Globalizare Versus Regionalizare

Embed Size (px)

Text of Globalizare Versus Regionalizare

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    1/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    2/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    3/38

    I#Globalizarea

    -#-# "r,s,turi generale ale globaliz,rii

    ntensificarea globalizării constituie trăsătura funamentală a economiei moniale la*nceputul secolului 55. a se caracterizează prin accentuarea teninei e reucere şi eliminare

    a barierelor intre economiile naionale precum şi amplificarea legăturilor intre aceste

    economii. 0eşi este unul intre cei mai utilizai termeni *n literatura e specialitate nu se poate

    spune că e-istă o efiniie general acceptată.

    e masur7 ce evine tot mai mult o realitate contemporana globalizarea a8unge s7 fie si

    cel mai controversat concept in literatura economic7 și politic7 internațional7.Tr7im intr%o lume

    globalizat7 si totuși nu e-ist7 inc7 un consens cu privire la ceea ce inseamn7 globalizare. entru

    unii inseamn7 accesul la nternet9 pentru alții posibilitatea e a munci in strain7tate. entru

    mulți globalizarea inseamn7 s7 poți cump7ra in +om,nia un tricou f7cut in #:ina e o

    multinaționala francez7 cu acționari americani. entru investitori inseamn7 s7%ți muți capitalul

    intr%o țara in alta e la o zi la alta. entru muncitori poate insemna fie un salariu peste meia

    nationala fie soma8.

    /stfel intr%o accepțiune a termenului globalizarea presupune e-istența unei singure

    economii globale cu politici macroeconomice globale.

    -#(# .nceputurile globaliz,rii /i +azele sale evolutive

    )lobalizarea economică nu reprezintă un fenomen nou primele simptome ale ei ivinu%

    se cu mult timp *n urmă. Fenomenul s%a ezvoltat *nsă treptat cunosc,n etape istincte e

    evoluie. /,ncirea legăturilor intre noii actori ai economiei moniale a atins la un moment at

    un nivel at,t e riicat *nc,t *ntregul sistem conceptual al economiei politice a trebuit să fie

    revăzut şi restructurat *n scopul e a oglini noua realitate intervenită *n realităile economice

    internaionale. ;na in problemele teoretice larg ezbătute referitoare la globalizare estemomentul eclanşării acestui fenomen.

    0in acest punct e veere făc,n abstracie e etaliile istorice s%au conturat trei

    curente<

    3

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    4/38

    unii consieră că globalizarea a apărut *ncă in timpurile străvec:i efectele ei resiminu%se mai

    mult sau mai puin *n timp p,nă *n momentul c,n a cunoscut o accentuare eosebită91

    alii consieră globalizarea un fenomen contemporan caracteristic moernizării şi ezvoltării

    capitalismului ce a cunoscut o accelerare eosebită *n ultimele ecenii92

     potrivit altor opinii *nt,lnite globalizarea constituie un proces recent asociat *nsă cu alte

    evenimente economice şi sociale cunoscute e8a sub enumirea e postinustrializare saureorganizarea capitalismului pe alte baze.3

    lasarea acestui fenomen a,nc *n istorie este e-agerată eşi e-istă argumente care par 

     pertinente. 0e e-emplu secolul al 5=%lea c,n moernizarea a căpătat contur *n ceea ce

     priveşte separarea religiei e ştiină formarea statelor a naiunilor emocratice colonizarea şi

    iniviualizarea ar putea fi consierat ca fiin răăcina conceptului e globalizare.

    #:iar acă cercetătorii au atat *n mo iferit *nceputurile procesului e globalizare

     pornin fie e la zorii civilizaiei umane fie e la ebutul erei moerne e la 8umătatea secoluluial 55%lea fie e la sf,rşitul anilor >!' se poate stabili o cronologie selectivă a unora in

    momentele ma8ore in istoria globalizării ?Tabelul nr. [email protected]

    1 Popescu I., Bondrea A., Constantinescu M., Globalizarea, mit şi realitate, . conomicăucureşti 2''4 p. "$

    2 Bari I., Globalizare şi probleme globale, . conomică ucureşti 2''1 p. 3(

    3 Waters M., Globalization, Routledge, London, 1!, p. " 

    "

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    5/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    6/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    7/38

    -#4 # @actorii determinani ai globaliz,rii

    Factorii economico%comerciali care au influenat a,ncirea procesuluie globalizare a

    economiei moniale sunt<

    iberalizarea comerului cu servicii *n special *n omeniul telecomunicaiilor

    asigurărilor şi bancar a constituit teninaominantă a anilor >!' *n ;/ fiin continuată *n anii

    >$' *n Barearitanie şi ulterior *n ;niunea uropeană şi Daponia. Tenina continuă şi *n prezentincluz,n şi ările uropei #entrale şi e st printre care şi +om,nia.

    iberalizarea pieelor de capital ca urmare a eliminării treptate a obstacolelor impuse

    circulaiei evizelor şi a capitalului reprezintă un pas favorabil *n veerea formării unor piee

    financiare globale. /ceastă mobilitate a capitalului reuce riscul repatrierii capitalului *n special

    *n cazul companiilor transnaionale şi *nregistrează totoată o reucere a costurilor *n coniii

    normale.

    iberalizarea investiiilor str,ine directe

     Încep,n cu anii >!' interesul comun al umanităii e prezervare ?apă[email protected] a meiului

    *ncon8urător s%a concretizat prin apariia unor concepte cu vocaie globală< bunurile comune ale

    umanităii ezvoltarea urabilă şi securitatea ecologică care au constituit noi factori ce au

    inamizat procesul e globalizarea economiei moniale.

    unurile comune ale umanităii sunt spaii cum ar fi oceanele fonurile marine care in

    iverse motive nu sunt susceptibile a fi ivizate şi nici nu ca sub inciena suveranităii statelor.

    #u e-cepia oceanelor nici unul in aceste bunuri comune nu au fost polizate eoarece este

    relativ faptul că oamenii poseă capacităi te:nice e e-ploatare şi eteriorare.0ezvoltarea urabilă este efinită rept ezvoltarea care răspune nevoilor prezente fără

    a compromite capacitatea generaiilor viitoare e a%şi satisface nevoile. 0ezvoltarea urabilă e

    concepută *n veerea reconcilierii intre economie şi meiul *ncon8urător ca o nouă cale e

    ezvoltare care să susină progresul uman nu numai *n c,teva locuri şi pentru c,iva ani ci pe

    *ntreaga planetă şi pentru un viitor apropiat.

    ecuritatea ecologică este una intre imensiunile funamentale ale securităii globale.

    -#3# Cauzele globaliz,rii economice

    Fenomenele comple-e nu pot fi e-plicate ec,t acă avem *n veere mai multe cauze.

    /cesta este singurul punct *n care toată lumea este e acor *n ceea ce priveşte globalizarea.

    +estul faptelor răm,n *n continuare contestate. În funcie e ce accepiune a globalizării este

    $

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    8/38

    luată ca punct e plecare apar *n prim%plan alte cause şi fore motrice..Fără *noială inovaiile

    e orin te:nic & şi mai ales cele in omeniul informaticii şi al comunicaiilor % au 8ucat şi mai

     8oacă *ncă un rol central.

    Internetul este in multe puncte e veere emblema globalizării. )lobalizarea pieelor 

    financiare transferul unor sume inimaginabile *n c,teva secune *n 8urul globului nu ar fi

     posibile fără această te:nologie nici organizarea prouciei integrate la nivel transnaional./v,ntul increibil pe care l%a cunoscut comerul un alt element efinitoriu al globalizării

    economice se atorează nu *n ultimul r,n scăerii rapie a c:eltuielilor e transport

    mărfurile put,n fi astfel transportate mult mai rapi. /cest lucru poate fi observat *neosebi *n

    sectorul serviciilor< e e-emplu prousele e tip softAare sau bazele e ate pot fi transmise *n

    c,teva secune intr%un capăt al lumii *n celălalt.

    S+Br/itul R,zboiului Rece a fost e asemenea eseori inicat ca fiin una in cauzele

    globalizării. 0acă *n conflictul intre est şi vest lumea era *mpărită *n ouă tabere care

    *ntreineau puine relaii *ntre ele această elimitare & J#ortina e FierN& a căzut *n 1($(O('.

    tatele care aparineau Jblocului esticN s%au esc:is *n irecia pieii moniale. Tot mai multe

    state se *ncre *n emocraie şi economie e piaă ca principii e organizare funamentale rol

    eosebit e important & *n special la nivel e conştiină & l%au 8ucat problemele globale.

    -#2# Consecinele globaliz,rii

    )lobalizarea ne afectează pe toi *n mo irect. ;nul intre obiective este e a emonstra

    acest lucru precum şi e a sublinia importana e-traorinară care revine acestei tematici. În acest

    conte-t un rol important *l 8oacă o evaluare ac:ibzuită a oportunităilor şi riscurilor pe care le

     presupune globalizare istan,nu%ne e teninele actuale e emonizare sau impotrivă e

     preamărire a consecinelor acestui fenomen.Pi *n cazul consecinelor globalizării ezbaterile

     publice auc *n prim%plan iverse cuvinte la moă care trebuie la r,nul lor c:estionate şi

    analizate.

    -#6# Criza economic,*o criz, a globaliz,rii

    )lobalizarea poate fi e-emplificat7 cel mai bine prin staiul integr7rii piețelor e capital.

    Bișcarea libera a capitalului angreneaz7 ț7rile intr%o competiție global7 ar in același timp le

    face vulnerabile in fața tranzacțiilor speculative in c7utarea celor mai avanta8oase cursuri si rate

    ale obanzii. ntruc,t crizele financiare e la mi8locul anilor >(' au avut un mare impact asupra

    %

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    9/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    10/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    11/38

    război *n perioaa 1(4'%1(44 *ncep,n o e-pansiune fluctuantă upă anul 1("'. ată cum arătau

    flu-urile e investiii irecte e-terne [email protected] *n anul 1(14 precum şi care erau valorile

    e-porturilor inustriale *n 1(13 pentru un număr e cinci ări.

    "abelul nr# '#- 0 @lu?ul de IS% /i evoluia e?portului 9n anii -5-' /i -5-4

    0%1(14 ?olari ;/@ -porturi inustriale%1(13Barea ritanie $.1!2.''' 1.(2$.''';/ 2.6"2.''' $(6.''')ermania 2.6''.''' 1.$24.'''Frana 1.!"'.''' $13.'''Hlana (2".''' Eu e-istă ate

    ursa< aul Lirst )ra:ame T:ompson Globalizarea sub semnul întrebării. Economia internaţională şi posibilităţi de guvernare

    itura T+ ucureşti 2''2 p. 41

    /şa upă cum rezultă şi in tabelul e mai sus *n funcie e flu-ul e investiii străineirecte *n prea8ma primului război monial Barea ritanie avea cea mai puternică economie la

    nivel global şi se afla la istană e principalii ei urmăritori ;/ şi )ermania. Barea ritanie şi

    )ermania au fost principalele state e-portatoare e prouse inustriale *nainte e izbucnirea

     primului război monial fiin aproape e ouă ori mai mari ec,t ;/ şi Frana valoarea

    e-porturilor inustriale fiin mult mai mică ec,t cea a investiiilor e-terne irecte.

    ocietatea transnaională este un fenomen economic *n plină inamică reprezent,n

    aevărate imperii care se *ntin pe tot globul cu cifre e afaceri anuale ec:ivalente cu E%ulmultor naiuni. Teoriile privin societăile transnaionale nu sunt nici pe eparte unitare şi

    urmează caracterul inamic al obiectului lor e stuiu. În sensul cel mai cuprinzător o societate

    transnaională este o companie care prouce bunuri sau oferă servicii *n mai multe ări. În sensul

    cel mai restr,ns se referă la o *ntreprinere care prin investiii e-terne irecte eine şi

    aministrează filiale *n mai multe ări şi ein o firmă mamă *n ara e origine.

    -#5# Globalizarea 9n RomBnia 0 cone?area la noile evoluii pe plan european /i

    mondial

    +om,nia traversează *n această perioaă o etapă importantă in istoria sa moernă. e e

    o parte aerarea la 1 ianuarie 2''! la ;niunea uropeană a necesitat aaptarea la e-igenele pe

    care le presupune noul statul e ară membră  iar pe e altă parte trebuie să%şi prote8eze piaa

    internă e efectele nocive ale contactului cu piaa liberă europeană. Bai mult ara noastră va

    11

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    12/38

    trebui să găsească soluii viabile pentru ca economia naională să facă faă cu succes unui alt

     proces internaional mult mai profun globalizarea.

    #ăerea comunismului *n ecembrie 1($( a reprezentat primul pas spre *ntoarcerea

    +om,niei către matca europeană la *nceput prin esc:ierea granielor şi restabilirea acelor 

    cone-iuni cu statele europene care au făcut posibil transferul e MnoA%:oA occiental. ;lterior

    raporturile bilaterale cu ările in uropa au intrat pe traiectoria impusă oată cu lansarea oficială

    a procesului e negociere a +om,niei cu ;. nstituionalizarea şi sistematizarea acestor relaii

    upă preluarea e către ara noastră a statutului e ară caniată a imprimat un anumit ritm şi

    e-igene noi procesului e reformă economică socială şi aministrativă monitorizat upă

    rigorile te:nice ale ru-elles%ului.

    0emontarea bruscă upă ecembrie 1($( a sistemului e comană s%a solat *ntr%o

     primă etapă cu a,ncirea efectelor perturbatoare ale ezec:ilibrelor structurale e-acerbate e

    insuficienta pregătire a clasei politice a managerilor şi *n general a populaiei pentru a aciona

    *n coniiile emocraiei şi mecanismelor e piaă. #ircumstanele neprielnice *n care a ebutat

    *n +om,nia procesul tranziiei şi moul e gestionare a reformei e-plică *ntr%o mare măsură

    isfuncionalităile eviente ce le%au *nsoit ?*nt,rzieri *nregistrate *n promovarea mecanismelor 

    e piaă creşterea ratei inflaiei scăerea %ului un semnificativ eficit bugetar şi e cont

    [email protected]

    nflaia a constituit unul in principalele puncte critice ale +om,niei *n raport cu ările

    aflate *n tranziie avansată cea mai mare rată *nregistrată av,n valoarea recor e 1"4$Q *n

    anul 1((!. -plicaia constă *n faptul că pe fonul slabei structurări a economiei eforturile e

    macrostabilizare nu s%au corelat cu rezultate semnificative *n economia reală.

    0eşi rata inflaiei a *nregistrat o scăere importantă *n perioaa 1(($%2''3 totuşi ea s%a

    meninut la un nivel foarte riicat *n comparaie cu celelalte ări caniate la ;. 0rept urmare

    măsurile e politică monetară au avut ca scop principal limitarea creşterii preurilor *n veerea

    stopării inflaiei. rimele măsuri e politică monetară au fost luate e către E+ *ncă in anul

    1((1 c,n *n urma  primului acor cu FB banca centrală a urmat cu strictee timp e nouă

    luni programul monetar convenit care avea obiectivul e a limita creşterea preurilor.!

    ! Ang(elac(e C.,  om!nia "##$. %upă $$ ani se tranziţie, . conomică ucureşti 2''1 p.1

    $ Rapoarte anuale al BR, 2--3

    12

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    13/38

    ne-istena practică a unor măsuri e politică economică sincronizate şi care să

    urmărească stoparea inflaiei a antrenat e fapt ecuplarea mecanismelor monetare e

    comportamentul economiei *n ansamblul ei. +estricia monetară a fost ocolită prin accelerarea

    ramatică a vitezei e rotaie a banilor şi prin mecanismul arieratelor ambele furniz,n o-igenul

    necesar creşterii e-plozive a preurilor e%a lungul *ntregului an 1((1.$ 0upă eşecul in toamna

    anului 1((1 politica monetară s%a orientat *n irecia fi-ării unor obiective mai puin ambiioaseşi acceptării unor compromisuri *n stabilirea obiectivelor pentru ca acestea să poată fi

    *neplinite. #onsecina a fost amplituinea mare a variaiei ratei inflaiei care a pus *n lumină

    caracterul ezitant al politicilor macroeconomice. #ompromisurile acceptate e E+ au eroat

    treptat creibilitatea acesteia şi au conus la meninerea unei rate a inflaiei semnificativ mai

    riicate ec,t cea in ările uropei #entrale şi e st. Totuşi banca centrală rom,nă a

    introus treptat mecanisme e conucere a politicii monetare şi proceuri e lucru care au

    semnalat orientarea pragmatic reformistă a acesteia. ficacitatea politicii monetare a fost afectată

    e o serie e factori cei mai importani fiin<

    liberalizarea preţurilor  & faptul că *n +om,nia liberalizarea preurilor s%a prous

    e%a lungul a peste opt ani a prelungit perioaa *n care s%a manifestat conflictul

    intre stabilizare şi liberalizare9 *n plus prelungirea liberalizării preurilor a

    antrenat prin ea *nsăşi anticipaii inflaioniste care au afectat eficiena eforturilor 

    ezinflaioniste9

    restructurarea la nivel microeconomic  & ritmul lent al restructurării la nivel

    microeconomic a conus la un efect e selecie aversă. Înăsprirea politicii

    monetare a avut un efect asimetric asupra comportamentului *ntreprinerilor.

    Întreprinerile mari *n special cele in proprietatea statului au beneficiat e

    creite prefereniale *n timp ce *ntreprinerile mai mici au suferit un efect e

    eviciune pe piaa creitului alocarea resurselor fiin orientată spre omeniile

    cele mai puin eficiente in economie9

     funcţionarea sistemului financiar   & băncile vec:i cu capital e stat au fost

    afectate e calitatea portofoliului moştenit unele intre ele evenin prizoniere

    ale propriilor ebitori. În plus ele au fost afectate şi e rolul cvasifiscal impus e

    autorităi prin politica e creitare preferenială. ăncile noi au avut e suferit

    atorită unei culturi instituionale insuficient consoliate iar calitatea

    % 0răgulin . +ăulescu .  &olitica monetară'provocări şi perspective, în (ranziţia economică, în om!nia. (recut, prezent şi viitor, +d. I)pri)eria ucureşti 1((( p. #.

    13

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    14/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    15/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    16/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    17/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    18/38

    n prezent pentu o meserie T este te:nic posibil sa lucrezi e oriune & aca ai un

    laptop si o cone-iune la internet. Te:nologia permite acum lucrul in ec:ipa la

    istanta.

    n sc:imb pentru alte meserii sunt necesare aprobari speciale.

    Aspectele negative

    globalizarea reuce salariile reale si provoaca piererea locurilor e munca

    globalizarea fenomenelor cornice locale şi regionale

    monializarea marii criminalităi organizate ?traficul e arme roguri [email protected]

    raicalizarea fanatismelor etnice şi religioase a terorismului

     prin globalizare are loc o eteriorare a istribuiei veniturilor 

     se multiplică crizele financiare şi economice cu mari efecte asupra vieii sociale

    şi politice inclusiv pericolul ezintegrării statale

     ingri8orătoare sunt e e-emplu fenomenele e fragmentare şi slăbire a coeziunii

    sociale e localism pe intinse arii ale globului

    globalizarea fragmentează culturile in JsubculturiK< rap:omose-ualitate a varstei

    a treia a fanilor fotbalului etc. sau culture e JnişăK care nu oferă soluii e

    integrare pentru inivizii ce le compun.

    Migratia +ortei de munca ?forta e munca ieftina in tarile in curs e ezvoltare

    migreaza in tari ezvoltate ceea ce uce la o scaerea a nivelului salarial faptmultumitor pentru anga8ator ar nemultumitor pentru forta e munca auto:[email protected]

    Acces la tari cu +orta de munca ie+tine   ?spre eosebire e cazul e mai sus

    multinationalele isi inc:i filialele e prouctie in acele tari ezvoltate care

     prezentau avanta8ul unei piete bune e esfacere ar cu costuri riicate e

     prouctie atorita fortei e munca scumpe si isi esc:i filiale e prouctie in

    1%

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    19/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    20/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    21/38

    conomia regională are ca obiect aborarea in perspective economice a unor subiecte cum

    sunt< localizarea obiectivelor economice ec:ilibrul spaial creşterea economică regională

    mobilitatea spaială a factorilor e proucie eficiena structurilor spaiale substituirea spaială a

    factorilor utilizarea metoelor şi te:nicilor economico%matematice e analiză şi ecizie pentru

    *ncorporarea aspectelor spaiale *n teoriile economice traiionale funamentarea strategiilor şi

     politicilor regionale.

    În acest conte-t s%a prous o sc:imbare profună şi rapiă a coniiilor *n care se ezvoltă

    ările lumii la nivel regional av,n loc ca o tenină e concentrare *n 8urul celor trei poli e putere

    economică ;.. .;./. şi Daponia.16

    0e la mi8locul anilor >$' tenina spre regionalismul economic a evenit o trăsătură

    efinitorie a economiei globale şi a avut un impact ma8or asupra formei pe care aceasta a luat%o.

    NEoul regionalismK iferă *n esenă e mişcările regionaliste anterioare ale anilor >"' si >6' şi are o

    importană mult mai mare pentru economia globală. ingurul supravieuitor al acestora a ramas

    #omunitatea conomică uropeană sau asa cum se numeşte acum ;niunea uropeană. Eoua

    tenină spre integrarea regională este aproape universală av,n un succes neaşteptat şi a us la o

    integrare tot mai pronunată a activităilor economice *ntr%o serie e *nelegeri regionale specifice. H

     parte importantă a comerului monial se esfăşoară *n carul unor grupări regionale. Toate ările

    importante in punct e veere economic cu c,teva e-cepii cum ar fi #:ina Daponia şi +usia

    sunt membre ale unui bloc economic regional1!. ar acest nou regionalism are implicaii ma8ore

    asupra economiei globale.

     Eoul regionalism a *nceput *n 1($6 cu /ctul ;nic uropean ?/;@ care a stimulat alte

    eforturi regionale e pe *ntregul glob mai ales in partea tatelor ;nite. #a răspuns la reinerea

    uropei e a se alătura +unei ;ruguaR e negocieri comerciale iniiate e americani la

    *ngri8orarea tot mai mare a tatelor ;nite faă e faptul că uropa s%ar putea *nc:ie *n ea *nsăşi şi

    la nerăbarea provocată e *ncetineala negocierelor /corului )eneral pentru Tarife si comert

    ?)/[email protected]

    1! Popescu, Cornelia Elemente de economie mondială, , +d. +cono)ic, 1, p.

    1"

    1$ *ilpin, Ro0ert Economia mondială în secolul XXI – Provocarea capitalismului global, +dPoliro), 2--", p 3"

    21

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    22/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    23/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    24/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    25/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    26/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    27/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    28/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    29/38

    Xliberalizarea unor piete ale tarilor in curs e ezvoltare c:iar aca a afectat activitatea

     proucatorilor interni a aus mari beneficii consumatorilor saraci care si%au putut procura bunurile

    la preturi mai mici si in volum mai mare9

    Xofera o solutie in sensul ca rezolva multe in problemele pe care HB#%ul e pila nu le poate

    rezolva9

    Xfle-ibilitatea mai mare ?e mai usor sa a8ungi la intelegere cu mai putine [email protected] iscriminatorie care se realizează atunci c,n e vorba e liberalizarea comerului9

    Xstimularea competitiei interne< prin cresterea eficientei firmelor prin reucerea puterii iferitelor 

    grupuri e interese nationale prin stimularea reformelor legislative interne necesare intr%o

    economie globala9

    Xatragerea e investitii straine9

    Aspecte negative* regionalizare

    •  piererea suveranitatii e catre state9

    •  piererea unor interese proprii [email protected] ca o consecinta a

    respectarii obligatiilor regionale asumate9

    2

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    30/38

    III# UE* cea mai semni+icativa grupare regionala

     ;niunea uropeana este gruparea regionala cea mai importanta care a inregistrat cele mai

    spectaculoase evolutii comparativ cu alte tentative e integrare regionala. ste o grupare

    alcatuita in 1" state inustrializate ezvoltate care a evoluat in principal upa al oilea razboi

    monial.

    ntegrarea europeana este un proces cu raacini istorice. /stfel ierre 0ubois a propus

    crearea unei confeeratii europene inca in secolul al 5=%lea iar Iilliam errR propunea

    infiintarea unor institutii europene in secolul al 5=%lea. 0easemenea au e-istat propuneri e

    emarare a unui proces e feeralizare ca o alternativa e solutionare a conflictelor regionale la

    sfarsitul secolului al 55%lea. istemul continental napoleonian impunea liberalizarea

    sc:imburilor comerciale la scara europeana si un nivel inalt e armonizare a legislatiei si

     practicilor economice. n 1$33 este infiintat Uollverein%ul% o uniune vamala a statelor germane.

    rimul razvboi monial uce la fragmentare economica atorita aparitiei unui numar mare e

    natiuni mici ce vor avea o politica economica protectionista. /bia upa al oilea razboi monial

    renaste ieea e integrare pe fonul procesului e internationalizare a afacerilor.

    #a o concluzie integrarea europeana a fost un fenomen cu o pronuntata tenta politico%

    ieologica nefiinf g:iata e calcule economice amanuntite care sa evientieze irect costurile

    si beneficiile unui astfel e proces.24

    2" *lo0ali?are si regionali?are disponi0ila la

    :ttp

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    31/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    32/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    33/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    34/38

     pieei naionale *n acest moment *n timp ce c,teva economii *n curs e ezvoltare s%au integrat cu

    success *n acest proces. /cest nou grup e economii au fost enumite pieele noi apărute *n

    economie.

    -istă mai multe imensiuni pentru a observa inamica procesului e globalizare incluz,n

    aici şi integrarea comerului şi tranzaciilor financiare intre ări. conomiile puternice ar şi forele

     politice au accelerat globalizarea pieelor. /ministrată corect globalizarea se poate transforma

    *ntr%un bun public puternic. )lobalizarea financiară avansată ar şi rezultatele acesteia a aus o

     problemă economiilor iniviuale la fel ca şi aran8amentele integrarii regionale. e partea

    economică globalizarea este puternic conusă e liberalizare ar şi e te:nologiile avansate.

    #osturile relative ale transportului aerian oceanic şi terestru continuă să scaă făc,n ca

    tranzaciile pe piee sa fie tot mai scumpe. +evoluia apărută *n te:nologia comunicaiilor şi

    informaiei au avut un impact şi mai ramatic pe piaa serviciilor *n special cea a serviciilor 

    financiare. Îmbunătăirea informaiilor valabile şi scăerea costurilor e tranzacionare au stimulatcreşterile internaionale e capital.

    Botivul pentru care s%a realizat integrarea regională trebuie clarificat e la *nceput motivul

     pentru aceasta fiin combaterea iscriminatorie care se realizează atunci c,n e vorba e

    liberalizarea comerului. 0ouă sau mai multe economii care fac parte in această integrare regională

     pot să eciă renunarea la barierele in calea comerului liber lor faă e economiile care o

    incon8oară. /cest mo poate fi escris ca un aran8ament e comer preferenial sau mai bine zis un

    aran8ament iscriminatoriu al comerului. ste un interes comun *n a găsi ări integrate regional caresunt *n apropiere. În general sunt regionale şi foarte uşor e transmis ar este necesară e asemenea

    o coniie. /ran8amentele e comer regional sunt formate in< ; şi srael #anaa şi #:ile /frica

    e u şi ; ar şi economia intre cooperarea /sia%acific ?/#@2".

    resupunerea că globalizare ar fi o tăiere scurtă a regionalizării nu a fost *ntoteauna corectă.

    #reşterea economiei cu a8utorul regionalizării arată că nu este necesară ca aceasta să conucă la

    e-pansiunea sau liberalizarea regimurilor e comer. ste aevărat că inta către liberalizarea

    comerului este mai uşor e realizat *n marile *nelegeri regionale un e-emplu concret fiin FT//?Free Trae /reas of /merica @ ar şi /#.

    2# +lgar, [email protected] "egionalism in global trade, ;ilip . ;as,2--", p. "

    3"

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    35/38

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    36/38

    Concluzii

    ările se pot *nrepta fie spre regiunea in care fac partefie spre sistemul commercial

    global pentru liberalizarea c,t mai oportună a aciunilor lor.

    +egionalismul şi globalizarea sunt ouă procese inepenente care se susin reciproc

    contribuin la liberalizarea relaiilor economice internaionale. +egionalismul şi globalizarea sunt ouă procese inepenente care se susin reciproc

    regionalizarea fiin un proces complementar care faciliteaza globalizarea.

    +elaia intre globalizare şi regionalizare este una controversată e-ist,n voci care le

    consieră procese opuse ar şi opinii potrivit cărora ele sunt consierate procesecompatibile.

    /borarea regională tine să omineoveinu%se a fi cea mai economică *n ceea ce

     priveşte timpul şi mult mai facilă.

      În concluzie se spune că globalizarea auce prosperitate. Hamenii au acces la o

    cantitate in ce *n ce mai mare e bunuri iar acă procesul se *nt*mplă la scară

     planetară atunci este clar că prin globalizare sunt riicate zone rămase *n urmă sunt

     puse *n valoare zăcămintele lor resursele e materii prime energie şi c:iar resursele

    umane.

     

    /şaar este clar că globalizarea acă ne sc:imbă moul e a fi trebuie să nesc:imbe şi moul e a g*ni e a ne forma.

    3!

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    37/38

    ibliogra+ie

    1. T. Frieman & -eus şi măslinul. )um să înţelegem globalizarea . conomică

    ucureşti 2'''

    2. Miron, ;u)itru  Economia integrării europene / ucureşti + 1(($ pag. 13

    3. urnete orin9 )omerţ internaţional  . conomică 1((( p. 21"

    4. Popescu, Cornelia  Elemente de economie mondială . conomică 1((( p. 14

    ". #onstantinescu. /rian 9 /rganizaţia mondială de comerţ. %e la 0avana la 1arra2ech

    . nciclopeică ucureşti 1((6

    6. oviu B. (ranziţia la economia de piaţă, . conomică ucureşti 1(($ p. ""

    !. 0ăianu 0. Globalizare' între elogii şi respingere, . olirom aşi 2''2 p. 2"

    %. Ang(elac(e C.,  om!nia "##$. %upă $$ ani de tranziţie, . conomică ucureşti,

    2--1, p. 2"

    (. *urgu +., Globalizarea activităţii economice. elaţii şi tendinţe, Teză e 0octorat

    /caemia e tuii conomice 2''! p. 3!

    1'. )ilpin +obert 9 conomia monială *n secolul 55 & rovocarea capitalismului global

    olirom 2''4

    11. /nca Baria Listrea N)ruparile regionale in evolutia lumii contemporaneK?teza e

    [email protected]

    12. YYY)lobalizare si regionalizare isponibila la<

    :ttp

  • 8/16/2019 Globalizare Versus Regionalizare

    38/38

    14. YYY ntre globalizare si regionalizare iponibil la<

    :ttp