FONETICA SI DALECTOLOGU LIMBII ROMANE1. Definifia foneticii qi a fonologiei. Ramificaliile foneticii. Locul foneticii in sistemuldisciplinelor lingvistice. Legdtura foneticii cu alte discipline lingvistice gi nelingvistice.2. Aspectul articulatoric gi perceptiv al sunetelor. Cercetarea sunetului vorbit sub aspectfiziologic. Aparatul de vorbire (aparatul respirator, laringele cu coardele vocale, cavitdlilesupraglotice). Organele de audilie.3. Aspectul acustic al sunetelor. Nofiunea de sunet. Tipurile sunetelor (tonurile muzicale,undele armonic e, zgomotele). Parametrii acustici ai sqretului (indlfimea, intensitatea, durata,timbrul).4. Aspectul fonologic al sunetelor. Corelalia dintre sunet gi fonem. Corespondenfa dintre sunetgi liter[, fonem gi literd.5. Sistemul fonetic al timbii romfine.Clasific area articulatoricd a vocalelor. Clasificareaarticulatoricd a consoanelor. Unitafl fonetice complexe. Diftongii gi triftongii. Vocalele in hiat.6. Silaba. Structura silabicd a limbii romdne. Teoria silabei (teoria vocalici sau funcfionald,teoria efortului expirator, teoria aperturii, teoria tensiunii musculare, teoria sonorit6lii). Principiigenerale de repartizarc a cuvintelor pe silabe.7. Obiectul dialectologiei. Varietdlile teritoriale ale limbii. Raportul dialectologiei cudisciplinele lingvistice gi cu alte gtiinle adiacente.8. Structura dialectali a limbii romf,ne. Formarea dialectelor romdnegti.9. Dialectul dacoromfln. Repartilia dialectald a dacorom6nei. Criterii deareale.10. Predarea normelor limbii literare in condifiile graiurilor romffnegti.

delimitare: genetice,

Responsabil: S.Spinu

LEXICOLOGA $I LEXICOGRAFA LIMBII ROMANE1. Tipuri de lexicolLgie, raportul ei cu alte discipline, metode de cercetare.2. Lexicul ca sistem (cflmpuri lexico-semantic, paradigme, ansambluri gi subansamblurilexicale). Structura lexicului, relafii de sistem in lexic (sintagmatice, paradigmatice, incluzive,ierarhice, de dependenfd, de interdependenfd, de constelafie).3. Cuvffntul ca unitate biplanl gi ca unitate de bnzil a sistemului lexical, corelafia cuvflnt-nofiune - obiect. Cuvinte motivate-nemotivate, nofionale, substituente, imitative gi ralafionale.4. Sensul cuvfintului (definirea logico-filosoficd gi structuralistd, semanticd a sensului lexical).Tipurile de sensuri lexicale.5. Relafiile dintre unitlfile lexicale in planul expresiei: a)omolexia sau omonimia, b)paralexiasau paronimia gi c)eterolexia.6. Relafiite dintre uniti{ile lexicale in planul confinutului: a) omosemia sau sinonimia, b)parasemia sau paronimia gi c) eterosemia. Relaliile dintre unitaflle lexicale in planul expresiei 9iin planul conlinutului: parasemolexia.7. Monosemia pi polisemia. Tipologia polisemie8. Caracteristica funcfional stilistic[ a lexicului. Lexic fundamental, lexic expresiv, lexic

savant.g. Stratificarea temporali (arhaisme neologisme), spafiald (unitali literare unitaliregionale), sociald (unitdfi literare - unitdli din artizanat, profesionalisme, unitdli argotice, dejargon, vulgarisme) gi stilisticd a lexicului.10. S^emasiologia gi onomasiologia.11. Imbogifirea vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea;mutafiile semantice) li externe (imprumutul lexical gi calcul lingvistic)12. Frazeologia. Particularitdli semantice, gramaticale gi stilistice ale unitdlilor frazeologice;clasificarea ftazeologismelor, loculiunile gi expresiile frazeologice, tipurile expresiilorfrazeologice

1.3. Lexicologia diacronici: structura etimologici a vocabularului. Cuvinte autohtonr (geto-

dacice), cuvinte mogtenite din latin6, imprumuturi (slave, grecegti, maghiare, turcice, german6,

imprumuturi moderne etc.). Reromanizarca lexicului romdnesc14. Lexicografia romffni: tipologia dicfionarelor, diclionare de limbd dictionare

terminologice, didactice, ideografice, enciclopedice, explicative, etimologice, de neologisme, de

arhaisme, de regionalisme, de sinonime, de omonime, de antonime, de paronime, ortografice,onomastice, de rime, de epitete, de abrevieri, frazeologice, bilingve, poliglote etc.

Responsabil: V.Bahnaru

GRAMATICA LIMBII ROMANE (morfologia)1. Clasa substantivelor qi a articolelor. Categorii nominale: genul, numdrul qi cazul. Opozifiaternarl masculin - feminin - neutru. Mijloacele de redare a categoriei de gen. Controverseprivind genul neutru. Substantive epicene gi cu gen comun. Substantive singularia tantum 9ipluralia tantum. Mijloacele de exprimare a opoziliei binare de numdr. Clasifiearea cazurilor la

substantive. Controverse axate pe categoria cazului. Corelalia sintetism - analitism in sfera

substantivului. Funcliile sintactice ale substantivului. Clasificarea articolelor. Utilizareaarticolului substantival, posesiv gi adj ectival.2. Clasa adjectivelor gi a adverbelor. Clasificarea adjectivelor. Genul, numdrul qi cazul la

adjective. Categoria comparafiei. Semnificaliile gradelor de comparafie ale adjectivului.Mijloacele stilistic marcate de redare a superlativului. Funcfiile sintactice ale adjectivului.Clasificarea gi ortografia adverbelor.Categoria comparafiei la adverbe in raport cu adjectivele.3. Clasa pronumelor. Clasificarea pronumelor. Pronume personale, de reverenfd, reflexive, de

accentuare, posesive, demonstrative, relative, interogative nehotdrdte gi negative (forme,

semnificafii, funclii sintactice). Categoriile gramaticale de gen, numdr, caz, persoand la diverse

variet6li de pronume. Declinarea substantivelor, adjectivelor qi pronumelor. Ortografiapronumelor peisorruft, reflexive, de accentuare $.a.4. Clasa verbelor. Clasificarea verbelor. Clase flexionare gi semantico-sintactice ale verbului.

Verbe predicative vs verbe nepredicative. Verbe personale vs verbe impersonale. Verbe

trary;itive, intranzitive gi cu dubld, tranzitivitate. Diateza verbului (activ6, pasivd, reflexivd).

Tranzitivitatea vs inftanzitivitatea verbelor in raport cu diateza. Modurile personale gi

impersonale. Formele temporale sintetice gi analitice ale indicativului. Modul conjunctiv(prezent qi perfect). Utilizarea conjunctivului independent gi dependent. Modurile imperativ,

condilional pi prezumtiv (structurd, semnificafii). Sinonimia modurilor personale (conjunctiv,

imperativ, condifional-optativ, prezumtiv). Modurile impersonale (infinitivul, ,FSrynziul,participiul gi supinul). Responsabil: E.Oglinda LW"P{

GRAMATICA LIMBII ROI,IANE $intaxa)1. Prop ozi[ia qi imbinarea de cuvinte - unitifi de bazil ale sintaxei. Defini1ii, trisdturi

fundamentale ale prop oziliei gi imbinirii de cuvinte. Tipologia imbindrilor de cuvinte. Tipurile

de raporturi sintactice intre cuvinte in propozi{ie : acordul, recfiunea, aderarea, tipologia

acestora. Coordonareavs subordonarea. Mijloacele de redare a raporturilor sintactice: desinenfe,

cuvinte auxiliare, topica, intonalia g.a. Juxtapunerea gi joncfiunea. Clasificarea propoziliilor dupa

conlinut gi structura. Propozi{ii enunfiative, interogative, imperative, optative, dubitative.

Propozitiile monomembre vs bimembre. Tipologia acestora.2. Clasificarea pir{ilor de prop ozi[ie (principate qi secundare. Clasificarea propoziliilor ,,curest" gi,,fdr[ rest". Plrlile de propozilie,,situative", ,,blocurile sintactice". Subiectul (tipologia,

mijloacele de redare). Predicatul. ,,Arborele predicativ" in diferite interpretdri. Mijloacele de

exprimare a predicatului verbal (simplu, angrenat gi compus).Rolul semiauxiliarelor in

componenta predicatului verbal compus. Predicatul nominal, semicopulativele gi tipologia

acestora. Mijtoacele de exteriorizare a numelui predicativ. Predicatul verbal-nominal. Acordul

predicatului cu subiectul. Atributul adjectival, participial, substantival, pronominal, verbal 9iadverbial. Delimitarea atributului de alte pA4i de propozilie (circumstanliaIe, complemente

indirecte $.a.). Tipologi a apoziliei. Tipologia complementelor necircumstanliale (direct, indirect,

de agent, sociativ $.a.) gi a celor circumstanfiale (de loc, de timp, de mod, cauzal $.a.).3. Fraza ca unitate sintactic. Conceptul frazd, (trdsdturile frazei ca unitate sintacticdsuperioard).Parataxa gi hipotaxa. Inerenla, coordonarea, subordonarea, particularit[tile acestor

tipuri de legdturd sintacticd in cadrul frazei. Conceptele de propozilie principald, regentd qi

subordonatd. Coordonarea. Joncfiunea gi juxtapunerea in cadrul coordondrii qi al subordondrii.Tipologia propoziliilor prin coordonare: propozilii copulative, adversative, disjunctive,conclusive, explicative. Principii de clasificare a propoziliilor subordonate. Rolul metodeitransformalionale in procesul de clasificare a diverselor subordonate. Specificul propoziliilor

subiectivale gi predicative. Subordonarea prin joncfiune. Rolul jonctivelor in cadrul ftazei.Juxtapunerea in cadrul frazei prin subordonare. Tipologia propoziliilor subordonatenecircumstanliale vs circumstanliale. Subordonatele atributivd, completivd directd qi indirectd,

circumstanfiale de loc, de timp, de mod. Alte tipuri de subordonate. Subordonarea prinjuxtapunere. Sinonimia sintacticd in cadrul frazei. Tipologi a frazelor prin subordonare (omogene,

neomogene, consecutiv subordonate). Fraza cu propozilii cosubordonate omogene,cosubordonate neomo gene, consecutiv subordon ate. F ruza mixt6.4. Privire de ansamblu asupra punctuafiei limbii romfine. Principiile de punctualie ale limbiiromdne. Reguli privind intrebuin[arca semnelor de punctualie (virgula, punctul, doud puncte,punct gi virguld l.a.). Metoda transformalionald in sintaxa limbii romdne. l)/ ^

Responsabil : E. O-slind d,ryZ

LINGWSTICA GENERAT,T $T COMPARATA1. Lingvistica ca gtiin{i. Asepctele lingvisticii.2. Funcfiile limbii.3. Dihotomiile limbi-vorbire, sincronie-diacronie, paradigmatic-sintagmatic.4. Limba - sistem d'e semne. Semnul lingval.5. Clasificarea genealogic[ a limbilor.6. Clasificarea tipologic[ a limbilor.

INTRODACERE iN TNONLA LITERATURII1. $tiinfa literaturii qi compartimentele ei. Teoria literaturii. Disciplinele ce studiazd

fenomenul literar: teoria literaturii, critica literard, istoria literarS, poetica, retorica, stilistica,

semiotica. Teoria literaturii: Definilii ale literaturii, conceptul qi spaliul literaturii, tipuri de

literaturd: sacri gi profan6, cultd qi popualar[, infraliteraturd, subliteraturd, paraliteratura,

literatura pop; originile gi accepliile termenului de teoria literaturii, clasificarea teoriilor

literaturii, metodele teoriei literaturii. Funcf iile literaturii.2. Textul literar. Text gi operd literard. Limbajul textului artistic, literaritatea, trdirea estetic[.

Catharsis, universul ficfional, mimesis gi phantasia. Imaginea artisticd: definirea conceptului de

imagine. Clasificarea imaginilor artistice. Carateristicile textului, tipuri de texte. Nofiuni legate

de teoria textului: codare, decodare. Relafia emildtor-receptor. Intertextualitatea.3. Modul de existenfi gi construc{ia operei literare. Opera literard caartefact. Operalitercrdcalecturl cu voce tare. Opera literard gi trairile cititorului. Opera literard gi experienla autorului.

Opera ca asociere obiectivi dintre o formd qi un confinut. Formalismul rus. Opera ca structurd(Modelele lui: Roman Ingarden, Wellek gi Warren, A.Marino, N.Hatmann). Opera ca strictd

relatie de lectur6.4. Nivelurile textului poetic. Stratul sonor sau fonic, intonafional, ritmic (figuri de sunet, rima qi

clasificarea rimelor; elemente de prozodie: strofa gi tipuri de strode, versul gi tipurile de vers,

ritmul gi picioarele metrice). Stratul lexical (categoriile lexicale, clasele semantice, mijloacele de

formare a cuvintelor, cdmp lexico-semantic). Stratul morfologic (frecventa unor parti de vorbire,

forme rare ale cuvintelor, superlativul stilistic al adjectivelor, dativul etic, dativul posesiv; valori

stilistice ale timpurilor si modurilor verb ale: prezentul narativ, istoric, etern, imperfectul - timp al

Responsabil: G.Pddur u* ? -C==

duratei, al nedeterminarii; elemente ale oralitalii). Procedeele morfologiei poetice: grupul

epitetului, grupul metaforei. Stratul sintactic. Procedeele sintaxei poetice. Stratul lumii fictive

(fic1iune; subiectul operei literare gi momentele subiectului; moduri de expunere; personajul

literar). Stratul dezbaterilor metafizice (tema, motivul, laitmotivul, ideea, mesajul).

5. Conceptul de gen literar. Evolufia conceptului de gen literar. Definilia genului literar.particulariialite genului liric, epic Ai dramatic. Genul liric qi speciile genului liric; genul epic aispeciile genului epic; genul dramatic gi speciile genului dramatic.

Responsabil:o.Ciobanu-1fuQpfa,

IS TO RA LITERATU RII RO MANE

r.cronicire romnne din ,#f:r:';{,ii:;;f;!':'#:K",!-#: porivarente are riteraturiimedievale. Cronica, un gen literar dominant in literatura romdnd din perioada de inflorire.

Continut autohton gi forma limbii slavone. Idealurile nalionale reflectate in letopisefele din

epocd. Patriotismul cronicarilor moldoveni. Valoarea istoricd gi literard a cronicilor lui Gr.

Ureche. M. Costin - un croni car ftlozof. Problema timpului gi destinului in letopiseful costinian.

Ion Neculce - un cronicar memorialist. Culoarea epocii gi adevirul istoric in letopise!. Elementul

folcloric: culegerea de legende O seomd de cuvinte. Letopisefele - iszov de insporalie pentru

literatura romdnd.2. Dimitrie Cantemir - cirturar de talie europeanl qi ,,prinf al umanismului romflnesc".

D.Cantemir, savant gi scriitor de formalie europeand. Enciclopedismul gi umanismul cdrturarului.

Valoarea lucrdrilor filosofice: Divanul...; Metafizica; Logica. Conceptul gtiinlei sacre, de

cunoaqtere gi congtiinld mora16. Palmaresul lucrdrilor istorice - una devdrat tezaut pentru cultura

umanismului romdnesc Ai cel europ ean. Descrierea Moldovei - o imagine complexd a farii.3. Spiritul critic al literaturii romdne premoderne: satira gi fabula. Fenomenul coprezenlei

progi.rrrlui gi regrelului in cadrul socio-cultural qi literar al perioadei ca incident al apariliei

iit.iut*ii satirice. Rfit**ea formelor literare satirice: M. Milu Coractere; B. P. Muleanu Ros/

de poezie, Caracteruri gi a structurilor stilistice ale discursului ironic. Satira lui C. Conachi. Arta

satiricl a lui Anton Pann. Genul fabulei, o progresie literard a epocii premoderne: Gh. Asachi, C.

Stamati, A. Pann. Farsa lui C. Stamati Neneaca, cucono{ul ei Si dascdlul - operd reptezentativd

pentru literatura clasicismului romdnesc.Responsabil : O. Cioban

" -Q.-GJ**

/,S TO RIA LITERATIIRII RO MANEpartea II: Epoca romantismului Si iunimismului

1. particularitlfile romantismului romflnesc: "Docia literard" - manifest programatic al cu-

rentului. Cadrui social, istoric gi politic al apariliei gi al afirmdrii romantismului romdnesc.problema periodizdrii gi definirii epocii romantice (V. Cdlin, E. Papu, E. Tacciu, V. Nemoianu,

N. Manollscu). Revista "Dacia literar6." Particularitalile primului val romantic. Caracterul

documentar gi memorialistic al prozei Biedermeier. Imaginafie qi spirit vizionar in ptoza

romantismului High. Specificul discursul liric postromantic. Intertextul romantic.

2. Crealia tui C.legiuzzi- formuli a romantismului de tip Biedermeier. Rolul crealiei lui

C. Negruzzi in afirmarea romantismului romdnesc. Arta narativd in nuvele (Alexandru

LdpuSieanul, Zoe, O alergare de cai) Ciclul de scrisori literare "Negru pe alb" - o cronicd a

vremii. Actualitateatematicii, tipologia uman6 gi arta detaliului artistic in scrisori. Diversitatea

speciei: articol, eseu, jurnal, portret literar, schild fiziologi c6,. Prczenla spiritului critic modern.

3. Creafia lui V. Alecsandri: de la romantismul paqoptist la junimism. V. Alecsandri -

personalitut. de formalie europeand. Diversitatea activitafii gi a creafiei. Concepliile despre

valoarea folclorului $i a literaturii - un parcurs de la romantismul paqoptist la junimism.

particularit[lile definitorii ale operei poetice. Revigor area filonului folcloric in " Doine" 9i',Mdrgdritdrele": spectrul motivelor de rezonan![ pagoptistd, varietatea registrului stilistic.

Valenlele elegiacului in "Ldcrimioare". Dimensiunea eticului gi a idealurilor nalionale in poezia

lui V. Alecsandri. Ciclul ,,Ostagii nogtri" - valori nalionale gi general-umane. Arhitectonica

poematic[ a legendelor. Valorile etice ale poeziei civice. Particularitdlil e prozei alecsandriene

(,,Buchetierq de la Florenfa", r,Muntele de foc", ,,fstoria unui galbdn", ,,Bnlta albd").

Comediile lui V. Alecsandri: varietatea formulei. Arta comicului in "Chiri{a in lasi", "Chirila tn

provincie". Formula satirei in"Rusaliile","Boieri Si ciocoi". Drama destinului uman in "Ovidiu",l'FintArru Blanduzie". Problematica gi semnificalia tipologiei umane. Valorificarea eticului in feeria

"sdnzeana Si Pepeleo". Corelafia real-fantastic, dinamica dramaticului, semnificalia personajelor.

4. Valoarea contextului universal li nafional in constituirea programului estetic al,,Junimiitt. Doctrina ideologicd gi estetic[ a "Junimiitt. Tendin{e de sincronizare valoricd cu

spafiul cultural universal. T.Maiorescu - creatorul esteticii de tip cultural-filosofic. Structura

duald a atitudinii estetice junimiste: clasicism - romantism; clasicism - realism. Viziunea global-

culturali, spiritul critic qi criteriul adevdrului - coordonate ale doctrinei estetice junimiste.

5. Lirica eminesciani. Ontologicul modelelor cosmologice romantic e, adaptarea lor la structura

individu aId a imaginarului eminescian. Semnificafia modelului platonician gi a miticului celor

doud universuri in poemele "Eco" gi "Sare pe deol". Traseul iniliatic arhetipal - axd

compozitionald gi simbol al destinului in poemul "Povestea magului cdldtor prin stele".

Gdndirea divind - principalul element al modelului platonician in lirica eminesciand.

G. Semnificafia modelelor cosmologice in structura discursului liric eminescian:ciclul

Scrisori. Ciciul "scrisori" chintesenla operei poetice eminesciene. Dominanta tematicd:

valoare - nonvaloare. Contextul istoric, social, politic gi valenlele poieticii scrisorilor: orizont de

agteptare, structuri intertextuale, variante compozifionale, definiri conceptuale. Problemat\ca

scriiorilor. Antinomia valoare-nonvaloare supratema integratoare a scrisorilor. Spectrul

viziunilor artistice, cosmogonice, filosofice, istorice, politice. Ambivalenfa viziunilor 9i a

limbajului: sintetizare/individualizarc; evocare/ actvalizare; satirizarc/elogiere. lersonaje

emblematice. Caracterul poematic al scrisorilor. "scrisorile" - compartiment esenfial al liricii

eminesciene.7. Poem elez Memento Mori Si Luceafdrul - modelul cosmologic kantian gi mit personal.

Geneza poemului eminescian: intre alegorie gi simbol. Structura compozi[ionald a poemului.

Complexitatea simbolicd, semnificafia personajelor; sugestivitatea refelei de simboluri

integiatoare ale discursului poematic. "Luceffirul" - poem al visului romantic 9i rcprezentate

poetic6 a onticului. Mitul dragostei - cunoagtere. Semnificalia modelului in nuvela Cezaro.

8. Ioan Slavici - reprezentantul 'odirecfiei noi" in literatura din epoca junimist[. Fuziunea

eticului, esteticului qi psihologicului in creafia slavicianfl. Ioan Slavici teprezentant al

doctrinei junimiste. Tematica nuvelelor. Dimensiunile eticului gi ale erosului in nuvelele idilice

("La ,ruiro din sat", "Guffa satului" $.a.). Moralizarea didacticd in nuvelele "Popa Tanda" qi

"Budulea taichii". Semnificafia personajelor-caractere. Perspectiva iluministd a mesajului.

Prefigur area romanescului in nuvelele lui I. Slavici. Principiile culturale gi estetice ale ,,Direcfieinoi...i' reflectate in nuvelele lui I. Slavici. Romanul ,,Mara" in contextul crealiei lui I.Slavici.

"Mora" - un multiroman, reflecfie a perioadei de tranzi[ie a societdlii romdnegti din a doua

jumdtate a sec. al XIX-lea. Interferenla planurilor: social-moral-psihologic. Tipologia

personaj elor-destine.b. C..ulia lui Ion Creangi - expresie a realismului popular in literatura romf,ni din sec. al

XIXJea. Ion Creangd - i"pr"tentant al realismului popular. "Lumea ca spectacol" - metaford

unificatoare a crealiii. Oraiitatea stilului, dialogicul gi ludicul - mdrci ale jovialitafli ca spirit

dominant al creafiei lui I.Creang6. Arta povestirii qi caracterul didactic al nuvelelor. Povestirea

"Amintiri din copildrie" - o epopee a satului gi o expresie a sensibilitafli romdnegti. Caracterul

autobiografic gi memorialistic- ParticularitAlile compoziliei gi semnificalia corelaliei universal -

na1ional. Homodi egeza narafiunii gi tipul naratorului. Motivul "lumii ca teatru", realitatea

universului uman gispiritual al povestirii. Umorul, absurdul gi oralitatea limbajului. Perspective

de interpretare ale povestirii "Amintiri din copil6rie".10. Creafia lui I.L.Cu"agiale o perspectivi criticl asupra lumii moderne: schife'

momente, comedii. Conr.pliit. scriitorului despre valoarea operei de artd gi despre funcfiile

lui V. Alecsandri. Ciclul ,,Ostagii nogtri" - valori nalionale gi general-umane. Arhitectonica

poematic[ a legendelor. Valorile etice ale poeziei civice. Particularitdlil e prozei alecsandriene

(,,Buchetierq de la Florenfa", r,Muntele de foc", ,,fstoria unui galbdn", ,,Bnlta albd").

Comediile lui V. Alecsandri: varietatea formulei. Arta comicului in "Chiri{a in lasi", "Chirila tn

provincie". Formula satirei in"Rusaliile","Boieri Si ciocoi". Drama destinului uman in "Ovidiu",l'FintArru Blanduzie". Problematica gi semnificalia tipologiei umane. Valorificarea eticului in feeria

"sdnzeana Si Pepeleo". Corelafia real-fantastic, dinamica dramaticului, semnificalia personajelor.

4. Valoarea contextului universal li nafional in constituirea programului estetic al,,Junimiitt. Doctrina ideologicd gi estetic[ a "Junimiitt. Tendin{e de sincronizare valoricd cu

spafiul cultural universal. T.Maiorescu - creatorul esteticii de tip cultural-filosofic. Structura

duald a atitudinii estetice junimiste: clasicism - romantism; clasicism - realism. Viziunea global-

culturali, spiritul critic qi criteriul adevdrului - coordonate ale doctrinei estetice junimiste.

5. Lirica eminesciani. Ontologicul modelelor cosmologice romantic e, adaptarea lor la structura

individu aId a imaginarului eminescian. Semnificafia modelului platonician gi a miticului celor

doud universuri in poemele "Eco" gi "Sare pe deol". Traseul iniliatic arhetipal - axd

compozitionald gi simbol al destinului in poemul "Povestea magului cdldtor prin stele".

Gdndirea divind - principalul element al modelului platonician in lirica eminesciand.

G. Semnificafia modelelor cosmologice in structura discursului liric eminescian:ciclul

Scrisori. Ciciul "scrisori" chintesenla operei poetice eminesciene. Dominanta tematicd:

valoare - nonvaloare. Contextul istoric, social, politic gi valenlele poieticii scrisorilor: orizont de

agteptare, structuri intertextuale, variante compozifionale, definiri conceptuale. Problemat\ca

scriiorilor. Antinomia valoare-nonvaloare supratema integratoare a scrisorilor. Spectrul

viziunilor artistice, cosmogonice, filosofice, istorice, politice. Ambivalenfa viziunilor 9i a

limbajului: sintetizare/individualizarc; evocare/ actvalizare; satirizarc/elogiere. lersonaje

emblematice. Caracterul poematic al scrisorilor. "scrisorile" - compartiment esenfial al liricii

eminesciene.7. Poem elez Memento Mori Si Luceafdrul - modelul cosmologic kantian gi mit personal.

Geneza poemului eminescian: intre alegorie gi simbol. Structura compozi[ionald a poemului.

Complexitatea simbolicd, semnificafia personajelor; sugestivitatea refelei de simboluri

integiatoare ale discursului poematic. "Luceffirul" - poem al visului romantic 9i rcprezentate

poetic6 a onticului. Mitul dragostei - cunoagtere. Semnificalia modelului in nuvela Cezaro.

8. Ioan Slavici - reprezentantul 'odirecfiei noi" in literatura din epoca junimist[. Fuziunea

eticului, esteticului qi psihologicului in creafia slavicianfl. Ioan Slavici teprezentant al

doctrinei junimiste. Tematica nuvelelor. Dimensiunile eticului gi ale erosului in nuvelele idilice

("La ,ruiro din sat", "Guffa satului" $.a.). Moralizarea didacticd in nuvelele "Popa Tanda" qi

"Budulea taichii". Semnificafia personajelor-caractere. Perspectiva iluministd a mesajului.

Prefigur area romanescului in nuvelele lui I. Slavici. Principiile culturale gi estetice ale ,,Direcfieinoi...i' reflectate in nuvelele lui I. Slavici. Romanul ,,Mara" in contextul crealiei lui I.Slavici.

"Mora" - un multiroman, reflecfie a perioadei de tranzi[ie a societdlii romdnegti din a doua

jumdtate a sec. al XIX-lea. Interferenla planurilor: social-moral-psihologic. Tipologia

personaj elor-destine.b. C..ulia lui Ion Creangi - expresie a realismului popular in literatura romf,ni din sec. al

XIXJea. Ion Creangd - i"pr"tentant al realismului popular. "Lumea ca spectacol" - metaford

unificatoare a crealiii. Oraiitatea stilului, dialogicul gi ludicul - mdrci ale jovialitafli ca spirit

dominant al creafiei lui I.Creang6. Arta povestirii qi caracterul didactic al nuvelelor. Povestirea

"Amintiri din copildrie" - o epopee a satului gi o expresie a sensibilitafli romdnegti. Caracterul

autobiografic gi memorialistic- ParticularitAlile compoziliei gi semnificalia corelaliei universal -

na1ional. Homodi egeza narafiunii gi tipul naratorului. Motivul "lumii ca teatru", realitatea

universului uman gispiritual al povestirii. Umorul, absurdul gi oralitatea limbajului. Perspective

de interpretare ale povestirii "Amintiri din copil6rie".10. Creafia lui I.L.Cu"agiale o perspectivi criticl asupra lumii moderne: schife'

momente, comedii. Conr.pliit. scriitorului despre valoarea operei de artd gi despre funcfiile

literaturii in societate. Realismul creatiei caragialiene. Etapele evolufiei. Prozajurnalisticd: intre

faptul divers gi anecdoticul relatdrii. "Moftul" o personificare paradoxald. Particularitdli

distincte ale momentelor qi ale schifelor: problematicaetic[, social6, politicd; dramaticul scenic;

,,schematismul" personajelor; tipologii umane; gratuitatea qi turnura aforisticd a limbajului.("Domnul Goe", "Vizitd", "Bacnlaureat", "MOftangii" $.a.). ACtualitatea SChilelOr 9i A

momentelor. "Teatrum mundi" - viziune gi motiv integrator al comediilor lui I.L.Caragiale.

Semnificalia cronotopului in comediile 'oO noapte furtunoasd" gi "O scrisoare pierdutd".

Hazardul ca element de compozitie. Natura intrigii. Aparenfa gi falsul micro-universului inchis.

Structura paradoxului. Problematica: intre social, politic qi moral. Structura moralS a

personajelor. Arta dialogului, a monologului gi a comicului. Ambiguitatea universului uman 9iartistic al comediilor caragialene.

Responsabil : T.Cristei

IS T O RA L I T E RAT(I M I RO II,IAN Epartea III: Perioada interbelicd Si contemporand

1. Tradifionalismut in literatura romf,ni: O. Goga qi M. Sadoveanu. O. Goga, scriitortraditionalist. Crezul poetic. Rugdciune: analizd. Satul vdzut de O. Goga din perspectivaproblemelor social-economice gi nafionale ale timpului sdu (Nof , Oltul, Plugarii, Bdtrdni, Fdrd

ford, Vorbeau azi-noapte doud ape).Mesajul protestatar. Accente mesianice. Tema trecerii inuea[ia lui O. Goga. Viziune qi sensibilitate metafrzicd (Sonet, Mare aeternum). Elementemoderniste in opera lui O. Goga. Accente simboliste gi expresioniste. Rolul sugestiei simbolicegi muzicale. Dimensiunile eposului sadovenian. Baltagul. Valenfele baladescului. Valorificareamotivelor mioritice. Lecfiile de demnitatea gi virtute ale Vitoriei Lipan. Datoriile ei morale.Substratul polemic al romanului. Fra{ii Jderi, Zodia Cancerului: ftesce social-istorice de maresintez[ [i expresivifate artisticd. Istoria in viziunea scriitorului. Realitate gi legendd. Creanga deaur. Structura rominului. Imaginea spiritualitAfli dacice. Metafor[ gi mit. Poeticitatea opticiinaratorului auctorial in roman. Lirismul evocdrii.2. N.Costenco, G. Meniuc: noi orizonturi in literatura din Basarabia. Animator al spirituluitradilionalist in Basarabia din anii treizeci. Activitatea la revista Viala Basarabiei .Ideile luidespre national, despre autohtonism gi regionalism literar. Imaginea satului in poezia lui N.Costenco. Motive, sociale, pastelice gi erotice. Autenticitate gi sensibilitate liricd( Floare demigdal, Sonet //). Universul liricii lui G. Meniuc din perioada postbelicd. Aplecarea poetuluiasupra unui ,,interior cosmic" (volumul asupra unui ,,interior cosmic" (volumul Interior cosmic).Fiorul revelatiilor metafizice. Influenfe simboliste ( Closa I, CleStar impur, Naufragiu, $erpii,Genezd). C. Stere, teoretician al poporanismului. Romanul-fluviu In preaima revoluliei.Biografic Ai fictiune. Caracterul scindat al personajului central. Afinitali cu L. Tolstoi, Balzac.Finefea descriptivd apeisajului. Arta portretisticd. Probleme de limbaj: deficiente gi realizdri.3. Avangardismul romflnesc, formule eterogene qi reprezentanfi: Urmuz, Ion Vinea,J.Voronca, Gelu Naum.4. Simbolismul romffnesc: Ion Minulescu, George Bacovia. Ion Minulescu - rcprezentant alsimbolismului ,,trubaduricesc"(C. Ciopraga). Programul estetic al scriitorului (Romanfa nouluivenit). Specificul viziunii artistice (corelarca exoticului cu prozaicul, efemerului cu eternul,ur6tului cu frumosul etc.).Umorul ca modalitate de dezumflare a pateticului. Nocturnd, Cutoamna fn odaie, Acuareld-analizd literar[. Atraclia pentru simboluri fatidice. Caracterul retoricgi muzicalitatea versului. G. Bacovia, reprezentant tipic al simbolismului romdnesc. Simbolurilelumii lui.l6untrice. Tehnica coresponden{elor (Plumb, Amurg violet, Nevrozd, Decor, Ploud).Sugestia cromaticl gi muzicali. Resursele gi componentele lirismului. Eul bacovian: mdgtile luitralice. Spafiul: imagine gi semnific a[ii: (Latuttrd, Decembre, Pulvis, Nocturnd, in parc).Repetitia gi alte procedee de sintaxd poeticd (Seard tristd, Ploud).5. t. Arghezi. I. Pillatn Ion Barbu: filonul meditativ-filozofic al liricii. Fenomenul arghezian.Continuiiate gi modernitate. Estetica urdtului. Testament, marrifestul poetic al lui T. Arghezi.Lirica meditativ-filozoficd (Ora rece, Arheologie, Tdrziu de toamnd, intre doud nopli,

Duhovniceascd, Morgenstimmung, De-a v-ali oscuns $.a.). Complexitatea eului liric arghezian.Viziune gi sensibilitate metafrzic[. Psalmii. Motive religioase gi filozofice. Interpretdri artistice.Etapele creafiei. Volumul Pe Argeg tn jos <ulme a liricii lui Ion Pillat. Teme, motive,semnificalii. i'oezia pdmdntului natal: Aci sosi pe vremuri, Acuareld, in vie S.a.6. Expresionismul in literatura romfln[: L.Blaga. Incidenfe expresioniste in uealiascriitorului. Lirica. Complexitatea eului liric blagian gi deschiderile lui spre cosmic gi mitic.Viziune gi sensibilitate metafrzicd (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Gorunul, Lumina,Sufletul satului etc.). Simboluri gi semnificatii. Substratul meditativ-filozofic. Contribufiapoetului la modernizarea versului romdnesc. Evolufia liricii lui Blaga in perioada postbelicd(Zodia Cumpenef). Operaftlozofic[. Caracterul de sistem al ideilor filozofice blagiene. Trilogiaculturii Si Trilogia cunoasterii. L. Blaga despre cunoagterea parudisiac[ gi lucifericd. Conceptulde spafiu mioritic. Disocierea intre metafore plasticizante qi revelatorii.Dramaturgia. Pondereapoeticului in piesele blagiene. Similitudini cu teatrul expresionist german. Mitul in Zamolxe.Valenlele conflictului dramatic. ,,Pfiolul creatiei"( Ion Bilu) gi necesitatea implacabild asacrificiului in Megterul Manole. Originalitatea personajului central. Drama MeSterul Manole"gi balada Monastirea Argegului - lecturi paralele. Romanul Luntrea lui Caron. Compozilia.Problematica. Structura naratiunii. Personaje- ,,gemene". Valorizareainovatoare a mitului.7. Contribufia lui L. Rebreanu la dezvoltarea prozei romffnegti interbelice. Diversitateastructnrilor qi formulelor romanegti. Elemente realiste. Romanul lon. Geneza. Problematica.Conflicte qi caractere. Constructia compozilionald sferic6. Eficienla tehnicilor narative. Rdscoala- frescd social-istoric5- Dimensiunile gi semnificatiile sintezei artistice. Obiectivitate gi realism.Pddurea spdnzuralilor, un pisc al prozei psihologice romdnegti. Geneza. Arta construcfiei.Drama sufleteascd pi de congtiinfi a lui Apostol Bologa. Modalitali de analizd Si sugestiepsihologicd (introspecfia, monologul interior, detaliul). Simbolurile-cheie ale romanului (lumina,intunericul, pddureadspanzurafilor). Ciuleandra. Drama aliendrii lui Puiu Faranga. Introspecfia gifluxul congtiintei, principalele modalitdli de dezvdluire a lumii lui interioare. Semnificafiilesimbolului-cheie8. C. Petrescu, teoretician gi creator al romanului modern. Eseul. Noua structurd gi opera luiMarcel Proust. Romanul Patul lui Procust. Tipologia naratorului gi a narafiunii. Tehnici narative(contrapunctul $.a.). Drama intelectualului inadaptabil. Dramaturgia lui Camil Petrescu. Joculielelor gi Suflete tari. Obsedati gi obsesii. Coliziuni moral-psihologice.9. Existenfialismul in creafia lui M.Eliade: (19 Trandafiri, Maitreyi, Noaptea de Sinziene.Problema teroarei istoriei gi a iegirii din timp. Sacru gi profan. Originalitatea personajelorprincipal Originalitatea personajelor principale. $tefan Viziru in oglinzi paralele. Mitul in roman:funclii gi valori.10. M. Caragiale, prozator ttnepereche: Romanul Craii de la curtea Veche. Structuranarafiunii. Simboluri-cheie ale operei. Parabolicul. Sensuri iniliatice. Atmosfera de mister.Originalitatea stilului estetizat.11. Modernismul romanului postbelic: Marin Preda-romanul obiectiv al condifiei social-umane (Morome{ii Si CeI mai iubit dintre pdmdnteni). Caructerizarea generald a romanelor luiMarin Preda: viziune existenfialI durd, observafie a psihologiei abisale, analitism. Marin Preda -

reprezentant al curenfului rura-list in proza romdni contemporand gi creator al unui nou tip deroman al satului. Dilogia Moromelii (1955,1967) - originalitatea tratdrii temei rurale, realismulpsihologic. Destrlmarea familiei - tema principald a romanului. Evolufia protagonigtilor Ilie giNicolae Moromete gi dramatismul destinelor 1or. Simbolurile-cheie ale romanului, formulanarativd, oralitatea stilului. Moromefianismul ca fenomen social gi psihologico-uman. RomanulCel mai iubit dintre pdmdnteni (1930) - "roman total", "carte a unei congtiinfe qi a unei epoci"(Eugen Simion). Tehnica integrdrii intr-un roman a mai multor romane: roman de dragoste,roman politic, roman intelectual, roman de moravuri, roman senzafional, roman social. Destinultragic al intelectualului Victor Petrini sub regimul totalitar. Condilia omului in raport cusocietatea, cu teroarea istoriei, cu morala, cu sine insugi. Realismul dur al investigalieipsihologice pe calea narafiunii la persoana intdi.

12. Aureliu Busuioc: Singur tn faya dragostei, Ldtrfrnd la lund Si Pactizdnd cu diavolul.

Dimensiunile intelectualului qi ale sentimentalului in poezia lui A. Busuioc (volumele de versuri:

in alb Si negru, 1977; imbtdnzirea masinii de scris, 1988, Plimbdtorul de purici, 1993). A.

Busuioc - intre sentimentalism gi autoironie. Solulionarea artisticd netradilionald, parodicd a

unor teme tradilionale: tema intelectualului in romanul Singur tn fa\a dragostei (1966) de A.

Busuioc. Structura tipologicd gi caracterologicd a protagonistului Radu Negrescu - un nou tip de

erou "antierou". fennici narative moderne (modelul proustian $.a.). Caracterizatea lor.

Problem aticd, personaje, structurd gi tehnici narative in romanel e Ldtrdnd la lund (1977) 9ipactizdnd cu diavolul (1999). Arta de nuvelist a scriitorului: pldsmuirea de situalii 9i personaje

memorabile, investigafia psihologicd profundd, oralitatea stilului, dialogul plastico-umoristic,

sugestivitatea formulei (in culegerile: Doud mere ligance, 1964; Tdcerile casei aceleia, 1970;

Etigii pentru Ana-Maria, 1983). Originalitatea gi modernitatea conceptului artistic al romanului

Povestea cu coco$ul roSu (1966) al lui V. Vasilache. Ruralism qi modernism in roman. Mesajul

alegorico-simbolic cu substrat polemic al lucrdrii gi caracterul paradoxal al personajelor (Serafim

Ponoard gi Anghel Farfurel). Frumos qi util, real gi fantastic, parabold qi simbol in roman.

Modelul epico-etnic "bonus pastor" (Dan Mdnuci). Tehnici narative postmoderniste in roman.

Comicul de situatii gi de limbaj. Folclorismul.13. Ion Drufi, nuvelistrromancier gi dramaturg. Proza liricd a lui Ion Druld in contextul

curentelor artistice ale timpului: intre sdmdndtorism, poporanism qi mioritism. Reabilitatea

eticului gi a sacrului. Nuvelistica lui I. Dru!6 (Dor de oameni, Osdnda cdutdrii, Sania, Toiagul

pdstorie; l.u.) gi estetica speciei. Particularitalile romanului drufian. Frunze de dor (1957),

iaracterul novator in tratarea temei satului in literatura moldoveneascd din anii '50. Eroina

Rusanda gi "discreditarea valorilor". Romanul social-psihologic Povara bundtdlii noastre (1968)

gi destinul satului basarabean in confruntare cu teroarea istoriei. Personalitatea complexd a lui

bnache C[rdbuS c4 model de spiritualitate autohton[ gi ca pdstrdtor al valorilor patriarhale.p[mdntul, Famiiiu fi Sufletul in viziun ea ldranilor-filozofi Ilie Moromete al lui Marin Preda 9iOnache Cdrdbug al lui Ion Dru!6. Simbolurile fundamentale ale romanului (casa, focul, drumul,

macii rogi, fluturii negri f.a.). Prezerftarea general| a romanelor Clopotnila (1973) Si Biserica

atbd(l982). Motive biblice. Interesul scriitorului pentrutrecutul istoric al poporului. Valori etice

gi spirituale in dramaturgia lui Ion Druld (Casa more, 1960, Pdsdrile tinere[ii noastre, 1972,

Frimos gi sJdnt, t977 $.a.): structur[, conflict, personaje, investigalie psihologicd, mesaj,

dramatism liric, parabola, simbol. Originalitatea subiectelor, personajelor, conflictelor, tehnicilor

de transfiggrare artistica. Farmecul lirismului drulian. Aspecte ale poeticii scriitorului.

14. Geneiafia ,rintoarcerii la izvoare": (A. Codru, D. Matcovschi, Victor Teleucd). A. Codru:

de la metafora obsedanti la mitul personal. D. Matcovschi: intre rap-sodie gi pamflet. Victor

Teleuc[, viziunea filizoficd: intoarcerea dramaticului eu, Piramida singurdtdtii Si Ninge lo o

margine de existeqn. Grigore Vieru poeticul dialogic gi recdpdtarea congtiinfei de sine.

Tradilie gi modernitut",vers clasic Ai vers liber in lirica lui Ion Vatamanu. Refleclia meditativd 9iprincipiul orfic al crealiei (volumele: De ziua frunzei, 1,977, Iubire de tine, 1981 , Mdslinul

bgtfuiit,1983, Nimic nu-i zero, 1987). Simbolurile fundamentale a\e pdsdrii,frunzei, basmalei,

piiutghttorii care cdntd plumb q.a. Cele trei registre ale crealiei lui I. Vatamanu: publicistic,

l-"ic qi meditativ-filozofrc. Liric, epic gi dramatic in cartea de balade De pe doud margini de

rdzboi (vezi volumul Atdt de mult al pdmdntului, 1990). Angajarea poetului in lupta pentru

trezfu ea congtiinf ei naf ionale.poezia lui A.Codru. Mitul personal aI pietrei gi valenfele lui multiple in volumul de versuri:

inddrdtnieia pietrei (1967), Piatra de citire (1980), Mitul personal (1936). Forla de imaginafie 9imodernitateaviziunilor, originalitateaformulei lirice qi mesajului de idei.

Nevoia de monolog cu sinele qi cu metafizicul. Parametrii moderni ai viziunii gi discursului liric.

Tipologia eroului liric. Intertextualitate filozoficd. Poetica gi poeticitatea lui V. Teleucd (c64ile

de versuri: intoarcerea dramoticului Eu, 1983, Piramida singurdtdlii, 2000 gi Ninge la o

margine de existentd, 2002).

1 0

1.5. Creafia lui Grigore Vieru: teme, motive gi idei dominante.( Numele tdu (1968), Aproape(1974), (Jnverde ne vede (1976), Fiindcd iubesc (1980), Taina core md apdrd, (1983), Cel caresdnt, (1987), Rdddcina de foc (Bucuregti, 1988), Vdd Si mdrturisesc (Bucureqti, 1997), Acum Sitn veac (Chiqindu, l9g7), Strigot-am cdtre tine (2002).) Mama gi maternitatea - simboluri ale

esenfelor primordiale, "a\e vegnicului inceput gi vegnicei continu[ri" (M. Cimpoi). Patosulumanist li antfudzboinic in uea\ia lui G. Vieru. Crenil cetdfenesc-artistic Ai atta poeticd.

Ipostazele dorului in lirica de dragoste. Dialogismul discursului liric. Afinitaf cu discursul liric

al poetului francez Alaine Bosquet. Structuri metaforice gi simbolice. Functiile estetice aleanaforei gi epiforei, ale poantei gi imaginii globale. Varietatea de specii. Folclorismul 9imuzicalitatea versului vierean. G. Vieru - luptdtor pentru adevdr social gi politic, istoric 9inalional, etic gi estetic. Caracterul nafional al poeziei lui Grigore Vieru.16. Generafia de creafie ̂ ,,ochiului al treilea": Nicolae Dabija, Leonida Lari, VasileRomanciuc, Leo Butnaru. Reabilitarea esteticului gi asimilarea culturii poetice nalionale qi

universale. Import anlafactorului de culturd in gdndirea lor artisticd. Contemporaneitate, istorie qi

mitologie in liiica lui N. Dabija. Oximoronul in discursul sdu poetic. Viziuni metafrzice in poezia

Leonidei Lari. Cultura poeziei gi poezia culturii la poetul modern Leo Butnaru.17. Manifestlri ale neomodernismului in lirica romffn[: Nichita Stinescu, poet al ,,necuvin-telor". Nichita Stlnescu gi revolufionarea poeziei romdne din anii'60-'80. Originalitateamodului de gdndire,aformulei lirice gi a stilului individual (carfile de debut: Sensul iubirii, 1960gi O viziune a sentimentelor, 1964). Poetica modernd a 'oinversului", vizionarismul Piinventivitatea verbali in creatia autorului: 1 1 elegii (1966), Oul gi sfera (1967), Laus Ptolemaei(1968). Apetenla pentru viziuni metafizice, pentru ludic gi pentru "supra-cuvinte" muzicale:

,,Necuvintlle" (tSkS1, in dulcele stil clasic (1970). Autobiografismul gi dramatismul poeziei

stdnesciene (Epica magna, 1978, Opere imperfecte, 1979, Noduri gi semne, 1982).Particularitaflle melaforei, simbolului gi ale mitului poetic. Caracterul paradoxal al gdndirii

artistice. Influenfa 6xercitatd de N. Stdnescu asuprc poeziei basarabene contemporane. Analizeconcrete: Leoaici tilndrd, iubirea, Cdntec, Lauda omului, In dulcele stil clasic A.a.18. Creafia lui Marin Sorescu: poetul gi dramaturgul (Iona gi Riceala). Debutul cu parodii(Singur printre poe{i, 1964). Viziuni metafrzice, discurs ironic gi parodic, ludic gi demitizate,fantazare gi grotesc in poezialuiM. Sorescu: cdrlile Moartea ceasului (1966),Tinerelea lui Don

Quijote (1968), TuSili (1970), Suflete bun la toate (1972), Descdntoteca (1976), La lilieci (in 5

r*ttr 1973, 1977, 1981, 1988, 1996) g.a. Spontaneitatea gi oralitatea stilului poetic. Analize

concrete: Trebuia.sd poarte un nume, Shakespeare, Imor de addpat aripa q.a. Teatrul lui Marin

Sorescu - teatrul absurdului gi al parabolicului. Destinul dramatic al omului in piesa lona (1968).paraftazatea mitului biblic. Arta utilizlrii monologului dialogat. Originalitatea pieselor deinspiratie istoricd (Rdceala, 1'97 6).f g. [,iri ct optzecigtilor: intre modernism gi postmodernism (Mircea Cirtirescu' EmilianGalaicu-Plun, Valeriu Matei, Nicolae Popa $. a.). Nevoia de innoire artisticd in poezia

optzecigtilor (antologia Portret tn grup, Chiqindu, 1995). Implicafii intertextualiste, ironia 9ituaicut, demitizar

"u iaprincipii structuratoare ale discursului liric postmodernist. Coordonate ale

poeticii postmoderniste. r-- -

Responsabil: T.Criste i f br,

REFERINTE SELECTIVECursul de leclii la fiecare disciplind expus pe platftrmo educalionald a UnA$M.1. Avram A. Studii de fonologie romanic[. Bucureqti, 20002. Avram M. Gramatica pentru toti. Bucuregti, 19973. Bahnaru V. Elemente de lexicologie gi lexicografie. Chiqin[u, 20084. Bahnaru V. Elemente de semasiologie romdn6. Chigindu,20095. Barbu E. O istorie polemicd gi antologicd a literaturii romdne de la origini panA in prezent.

(Poezia romdni contemporan[). Bucureqti, 197 56. Bdrbufl I., Cical d A., Constantinovici E. Gramatica uzuald a limbii romdne. Chigindu,

2000

il

7. Bilefchi N. Romanul gi contemporaneitatea. Chigindu, 19848. Bucd M., Evseev I. Probleme de semasiologie. Timi;oarc,19769. Cdlinescu G. Istoria literaturii romdne de la origini pind inprezent. Bucureqti, 198510. Cimpoi M. O istorie deschisd a literaturii romdne din Basarabia. Ed. a II-a. Chigin6u,

199711. Cioculescu $., Streinu V., Vianu T. Istoria literaturii romdne moderne. Bucureqt, 198512. Corldteanu N., Zagaevschi V. Fonetica. Chigin[u, 199313. Cornea P. Originile romantismului romdnesc. Bucureqti, 197214. Cornea P. Studii de literaturi romAnd modern[. Bucure;ti, 196215. Cornili Georgeta. Fonetica integrati. Baia Mate, 200116. Constantinescu-Dobridor Gh. Morfololgia limbii rom6ne. Bucureqti, 199617. Constantinescu-Dobridor Gh. Gramatica limbii romdne. Bucuregti, 200118. Coteanu I. Gramaticd. Stilisticd. Compozifie. Bucureqti, 199019. Dard A1. Schile de gram aticd funcfional-semanticd a limbii romdne. Chigindu ,200220.Diaconescu I. Sintaxa limbii romdne. Bucuregti, 199521. Dimitriu C. Tratat de gramaticd. Vol. I. Morfologia, 199922.Dimitriu C. Tratat de gramaticd. Vol.2. Sintaxa, 200223. Dolgan M. Literatura romdnd postbelicd. Integrdri, valorificdri, reconsiderdri.Chigindu,

I 99824.Duda G. Introducere in teoria literaturii. Bucuregti, 199825. Duda G. Analiza textului literar. BucureSti,200226. Gherasim Al., Ciorndi I. Morfologia limbii romdne. Curs practic. Chigindu,200427. Goga M. Foneticd qi fonologie. Lexicologie gi stilisticd. Cluj-Napoca, 199628. Gogin G. Fonetica limbii romdne literare contemporane. Diftongii ascendenfi. Studiu de

foneticd experimentald. Chiginlu, 200629. Grarratica iii"Uii romdne. Vol. I. Cuvdntul. Bucuregti, 200530. Gramaticalimbii romdne. Vol. II. Enunful. Bucureqti, 200531. Ibrdileanu G. Studii literare. Iagi, 19863Z.Iofiachescu Carmen. Foneticd 9i Vocabular. Pitegti, 200533. Ivagcu G. Istoria literaturii romdne. Bucureqti, 196934. Manolescu N. Istoria criticd a literaturii romdne. Bucuregti, 199735. Marino A. Dictionar de idei literare. Bucuregti,197336. Parfene C..Teorie gi analizd literard. Bucureqti, 199337.Petrag I. Teoria literaturii. Diclionar - antologie. Bucureqti, 199638. Plfmddeald I. Opera ca text. O introducere in gtiinfa literaturii. Chiqindu200239. Rosetti Al. Introducere in foneticd. Bucureqti, 196740. Rotaru I. O istorie a literaturii romdne. Galafi, 199441. Rotaru I. O istorie aliteraturii romdne. Bucureqti, 200042. Scarlat M. Istoria poeziei romdnepti. Bucuregti, 199043. Seche M. Schifd de istorie a lexicografiei romdnegti. Bucuregti: Editura gtiinfificd, vol.I,

1966, vol. II. 1,96944. Simion E. Scriitori romdni de azi. Chigin[u, 199845. Simion E. Dimineala poefilor. Bucuregti, 198046. Stan I.T. Fonetica. Cluj Napoca, 199647. $erban V. Fonetica. Timiqoara,199748. $erbffi V., Evseev I. Vocabularul romdnesc contemporan. Timiqoare, 197849. Tiutiuca D. Pentru o noud teorie literard. Iagi, 200550. Tiutiuca D. Teoria operei literare. Galali, 199251. Tufescu M. Pr6cis'de s6mantique frangaise. BucureSti, 197452. Wellek R., Waren A. Teoria literaturii. Bucuregti, 1976.53. C. Eepexan. CenaasrraqecKiul gKBI,IBarIeHTHocrb reKcI,IqecKLIX eAI,IHI,Iqa. Kuuruuen:

lll:rlrusua,1973.

L2