Globalizarea şi înţelesul ei economic.- statul asistenţial (welfare state) la nivel global1

- globalizarea dpdv socio-economic, înseamnă ”liberalizarea pieţelor financiare şi a comerţului din ultimele două decenii pe fondul unui spirit al timpului, al ideologiei numite “fundamentalism de piaţă” (market fundamentalism). Potrivit acestei optici doctrinaire, piaţa ar fi capabilă să livreye atât bunurile private, cât şi pe cele publice de care avem nevoie; ceea ce este fals în privinţa multor bunuri publice, cum ar fi educaţia (prin asigurarea de şanse egale), un minimum necesar de asistenţă medicală, infrastrucutura, siguranţa cetăţenilor, securitatea naţională, protecţia mediului înconjurător, etc.”2

- deciyiile lui Ronald Reagan şi Margaret Thatcher relglementează relaţiile financiare şi liberalizarea pieţelor3.

- Definiție – „dezvoltarea piețelor financiare globale, creșterea corporațiilor trans-naționale și dominația lor crescândă asupra economiilor naționale. … s-ar putea discuta totodată despre globalizarea informației și a culturii, despre răspândirea televiziunii, a internetului și ceorlalte forme de comunicare și despre mobilitatea crescută a comercializării ideilor.”4

- Caracteristica primordială a globalizării este aceea că permite capitalului să circule liber5.

- Capitalul fiind ingredient esențial în producție, țările trebuie să intre în competiție pentru a-l atrage ceea ce determină o diminuare a capacității lor de a impozita . Obiectivele lui Reagan si Thatcher in economie au fost scăderea autorității statului de a conduce piața de capital, iar globalizarea a servit foarte bine acestui plan.6

- Inteprinderea privată este mi in masură să producă bogăție decât statul. Statele au tendința de a face exces de putere, globalizarea acordând un soi de libertate individuală, concurența liberă la scară mondială a eliberat talentele antreprenoriale și creative, înovând, în același timp, inovațiile tehnologice7.

- Aspectul negativ este exprimat de faptul că economiile in curs de dezzvoltare au fost marginalizate. Alocarea defectuoasă a bunurilor intre private și cele publice. Piețele sunt capabile să creeze bogație darn u sunt destinate să răspundă și altor necessități sociale. A urmări profitul fără nicio precauție, poate duce la deteriorarea mediului înconjurătorși la intrarea în conflict cu celelalte valori sociale. Piețele financiare globale, pot naște crize, care sunt adânc resimțite de economiile în curs de dezvoltare.8

- Piețele sunt amorale: ele permit indivizilor să acționeze în conformitate cu propriile interese și impun câteva reguli privind modul de exprimare al acestora fără a emite însă vreo judecată morală despre interesele în sine. Idea de bine sau de rău este înlăturată. Politicul are menirea de a impune o minimă moralitate , însă și lumea politică dovedește o lipsă de moralitate pe motiv că societatea însăți nu dispune de ea. Globalizarea piețelor a făcut să apară inegalitatea socială9.

1 George soros, Despre globalizare … p. 8.2 Ibid. p. 8.3 Ibid., p. 8.4 Ibid. P, 23.5 Ibid p. 24.6 Ibid. P. 257 Ibid, p. 25.8 Ibid. P. 25.9 Ibid p. 26.

- Beneficiile globalizării depășesc costurile. Aceste beneficii se pot fructifica prin refacerea egalității sociale. Inegaliatea cauzată de globalizare este exemplificată prin faptul că 1% din populația cea mai bogată a lumii deține bogăție cât 57% din populația cea mai săracă și decalajul se adâncește continuu. Astfel s-a nascut o puternică ofensiva anti-globalizare. Extremismul a fost reeactivat pe marile scene politice ale lumii. Instituțiile care sunțin comerțul internațional sunt puternice și funcționează în folosul țărilor lor de proveniență, bogate10.

- Dezvoltarea economică a luat-o înaintea celei sociale. 1Distorsiunea poate fi corectată doar prin realizarea unor acorduri superioare având drept scop furnizarea de bunuri publice”11.

- Globalizarea a reușit să scadă puterea guvernelor în țările mai puțin competitive.12

- Organizațiile monetare mondiale au ca scup ajutorarea țărilor aflate in criza sua in curs de dezvoltare. „ajutorul extern deservește interesele donatorilor decât primitorilor. Proiectele donatorilor nu prea prind rădăcini”. Când beneficiarul fondurilor nu reglementează corect bunurile primate, riscă să dezvolte feudalizarea economiei proprii, în detrimental echității sociale. Ambiguitatea cuantificării rezultatelor în facerea de bine la nivel social, determină o mai mare ușurință a creării unui profit decât crepusucularul perimetru al manevrării bunurilor destinate unui bine la nivel social. Biirocrația conduce la un anumit eșec al intrajutărării societăților sărace.13

- Societatea are nevoie de asociații care să compenseze eventualele deficiențe de ajutorare socială. Unde societățile au parte de o proastă gestionare dpdv soci-filantropic, asociațile care au menirea de a face acest lucru, devin foarte utile14.

- …………………..- „atât timp cât țările donatoare își vor menține controlul asupra modului de

cheltuire a donațiilor pe care le fac, eșecul este aproape garantat”15. - Gerge Sosros propune o altă configurare a ajutorului oferit de țările donatoare:1. uzitarea donatorilor a ajutorului extern pentru satisfacerea propriilor interese,

este redusă semnificativ.2. managerii de proiecte vr avea spiritual proprietății și a responsabilității3. fondurile direct încredințate (trust funds) nu vor mai fi manageriate de către

guverne, și vor putea să fie folosite fără implicarea acestora4. va fi întărită coordonarea donatorilor, urmând ca programele să fie aprobate de

către un comitet.16 Banca Mondială - a fost înființată ca instuție geamănă a FMI. Misiunea sa inițială a fost

întrajutorarea cu capital pe termen lung, țările a căror infrastructură a fost distrusă în cel de al Doilea Război Mondial. Cu timpul, ea s-a îndrepta spre țările mai slab dezvoltate17.

10 Ibid. P. 29.11 Ibid. P. 30-31.12 Ibid,p.3013 Ibid. P. 36-38.14 Ibid, p 38.15 Ibid, p. 79.16 Ibid, p. 84.17 Ibid, p. 89.

- Ajutorul venit din partea Băncii Mondiale, a fost instrument de constrângere din partea guvernelor, care puteau flosi întrun mod incorrect capitalul.18

- Inițial Banca Mondială s-a ocupat de proiecte mari de infrasctructură, însă mai apoi și-a focalizat atenția spre crearea capitalului uman și social și către atenuarea sărăciei.19

- Împrumuturile acordate țărilor în curs de dezvoltare ar trebui condționate de eficiența și incoruptibilitatea guvernelor acestor țări, pentru ca aceste fonduri să-și atingă efectul scontat.20

- „neajunsul activității de ajutor internațional este că prea adesea interesele donatorilor prevalează asupra necesităților celor care îl primesc”.21

- Apariția microcreditelor care să finanțeze IMM-urile, ar dezvolta foarte mult pețele mai puțin dezvoltate ceea ce nu ar fi pe placul Miniștrilor de Finanțe ale țărilor dezvoltate22

- (N.n.) dacă Banca MOndială ar ajuta mai mult decât este posibil țările sărace și-ar dinamita propria poziție de rating AAA.

- „principiul evident al globalizării îl constituie competiția. Atât timp cât va exista globalizare competitia o va însoți”23

- Războiul rece este lupta între două societăți, cea deschisă și cea închisă.24

- SUA sunt principalul câștigător în tot ceea ce reprezintă mecanismul geoplitic, economic și militar al lumii, iar ca noțiune de bază pentru acest lucru regăsim idea de competiție, până când în lumea modernă se vorbește de competiție, mereu SUA va fi fruntașă în tot ceea ce poate să existe25 concurență.

- „Capitalul din Europa și din toată lumea, se îndreaptă către Statele Unite”(n.n. Dati Cezarului ce este a Cezarului și lui Dumnezeu…)26

- Ca posesoare ale principalei monede comerciale și factor decident al proriilor politici economice, Statele unite manifestă un larg interes pentru existența piețelor deschise, în special a piețelor financiare. Efectele au fost dezastruoase pentru acele țări ale căror sisteme financiare nu puteau funcționa efficient într-un mediu concurențial27.

- „pentru SUA, globalizarea a lucrat ca o ursită bună și că ea a constituit o țintă pentru ambele partied politice, chiar dacă politicile lor pot diferi în anumite domenii”28

- „morala este un ingredient care lipsește din politica Statelor Unite…. Moarala dă naștere la ipocrizie și se preteaz la abuz. În numele moralei au fost comise numeroase atrocități29.

- „trăsătura distinctivă a fundamentalismului de piață, dar și a realismului geopolitic, constă în aceea că ambele sunt amorale – moralitatea nici măcar nu intră în calcul. Am fost seduși de succesul lor, ajungând să credem că am putea renunța la considerentele morale. Am ajuns să venerăm succesul. … Aici am greșit. Nici o societate nu poate exista fără moralitate. Chiar și

18 89.19 90.20 93.21 93.22 95.23 128.24 129.25 130.26 131.27 131.28 132.29 136.

preocupările noastre amorale au nevoie de o justificare morală”. Perspectiva americană asupra lumii, este taxată de societățile în care morala mai face parte din reglementarea lor interioară. „Înțeleg moralitatea în sensul că trebuie să acceptăm responsabilitățile inerente în cazul apartenenței la comunitatea globală”. … „lecția care o învățăm din cele petrecute pe 11 septembrie este aceea că moralitatea trebuie să joace un rol pronunțat în relațiile internaționale. Amenințările asimetrice cu care ne confruntăm astăzi provin din afara asimetriei pe care am identficat-o o dată cu globalizarea: aem piețe globale, dar nu avem societate globală. și nu vom putea construi o societate globală fără a ține seama de considerațiile de ordin moral.30

- N.n. (regimurile totalitare alături de religie, sunt singurele care se opun globalizării. Dacă se rezolvă și problema religiiei este si mai bine, că prima s-a automutilat. Confecționarea unei religii comode globalizării este următorul scop al statelor puternic dezvoltate).

-

30 136-137.