Upload
adriana-anchidin
View
766
Download
8
Embed Size (px)
Citation preview
Globalizare- curs 1-
Lect. Univ. Dr. Andreea Paul
Viteza globalizării în cifre...
...Evoluția PIB global în perioada 1970 – 2010
Șocuri petroliere ’73, ‘79
Criza datoriilor externe și criza SUA – politică
monetară restrictivă
‘80-’82
Criza din IT2001
Actuala criză2007 - ?
Criza din Golf
‘90-’91
Sursa datelor: UNCTAD, feb. 2012, http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.aspx
...Evoluția PIB/loc. la nivel global în perioada 1970 – 2010
Sursa datelor: UNCTAD, feb. 2012, http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.aspx
...Evoluția comerțului mondial* în perioada 1980 – 2010
Sursa datelor: UNCTAD, feb. 2012, http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.aspx
Maxim istoric 2008
...Evoluția fluxului de ISD la nivel global în perioada 1970 – 2010
Sursa datelor: UNCTAD, feb. 2012, http://unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.aspx
Maxim istoric 2007
Integrare economică
Egalitate/inegalitate
Comunicare
Recunoaştere
Comerţ / ajutor
Externalizare
Branduri
Exploatare
Creştere
Sărăcie
Mediu
Putere de monopol
Capitalism
Cultură
Comerţ liber
Tehnologie/Internet
Terorism
Responsabilitate
Distanţe reduse
Globalizarea economică• Definire: procesul deosebit de dinamic al creşterii
interdependenţelor dintre statele naţionale, ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai largi şi mai variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi având drept implicaţie faptul că problemele devin mai curând globale decât naţionale, cerând, la rândul lor, o soluţionare mai curând globală decât naţională (I. Bari, Tratat de economie politică globală)
• Homo oeconomicus – homo globalus?
• Proces inevitabil şi ireversibil?
• Progres inegal pe regiuni?
Globalizarea – pe scurt:
• Articole de îmbrăcăminte – concepute în SUA– fabricate în China
• de o companie din Hong Kong• cu materii prime din întreaga lume
– transportate în Marea Britanie • cu nave container conduse de echipaj flipinez
– şi profituri contabilizate într-un paradis fiscal.
Globalizarea – noţiuni generale
• Perspective asupra globalizării: – Uniformizare completă– Diversificare de proporţii, bazată pe respectarea unor principii comune.
• Anumite părţi ale lumii nu mai pot să acţioneze fără a ţine seama de celelalte.
• Globalizarea:– Extindere– Adâncire– Accelerare a interconectării
Originile globalizării
• Globalizarea: fenomen specific sfârşitului de secol sau cu o lungă istorie?
• Deosebiri între globalizare şi precedentele procese integraţioniste:– scara (anterior regională, actual mondială) – ritmul schimbărilor (dat de impactul „universalizării” internetului)– accentul pus pe progresul tehnologic.
• Secolul al XIX-lea: leagănul globalizării, manifestată prin expansiunea comerţului, indusă de integrarea pieţelor.
Internaţionalizarea activităţii economice
• Stimulează procesul integraţionist prin accentuarea interdependenţelor economice.
• Cunoaşte 3 faze: – primele 3 decenii ale perioadei postbelice: dezvoltare a
schimburilor dintre economiile ţărilor lumii, care îşi păstrează caracterul naţional;
– perioada ‘70-’90: transnaţionalizare, prin apariţia de fluxuri de investiţii străine;
– anii ‘90: economia fără frontiere, globală: fluxuri de transfer tehnic şi informaţional la scară planetară.
Extinderea procesului de globalizare
• A avut loc pe fondul a două procese:– Căderea sistemului comunist– Reformele de natură neoliberală
• Globalizarea:– proces în salturi – declanşată de competitivitatea şi concurenţa dintre
principalii poli ai puterii economice internaţionale– cuprinde toate laturile vieţii economice.
Dimensiunea fenomenului globalizării• Extinderea fenomenului de globalizare se manifestă prin implicaţii
asupra:– Creşterii economice
– Decalajelor dintre ţările bogate şi sărace
– Decalajelor dintre populaţia bogată şi cea săracă
– Standardului de viaţă şi veniturilor
– Calităţii vieţii şi deschiderii pieţei financiare şi de capital
– Comerţului şi distribuţiei veniturilor
– Diseminării cunoştinţelor
– Determinării unor perdanţi
– Organismelor internaţionale (OMC, Banca Mondială şi FMI) care trebuie să iniţieze reforme pentru a-şi menţine viabilitatea.
Indicatori pentru evaluarea gradului de integrare în economia globală
• Deschiderea comercială: ponderea comerţului exterior cu bunuri şi servicii în PIB-ul total
Dce = (Exp+Imp)/PIBt
• Deschiderea comercială cu bunuri: ponderea comerţului exterior cu bunuri în PIB-ul generat de sectorul de bunuri
Dceb = (Exp+Imp)/PIBb
• Ponderea exporturilor de servicii în exporturile de bunuri: Ps/b=Exps/Expb
• Dinamica orientării economiei spre exterior: diferenţa dintre creşterea reală a comerţului exterior şi creşterea PIB-ului real în anul t faţă de t-1
Eext=[(Expt+Impt):(Expt-1+Impt-1)] / [PIBt:PIBt-1]
• Ponderea fluxurilor de capital privat brut în PIB: PFCPB=FCPB / PIB
• Gradul de integrare în sistemul de producţie globală: ponderea fluxurilor de investiţii străine directe (influxuri şi refluxuri) în PIB
PISD = ISD / PIB
Factorii determinanţi ai globalizării
• Inovaţia tehnologică
• Hegemonia ideologiei şi valorilor neoliberale: – liberalizarea pieţelor – descentralizarea economiilor – privatizarea economiilor de stat
Structura sistemului economiei globale
• Economia se transformă, dintr-o economie axată pe comerţ, într-o economie globală bazată pe reţele.
• Această transformare se resimte prin:1. Internaţionalizarea legii, apariţia organizaţiilor publice şi private
internaţionale şi schimbarea raportului de forţe între actorii economiei globale
2. Dezvoltarea societăţii informaţionale şi a cunoaşterii3. Mutaţii în formele de manifestare ale proceselor economice:
promovarea democratizării concomitent cu prăbuşirea regimurilor dictatoriale
Forme de manifestare ale globalizării economiei
Pot fi urmărite câteva direcţii:
•Funcţionarea subsistemului productiv – Transformarea corporaţiei clasice naţionale în reţea
– Crearea unei reţele de alianţe strategice
– Diversificarea surselor de aprovizionare şi a pieţelor de desfacere.
Forme de manifestare ale globalizării economiei (cont.)
• Funcţionarea subsistemului comercial internaţional– Apariţia de mutaţii în structura comerţului internaţional
– Amplificarea abordărilor regionale şi bilaterale
– Necesitatea schimbărilor:• La nivelul instrumentelor de politică comercială
• La nivelul sferei de cuprindere a acordurilor comerciale.
Forme de manifestare ale globalizării economiei (cont.)
• Funcţionarea subsistemului financiar– Crearea unui sistem financiar internaţional mai stabil
şi integrat .
– Creşterea competiţiei pe pieţele financiare internaţionale.
– Creşterea fluxurilor private de capital înspre ţările în curs de dezvoltare.
Forme de manifestare ale globalizării economiei (cont.)
• Funcţionarea pieţei mondiale a forţei de muncă– Intensificare presiunilor migraţioniste
– Existenţa unui sistem mondial de protecţie socială puternic fragmentat
– Încercarea de stabilire a unor standarde internaţionale ale muncii.
Societatea informaţională şi a cunoaşterii
• Cunoaşterea:– factor de producţie asemenea pământului, muncii şi
capitalului.
– reprezintă un capital intelectual.
• Societatea cunoaşterii: – reprezintă o nouă economie în care procesul de inovare
devine determinant
– are un caracter global şi este un factor al globalizării.
Provocarea: guvernare sau conflict?
• Organizaţii / Uniuni globale• Aranjamente-cadru• Alianţe între companiile multinaţionale• Reţele de sindicate şi solidaritate la nivel global• Globalizarea drepturilor angajaţilor: Declaraţia
Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă
• Coordonarea politicilor economice, sociale şi comerciale
12 teme de curs
1. Teorii privind globalizarea. Indici pentru estimarea gradului de globalizare a economiei
2. Economiile dezvoltate şi noua economie3. Economiile în dezvoltare în contextul globalizării 4. Companiile transnaţionale – vectorul principal al globalizării5. Extinderea liberalizării comerciale6. Globalizarea financiară7. Reforma sistemului financiar – valutar internaţional8. Creştere şi dezvoltare economică în condiţiile globalizării9. Provocări demografice la nivel global10. Adâncirea decalajelor economice la nivel internaţional11. Protecţia mediului, energia şi materiile prime12. Riscuri şi scenarii pe termen mediu şi lung
Surse bibliografice suplimentare
• Bari, I. (2010), ”Tratat de economie politică globală”, Editura Economică, Bucureşti.
• Krugman, P. and Obstfeld, M. (2011), ”International Economics: Theory and Policy”, Prentice Hall, ediţia a 9-a.