Click here to load reader

Geografie corectat

  • View
    396

  • Download
    7

Embed Size (px)

Text of Geografie corectat

Cuprins

Capitolul I. Prezentarea de ansamblu al Frantei 1.1. Asezarea geografica.Limite si vecini 1.2. Caile de acces 1.3. Rolul factorului istoric in dezvoltarea turistica a Frantei 1.4. Prezentarea principalelor componente ale cadrului natural Capitolul II. Analiza si valorificarea potentialului turistic natural al Frantei 2.1. Potentialul turistic al reliefului 2.2. Potentialul climato-turistic 2.3. Potentialul turistic al apelor 2.4. Potentialul turistic al florei i faunei 2.5. Prezentarea principalelor arii protejate din cadrul Frantei Cap III Analiza si valorificarea potentialului turistic antropic al Franei 3.1. Obiective turistice religioase 3.4. Traditii si obiceiuri.manifestari etnofolcorice 3.3. Alte obiective turistice de natura antropica 3.2. Obiective cultural-istorice Cap IV Propuneri si strategii privind dezvoltarea serviciilor turistice la nivelul Frantei

Capitolul I. Prezentarea de ansamblu a Franei1.1. Asezarea geografic. Limite i vecini Suprafata: 543945 km Asezarea geografica: intre longitudine estica Vecini: Luxemburg (N-E),Germania si Elvetia ( E ), Italia si Monaco ( S-E ),Marea Mediterana, Spania si Andora ( S ), Oceanul Atlantic ( V ). Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. Populatia: 57800000 locuitori Densitatea populatiei: 100 locuitori/km Capitala: Paris (9319000 locuitori) Limba oficiala: franceza Principalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si otel, metale neferoase, autovehicule, produse textile Principalele articole de export: masini si utilaje, utilaje de transport, fonta si otel, produse textile, grau, produse petroliere, produse chimice, metale neferoase, fructe, vin Moneda nationala: euro Produsul intern brut: 1321394 milioane dolari Forma de guvernamant: republica 1.2. Cile de acces TGV- tren de mare viteza (300 km/h), calea ferata ce leaga Franta de Anglia (prin canalul de sub M. Manecii). 4220`-515` latitudine nordica i 555` longitudine vestica-810`

Autostrada Soarelui pe valea Ronului

Porturi maritime: Le Havre, Brest, Bordeaux (Oc. Atlantic) Marseille, Nice (Marea Mediterana)

Aeroporturi la: Paris, Nice, Toulouse, Bordeaux, Lyon

Capitolul II. Analiza i valorificarea potenialului turistic natural al Franei2.1. Potentialul turistic al reliefului Relief variat, dispus sub forma unor trepte cu larga extindere astfel: o regiune inalta, Masivul Central Francez si Alpii inconjurati spre vest si sud de podisuri si apoi, la perigerie, campii formand un larg amfiteatru. In est se desfasoara Alpii Maritimi, Cotici, Graici si Savoiei, precum si Muntii Jura. La granita cu Spania, se afla Muntii Pirinei, masivi, inalti, cu puternice urme glaciare. Spre sud se intinde Masivul Central Francez, spre nord si nord-est Masivele Vosgi si Ardeni, iar in nordvest muntii josi (Armoricani), bine impaduriti din Peninsula Bretagne si Normandia. Principalele cursuri de apa sunt: Sena cu Oise, Loara, Rinul, Ronul si Gironde. Masivul Armorican este situat in nord-vestul Frantei, are altitudini ce nu depasesc 450 m, cele mai joase regiuni fiind bazinele interioare cu 100-200 m altitudine.Este caracterizat de un climat breton, foarte instabil cu succesiuni intre vreme insorita si innorata, temperaturi fara excese si precipitatii abundente. Masivul Central Francez este situat in mijlocul tarii si are o altitudine medie de 700 m. In general relieful se inscrie in trei trepte caracteristice: treapta montana, treapta platourilor si cea a depresiunilor sau culoarelor interioare. Muntii Vosgi sunt situati in NV tarii intre Bazinul Parisului in vest si Campia Alsaciei in E.Fac parte din acelasi sistem hercinic,fiind alcatuiti din sisturi cristaline, gresii, granite. Masivele Ardeni, Maures si Esterel. Masivul Ardeni este alcatuit din sisturi cristaline cenusii si violacee. Nu depaseste 600m in altd, este traversat de la S catre N de raul Meuse, a carui vale este destul de adancita cu sectoare de defilee care dau un farmec deosebit peisajului. Masivele Maures si Esterel sunt ramasitele unui vechi bloc hercinic prins in cutarile alpine. Sunt situate la marginea sudica a Alpilor, vecine cu Marea Mediterana. Muntii Alpi se gasesc in partea de SE a Frantei si se desfasoara sub forma unui arc pe cca 350km cu convexitatea spre V. Altitudinea maxima in Alpii Frantei depaseste 4000m (4807m Mont Blanc). Eroziunea legata de inghet dezghet, ca si cea torentiala si glaciara au un rol important in fasonarea reliefului. Ea a generat si continua sa creeze creste, abrupturi, vai si circuri glaciare, mari conuri de dejectie . Alpii francezi sunt grupati in: Alpii de nord si Alpii de sud.

Muntii Pirinei, o regiune muntoasa masiva, au inaltimi care trec de 3000m, si se intind pe cca 400km de la Est catre Vest. Prezinta un abrupt pronuntat spre Campia Acvitaniei, si unul mai domol catre Ebru. Sunt fragmentati de vai puternic adancito care permit comunicarea intre Franta si Spania. Regiunea dArmagnac (Piemontul Lannemezan) este un podis cu aspect colinar, la poalele nordice ale Pirineilor, cu altd cuprinse intre 300 si 700m. Muntii si Podisul Jura. Muntii Jura, alaturi de Podisul Jura, se gasesc la granita dintre Franta si Elvetia. Nu depasesc 1800m (Vf. Cret de la Neige, 1723m). Podisul Jura se ridica deasupra campiei Saone, cu cca 300-400m. Jura are in baza un soclu cristain, peste care se asterne o groasa cuvertura calcaroasa cutata in cute paralele dar si faliata. Campia Alsaciei si culoarul Rhodanian. Campia Alsaciei este o fosa hercinica umpluta cu depozite sedimentaremarine si lacustre tertiare. Bazinul Parisului si Bazinul Acviatniei. In partea nordica, nord-vestica, se gaseste Campia Flandrei. Este formata pe depozite cretoase, argiloase si nisipoase care se astern pe structura hercinica consistenta a ardenilor. Bazinul parizian (Bassin parisien) in partea central-nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o zona joasa, drenata de Loire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si argila in nord. Bazinul aquitanian (Bassin aquitain) in sud-vest, cu podisuri calcaroase in est si nord (Perigord, Quercy, Charente) si o campie nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest, de-a lungul tarmului golfului Biscaya. Corsica insula a Marii Mediterane a devenit parte integranta a Frantei in 1.768. Are o suprafata de 8.680 km si 250.000 locuitori. Situata la 180 km in sud-estul orasului Nisa, Corsica are un relief accidentat, mai inalt in N-V, unde inaltimea maxima ajunge la 2.710 m pe varful Monte Cinto, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila (Plaine dAleria). Numai aceasta parte, ce reprezinta 2% din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vita-de-vie, restul fiind acoperita de paduri. Cel mai mare oras, principal port, este Bastia cu 90.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-vestica a insulei in orasul Ajaccio. Corsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din Marea Mediterana. Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de Franta. Micul oras Girolata este situat intr-un golf stramt apartinand vestului insulei. Regiunea Mont-Blanc. Domeniul schiabil Evasion de Mont Blanc este impartit in trei subregiuni: zona din jurul Mont d'Arbois, Massif du Rochebrune, Masiff du Jaillet.

Domeniul schiabil din Chamonix se deschide la inceputul lunii decembrie, in functie de gradul de inzapezire al zonei si cuprinde 3 versanti principali: Brevent/Flegere cu orientare sudica, in fata lantului Mont Blanc, les Grands Montets versant nordic care domina satul Argentiere si domeniul Balme, la frontiera cu Elvetia. Les Grands Montets (1235 m - 3300 m) Denivelarile exceptionale si partiile dificile repartizate pe 3 versanti ( ghetarul Argentiere, Lodnan si Pendat) dau renumele acestui domeniu prestigios aflat partial pe ghetar. Brvent / Flegere(1030 m - 2525 m) Partiile sunt potrivite exigentelor tuturor categoriilor de schiori. Pe domeniu se poate ajunge cu telecabina Chamonix Plan Praz sau cu telefericul din Flegere. Domeniul Balme (1453 m - 2270 m) Pe versantul Charmillon sunt partii largi si line, potrivite pentru cei care invata sa schieze, in timp ce versantul Vallorcine este potrivit unui schi tehnic, la un nivel mai inalt.

Info partii: Total partii: 205 km incepatori: 39 (51) km intermediari: 25 (190) km avansati: 10 (21) km Instalatii de transport pe cablu: In regiunea Mont Blanc: 230

In regiunea Chamonix/Argentiere: 8 telecabine 5 telegondole 17 telescaune 20 teleschiuri Tunuri de zapada: 96 Cea mai lunga partie: 24 km (Valea Blanche) Restaurante in zona partiilor: 14 Trasee cross-country: 42 km Zona de ski: de la 1040 m la 3842 m Altitudinea statiunii: 1053 m Cel mai inalt punct de teleski: 3842 m Regiunea Foret Blanche Situata in Alpii Sudici, la aproximativ 50 de kilometri de Brianon, n centrul departamentului Hautes-Alpes, se afla regiunea cu numele de La Fort Blanche. Aceasta include doua statiuni montane conectate ntre ele, si anume Risoul (1850 m) si Vars (1850 m). Info Total Instalatii Tunuri Cea Restaurante Zona Altitudine Cel mai inalt de ski: mai in de la statiune: punct de de de lunga zona 1650 m pana 1850 teleski: 2750 partii: incepatori: intermediari: avansati: transport pe zapada: partie: la 8 partiei: 2750 180 57 36 11 cablu: partii: km km km km 50 116 km 9 m m m

Statiunea

Les

Deux

Alpes

Les Deux Alpes - una dintre cele mai frumoase statiuni montane din Franta este si una din cele mai inalte zone glaciare de schi ale lumii, cu o altitudine care variaza intre 2130 - 3600 m.

Statiunea Les Deux Alpes este un excelent resort pentru incepatori avand partii perfecte pentru deprinderea amenjate Schiorii avansati pot profita de pistele negre de interes maxim: Super Diable si The BelleEtoile. Figura 2. Peisaj de iarna n zona munilor............... tehnicilor de