Creşterea şi descreşterea puterilor. Declinul puterii americane

După ce legi cresc şi descresc puterile?

• Modelul tradiţional: imperiile apar, se ridică, stăpânesc, intră în declin şi apoi cad

• Toynbee: statul are de depăşit o provocare, dă un răspuns, se sinucide

• Paul Kennedy: puterile cresc şi descresc în funcţie de costul întreţinerii pretenţiilor imperiale; ‘imperial overstretch’

• J. Diamond: societăţile se autodistrug distrugându-şi mediul natural (implicaţii asupra politicilor pe termen scurt?)

Thomas Cole, The Course of Empire, The Savage State, 1836

Thomas Cole, The Course of Empire, The Arcadian or Pastoral State, 1836

Thomas Cole, The Course of Empire, Consummation, 1836

Thomas Cole, The Course of Empire, Destruction, 1836

Thomas Cole, The Course of Empire, Desolution, 1836

Dar dacă prăbuşirea imperiilor se produce brusc, fără avertisment?

• Căderea imperiilor se asociază cu crizele financiare• Deşi deciziile politice ale SUA au fost adesea controversate, buna sa

judecată în materie de finanţe nu a fost până acum pusă la îndoială (Kissinger)

• Cifre:– Datoria publică a SUA înainte de criză: 44% din PIB; în 2080:

716%. În 2008 era de 5.8 trilioane $, în 2009, de 14.3 trilioane $ (4.45 trilioane deţinute de străini: China, Japonia, Marea Britanie, Brazilia)

– În 2009, SUA au avut cel mai mare deficit din ultimii 60 de aniPierderea încrederii?

Ce este o superputere?„În era globală puterea este distribuită între ţări într-o

manieră ce seamănă cu un joc de şah tridimensional complex, pe care îl joci atât pe verticală cât şi pe orizontală. La partea de sus a tablei de şah cu probleme politico-militare, puterea militară este în mare măsură unipolară, cu Statele Unite ca singura superputere, însă la mijlocul tablei cu probleme economice, Statele Unite nu sunt un hegemon sau un imperiu [...]. Iar la partea de jos a tablei de şah cu relaţii transnaţionale ce trec graniţele în afara controlului guvernelor şi includ actori diverşi precum bancherii şi teroriştii, puterea este dispersată haotic” (Nye, Jr, Joseph S. 2005. Descifrarea conflictelor internaţionale. Teorie şi istorie. Antet, p. 224)

Pilonii puterii (Paul Kennedy)

• Existenţa companiilor puternice• Existenţa marilor universităţi• Creşterea demograficăSf. sec. 19: Marea Britanie, SUA, GermaniaÎnceputul sec. 20: inversarea ierarhieiRidicarea Germaniei: - în 1913, 14,8% din PIB-ul mondial. Performanţe în domenii de

vârf, atunci (oţel, industria chimică, electrică, optică)- Populaţie de 66 de milioane- Universităţi de prestigiu

Întemeierea puterii americane

• După WWII: economia Statelelor Unite asigura aproape 50% din PIB-ul mondial

• După RR: 107 luni de creştere economică neîntreruptă

• Cu mai puţin de 5% din populaţia lumii, SUA deţineau aproape 1/3 din producţia mondială

• SUA au creat multe din instituţiile internaţionale care susţin globalizarea: Banca Mondială, FMI, OMC („globalization is the child of both technology and policy” (Joseph Nye, Jr.)

Pilonii puterii americane

• Din primele 20 de universităţi ale lumii, doar 6 nu sunt din SUA

• Cea mai mare investiţie în R&D• 5 din primele 10 companii ale lumii sunt

americane• Care sunt provocările actuale? Războaiele,

problemele de mediu, criza financiară (Obama, discursul victoriei)

Puterea militară a SUA• RR: 4-12% din PIB pentru apărare (alimentarea inovaţiei: 40% din cheltuielile

mondiale pentru R&D)• Cifre: bugetul apărării

– 2003: SUA 280 mld. $ (egal cu suma bugetelor apărării din Marea Britanie, Canada, Belgia şi Grecia), UE 180 mld. $

– 2008: SUA 623 mld. $ (cât tot PIB-ul Rusiei, 43% din totalul cheltuielilor militare mondiale, cu 50% mai mult decât suma record din timpul RR)

– 2012: În jur de 1000 mld. $

“Of all the enemies to public liberty war is, perhaps, the most to be dreaded because it comprises and develops the germ of every other. War is the parent of armies; from these proceed debts and taxes … known instruments for bringing the many under the domination of the few.… No nation could preserve its freedom in the midst of continual warfare.” (James Madison, Political Observations, 1795)

“What is new about the emerging world order is that, for the first time, the United States can neither withdraw from the world nor dominate it” (Henry Kissinger)

Unilateralism versus multilateralism în epoca globalizării“ Globalization is not just the dominance of the West over the rest; it affects the United States as

it does other countries” (Anthony Giddens)

Ridicarea Chinei. Investiţiile în educaţie

• Cifre: – China este al doilea producător de cunoaştere din lume– China produce 20% din lucrările ştiinţifice în domeniul

ştiinţei materialelor din lume– Între 1995 şi 2006, cheltuielile Chinei în domeniul

cercetării au crescut cu 18% pe an– Nr. de studenţi: 25 de milioane (acum 9 ani, 5 milioane)– Project 211: primele 100 de universităţi, care conţin 96%

din laboratoarele de cercetare şi beneficiază de 70%din bugetul de cercetare

„Inventatoarea” procesului de globalizare este acum învinsă de propria creaţie?

• O problemă reală de legitimitate• Puterea dominantă se concentrează asupra

problemelor militare; puterea candidată la succesiune se concentrează asupra economiei (I. Wallerstein)