2
 Glossa Termenul glossa apare in dictionary cu doua sensuri: 1. Comentariu pe marginea unui text, explicatie a sensului unui pasaj sau a unui cuvant obscure dintr-o scriere 2. Denumirea unei poezii cu forma scrisa, cu acest inteles, glossa reprezinta o constructive poeztica de mare complexitate, orgaizate in jurul unei strofe nucleu, care introduce tema poeziei, dezvoltata ulterior intr-un numar de stofe egal cu numarul versurilor din strofa nucleu. Fiecare stofa explica in succesiune cate un vers, pe care il si repeata in final, iar ultima stofa reproduce forma inversata a strofei intai. Poezia are character gnomic, deoarece nu exprima sentimente, ci adevarul. Strofa a2a din poezia. Motivul principal il reprezinta trecerea ireversibila a timului. Se remarca faptul ca poezia preinta f multe marci ale eului liric dar sub forma adresari directe, adica apar multe verbe sipronume la pers a2a sg alaturi de vb si proume la pers 1 plural. Tu= omul de geniu noi= eul liric si omul de geniu. Se produce o legatura intre eul liric si omul de geniu. Glosa este un cod comportamental al omului de geniu. Pe langa motivul timpului apare si motivul desertaciunii existentei umane. Din pct de vedere stylistic se intalnesc figure Toata poezia este dominate de prezentul indicativ care capata valoarea unui present etern A3a strofa, motivul evidentiat: nimic nou sub soare; alte motive: timpul, ratiunea. Masca fericirii, reprezinta metafora ce arata caracterul iluzoriu al sentimentelor omenest i. In fata iluzii reprezentte de fericire, omul de geniu trebuie sa fie rece, rational sis a isi pastreze scepticismul. Strofa a4a motivul principal : lumea ca teatru. Lumea intreaga este un spectacol, o scena, oamenii sunt rand pe rand actori, permanent rolurile se schimba, oamenii se schimba si ei, lucrul acesta intamplandu- se mereu , incontiuu. Este reluat indemnul la reimplicare in sentimentele oamenilor obisnuiti. Omul de geniu este cel care trebuie sa judece rational sis a traga concluziile necesare dar fara sa incerce sa schimbe societatea in care traieste. Strofa a5a. este reluata idea prezentului etern prin sesizarea identitatii dintre momentele temporal. Numai omul de geniu are puterea de a vedea trecutul si viitorul, iar omul simplu traeste doar in present. Este prezentata ideea zadarniciei existentei . Strofa a6a. motivul care este evidentiat este recomandarea la neimplicare. Etse reluat motivul luii cae treatru. Apare un procedeu numit paralelism sintactic, care are scopul de a evidential monotonia vietii. Strofa afirma inutilitatea sentimentelor pentru ca toate sentimentele provoaca dezamagire si suferinta Strofa a7a. apar accente satirice foarte evidente:(“te-or intrece nataraii”) la adresa omului obisnuit care nu doar ca nu recunoaste valoarea, dar o si minimalizeaza. A fi cu stea in frunte desemneaza metaphoric pe omul de geniu. In aceasta competitive a lumii intotdeauna reusesc nataraii. Strofa a8a preia indemnul la izolare adresat omului de geniu. Apare dinnou motivul lumii ca teatru si cu ajutorul unei comparatii este intro dus un accent mitologic ”ca un cantec de sirena” care evidntiaza tentatiile lumii obisnuite, numai ca omul de geniu trebuie sa evite aceste ispite.

glosa

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: glosa

5/14/2018 glosa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/glosa-55a930a0299b1 1/3

Glossa

Termenul glossa apare in dictionary cu doua sensuri: 1. Comentariu pe marginea unui text, explicatie a

sensului unui pasaj sau a unui cuvant obscure dintr-o scriere 2. Denumirea unei poezii cu forma scrisa,

cu acest inteles, glossa reprezinta o constructive poeztica de mare complexitate, orgaizate in jurul unei

strofe nucleu, care introduce tema poeziei, dezvoltata ulterior intr-un numar de stofe egal cu numarulversurilor din strofa nucleu. Fiecare stofa explica in succesiune cate un vers, pe care il si repeata in final,

iar ultima stofa reproduce forma inversata a strofei intai.

Poezia are character gnomic, deoarece nu exprima sentimente, ci adevarul.

Strofa a2a din poezia. Motivul principal il reprezinta trecerea ireversibila a timului. Se remarca faptul ca

poezia preinta f multe marci ale eului liric dar sub forma adresari directe, adica apar multe verbe

sipronume la pers a2a sg alaturi de vb si proume la pers 1 plural. Tu= omul de geniu noi= eul liric si omul

de geniu. Se produce o legatura intre eul liric si omul de geniu. Glosa este un cod comportamental al

omului de geniu. Pe langa motivul timpului apare si motivul desertaciunii existentei umane. Din pct de

vedere stylistic se intalnesc figure

Toata poezia este dominate de prezentul indicativ care capata valoarea unui present etern

A3a strofa, motivul evidentiat: nimic nou sub soare; alte motive: timpul, ratiunea. Masca fericirii,

reprezinta metafora ce arata caracterul iluzoriu al sentimentelor omenesti. In fata iluzii reprezentte de

fericire, omul de geniu trebuie sa fie rece, rational sis a isi pastreze scepticismul.

Strofa a4a motivul principal : lumea ca teatru. Lumea intreaga este un spectacol, o scena, oamenii sunt

rand pe rand actori, permanent rolurile se schimba, oamenii se schimba si ei, lucrul acesta intamplandu-

se mereu , incontiuu. Este reluat indemnul la reimplicare in sentimentele oamenilor obisnuiti. Omul de

geniu este cel care trebuie sa judece rational sis a traga concluziile necesare dar fara sa incerce sa

schimbe societatea in care traieste.

Strofa a5a. este reluata idea prezentului etern prin sesizarea identitatii dintre momentele temporal.

Numai omul de geniu are puterea de a vedea trecutul si viitorul, iar omul simplu traeste doar in present.

Este prezentata ideea zadarniciei existentei .

Strofa a6a. motivul care este evidentiat este recomandarea la neimplicare. Etse reluat motivul luii cae

treatru. Apare un procedeu numit paralelism sintactic, care are scopul de a evidential monotonia vietii.

Strofa afirma inutilitatea sentimentelor pentru ca toate sentimentele provoaca dezamagire si suferinta

Strofa a7a. apar accente satirice foarte evidente:(“te-or intrece nataraii”) la adresa omului obisnuit care

nu doar ca nu recunoaste valoarea, dar o si minimalizeaza. A fi cu stea in frunte desemneaza metaphoric

pe omul de geniu. In aceasta competitive a lumii intotdeauna reusesc nataraii.

Strofa a8a preia indemnul la izolare adresat omului de geniu. Apare dinnou motivul lumii ca teatru si cu

ajutorul unei comparatii este introdus un accent mitologic ”ca un cantec de sirena” care evidntiaza

tentatiile lumii obisnuite, numai ca omul de geniu trebuie sa evite aceste ispite.

Page 2: glosa

5/14/2018 glosa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/glosa-55a930a0299b1 2/3

Strofa a9a accentueaza inutilitatea iluziei de a crede ca poti schimba ceva. Deasemenea sunt reluate

accentele ironie la adresa lumii obisnuite.

Ultima strofa reia in forma inversata stofa 1, si in felul acesta adevarurile au mai multa greutate

Page 3: glosa

5/14/2018 glosa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/glosa-55a930a0299b1 3/3