"

"Tener" si "venir" sunt verbe neregulate, din cauza asta , trebuie sa memorati conjugarealor. Va prezint aceste verbe impreuna fiindca sunt similare in modul de conjugare:

tenera avea

venira veni

tengo / vengotienes / vienes


57/235

tiene / vienetenemos / venimostenis / venstienen / vienen

+ Sa le recapitulam:tener (a avea)venir (a veni)

tengo / vengotienes / vienestiene / vienetenemos / venimostenis / venstienen / vienen.

II.9 "Tener que, Hay que"

Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face ceva. Aceasta expresiepoate fi tradusa prin "a trebui". Tener se conjuga in functie de subiect.

Tengo que comer las verduras.Trebuie sa mananc legumele.

ngel tiene que leer el peridico.ngel trebuie sa citeasca ziarul.

Ellos tienen que comprar una revista.Ei trebuie sa cumpere o revista.

Hay que + infinitiv este folosit sa exprime ideea ca "cineva trebuie sa faca ceva", "enecesar sa faca ceva". Este mai mult o expresie generala, iar forma verbului hay ramane aceeasi.

Hay que tomar un taxi.E necesar sa ei un taxi.

Hay que estudiar mucho.Trebuie (e necesar) sa studiezi mult.

Exemplele de mai jos prezinta diferentele dintre cele doua expresii:Mara tiene un examen el lunes. Ella tiene que estudiar.Mara are un examen luni. Ea trebuie sa invete mult.

No es fcil aprender el espaol. Hay que practicar mucho.Nu e usor sa inveti spaniola. Trebuie (e necesar) sa practici mult.


58/235

II.10 Expresii cu "Tener"

Expresiile idiomatice nu pot fi imediat intelese analizand literar intelesul cuvintelor, deaceea trebuie memorate. Cateva exemple de expresii idiomatice in romana:

a ploua cu galeata

a fi la patru acea adormi bustean

Spaniola are de asemenea multe expresii idiomatice. Desi traducerea lor literara poatesuna straniu pentru vorbitorii romani, ele suna perfect natural pentru vorbitori nativi de limbaspaniola. Iata un exemplu:

Idiom: Hace mucho fro

Literal: Face mult frig

Intelesul adevarat: Este foarte frig

Sunt multe astfel de expresii care folosesc verbul tener. Acesta exprima varsta :Idiom: tener _____ aos

Intelesul normal: a avea _____ ani

Mai multe expresii, pentru senzatii fizice, care folosesc verbul tener :tener froa-ti fi frig

tener calora-ti fi cald

tener hambrea-ti fi foame

tener seda-ti fi sete

tener sueoa-ti fi somn

tener dolor de...a te durea ...

Alte de expresii cu tener:tener prisaa se grabi

tener miedo a


59/235

a se teme de ceva

tener miedo dea se teme de a face ceva

tener celosa fi gelos

tener confianzaa avea incredere

tener cuidadoa avea grija

tener vergenzaa-ti fi rusine

Mai multe expresii cu tener:tener razna avea dreptate

tener xitoa avea succes

tener la culpaa fi vinovat

tener suertea fi norocos

tener lugara avea loc

tener ganas dea avea chef de

tener en cuentaa fi de acord

Cand folositi aceste expresii, conjugati verbul (tener) acordand-ul cu subiectul.Yo tengo cinco aos.T tienes ocho aos.Pablo tiene dos aos.

Observati ca expresiile combina verbul tener cu un substantiv: el ao los celosel fro la confianza


60/235

el calor el cuidadola hambre la vergenzala sed la raznel sueo el xitoel dolor la culpa

la prisa la suerteel miedo el lugar

Deoarece expresiile cu tener folosesc substantive, ele sunt modificate cu adjective, nu cuadverbe.

Tengo fro.Tengo mucho fro. (nu muy)

+ Repetaticelemaicomune zeceexpresii folosite:tener _____ aos

tener calortener frotener hambretener sedtener prisatener miedo de _____tener miedo a _____tener razntener suerte

II.11 Expresii pentru vreme

In Spaniola sunt multe expresii care folosesc verbul hacer (literal "a face"), si este folositpentru a descrie vremea.

Qu tiempo hace?Cum e timpul (vremea)?

Hace fro.Este frig.

Hace calor.Este cald.

Hace viento.Este vant.

Hace sol.Este soare.


61/235

Hace buen tiempo.E vremea buna.

Hace mal tiempo.

E vreme rea.Hace fresco.E racoare

Ca si la folosirea lui tener, si aceste expresii idiomatice cu hacer contin substantive.el froel calorel vientoel solel tiempo

Deoarece expresiile folosesc substantive, ele sunt modificate cu adjective, nu cu adverbe.Hace fro.Hace mucho fro. (nu muy)

Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul hay:Hay niebla.E ceata. E negura.

Hay neblina.E ceata

Hay sol.E soare

Hay luna.E Luna. sau A iesit Luna

Hay relmpagos.Fulgera.

Hay humedad.Este umezeala. E umed.

Hay nubes.Este inorat.

Hay lluvias torrenciales.Ploua torential.


62/235

Hay un vendaval.E furtuna

Hay granizo.E grindina.

Hay lloviznas.Burniteaza. Ploua marunt

Alte expresii pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un adjectiv:Est oscuro.E intuneric.

Est nublado.E inorat.

Est lloviendo.Ploua.

Alte expresii de vreme folosesc doar un adjectiv:Llueve.PlouaDe la verbul llover (a ploua)

Nieva.NingeDe la verbul nevar (a ninge)

Truena.Tuna.De la verbul tronar (a tuna)

Llovizna.Burniteaza. Ploua maruntDe la verbul lloviznar (a burnita)

Iata cateva moduri comune pentru a intreba cum e vremea:Qu tiempo hace?Qu clima hace?Cmo est el clima en ...?Cmo est el tiempo?Cmo est el clima hoy?

+ Recapitulareacelormai folositeexpresiipentruvreme:

Qu tiempo hace?Hace fro.


63/235

Hace calor.Hace viento.Hay niebla.Hay granizo.Hay relmpagos.

Llovizna.Nieva.Llueve.

II.12 Personalul "a"

Obiectul direct este un substantiv sau pronume care primeste actiune verbului. Inurmatoarele propozitii, obiectul direct este scris subliniat.

Mike loveste mingea.

George o cheama pe MariaIn Spaniola cand obiectul direct este o persoana, acesta este precedat de prepozitia a.

CorectJorge llama a Mara.Jorge o cheama pe Mara.

IncorectJorge llama Mara.

Din perspectiva vorbitorului de romana, in unele cazuri, personalul "a" poate aparea caun cuvant in plus. Din perspectiva vorbitorului de spaniola, acesta este necesar si ne folosirea luieste o eroare serioasa.

CorectJorge llama a Mara.

IncorectJorge llama Mara.

Personalul "a" este de asemenea folosit daca obiectul direct este un animal domestic, inspecial un animal de casa.

La mujer acaricia a su perro. (acariciar)Femeia mangaie cainele ei.

El perro persigue a la gata. (perseguir)Cainele fugareste pisica.

Personalul "a" nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un animaldomestic.

Corect


64/235

Bebo la leche. (beber)(Beau lapte.)

IncorectBebo a la leche.

Personalul "a" nu este folosit dupa verbul tener sau verbul hay, indiferent daca obiectuldirect este o persoana.

CorectTengo dos hermanos. (tener)(Am doi frati.)

IncorectTengo a dos hermanos.

Corect

Hay cinco chicas.(Sunt cinci fete.)

IncorrectHay a cinco chicas.

Daca obiectul direct este o persoana nedefinita, personalul "a" nu se foloseste. Rezultatuleste ca persoana devine "nepersonalizata".

Necesito mdico.Am nevoie de (orice) doctor. (sau)Am nevoie de asistenta medicala.

Necesito jardinero.Am nevoie de (orice) gradinar. (sau)Am nevoie de cineva care sa-mi ingrijeasca gradina.

II.13 Uniri de cuvinte

Cand a sau de precede articolul definit el, cele doua cuvinte se unesc devenind un singurcuvant.

a + el = alde + el = del

A + el sunt mereu unite.Incorect:Llevas a el hermano de Ral?

Corect:


65/235

Llevas al hermano de Ral?

De + el sunt mereu unite.Incorect:El libro es de el profesor?

Corect:El libro es del profesor?

De + la, de + las, de + los, a + la, a + las, si a + los nu sunt niciodata unite.Llevas al hermano de Ral?Il ei pe fratele lui Raul?

No, llevo a las hermanas de Pilar.Nu, le iau pe surorile lui Pilar.

El libro es del profesor?Este cartea profesoruli?

No, el libro es de la profesora.Nu, este cartea profesoarei.

Nu uitati diferenta dintre el si l. Pronumele (l) are accent si inseamna "el". Articoluldefinite (el) nu are accent.

el libro / carteal come / el mananca

Numai articolul definit (el) este restrans. Pronumele (l) nu este.La Casa Blanca es la casa del presidente.Casa Alba este casa presedintelui.

Es la casa de l.Este casa lui.

A l no le gusta fumar.Lui nu-i place sa fumeze.


66/235

III.1 Verbele care schimba o:ue

Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir. Infinitivele sunt alcatuitedin doua parti: sfarsitul si baza. In urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si sfarsitulingrosat

hablarcomervivir

La verbele regulate, baza ramane neschimbata si sfarsitul se schimba in functie deconjugare. hablo como vivo

hablas comes viveshabla come vive

hablamos comemos vivimoshablis comis vivs

hablan comen viven

La unele verbe se schimba si baza cand le conjugam. La timpul prezent sunt trei grupuride astfel de verbe:

o:uee:iee:i

La prima grupa de verbe care-si schimba baza, litera o din baza se schimba in ue, la toatepersoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros.

contar

cuentocuentascuenta

contamoscontiscuentan

Iata alt verb care schimba o:ue. Comparati cu verbul regular comer. Observati ca sfarsituleste acelasi.

mover (o:ue)comer (verb regular -er)

muevocomo

mueves


67/235

comes

muevecome

movemoscomemos

moviscomis

muevencomen

Iata alt verb care scimba o:ue. Observati ca la nosotros si vosotros baza nu se schimba.dormir (o:ue)

duermoduermesduerme

dormimosdormsduermen

O lista cu cele mai comune verbe care schimba o:ue. almorzara lua pranzul morira muri

aprobara aproba mostrara arata

colgara agata (de ceva) movera muta

contara povesti, a numara probara proba, a testa

costara costa recordara-si aminti

devolvera inapoia (un obiect) resolvera rezolva

volvera se intoarce (de undeva) rogara ruga


68/235

dormira dormi sonara suna

encontrara gasi soar (con)

a visa (pe)envolvera invalui, a impacheta tostara praji

mordera musca volara zbura

Sarecapitulammoduldeconjugarealunuiverbcareschimbao:ue:dormir

duermoduermesduermedormimosdormsduermen

Incercati si cu verbele de mai jos:(almorzar, contar, costar, volver, recordar, volar).

III.2 Verbe care schimba e:ie

Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir. Infinitivele sunt alcatuitedin doua parti: sfarsitul si baza. In urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si sfarsitulingrosat.

arcomervivir



hablamos comemos vivimoshablis comis vivs


69/235

hablan comen viven


o:uee:iee:i

La a doua grupa de verbe care schimba baza, litera e din baza se schimba in ie, la toatepersoanele, cu exceptia lui nosotros si vosotros.

cerrar

cierrocierrascierra

cerramoscerriscierran

Iata alt verb care schimba e:ie. Comparati cu verbul regular comer. Observati ca sfarsituleste acelasi.

entender (e:ie)comer (verb regulat -er)

entiendocomo

entiendescomes

entiendecome

entendemoscomemos

entendiscomis

entiendencomen

Iata alt verb care scimba e:ie. Observati ca la nosotros si vosotros baza nu se schimba.


70/235

mentir (e:ie)

mientomientesmiente

mentimosmentsmienten

O lista cu cele mai comune verbe care schimba e:ie. acertara ghici, a avea dreptate encendera aprinde, a da foc

advertira avertiza, a preveni entendera intelege

cerrara inchide fregara freca

comenzara incepe hervira fierbe

confesara marturisi mentira minti

consentira rasfata negara nega

convertira transforma pensar (en)a se gandi (la)

defendera apara perdera pierde

empezara incepe preferira prefera

+ Sarecapitulammoduldeconjugarealunuiverbcareschimbae:ie:

cerrar

cierrocierrascierracerramos


71/235

cerriscierran

Incercati si cu verbele de mai jos:(comenzar, empezar, entender, pensar, perder, preferir).

III.3 Verbe care schimba e:i

Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir. Infinitivele sunt alcatuitedin doua parti: sfarsitul si baza. In urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si sfarsitulingrosat.

hablarcomervivir



hablamos comemos vivimoshablis comis vivshablan comen viven


o:uee:iee:i

La a treia grupa de verbe care schimba baza, litera e din baza se schimba in i, la toatepersoanele, cu exceptia lui nosotros si vosotros.

repetir

repitorepitesrepite

repetimosrepetsrepiten


72/235

Iata alt verb care schimba e:i. Comparati cu verbul regular comer. Observati ca sfarsituleste acelasi.

competir (e:i)vivir (verb regulat -ir)

compitovivo

compitesvives

compitevive

competimos

vivimoscompetsvivs

compitenviven

Iata alt verb care scimba e:i. Observati ca la nosotros si vosotros baza nu se schimba.pedir (e:i)

pidopidespide

pedimospedspiden

O lista cu cele mai comune verbe care schimba e:i. bendecira binecuvanta impedira impedica

colegira deduce maldecira blestema

competira concura medira masura

conseguira obtine, a lua pedir


73/235

a cerecorregira corecta perseguira persecuta, a urmari

decir

a spune rera radedespedira-si lua ramas bun, a concedia repetira repeta

elegira alege seguira urmari, a continua

frera praji servira servi, a fi de folos

gemira geme sonrera zambi

+ Sarecapitulammoduldeconjugarealunuiverbcareschimbae:i :

repetirrepitorepitesrepiterepetimosrepetsrepiten

Incercati si cu verbele de mai jos(decir, despedir, medir, pedir, servir).

III.4 Verbele neregulate : Estar, Ir, Dar

Deja stiti cum se conjuga verbul estar.estoyestsestestamosestisestn


74/235

Observati ca ir si dar urmeaza acelasi model ca si estar; ele sunt neregulate la persoanaintai singular (yo). estar (a fi) ir (a merge) dar (a da)

estoy voy doyests vas das

est va daestamos vamos damosestis vais daisestn van dan

Exemple:Yo estoy en mi cuarto.Eu sunt in camera mea.

T vas a la escuela.Tu mergi la scoala.

Ella da las frutas.Ea da fructele.

Deoarece aceste verbe sunt neregulate, conjugarea lor trebuie memorata.Pentru o siguranta mai buna, este bine sa notati undeva toate verbele care au o conjugare

neregulata si sa faceti exercitii si propozitii cu ele, iar din cand in cand sa le repetati pana suntetisiguri ca le cunoasteti foarte bine.

-----------------+ Sarecapitulamconjugareaverbelorestar,irsidar:

estar, ir, dar

estoy - voy - doyests - vas - dasest - va - daestamos - vamos - damosestis - vais - daisestn - van - dan

III.5 Ir a + infinitiv

In Spaniola multe expresii folosite sunt formate din combinatii de doua cuvinte. In acestcaz, primul verb se conjuga in timp ce al doilea ramane la forma de infinitiv.

ir, viajar


75/235

Yo voy a viajar a Espaa.Eu voi calatori in Spania.

acabar, comer

T acabas de comer.Tu tocmai ai terminat de mancat.

poder, nadar

Juan puede nadar.Juan poate sa inoate.

volver, leer

Mara vuelve a leer el libro.

Mara citeste iar cartea.O astfel de expresie combina verbul ir (conjugat) cu un infinitiv. Prepozitia "a" este

mereu folosita. Forma este:ir a + infinitive = a avea de gand sa faca ceva (in viitor); a face ceva in viitor

Voy a llevar a mi hermana a su casa.Am sa o duc (am de gand sa o duc) pe sora mea la casa ei.

Vas a invitar a muchas muchachas.Vei invita multe fete.

Cristina va a conversar con mi mam.Christina va vorbi cu mama.

Eduardo va a leer el libro.Eduard va citi cartea.

Amintiti-va cum se conjuga verbul ir:voyvasva

vamosvaisvan

Iata cateva cuvinte si expresii folositoare pentru a preciza exact cand veti vrea sa faceticeva.

hoy


76/235

azi

maanamaine

ms tardemai tarziu

esta tardein dupa-amiaza asta

la semana que vienesaptamana viitoare

el mes que vieneluna care vine

el ao que vieneanul care vine

esta nochediseara

maana por la maanamaine dimineata

maana por la tardemaine dupa amiaza

maana por la nochemaine seara

Sarecapitulamexpresia "ira + infinitive":Ir a + infinitive

A avea de gand sa faca ceva in viitor, a face ceva in viitor(voy, vas, va, vamos, vais, van).

III.6 Acabar de + infinitiv


ir, viajar


77/235


acabar, comer


poder, nadar


volver, leer

Mara vuelve a leer el libro.

Mara citeste iar cartea.O astfel de expresie combina verbul acabar (conjugat) cu un infinitiv. Prepozitia "de" este

mereu folosita. Forma este :

acabar de + infinitive = exprima terminarea unei actiuni (in trecutul cel mai recent)Acabo de llevar a mi hermana a su casa.Tocmai am dus-o pe sora mea la casa ei.

Acabas de invitar a muchas muchachas.Tocmai ai invitat multe fete.

Cristina acaba de conversar con mi mam.Christina tocmai a terminat de vorbit cu mama.

Nosotros acabamos de leer el libro.Noi tocmai am terminat de citit cartea.

Vosotros acabis de escribir unas cartas.Voi tocmai a-ti terminat de scris niste scrisori.

Ellos acaban de nadar en el mar.Ei tocmai au inotat in mare.

+ Sarecapitulamexpresia "acabarde + infinitiv" :Acabar de + infinitiv

Exprima terminarea unei actiuni in trecutul cel mai recent(acabo, acabas, acaba, acabamos, acabis, acaban).


78/235

III.7 Volver a + infinitiv


ir, viajar


acabar, comer


poder, nadar


volver, leer

Mara vuelve a leer el libro.Mara citeste iar cartea.

O astfel de expresie combina verbul volver (conjugat) cu un infinitiv. Prepozitia "a" estemereu folosita. Forma este:

volver a + infinitive = a face ceva din nouVuelvo a leer el libro.Citesc iar cartea.

Cristina vuelve a conversar con mi mam.Christina vorbeste iar cu mama.

Nu uitati, volver este un verb care schimba o:ue.vuelvovuelvesvuelve

volvemosvolvis

vuelven

+ Sarecapitulamexpresia "volvera + infinitiv":Volver a + infinitiv


79/235

A face ceva din nou(vuelvo, vuelves, vuelve, volvemos, volvis, vuelven).

III.8 Numerele ordinare

Iata primele zece numere ordinare: primeroprimul sextoal saselea

segundoal doilea sptimoal saptelea

terceroal treilea octavo

al optuleacuartoal patrulea novenoal noualea

quintoal cincilea dcimoal zecelea

Ca multe alte adjective, numerele ordinale au o forma masculina si una feminina, ca si inlimba romana (primul, prima, al doilea, a doua) primero

primera sextosextasegundosegunda sptimosptimatercerotercera octavooctavacuartocuarta novenonovenaquintoquinta dcimodcima

De asemenea, au singular si plural. primero primeros sextosextos


80/235

segundosegundos sptimosptimosterceroterceros octavo

octavoscuartocuartos novenonovenosquintoquintos dcimodcimos

Deci, numerele ordinare au patru forme, ca si alte adjective care se termina in -o.primero

primerosprimeraprimeras

Primero si tercero arunca -o inaintea unui substantiv la singularel primer dael tercer ao

Numerele ordinare de obicei preced substantivul. Dar, daca substantivul la care se referaeste regalitate, papa, sau o strada, numerele ordinare vin dupa substantiv.

Carlos Quinto("Quinto" vine dupa "Carlos" regalitate)

el quinto libro("quinto" este inaintea lui "libro")

la Calle Sexta("sexta" vine dupa "calle" - strada)

la sexta pluma("sexta" este inainte de "pluma").

III.9 Lunile, Anotimpurile, Data zilei

Mai jos sunt numele lunilor anului. Ca si zilele saptamani, acestea se scriu cu litere mici.enero

ianuarie julioiulie

febrero


81/235

februarie agostoaugust

marzomartie septiembreseptembrie

abrilaprilie octubreoctombriemayomai noviembrenoiembrie

junioiunie diciembredecembrie

Vamos a Mxico en enero.

Vom merge in Mexic in ianuarie.Las clases empiezan en el mes de septiembre.Clasele incep in luna septembrie.

Iata numele celor patru anotimpuri.Las estaciones del ao

la primaveraprimavara

el veranovara

el otootoamna

el inviernoiarna

En Amrica del Norte, la primavera empieza en marzo.In America de Nord primavara incepe in martie.

En Amrica del Sur, la primavera empieza en septiembre.In America de Sud, primavara incepe in septembrie.

Iata cum puteti intreba data zilei.Cul es la fecha de hoy?A cuntos estamos hoy?Qu da es hoy?A cuntos estamos?


82/235

Daca va referiti la prima zi a lunii, folositi expresia "el primer da" sa simplu "el

primero."Qu da es hoy?

Hoy es lunes, el primer da de mayo.Hoy es lunes, el primero de mayo.

Azi este luni, 1 Mai.

Pentru celelalte zile ale lunii se foloseste numarul cardinal.Cul es la fecha de hoy?Hoy es martes, el veinticinco de marzo. (Azi e marti, 25 martie)

A cuntos estamos hoy?Estamos al domingo, el tres de junio. (E duminica, trei iunie)

Ca si in romana, in spaniola, pentru exprimarea datei complete se scrie ziua + luna +anul.

el 29 de febrero de 199629 februarie 1996

III.10 Comparatia de inegalitate

Aceasta comparatie apare cand doua lucruri nu sunt egale.Noi nu avem aceeasi inaltime.Tu esti mai inalt decat mine.

Cele doua lucruri nu costa la fel.Camera este mai scumpa decat televizorul.

In Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele forme :ms (menos) + adjectiv + quems (menos) + adverb + quems (menos) + substantiv + que

Iata cateva exemple :T eres ms alto que yo.Tu esti mai inalt decat mine.

Mnica habla ms lentamente que Carmen.Monica vorbeste mai lent decat Carmen.


83/235

Tengo menos libros que Arsenio.Am mai putine carti decat Arsenio.

Daca comparativul este urmat de un numar, se foloseste de in loc de que.Hay menos de veinte alumnos en la clase.

Sunt mai putin de douazeci de elevi in clasal tiene ms de noventa aos.El are mai mult de nouazeci de ani.

Daca propozitia este negativa, que este folosit chiar daca comparativul este un numar.Tengo ms de cinco dlares.(Am mai mult de 5 de dolari.)

dar

No tengo ms que cinco dlares.(Nu am mai mult de 5 dolari.)

Hay ms de veinte estudiantes en la clase.(Sunt mai multi de douazeci de studenti in clasa.)

dar

No hay ms que veinte estudiantes en la clase.(Nu sunt mai multi de douazeci de studenti in clasa.).

III.11 Comparatia de egalitate

Aceasta comparatie apare cand doua lucruri sunt egale.Noi doi avem aceeasi inaltime.Fata este la fel de inalta ca si baiatul.

Pentru a forma comparatia de egalitate folosind adjective sau adverbe, folositiurmatoarea forma:

tan + adjectiv (adverb) + como

El libro es tan bueno como la pelcula.(Cartea este la fel de buna ca si filmul.)

El chico es tan alto como la chica.(Baiatul este la fel de inalt ca si fata.)

Pentru a forma comparatia de egalitate folosind substantive, folositi urmatoarea forma:


84/235

tanto(-a,-os,-as) + substantiv + como

Juan tiene tanto dinero como Mara.(la fel de multi bani ca si)

l tiene tanta paciencia como ella.(la fel de multa rabdare ca si)

Tiene tantos libros como ella.(la fel de multe carti ca si)

Tiene tantas plumas como ella.(la fel de multe stilouri ca si)

Forma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul.tanto dinero

tanta pacienciatantos librostantas plumas

Cand actiunea (nu lucrul) este comparata, si nu exista adjectiv, folositi urmatoareaformula:

verb + tanto + como

Sus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes.(invata la fel de mult ca)

Rosario cocina tanto como Josefina.(gateste la fel ca si)

Las naranjas cuestan tanto como las manzanas.(costa la fel ca)

Cand actiunea (nu lucrul) este comparata, si exista adjectiv, folositi urmatoarea formula:verb + tan + adjectiv (forma masculina) + como

Aqu se trabaja tan duro como ah.(se lucreaza la fel de greu ca si)

El nio juega tan poco como la nia.(se joaca la fel de putin ca si)

Ellos duermen tan poco como ella.(dorm la fel de putin ca).


85/235

III.12 Superlative

Sunt doua tipuri de superlative: relative si absolute.Relative: George este cel mai destept baiat din clasa.

Absolute: George e foarte destept.Superlativele relative descriu un substantiv in contextul unui grup larg.George este cel mai destept baiat din clasa.

Maria e cea mai tanara fata din camera.

Superlativele absolute nu descriu un substantiv in contextul unui grup larg.George e foarte destept.

Cartea este extrem de scumpa.

In Spaniola, construirea superlativelor relative este similara cu comparatiaarticol definit + substantiv + ms (menos) + adjectiv + de

Iata cateva exemple de superlativeJuan es el chico ms inteligente de la clase.John este cel mai destept baiat din clasa.

Bill Gates es el hombre ms rico de los EEUU.Bill Gates este cel mai bogat om din U.S.

Ca si in romana, substantivul poate fi omis.Mara es la chica ms delgada de la clase.Mary este cea mai slaba (subtire) fata din clasa.

Mara es la ms delgada de la clase.Mary este cea mai slaba (subtire) din clasa.

Superlativul absolut pentru adjective are trei forme.muy + adjectivsumamente + adjectiv (aceasta forma este folosita mai mult de cei din inalta societate)adjectiv + simo (-a, -os, -as)

Urmatoarele traduceri sunt intrucatva arbitrare. Fiecare superlativ este putin mai puternicdecat precedentul.

muy guapofoarte frumos

sumamente guapoextrem de frumos


86/235

guapsimonemaipomenit de frumos. Cel mai frumos.

IV.1 Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei

Pronumele este un cuvant care este

Documents

Gramatica lb. spaniole