Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Multinaţionalele şi globalizarea

Realizatori:

Ferchedău Eduard Gabriel

Geambaşu Diana Cristina

Bucureşti

Mai 2014

În zilele noastre, pentru a putea dezvolta afacerea și a mări productivitatea, managerii

sunt obligați să părăsească granițele naționale. Astfel, extinderea companiilor multinaționale pe

întreg globul a dus la creșterea globalizării.

Globalizarea este urmărită pe diferite compartimente: globalizarea activităţii firmelor,

globalizarea schimburilor comerciale, globalizarea financiară. Ea este privită ca un moment în

cadrul procesului de mondializare, în cadrul căruia actorul principal îl reprezintă firma, de

preferinţă cea multinaţională. Conform autorilor John B Cullen și K. Praveen Parboteeah,

"globalizarea este tendința la nivel mondial de a elimina barierele și de a deveni interconectați "-

companiile nu mai sunt limitate de granițele naționale și pot întreprinde activități oriunde în

lume. Globalizarea înseamnă că firmele pot concura pe orice piață în lume. În zilele noastre ,

companiile pot vinde oriunde în lume, pot desfățura activități de cercetare dezvoldate oriunde,

pot produce oriunde în lume.

O altă definiţie se întâlneşte într-un dicţionar apărut recent în Italia:”globalizarea

reprezintă un proces recent care constă în realizarea unei pieţe de dimensiuni mondiale. Acest

lucru este posibil datorită nivelării trebuinţelor consumatorilor şi standardizării produselor,

precum şi dezvoltării fără precedent a comunicaţiilor şi mass-media. Întreprinderile interesate de

fenomenul globalizării sunt caracterizate printr-o structură elastică, dinamică şi cu un conţinut

tehnologic înalt, fie în ceea ce priveşte producţia, fie distribuţia bunurilor. Între altele ele sunt

nevoite să-şi reexamineze frecvent planurile lor strategice pentru a nu se găsi în situaţia de a fi

excluse de pe piaţa puternic concurenţială.”1 Rezultă din definiţie că firmele vor trebui să se

adapteze modelelor de producţie şi de schimb impuse de această piaţă uriaşă, deja formată.

Într-un studiu al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)2, în

legătură cu caracterizarea noii faze a globalizării se preciza:”Din punct de vedere istoric,

expansiunea internaţională s-a făcut prin intermediul schimburilor, iar după anii ’80, printr-o

dezvoltare considerabilă a investiţiilor directe şi a colaborării întreprinderilor. Ceea ce este nou

în această fază se referă la faptul că întreprinderile au recurs la noi combinaţii între investiţii

internaţionale, schimburi şi cooperare interfirme pentru a-şi asigura expansiunea şi a-şi realiza

obiectivele. Strategiile internaţionale ale trecutului se bazează pe exporturi şi plasarea producţiei

pe piaţa internă. De data aceasta noile strategii combină toată gama de activităţi

1 Popescu I., Bondrea A., Constantinescu M.; Globalizarea, mit şi realitate; Ed. Economică, Bucureşti, 2004; p.101.2 OCDE, Performance des filiales etrangeres das les pays de l’ OCDE; Paris, OCDE; 1994.

transfrontaliere:exporturi şi aprovizionarea în/din exterior, investiţii străine şi alianţe

internaţionale. Întreprinderile care adoptă aceste strategii pot obţine profit de pe urma unui nivel

mai înalt de coordonare, diversificării operaţiunilor şi implantării lor locale.”

Globalizarea este foarte discutată în mass-media și este adesea folosită pentru a desemna

economiile lumii care sunt mai strâns integrate, cu produse, oameni și capital care se miscă mult

mai ușor într-un volum mai mare și valoare în lume. Hill ilustrează în mod util realitațile

globalizării cu un exemplu despre un american ce conduce o masină, concepută și produsă în

Germania, asamblată în Mexic din componente facute în Japonia, folosind oțel pentru șașiuri

fabricat în Koreea și cauciucuri din Malaezia. Mașina este umplută cu benzene rafinata în SUA,

de o companie franceză din reserve de petrol de pe coasta Africii, și transportat în rafinăriile din

SUA de un vas deținut de un proprietar grec.

George Soros defineşte globalizarea din perspectivă economică, drept dezvoltarea pieţelor

financiare globale, creşterea corporaţiilor transnaţionale şi dominaţia lor crescândă asupra economiilor

naţionale. Globalizarea are în primul rând un sens economic, şi anume creşterea schimburilor peste tot

în lume, în special pentru activitatea marilor companii, care produc şi schimbă bunuri în diverse ţări, şi

apoi unul lărgit, procesul prin care bunurile şi serviciile disponibile sau influenţele sociale şi culturale

devin treptat similare în toate părţile lumii

Tabelul 1 încearca să capteze unele dintre caracteristicile care stau în prezent la baza termenului de

globalizare ca fiind ceva diferit de ceea ce a fost înainte.

Caracteristici ale globalizării

Piețe noi

Piețele globale sunt în creștere în domeniul serviciilor bancare, asigurări și transporturi

Noi piețe financiare-liberalizate, legate la nivel global, ce lucreaza non-stop, cu acțiune la

distanță în timp real, cu instrumente noi precum derivatele.

Dereglementarea legilor anti-trust și creșterea fuziunilor și achizițiilor.

 Piețe globale pentru consumatori, cu branduri la nivel mondial

Noi intstrumente de comunicare

Internetul și comunicarea electronică ce leagă mai multe personae în același timp

Telefoane și telefonie mobile

Faxuri

Transport aerian, feriviar, maritim și rutier mai ieftin și mai rapid

Actori noi- Corporațiile multinaționale își integrează producția și marketingul, dominând producția globală- Organizatia Mondiala a Comertului- prima autoritate multilaterală cu autoritate de a obliga guvernele naționale să respecte normele comerciale- O rețea internațională tot mai mare de organizatii non-guvernamentale (ONG-uri)- Blocuri regionale ce proliferează și castigă importantă —UE, ASEAN, Mercosur, NAFTA, Southern African Development Community și multe altele.- Mai multe grupuri de coordonare politica: G-7, G-8, OCDE, FMI,  Banca Mondială

Reguli și norme noi

Politicile economice de piață s-au extins  în toată lumea, cu o mai mare privatizare și

liberalizare față de decenile precedente

Adoptarea la scară largă a democrației ca regim politic;

Convenții și instrumente pentru drepturile omului

Convenții și acorduri asupra mediului global înconjuratăor- biodiversitate, stratul de

ozon,  eliminarea deseurilor periculoase, desertificare, schimbări climatic.

Acorduri multilateral comerciale- pentru servicii, proprietatea intelectuala, comunicatii.

Corporaţii multinaţionale – cucerirea unor noi teritorii

Conform lui John Dunning, „o întreprindere multinaţională sau transnaţională este

întreprinderea care se angajează în investiţii străine directe şi deţine sau controlează într-un fel,

activităţi cu valoare adăugată în mai mult de o ţară” .

Întreprinderile transnaţionale sunt sisteme economice dezvoltate din trusturi sau

corporaţii internaţionale anterioare, sau create în perioada ultimilor decenii prin capital investit în

producţia de bunuri şi servicii, capacităţi de cercetare, dezvoltare, tehnologii avansate, modalităţi

şi practici de organizare şi management, legături comerciale, desfăşurate şi deţinute în ţara de

origine şi în alte ţări. Din punct de vedere economic, companiile transnationale au o forta

economica impresionanta ce se datoreaza fluxurilor de tehnologie,culturii corporative si know-

how-ului managerial. Asadar, guvernele gazdă sunt adesea îngrijorate de faptul că filialele

întreprinderilor transnaţionale care operează în interiorul ţării ar avea putere economică mai mare

decât firmele indigene, datorită caracterului lor internaţional.

Corporaţiile multinaţionale – actori principali pe scena globalizarii

Între societăţile transnaţionale şi investiţiile străine directe există o puternică

legătură, deoarece investiţiile străine directe constituie sursa financiară de formare a acestora.

Societatea transnaţională este o firmă puternică din punct de vedere economico-financiar

constituită într-o ţară şi care şi-a extins activitatea dincolo de graniţe. În economia

contemporană, mondializarea producţiei a devenit un fenomen evident. Funcţionarea economiei

mondiale actuale, pe fondul unor tendinţe pronunţate de deschidere a pieţelor naţionale, nu poate

fi descifrată în lipsa unei atente analize a procesului de formare a societăţilor multinaţionale, a

cauzelor acestui proces, precum şi reliefarea consecinţelor asupra dezvoltării economiilor

naţionale.

Dar ce rol joaca investitiile straine in tarile in curs de dezvoltare? Unul dintre principalele

motive pentru care ţările în curs de dezvoltare promovează investiţiile străine directe este

legătura cu tehnologia globală şi reţelele de inovaţie generate de aceste firme. Investiţiile străine

directe sunt cele mai importante canale prin care tehnologia poate fi transferată între ţări. În

condiţiile în care economiile lumii sunt supuse procesului de globalizare, tehnologia reprezintă

probabil cel mai decisiv factor în determinarea competitivităţii internaţionale. 

Prin colaborarea cu firmele locale, transnaţionalele transferă principalele valori

corporative, tehnologia,managementul profesionist, jucând un rol important în creşterea

competitivităţii firmelor locale. Principalele responsabilităţi ale acestor companii sunt legate de

contribuţia adusă dezvoltării economiilor receptoare, protecţia mediului înconjurător, crearea

locurilor de muncă, asigurarea concurenţei şi înlăturarea politicilor de concurenţă neloială,

protecţia consumatorului, înlăturarea corupţiei şi birocraţiei, respectarea drepturilor omului.

Cu toate acestea, este importanta si latura sociala pe care o acopera expansiunea

societatilor transnationale. Un exemplu relevant este cel al companiei Volkswagen. Astfel,

urmându-şi obiectivul declarat, acela de a „deveni cel mai responsabil constructor de maşini din

lume”, directorul mărcii Volkswagen în cadrul Porsche România a iniţiat un proiect în care

pentru fiecare autoturism vândut este plantat câte un copac în Pădurea Volkswagen, într-o zonă

din judeţul Călăraşi, afectată de inundaţii. Protecţia mediului este un principiu intransigent al

Volkswagen, prezentat în amănunţime pe site-ul companiei, din care este important faptul că

„protecţia mediului înconjurător reprezintă o parte integrantă a întregului lanţ de producţie, de la

proiectarea produsului şi dezvoltarea sa, până la reciclarea autovehiculelor scoase din uz”.

Problematica responsabilităţii sociale corporative este dezbătută şi în cadrul Comunicării

Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi

Comitetul Regiunilor, „O strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a

întreprinderilor”, argumentându-se faptul că abordarea strategică a responsabilităţii sociale a

întreprinderilor este din ce în ce mai importantă pentru competitivitatea lor. Prin asumarea

responsabilităţii sociale, întreprinderile pot să construiască relaţii de încredere pe termen lung cu

angajaţii, consumatorii şi cetăţenii, aceste relaţii servind drept fundament pentru crearea de

modele de afaceri durabile. Interesant este faptul că responsabilitatea socială a întreprinderii

susţine obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă

incluziunii, care include şi obiectivul de ocupare a forţei de muncă în proporţie de 75%. Din

momentul publicării Cărţii Verzi în 2001 şi înfiinţării Forumului european multilateral privind

responsabilitatea socială a întreprinderii, Comisia Europeană s-a implicat în dezvoltarea

politicii publice de promovare a acestui concept. În anul 2006, Comisia publica o politică care

sprijinea iniţiativa sectorului de afaceri, denumită Alianţa europeană pentru responsabilitatea

socială a întreprinderilor. Această politică cuprindea, de asemenea, opt domenii prioritare de

acţiune ale Uniunii Europene, spre exemplu, sensibilizarea publicului şi schimbul de cele mai

bune practici, sprijinirea iniţiativelor multilaterale, cooperarea cu statele membre, informarea

consumatorilor şi transparenţa, cercetarea, educaţia, întreprinderile mici şi mijlocii şi

dimensiunea internaţională a responsabilităţii sociale corporative.

Importanţa procesului de globalizare şi rolul corporaţiilor multinaţionale în

contextul acestui proces

Lumea devine în ritm accelerat din ce în ce mai mică, datorită comunicaţiilor,

transporturilor şi fluxurilor financiare din ce în ce mai rapide. Produse concepute într-o ţară-

hamburgerii McDonald’s, BMW-urile germane etc - sunt acceptate cu entuziasm şi în alte ţări.

Multe firme americane se bucură de succes la capitolul marketingului internaţional şi încă

de multă vreme: Coca-Cola, McDonald’s, Kodak, Gillette, Colgate, Ford, IBM, Motorola şi zeci

de alte firme americane şi-au ales ca piaţă întreaga lume. Iar în Statele Unite, nume cum ar fi

Sony, Toyota, Nestle, Nokia, Mercedes, Panasonic au devenit termeni uzuali, prezenţi în mai

toate gospodăriile. Alte produse şi servicii, care par să fie americane, sunt de fapt realizate sau

deţinute de firme străine, cum este şi cazul Studiourilor Universal. “Deja două treimi din totalul

agenţilor economici fie acţionează global, fie sunt pe cale să facă acest lucru”, observă un analist.

“Michelin, producătorul francez de anvelope, îşi realizează 35% din cifra de afaceri în Statele

Unite, în timp ce Johnson&Johnson îşi derulează 43% din afaceri în străinătate... sfera de afaceri

a fiecărui manager este mapamondul.”

Aceste firme oferă un produsul globalizat, de cele mai multe ori nediferenţiat ca formulă

sau design ori ca promovare într-o ţară sau alta. Se manifestă,este drept , şi o diversificare a

ofertelor, care să beneficieze de economiile de scală dar care să se poată adresa unor subgrupuri

de consumatori din cadrul fiecărei populaţii, identificabile ca segment transnaţional. Una dintre

laturile complexe ale acestei situaţii este faptul că fiecare individ se va putea încadra în mai

multe segmente, în funcţie de categoria de produs. Astfel, vor apărea probabil dezbateri intense

pe plan cultural, prin care se vor pretinde individualizări şi mai pronunţate ale ofertelor, în cadrul

fiecărei ţări.

Unele produse pot fi vândute în întreaga lume cu mici modificări sau chiar fără modificări.

I.B.M., de exemplu, şi-a construit computerele astfel încât acestea să poată fi vândute în forma

respectivă în orice ţară. American Standard, pe de altă parte, şi-a dat seama, că este imposibil să-

şi comercializeze produsele, concepute pentru o piaţă naţională, pe alte pieţe naţionale. Motivele

ţineau de modul în care căzile de baie erau construite în fiecare ţară şi de modul în care

considerau clienţii că trebuie să arate accesoriile.

Aşa cum a aratat Philip Kotler “majoritatea produselor, necesită totuşi un oarecare grad

de adaptare. McDonald’s foloseşte sos chili în Mexic, pentru hamburgeri, în loc de Ketchup.

Coca-Cola este mai dulce sau mai puţin carbonată în anumite ţări. Procter&Gamble ştie că, în

Asia, cumpărătorii se feresc de pungi mari cu detergent, “pentru întreaga familie”, care sunt atât

de populare în America. Majoritatea şampoanelor pe care le vinde P&G în Extremul Orient sunt

ambalate în pliculeţe pentru un singur spălat.(....). chiar şi canalul MTV, care a dat eticheta

pentru generaţia globala MTV cu programele sale în mare măsura globale, s-a repliat pe direcţii

ceva mai pronunţat locale: înghesuite de zecile de canale locale care difuzează muzica în Europa,

cum ar fi Viva din Germania, The Music Factory din Olanda şi ZTV-ul scandinav, TV Europe s-

a văzut nevoit să renunţe la programul lui pan-european, care conţinea în proporţie covârşitoare

muzică pop americană şi britanică, alături de şlagăre europene. În locul acestuia, divizia

europeana a MTV a creat canale regionale, difuzate pe patru staţii MTV separate: pentru Marea

Britanie, pentru Nordul Europei, pentru Europa Centrală şi pentru Sudul Europei. Fiecare dintre

aceste patru canale difuzează programe adaptate la gusturile muzicale ale pieţei locale, alături de

secţiuni pop pan-europene considerate clasice şi, fireşte, o porţie sănătoasa de Beavis şi

Butthead.”3

Pentru a vedea rolul şi importanţa corporaţiilor multinţionale în contextul acestui proces

am decis să analizăm una dintre cele mai cunoscute corporaţii multinaţionale din lume, şi anume

McDonald's, cel mai mare lanț de restaurante de tipul fast-food din lume. Afacerea a început

în 1940, cu un  restaurant deschis de frații Dick și Mac Macdonald în San Bernardino,

California. Odată cu extinderea fulminantă a companiei McDonald's pe multe piețe

internaționale, compania a devenit un simbol al globalizării și al răspândirii stilului de viaţă de

peste ocean. Ca urmare, în prezent se pune problema unei McDonaldization.

Acest proces afectează toate aspectele vieţii sociale, nu numai restaurantele:

învăţământul, munca, serviciile de sănătate, călătoriile, timpul liber, regimul alimentar, politica,

familia etc.

Unii autori susţin că mcdonaldizarea este un proces al imperialismului cultural, prin care

sistemul american se impune în alte ţări. De cealaltă parte sunt cei care susţin că sistemele

mcdonaldizate se adaptează mediului local. Cert este că acest proces este un fenomen

transnaţional.

3 Kotler, P.; Managementul Marketingului; Ed. Teora, Bucureşti, 1997; p. 559.

Cu siguranţă că sistemele mcdonaldizate se modelează luând în considerare condiţiilor,

realităţilor şi gusturilor locale: „scopul companiei este de a deveni pe cât posibil parte a culturii

locale“ . Tocmai această capacitate de a se adapta a contribuit la succesul sistemului în plan

internaţional. Dar dacă se adaptează prea mult, abandonându-şi metodele standard, îşi va pierde

identitatea şi presiunea uniformizantă, ceea ce probabil îi va submina succesul.

Teza mcdonaldizării susţine mai degrabă teoria americanizării decât cea a globalizării.

Statele Unite sunt nu numai patria restaurantului McDonald’s, ci şi a multor alte forţe-cheie ale

mcdonaldizării, iar procesul este exportat activ către restul lumii, invazia americană are loc în

toată lumea: idei americane, distracţii americane, modele sociale americane, capital american .

Din această perspectivă mcdonaldizarea este doar un produs dintr-o lungă listă de exporturi:

Coca-Cola (coca-colonizare), MTV, Disney, care în multe culturi au fost considerate ameninţări.

Avantajele aduse de MC Donald`s în diferite țări ale lumii:

succesul lanţului McDonald’s din Rusia a dus la dezvoltarea unor restaurante

indigene, cum ar fi Ruskoie Bistro. Directorul acestui fast-food spunea: „Dacă

McDonald’s n-ar fi venit la noi în ţară, probabil ca noi nu am fi aici. Avem nevoie

să creăm restaurante fast-food care să se potrivească cu stilul de viaţă şi tradiţiile

noastre“

În Hong Kong şi Taipei a stimulat îmbunătăţirea condiţiilor sanitare ale

restaurantelor locale. Înainte de desschiderea magazinelor în Hong-Kong,

toaletele din restaurant erau mult mai murdare, dar deschiderea acestor magazine

a redefinit standardele în ceea ce privește curățenia din locurile publice, standarde

pe care celelalte restaurente trebuia să le depășească.

În Korea, Mc Donald’s a stabilit practica primului venit, primului servit, alta decât

cea a unei gramazi ordonate ca la rugby.

În Asia de est în special, McDonald's a devenit un simol al dorinței de a îmbrățișa

normele culturale vestice. McDonald's a inițiat un parteneriat cu cea de-a doua

companie petrolieră din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de

folosire al automobilelor personale, și a deschis numeroase restaurante drive-thru.

Compania , angajaţii şi francizaţii donează milioane de dolari şi nenumărate ore

de voluntariat organizaţiilor de caritate din lumea întreagă, mai ales celor care se

ocupă de nevoile copiilor. De asemenea McDonald's este receptivă atunci când se

produc calamităţi, colaborând cu francizaţii, furnizorii şi organizaţiile de

intervenţie în caz de calamitate pentru a ajuta victimele şi pe lucrătorii de la

intervenţie. Organizaţia de caritate Casa Ronald McDonald („RMHC”) şi filialele

sale locale ocupă un loc aparte în activitatea noastră filantropică. În fiecare an,

restaurantele McDonald’s strâng milioane de dolari pentru RMHC şi alte cauze în

beneficiul copiilor.4

În ciuda acestor avantaje, compania a fost adusă de multe ori în discuție de activiștilor și

a reprezentat un centru al dezbaterilor referitoare la globalizare. Principalele acuzații aduse

sunt referitore la etica corporațiilor, obezitate, mediu, proprietate intelectuală, drepturile

animalelor, decese survenite în urma problemelor medicale cu inima, ofense aduse religiei

islamice și iudaice, și distrugerea societății moderne. Restaurantele McDonald's au fost și încă

sunt țintele unor protestanți pașnici sau violenți, care fac parte din mișcări ecologiste, anti-

globalizare și mișcări pentru drepturile animalelor. Compania folosește o abordare pro-dezbateri

pentru a-și proteja interesele comerciale.

Acest conflict a fost alimentat de acțiuni ale companiei care au lezat opinia publică,

precum: utilizarea influenței politice pentru a-și crește profiturile pe socoteala sănătății

populației și profitând de condiția socială a muncitorilor, distribuiea de cupoane pentru

mâncare, baloane și jucării copiilor în secțiile de  pediatrie. De-a lungul aniilor, compania s-a

văzut nevoită să facă față și anumitor acțiuni in istanță. De exemplu,  în 2002, grupări de

militanți vegetarinei au dat în judecată McDonald's și au câștigat condamnând faptul că aceștia

prezentau în mod eronat cartofii prăjiți ca fiind produse vegetariene.  Chiar și după ce în 1990 s-

a încetat prăjirea cartofilor în grăsime animală, cartofii prăjiți tot conțin grăsime animală

adăugată. Cartofii prăjiți ce se vând în Statele Unite conțin încă arome de carne. Biscuiții

McDonald's deasemenea conțin arome de carne.

De-a lungul timpului, pentru a putea pătrunde pe anumite piețe, compania a fost nevoită

să se adapteze culturii locale. De exemplu, pentru a penetra piața Indiei, McDonald's a avut

nevoie de trei ani de eforturi fără precedent de a se adapta preferințelor locale chiar de la

început.

4 Norme de conduită, Promisiunea Golden Arches (Arcurilor Aurii) http://www.aboutmcdonalds.com/content/dam/AboutMcDonalds/Investors/Standards_of_conduct/9497_SBC_International_ROM%20final%20Aug%202012.pdf

Strategia companiei McDonald's de a satisface preferințele consumatorilor a avut în

vedere în primul rând meniul. Pentru a nu insulta hindușii, care venerează vacile, a eliminat de

la început carnea de vita din meniu. Ca să nu ofenseze musulmanii, care nu consumă carne de

porc, a eliminat și acest produs din meniu. Hamburgerii sunt făcuti din carne de oaie, inclusiv

Big Mac-ul, care a fost rebotezat Maharajah Mac. Ca să atragă și vegetarienii convinsi, a fost

rezervată o parte din bucatarie pentru prepararea alimentelor pe baza de produse vegetale de

către bucatari specializati în astfel de meniuri - o noutate pentru McDonald's. În plus, pentru a

învinge rezistența opoziției naționaliste, McDonald's India a fost proiectată ca firmă locală.

Toate produsele sunt aprovizionate de la furnizori locali, iar conducerea este asigurată, în

proportie de 50%, de catre parteneri indieni.

Ca urmare a acestor măsuri compania McDonald's a patruns cu succes pe piata Indiei.

firmei.

Concluzii

Globalizarea este urmărită pe diverse paliere, şi anume globalizarea activităţii firmelor,

globalizarea schimburilor comerciale, globalizarea financiară. Globalizarea este percepută ca un

moment în cadrul procesului de mondializare, în cadrul căruia actorul principal este reprezentat

de firma multinaţională. Cu toate acestea, principalul obiectiv al unei corporaţii este maximizarea

profitului, pentru a se menţine şi pentru a prospera într-un mediu economic concurenţial, dar

relaţiile de afaceri necesită încredere si transparenţa deciziilor şi strategiilor manageriale pentru

publicul consumator sau publicul ţintă, angajaţi sau diverşi parteneri de afaceri implicaţi

Existenţa şi dezvoltarea societăţilor transnaţionale, a monopolurilor transnaţionale, a

valurilorde fuziuni şi achiziţii, determină în mare măsură economia globală, nevoile societăţii

globale, cuinstituţiile şi cu mecanismele corespunzătoare. Implicarea statelor într -un sistem de

relaţii la nivel global generează schimbări profunde în configurarea statelor naţiune, în reducerea

rolului acestora dinurmă faţă de organizaţiile internaţionale, interstatale şi faţă de corporaţiile

transnaţionale, dar şi înreaşezerea poziţiilor de putere în sistemul relaţiilor internaţionale.

Globalizarea ca proces constituie dincolo de obiectivitatea extinderii comunicaţiilor şi a

revoluţiei  informaţionale, o problemă cu implicaţii în toate domeniile de activitate.

În ceea ce privește cumpania McDonald's, în afara îmbunătățirii standardelor în domeniul

serviciilor, aceasta a schimbat și obiceiurile locale. Un studiu Watson sugerează că, prin

popularizarea ideii de mese rapide la restaurant, McDonald's este în avangardă în eliminarea unor

tabuuri, ca de exemplu mâncatul în timpul mersului (în Japonia).

În final putem afirma că globalizarea are în mod limpede o faţă americană: are urechile

lui Mickey Mouse, mănâncă Big Mac, bea Coca-Cola sau Pepsi şi foloseşte un laptop IBM sau

Apple, utilizând Windows .5

Bibliografie

Ana Bal (coordonator), Economie mondială (Bucureşti: Ed. Ase, 2006), 34-35.

Bari, Globalizare, (Bucureşti: Ed. Economică, 2004),

5 Friedman, Thomas, Lexus şi măslinul. Cum să înţelegem globalizarea, Bucureşti, Editura Fundaţiei PRO, 2001.

Florin Bonciu, Investiţiile străine directe şi noua ordine economică mondială (Bucureşti: Ed.

Universitară, 2009), 17-24.

Ionuţ Pandelică, Companii transnaţionale. Managementul resurselor umane integrat pe baza

competenţei,(Bucureşti: Ed. Economică, 2004), 61.

Lavinia Florea, Globalizare şi securitate economică (Iaşi: Ed. Lumen, 2007), 14, 134.

Kotler, P.; Managementul Marketingului; Ed. Teora, Bucureşti, 1997; p. 559.

Elena Moise, Investiţii străine directe (Bucureşti: Ed. Victor, 2005), 31

Popescu I., Bondrea A., Constantinescu M.; Globalizarea, mit şi realitate; Ed. Economică,

Bucureşti, 2004; p.101.

Stuart Wall, Sonal Minocha, Bronwen Rees, International Business third edition, Pearson

Education Limited , First published 2001 . Third edition published 2010

Andra Dumitru, Pădurea Volkswagen, mai bogată cu 22.000 de copaci( Romania Libera)

-06 decembrie 2011 link web:

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/padurea-volkswagen--mai-bogata-

cu-22-000-de-copaci-246987

OCDE, Performance des filiales etrangeres das les pays de l’ OCDE; Paris, OCDE; 1994

http://www.mcdonalds.com/us/en/home.html