GAZETA TRANSILVANIEI.Qazet’a wse de 2 ori: Mercurea gi Sambet’a, Fóiea an» dat& pe septemana,anu séa 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sanatóría. Se pranuraera la poştele o. n, si pe la DD. corespondenţi. — Pentru serie ad. cam 10* vorbe

mari séu mici inserate secera 8cr. Taos'a timbrala e80 or. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inainte nu

Pretiulu: pe X anu 10 fi. y. a. Pentru tieri esterne 16 fi. v. a; pe unu“ 'r'-iitru serie ad. ̂cam 10 vorî

se voru mai primi publicări.

M r . 1 0 O . JBrasiovu, 16. Octombre 1863. Anula Y\VI.

MONAROHI’A AUSTRIACA.

Inmormentarcap o e t u l u i l a u r e a t u

AN D R EIU M URESIANU(Brasiovu 14—26. Octobre 1863.)

Oiiórea de pe urma, ce se da de catra cei vii remasitie- lor pamentesci ale unui repausatu barbatu de merite prin solem­nitatea si impartasirea désa séu rara la petrecerea loru pana la mormentu, e o busola, unu cantariu din cele mai simtibile, cu care lumea civilisata si naţiunile cele inaltiate din mate- rialismu la regiunea spiritului, la nobleti’a simtieminteloru de umanitate, de recunoseintia si cuvenintia, cantarescu si deju- deca gradulu culturei. arteriele inspiratiunei si ale poterei de viétia, ce locuiesc« in cutare poporu. —

Asia este, si din punctulu acesta de vedere credemu, ca nu voma fi cei de pd urm a, pentruca solemnitatea inmor- mebtarei Laureatului nostru poetu A n d r e i u M u r e s i a n u a fostu un’a dintre cele mai alese; — siespresiunile de dorere si doliu in feciele cortegiului, mulţimea lacrimeloru versate de totu suietuiu de fa<jia bine simtitoriu, encomisarea fapteloru si a genialitatU lui poetice in prosa si poesia , au trebuitu ee insufle unu dreptu respectu si se creeze o opiniuue or si cumu magulitória înaintea publicului de alte nationalitati, cumuca romanii inca si sein pretiui barbatii sei meritati de naţiune si ca prin urmare ei s’au smulau din pecatulu si pulberea obscurantismului, a bigotismului grecoteiu si a crasului ma- terialismu, care judeca numai dupa bun’a stare si n’are simtiu de nobleti’a spirituala, de averea aceea, care se propaga prin tóté fibrele massei poporului si ’i prepara o viétia mai feri­cita si mai ferita de neajunsele impilatoriloru. Barbatii de parte vedietori in scrierile si inspiratiunile sale, care le lase de in- dreptariu si nutrimentu spiritualu la potestaritate , merita nu mimai o ouóre cu o petrecere de pi*e urma, ci si o reverintia, o respectare chiaru si a remasitieloru lui trupeşei.

Poetulu noatru laureatu isi primi la imormentarea s’a un’a din cele mai frumóse satUfactiuni, unulu din cele mai vede- rate devotamente de stima si pretiuire a meriteloru sale prin aceea, ca indata ce închise ochii, faini’a morţii sale aduse si din departare barbati d. e. si dela Sibiiu pe D. Prota J o a n e R u s u , unu bravu barbatu alu natiunei nóstre, care luk a- suprasi oblegamintea preotiésca de a astruca cu tóta soleni- tatea venerabilele remasitic ale acestui barbatu.

Adi la 3 óre dupa prandiu se adunk tinerimea stúdiósa din scól. mai mici gr.-r. precum si ceea a gimnasiului rom.-cat. unde servise repausatulu dieee ani câ profesoru ordinariu, ambe cu flamurile sale scholastice, cu corpurile profesorali si directorii in frunte ; unu numeru mare de poporu de ambe secsele incungiurâ reapectabilulu sicriu alu repausatului in Domnulu, dimpreună cu toti amicii si nobilii stimatori ai me­riteloru repausatului, cu tóté , ca tempulu erâ nefavorabila, fiinduca pioase vreo 3 dile inainte de acésta ne’ntreruptu si umedial’a erá genetória. Iu cas’a, unde siedea espusu mortulu se finiră si ceremoniele besericesci de catra numitulu D. pro- topopu romana gr.-cath. cu 2 asistenti din Tohanulu vechiu in tóta estinderea prescrisa de ritulu ^esericei greco-orientale; eara dupa absolvirea prohodirei scotinduse mortulu in curte;D. protopopu tienu o cuventare funebrala, care descriindu doliulu ce cuprinse pe naţiunea romana in partile, unde stră­bătuse prin telegrafu scirea de mortea repausatului, de- öcriiudu daun’a cea mare, ce o sufere naţiunea prin perderea

laureatului ei poetu, si calitatile celea eminente si umane, ac­tivitatea cea neobosita, si pietatea cea rara, ce o dovedi bar- batulu acesta catra iubit’a s’a naţiune, a fermecatu animele, a storsu lacramile si a accelerata saspinurile din pepturile toturoru celoiu ce se aflâ de facia. Vedeai feţie venerande nunumai intre respectabilele caruntetie, ci si intre barbati si junini3 si in genere intre secsulu frumosu, udate de riuri de lacrimi si armate si precese de suspinuri dese si profunde. Inse se lasamu se urmeze la locuia seu

C u v e n t a r e a f u n e b r a l a :„Ronduitu este odata omului se móra Evr. 9. — 27.

Multu onorabila si gelnica adunare!Ga voce tramuratoria mi incepu eu cuventarea mea, cu

ast’a ocasiune trista , candu vedu inaintemi diacundu remasi- tiele pamentesci ale unui barbatu atatu de demnu, atatu de me­ritata pre campulu celu ostenitiosu alu culturei natiunale si alu seientieloru ; unu barbatu dicu, ale cărui merite si talente nu sum in stare cu debilele mele euvente ale poté descrie ; unu barbatu dicu , ca.’ele prin opurele sale poetice escelente si rare, numai in an. treoutu secerase apretiuirea si stim’a publica in o adunare strălucită aci in acestui locu, in acest’a cetate , cu unu cuventu : barbatu incununatu cu laurea cea nevescedita a nemorirei pre campulu culturei si alu litereloru,— si pre lenga aceea unu sei vitoriu publicu inca dein dilele tineretieloru , mai antaiu câ invetiatoriu si crescatoriu alu ti- nerimei la romani t*i in gimnasiulu r.-cath. de aci, dupa aceea, câ amploiata c. r. in oficiu publicu alu statului. —

Activitatea si zelulu repiâusatului in Domnulu, amicu si connationalu alu nostru, le voru sci apretiui si judecă dupa meritu si cuvenentia acelia, cari au fostu mai aprópe de den- sulu. Deci mi i-au volia, in acestu momentu tristu pre scurta a cuventâ despre aceea, a) ca cumu siau sciutu naţiunile culte pi luminate in tóté tempurele asi pretiui pre barbatii éei cei destinsi in viétia publica si b) dupa acestu esemplu nobile, cu ce stima si apretiuire sunt si romanii datori repausatului in Domnulu, amicu si connationalu alu nostru ?

I. Naţiunile culte si luminate in tóté tempurele si-au seiutu pretiui barbatii loru celi destinsi in v i é t i ’a p u b l i c a ; ele au cautatu totudéun’a cu óresi-care pietato la umbrele a- celoru barbati; li-a serbată memori’a atatu prein serbatori a- numite, catu si prin redicarea de monumente; si intru ade- veru, naţiunea, care scia onorâ si pastrâ memori’a barbati- loru sei celoru escelenti pre campulu v i e t i e i p u b l i c e , acea prin fapta acésta nobila nu dovedesce alt’a, decatu , ca se scia stima si pretiui pre sene insa’si, candu pretiuiesce si cu acésta óre-cumu remuneréza meritele si ostenelele benefaca- toriloru sei.

Atari esemple nobile, — martore ale conscientiei de sti­m’a si demnitatea unei naţiuni — aframu la vechii romani splendide, ale caroru urme de monumente gloriÓ«e redicate in memori’a barbatiloru celoru destinsi, se pastréza in ruine si pana astadi, si inca chiaru si pre pamentulu celu clasica alu patriei nóstre.

Asemene esemple avemu si de la vechii Greci, cari ono­rara si eternisara cu statue de bronzu memori’a unui Miltiade, Temistocle, Aristide, s. a. Asia aflamu si la naţiunile culte si civilisate moderne in tóta Europ’a.

Si apoi mai scumpa, mai nepeiitória e memori’a ataroru barbati, déca aceea remane asia dioundu scrisa ca litere ne- sterse in memori’a posteritatiei; déca aceea nu se pastiéjsa • numai in cercurile de famelia si ale amiciloru, si nu numai in statue de bronzu, ci mai vertosu se păstreze 3Í in analele na­tiunale, séu mai bene , in istori’a natiunei respective , oa o atare istoria duréza pan’ atunci, pana candu esistâ o naţiune, ér’ viéti’a natiuniloru e cu multu mai lunga, decatu a ómeni- loru, care pre candu etatea unui omu se restringe la 60— - multu 70 ani, pre atunci viéti’a natiuniloru numera seclş si sute de aceste.

388

Nece se ne miramu, gelnica adunare, ca viéti’a unui omu e asia restrinsa ; caci, déca vomu cugetă luerulu ou t<5ta se- riositatea, déca voiau cugetă fatalitatile si laptele omului, inca asia dicundu, mai de candu e in leaganu, déca dieu vomu cugetă mai ihcolo prein cate calamitati are a trece omulu ia deoursulu aniloru, cate lupte spirituali, cate lupte corporali, apoi dicu, vomu deveni prea usioru la aceea convingere , ca omulu inca e pré rabduriu , pré solidu, ba m?i tare , că fe- rulu, ca prein intrebuintiarea indelungata chiaru si ferulu se rôde si se consuma, se mistuesce ; ér’ dintre tfmenii muritori, unii, facia cu t<5te luptele neîncetate ale vietiei, ajungă aceea etate înaintata, catu sunt ingusibati de sarcinele batiamîtieloru, ne mai potendu purtă sarein’a ce apasa pre umerii Ioru, a- deca : greutatea si numerulu aniloru.

II. Inse estea premitendule, se am iertare, gelnica adu­nare , a me reintôrce la misiunea m ea, care e , a inaltiă in- semnatatea — pre catu se p6te — a acestui momentu triatu, candu noi atraşi de semtiulu am<5rei, stimei si respectului, celu’amu nutritu, si-lu nutrimu catra repausatulu in Domnulu, amicu si confrate scumpu alu nostru, ne’amu adunatu sei ser- bamu, sei damu on<5rea cea mai de pe urma, sei oferimu cu ochii pleni de lacrimi si cu animele petrunse de dorere, tr|# butulu recunoscientiei si alu stimei nôstre, asemene bravilor^ stramosi ai nostrii romani, cari in onôrea barbatiloru loru ce- loru meritati celebrau cele mai pompôse si mai frum<5se exe- quii funebrale. — Ne amu adunatu, gelnica adunare, că se versamu cate o lacrema ferbinte pre acestu cadavru ce a pur- tatu unu spiritu atatu de nobilu, ce a cuprinsu in sene unu geniu poeticu atatu de raru, unu lucéferu raru pre orizonulu J literariu alu unei naţiuni, cărui asemene numai seclii potu pro­duce , ca-ce genii sunt ceva raru chiaru si in viéti’a natiu- niloru.

Astadi dar’ serbamu onôrea din urma, a unui poetu ce-j lebru alu natiunei n<5stre, carele, nu voiu greşi, déca basatu* pre opiniunea publica, voiu afirmă ca fu in dilele nôstre celu mai antaiu poetu laureatu alu natiunei lomane dein imper. austriacu. Aeest’a e A n d r e i u M u r e s i a n u .

Credu, ca voiu intempină consemtiulu opiniunei publice intre romani, déca voiu dice, cu ast’a ocasiune trista, candu celebramu inmormentarea unui distinsu si prea seumpu bar- batu alu natiunei, celei seraee inca de barbati distinsi, cumu ca acest’a pierdere nu e numai o pierdere, o calamitate fami- liaria, ci e tocm’a si o pierdere natiunale, o pierdere publica, ca-ce nu numai soumpa’i socia a pierdutu intr’insulu unu so- ciu alu seu credintiosu si demnu de totu respectulu , nu nu­mai doi filii au pierdutu pre iubitulu seu taica, inca inainte de a pasi pe vreo car are sigura in ast’a lume atatu de incru- cisiata , schaimbatôria si vana, — ci si naţiunea — a cărei fiiu avii norocire repausatulu in Domnulu a ii — a pierdutu pre unu filiu scumpu alu seu, pre unu o^teanu si luptatoriu bravu alu seu, — pre unu barbatu, alu cărui s p i r i t u , i d e i si 8 i m t i e m e n t e depuse in memorabilele sale opuri poetice, au escitatu si electrisatu anemele conationaliloru sei, conlucrandu prin acest’a in modu insemnatu la desceptarea si nisuinti’a natiunei sale spre o viatia mai buna, mai fericita. Patri’a dar’ si naţiunea a pierdutu pre unu filiu activu si ze- losu, er’ statulu pre unu oficialu diligenţii si Ioialu. Memori’a acestui barbatu ar’ fi totudeuna scumpa inaintea aceloru rq» mani, cari sciu a pretiui dupa cuvenentia meritele , talentele^, si virtutile barbatiloru eminenţi ai natiunei, pre campulu vie­tiei publice.

Credu onor. si gelnica adunare, ca mi-voiu impleni nu­mai o datoria, déca dupa cele premise in onôrea acestui bar­batu repausatu in Domnulu, voiu mai arunca si o privire scurta preste unele trasuri din biografi’a acestui barbatu. Ur- mâ o 8chitia biografica scurta si ertatiunile, apoi incheie :

,,Numai remane alt’a decatu, că se dicemu : Passa suflete nobilu in locasiurile fericitiloru, in senulu lui Avramu, ca memoria ta va fi eterna in anemele tuturoru amiciloru si conationaliloru tei, spiritulu teu va domină cu gloria in totu tempulu, ér’ memori’a ta va fi serbata cu pietate si respectu de toti acelia, cari se voru indulci din productele geniului teu ; ca-ci aceste producte nu le va consumă neci mani’a lui Joie, nece foculu, nece ferulu, nece etatea cea rodiatoria, dupa cuventele străbunului nostru Ovidiu.

Er’ noi cu ochii pleni de lacrimi si cu pietatea demna de unu atare barbatu : Ti-vomu petrece remasitiele tale cele reci pana la mormentu, si asiedindule in senulu pamentului, din carele au fostu luate Ti-vomu ură : fiati tieren’a usioră si memori’a eterna ! Aminu. Nos eodem te fato sequemur om- nes. —

(Urméza descrierea imormentarei.)

Averile, fondurile, fondaţicmile si asiediamintele din Marele-f*rincipatn

alu Transilvaniei.(Urmare din Nru tr.)

25. F o n d u l u f i l a n t r o p i c i i a l u l u i Dr. G e c s e , inceputu cu 2000 il. m. e. pusu de acesta in a. 1821 si imultitu eu 1000 A. dati de cont. Nico- lae Kemény cu acea conditiune, că venitulu se se fo- losésca numai dupace fondulu va cresce la u n u m i- l i o n u f i o r i n i . Dômne-ajuta. In 12. Fauru 1854 acestu fondu ajunsese la sum’a de 77,494 il. 46 cr., avea inse restantie de interese pe la datori 10, 615 il. I 2 V2 cr. m. c. Nn se pôte pricepe, cumu se suferiseo neplatire asia indelunga a intereseloru.

26. F o n d u l u d e p r o v e n t e a l u g r a n i - tiariloru (Granzproventen-Fond). Acestea fonduri lea jJhiatu statulu delà rcspeptivele regimente , si anume delà secui prin decretulu minister, de finançie din 8. Mart. 1850 Nr. 1910, eara delà regimentele romanesei prin decretu din 16. Fauru 1851 Nr. 1723. Veniturile a- nuale delà acelea fonduri stă iu a. 1855 asia :Ale regiment, rom. I.

„ II.)7

La

m. c. îl. 14,622 „ „ „ 32,750

secuiesci „ „ „ 10,372Sum’a venituriloru m. c. îl. 60,372

S p e s e l e a n u a l e : regiment, rom. I. m. c. fi.

„ II. cele secuiesci

6,28413,8545,790

Sum’a speseloru m. c. fl. 25,928De atunci acestea fonduri au mai crescutu. Preste

acesta ar ii forte interesantu a se sei in publicu si fon­durile numite de montura, dintre care precumu se spune numai celu alu regiment. I. rom. ajunge la 180 m ii, eara alu regiment. II. rom. Ia 300 mii fl. v. a.

Că ce se va alege din acelea fonduri, doresce se afla t i é r’a i n t r é g a.

27. F o n d u l u d i n c o n c u r i n t i ’a t i e r i i (Lan­des concurrenzfond). Infiintiatu prin aruncăturile pe con- tributiune (Zuschläge) dela 1852 incóce. Catu este a- cestu fondu? Cumu se administra? Spre ce se intre- buintiésa? Diet’a va vedé.

28. F o n d u l u pr o v i n c i a l u d i n e d i f i c i e l e mi l i t a r e . S’a facutu din veniturile edificiiloru mi­litare clădite iu timpurile trecute cu spesele casei pro­vinciale. Ciir’a acestui iondu inca nu o scimu ; ceea- ce scimu este, ca acelasiu e proprietate a t i e r i i .

29. F o n d u l u e d i f i c i e l o r u de g r a n i t i a p r e ­t o r i a i é si mi l i t a r e . Veniturile acestuia au se curgă in tondulu tierii in conformitate cu decretulu guber- nialu din 31. Iuliu 1855 Nr. 21,073 ex 1854. Catu sunt de mari acele venituri??I 30. F o n d u l u o r f a n i l o r u din districtulu F a - g a r a s i u l u si d i n c o m i t a t u l u Al b e i de susu. In 14 Fauru 1818 Nr. 344 gubernulu tierii demandase că spre a se introduce o administratiune r e g u l a t a in averile o r f a n i l o r u , se se inflintiese fonduri de or­fani (pupilii) in tote comitatele si in scaunele secuiesci. Din acelea fonduri era se se copere spesele admini- stratiunii fonduriloru pupilare si anume se se faca plaţi la membrii comisiuniloru orfanale, precumu si se se ajute orfanii cei remasi in lipsa si saracia; de aceea fondulu era se se asiedie cu 6%. Scopu umanu si sa­cru. Ce vi se pare inse, ca mai tóté acelea fonduri in cursu de cativa ani s’au stracuratu p’intre degete, ele au disparatu, urm’a loru nu se mai aflai In a. 1855 sau mai descoperita ‘inca numai urmele unui asemenea fondu in districtulu Fagarasiului si in comitatulu Albei de susu. In Fagarasiu s’au aflatu pre la 30 Aprile 1855 numai atata, ca capitalulu ar’ ii 6614 fi. 35 74 cr. m. c., ca inse interesele restante nescose ajungea la 5027 fi.

089

0974 cr. m. c. De sau mai scosu acelea interese séu nu? ne a fostu preste putintia câ se mai aflamu. In comitatulu Albei de susu neei chiaru in a. 1855 nu s’a potutu scóte nimicu la evidenţia. Mare ticalosia!. —

31. F u n d a t i u n e a l u i G o l d b e r g . Pentru Stipendii de studenti. Socotél’a i se pórta in Vien’a; noi nu i o scimu.

32. Fondulu spitalului numitu alu C a r o 1 i n e i in Clusiu. Computulu acestui fondu merita a fi cu- noscutu mai deaprópe ; acelasiu trebue se fia insemna- toru. —

33. F o n d u l u p r i n c i p e l u i S c h w a r z e n - b e r g in M.-Osiorheiu. Cumu sta si acestu fondu ?

Al t e f o n d a t i u n i si f o n d u r i .34. Romano-catholicii avea pana in a. 1855. a)

Fondulu religiunii; b) alu studieloru ; c) alu stipendie- loru; d) alu scóleloru normale; e) alu invatiatoriloru de scóle normale pentru pensiuni si orfani.

35. Greco-catolicii (uniţii) avea : a) fondulu capi- tulului pe canonici j b) alu seminariului de teologi;c) alu preoţiloru neputintiosi (deficienţi) ; d) alu ca- lugariloru vasilieni; e) alu besericei catedrale; f) alu tipografiei; g) alu eppului Klein ; h) alu lui Ramontiai si alu lui Sima de stipendii, si prem ii; i) alu museu- lui. Tóté acestea fonduri stau in computulu si admi- nistratiunea cassei tierii (Landeshauptkassa), in catu respeptivii numai catu isi tragu veniturile pre lenga cuietantii. Cumu va ii de aci naine va vedé, care va trai.

Mai sunt si alte fonduri, anume in comitate si in scaune, caroru inse fórte anevoia le mai poti dâ de urma, pentruca numai Ddieu scie cine si cumu le tiene in evidenţia. Desfreulu autonomiei municipale intielese fórte reu pana la 1848 au causatu o prada si adesea supresiuui de averi comune si publice, care e in stare a revoltă si cele mai paciuite temperamente. Au fostu si in Ardealu mulţi c i o c o i , carii in art a de a dila- pida averi publice se potea mesurâ cu ciocoii din Paris ai secuiului trecutu seu cu cei din Constantinopole.

Saşii inca au fonduri r e l a t i v e mai multe decatu ori-care alta naţiune si confesiune ardelóna; ei le si tienu in evidenţia, carea inse e cunoscuta numai la unu micu numeru dintre connatioualli loru ; eara mai de­parte ei inca se inganfa cu autonomi’a ori-candu e vorb’a de a publică cifre ; adeverulu inse este, ca neci ochii sasesci nu sufere prea multa lumina de publici- tate. —

Ce se mai dicemu inca si de fondurile si fondatiunile eate s’au mai infiintiatu dela a. ,1855 incóce anume in sinulu unoru beserici si confesiuni ? Ore nu este tiér’a in dreptulu seu de ale cunósce si pre acelea, pentrucâ se scia, care me­rita si care nu ajutoriu din vistieri’a comuna a tierii? —

Si óre averile si veniturile munieipieloru, comuneloru ce- tatiene, orafciene, satesci, cumu se tienu in evidintia si cumu se administra ? Intru adeveru a sunatu de multu acea óra, in care trebuea se se ia o strinsa socotéla dela tóté; asia so- cotéla curata, pentrucâ se se scia lamuritu , care ce si catu are si ce face cu veniturile , eara apoi ce este alu loru totu loru se le remana; numai se nn se fure. Ati vediutu Dv. de es. pamenturi de aratu , fenatie si păduri de ale biserice- loru romanesci schimbate séu si cu totulu instrainate ? Noi amu vediutu. Ati vediutu Dv. orasiu, unde pentru iafrum.*e- tiari de cateva sute se soriu cateva mii si unde numai un- tur’a destinata pentru cârale de preiunctur’a (Vorspann) costa pe anu pana la 200 fl. ? Ati vediutu cumparanduse din ve- nitulu comunalu casa cu 20 a 30 mii ii. , atunci oandu acea comuna gemea sub sarcin’a datoriiloru si ia baai imprumutu cu 12 % ?

Intr’aceea fia-ne de ajunau cu atatea aieptaturi. Potes- tatea legislativa va trebui se afle mediulóeele si calile spre a scóte la lumina tóté averile si veniturile publice si comu­nale. — a B.

Tocm’a se publica si prin celelalte diurnale, mai vertosu in „Erdélyi Posta“ asemenea fonduri, precumu si in „Herm. Z tg ,il Mai tragemu dar’ odata luarea aminte a toturoru eom-

patriotiloru, cá se ne imparta*iésoa date si despre esistinti’a altoru fonduri eatu de miei, cá se le seótemu la lumin’a pu­blicului, dimpreună eu altele, preste care vomu da si noi, si de care avemu cunoscintia mai de aprópe. Acéata datoriniaao vomu implini nu numai pentru Ardealu, ci si pentru fraţii din Ungari’a, Banatu si Bueovin’a , numai se ne impulpamu a le culege si tramite spre publicare, cá romanii inca se scie acumu de tóté averile tierii, comune Béu speciale. R.

Hiei'a T r a n s i l v a n ie i .Siedinti’a XLI. din 7. Octombre.

(Urmare si Capetu din Nru tr.)

Z i m m e r m a n n doresce a primi art. de lege intregu precumu s’a retramisu dela guvernu

Dr. R a t i u : Me rogu in. Presidiu ! Mai inainte de tóté trebue se facu óresi-cari intrebari, pentruca nu pricepu §. 6 bine, pana ce D. aparatoriu alu propusetiunei guberniului nu’mi va dá óresi care de3luciri ; pentruca cu ocasiunea des- baterei propusetiunei I. la §. 6 eu inca am votatu cu aceia, cari au fostu de părere, ca prin §. acest’a sunt nu numai le­gile, care stau in contradicere cu determinatiunile art. X des- fiintiate, dara si patentele, privilegiile 3i ordinatiunile eto.

Eu asia credu, ca privilegiulu este o esceptiune dela o lege generala si ca prin urmare privilegiele potu substâ si dupa desfiintiarea unei legi generali; si asiâ eu me temu, ca si dupa intarirea legei acestuia, privilegiele de mai nainte, cá esceptiuni dela legea generala voru remané in valóre.

Asemenea sta si cu ordinatiunile si patentele, caci paten­tele eu credu, ca nu sunt a lfa , decatu o modificatiune a le­gei, ce sta, o desfiintiare a legei.

Asia dara si despre patente se póte dice, ca densele cá modificatiuni ale legei generali potu substâ. Déca inse D. a- paratoriu alu proiept. reg. — pe care inse nu-lu vedu pre banc’a guberniului — imi va dâ deslucirea ceruta si me va asigurâ, ca nu ne va poté nasce neci o indoiéla, ca sub „le­gile tierei“ , cari stau in contradicere cu determinatiunile art.I. se intielegu si tóté privilegiele, patentele, rescriptele, ordi­natiunile etc. — atunci eu inca me multiumescu cu stilisarea din § 6 ; éra la dinsontra, trebue se-mi dau părerea mea in contra §. 6 si se propunu, cá se rogamu pe Mai. S’a se sanc- tionédie art. de lege I. asiá, dupa cumu la tramisu inalt’a dieta antaiasidata insusu spre sancţionare.

Vicepres. A l d u l e a n u . Obieptulu desbaterei este tes- tulu art. I de lege, oare-lu avemu inainte, §. 6 este cunos- cutu, binevoiţi, alu luá inainte si a vi-lu esplicá cumu soco­ti ti, ca trebue se se intieléga si apoi spuneţi ca sunteti pro séu contra ?

Dr. R a t i u . Eu nu me intielegu cumu merge tréb’a. Comitetulu a disu, ca dinsulu intielege, ca si patentele si privilegiele etc. sunt desfiintiate prin legea preainta , déca a- cést’a asigurare o voiu audi si din partea guberniului, atunci me multiumescu si eu cu formularea §-lui 6.

A l d u l e a n u . Eu me rogu se ve dechiarati in privin- ti’a testului §-lui 6 décalu primiţi séu nu.

Dr. R a t i u : Eu remanu pe lenga testulu celu dintaiu, déca nu mi se póte dá deslucirn, ca incatu se intielegu sub legile tierei si ,,patente, privilegii, ordinatiuni“ etc.

A l d u l e a n u voiu se audu parerea Dlui Ratiu in pri- vinti’a acest’a, p r o séu c o n t r a ?

Dr. R a t i u . Déca inalt’a casa e de parerea acest’a, ca prin legea acest’a nu numai legile tierei, cari stau in contra- dicere cu ea, dara si privilegiele, patentele etc. sunt desfiin­tiate incatu stau in contradicere ou legea acest’a, atunci si eu me dechiaru multiumitu cu stilisarea §-lui, ca-ci cumu amu disu eu numai atata îndoiala amu avutu. —

N e g r u t iu. Me rogu de cuventu ?A l d u l e a n u : Me rogu, p r o seu c o n t r a voiţi se

vorbiţi ?N e g r u t i u : Eu pro vréu se vorbescu. Numai vréu, cá

se propunu, cá se se róge Mai. S’a se se indure, cá catu mai curundu se sanetionédia acestü articulu de lege, inca pana ce nu se va desfiintiá diet’a. (Bravo!)

R e i c h e n s t e i n dechiara, ca amintirea patenteloru, pri- vilegieloru sel. e de prisosu, de ore-ce art. VIII. din 1791 detrage acestora ori-ce validitate de lege.

R a n n i c h e r se dechiara totu in aeéstü intielesU. Ordi­natiunile dupa principiulu dreptului publicu trnu au validitate numai atunci, candu nu sunt in controversia cu legile tierei. Privilégié se dau acumu numai celora ce faca inventări, in privinti’a acestora Transilvani’a e seraoa, deci nu esţe causa

390

a se teme de privilegie, ordinatiuni s. a. Spriginesce testul precumu l’au modificatu locurile mai ’nalte.

R a t i u : Daca inalt’a casa e multiumita cu aceste de- ohiarari, eu nu su ingrigiatu.

P o p e a : Pe lunga aceea, oa sum pentru proieptulu de lege alu regimului, asiu voi numai se adaugu la § 3 aceea, ce mi se pare, ca a remasu afara si adeca: in testulu ro- mânu si germanu a remasu cuvintulu, „n£gy,“ care in testulu magiaru sta, afara.

Eu credu ca acest’a este numai o er<5r3, pentruca sciu bine, ca candu s’a aşternuta articululu de lege spre sancţio­nare la Mai. S’a, cuventulu acela a fostu pusu acolo.

Impregiurarea, ce o a adasu unu deputatu înainte, ca ar’ fi destula, ca-ei se enumera acelea 4 naţiuni mai la vale in testuln §-lui, nu me multiumesce pentruca cuvintulu acel’a ,,patru“ e deschiarare chiara, ca numai patru naţiuni sunt in trâra recunoscute si nu mai mulţi, asia dara pe lunga desco­perirea convictiunei mele in privinti’a proieptului de lege, ca si eu me odichnescu in privinti’a §-lui 6 asia voi totuodata, câ se se adauga cuventulu ,,n£gy‘* din testulu magiaru si in cela germanu si romanu de unde numai prin er<5re se vede ca a remasu afara.

R o s e n f e l d recomenda primirea testului precumu s’a retramisu dela locurile mai ’nalte, consentiesce cu dechiararile lai Reichenstein si Rannicher, dar’ nu aproba aceea impre- giurare ca diet’a a saritu- din desbaterea generale in cea spe­ciale, precumu na consentiesce neci intr’aceea, ca in proto- colu se se faca forma de protesta, ca au remasu din testu patentele, ordinatiunile s. a., acăst’a nu ar’ av6 neci o urmare.

Mo ga Dem. renuncia la cuventu.Mu r e s i a n u I o a c h . : Onoratu presidiu ! Scimu cutotii,

cumuca la darea de lege sunt 2 faptori, unulu este corpulu representativu său legislativu, celalaltu este Domnitoriulu, care sanction^za legea.

La articululu de lege, ce e la ordinea dilei aflamu, cumu-• ca din partea Domnitoriului s6u a sanctionatoriului legei s’a datu aceea esplicatiune, cumuca nu s’a facutu neci o mo- dificatiune esenţiale intr’insulu, fara numai in formularea s£u construirea lui, prin urmare o parte a legislatiunei s’a de- chiaratu cumu pricepe legea acest’a.

Asia dara eu diu parte-mi asiu dori, ca si celalaltu fap- toru prin o dechiaratiune chiara, prin o decisiune din parfcesî, se esplice tocm’a asia, ci, si celalaltu faptoru, ca cumu pri­cepe legea acest’a, dar nu numai asia cumu o a esplicatu unulu s6u altulu dintre deputati, fara hotaritu, curatu se de- cliiaramu, cumuca diet’a pricepe, ca precumu suntu fara de val6re legile tierei, care stau in eontradicere cu determina- tiunile legei acesteia asia suut desfiintiate si fara potere si privilegiile, patentele, rescriptele, ordinatiuaile si alte mesure administrative, cari sunt in contra acestei lege si apoi atunci si eu suma multiumitu cu articululu de lege anteiu, precumu a venitu in josu cu prâaaltulu repcriptu alu Mai. Sale din27. Sept. a. e. Nr. 4540, dar’ nu asia precumu dice D. Dr. Ratiu, care e multiumitu cu decliiaratiunea D. deputatu dela Sibiiu si a altor’a.

R a t i u . Me rogu nu e asia.A l d u l e a n u la ordinea dilei e articululu de lege etc.

se binevoiţi a ve dechiara, ca primiţi lu asia cumu este său cu abatere. —

M u r e s i a n u : Conditionatu me invoescu cu densulu. Dăca diet’a va dâ o esplicatiune tocm’a asia precumu a datu Mai. S’a in preanaltulu rescriptu, eu atunci inca sum multiu mitu cu §-lu acest’a, asia dupa cumu este, iar’ dăoa nu se va da esplicatiunea acest’a, apoi sum pentru aceea, câ se re mana legea asia, dupa cumu s’a substernutu anteia-si-data spre sancţionare la Maiestatea S’a.

A l d u l e a n u : Me rogu primiţi articululu de lege asia dupa cumu e aici său ba ?

M u r e s i a n u : Neconditionatu nu lu potu.A l d u l e a n u : Me rogu se ve dechiarati, ca primiti-lu

asia său ba.M u r e s i a n u : Eu nu sciu ce se mai dicu aici, decatu

ca, decumuva diet’a nu va dâ acest’a esplicatiune, atunci voiu, câ §-lu acest’a se se primăsca asia, precumu s’a tramisu an- taiasi data spre sancţionare.

A l d u l e a n u : Me rogu nu este asia lucrulu, primiţi §-lu in formularea lui său ba?

(Muresianu tace si se pune de siede).Metrop. S i u 1 u t i a. E o , in alta privintia priraescn proleptol

comitetului, fara aci la condusa unde se dice, „eara pre memoraţii cre- dintiosi representaati ai acelei tieri ii as ignram u, cnmca acesta artieala petrecuta prio acest’a io cartea de legi a marelui principatu ala Tran-

8ilvaniei la vomu observâ atata noi înşine, cata si voma face, câ se fia observata prin toti oredintiosii noştri.“

Aci eu asia dori din partea m e a , pentracâ astadi mane nimenui se nu-i se dè prilegia, a dice, cu m caac ie pusa namai de s ingaro Mai. S’a, camca*la va observa , eara de armatorii Mai. Sale na este facata po* menire.

„Ea asia socoti , câ aci se se pana cuvintele“ atata noi insine, cata si legiuiţii noştri următori, intocm’a precumu si supusii noştri.

Dr. R a ţ i a dice ca se tiene de ordinea dilei.N e g r u t i u. Ioaltu Presidiu! Precumu si mai înainte ca ocasiunea

desbaterilora speciali m’amu dechiaratu, cumca a mea dorire aru fi aceea câ se esprimamu in represenfcatiunea acest’a catra inaltulu tronu ala Mai. Sale cumca noi amu dori si ne si rogamu de Mai. S ’a câ se se indure articululu acest’a de lege catu mai curundu alu sanctionâ si alu tramite in diosu inca in decurgerea dietei, câ se se pablice ; acesl’a o dicu cu atatu mai vertosu caci scimu cumca suntemu in ajanala unui actu forte momentosu, adeca in ajunulu tramiterei deputatiloru la sena- tulu imperiale.

’Era noi ne amu fosta dechiaratu si mai inainte in congresulu nationalu, cumca tare ne vomu bucurâ si ne vomu tiené deodata de strin- sa datoria, déca câ naţiune prin lege recunoscuţi vomu fi pusi in prea- placut’a pusetiune de a poté luâ si noi parte la senatulu imperiale, acea dicu si acumu ca amu dori câ avendu de a merge la senatulu imperiale, se luamu acolo parte câ naţiune recunoscu ta , pentru aceea me rogu, câ acest’a dorin tia , car# c re d u , ca e a intregei na ţiuni, se se pana in adres’a acest’a. (Bravo !)

M u r e s i a n u J o a c h i m u . Chiara aci e lo ca la , unde obser- batiunile mele aru poté se-si afle realisarea loru.

Eu asiu d o r i , câ in representatiune sa se ié si pasagiulu urma- ' toriu : preindurat’a dechiaratiune a Mai. Vdstre c. r. apostolice din in- altolu rescriptu regiu ddto. 27*. Septembre 1863 Nr. 4529, cuinca nu e schimbata nimicu in esinti’a acestui articula de le g e , cumu s’a sub­sternutu elu mai antaiu spre preainalt’a sancţionare, o intielege pré urni- litu subscris’a dieta asiâ, ca privilegiele, patentele, rescriptele, ordina- tiunele enumerate in §-lu 6 alu aceluiaşi si alte mesuri administrative, cari stau in contradicere cu acest’a lege, sant privite câ fara de potere si fara a se indica mai de aprôpe.

In fine eata si dechiararea comitetului facuta in privinti’a intielesului §. 6 in reportulu seu datu dietei pe, radimulu că­rei s’au primitu modificarea séu esmiterea pasenteloru etc.

2. Modificarea §. 6 din proiectulu de lege, ce s’a apro­bata, se âr’ poté num i cea mai esenţiala, ce s’a facutu peste totu din caus’a sanctiunarei acestui articulu de lege, de <5re- ce se omitu privilegiele, patentele, rescriptele, ordinatiunele si alte mesuri administrative.

Inse considerandu, ca privilegiele, patentele, rescriptele, ordinatiunile si alte mesure administrative cadu inselesi de sine, indata ce stau in contradicere cu legile ce sunt in va-1 <fce : de aceea in. dieta se pôte molcomi pe deplinu si cu compusetiunea de facia a acestui §.

Celelalte vedile in Gazet’a Nr. 91 in „Novisimu.“

Inventarea IMui Branu de lem eiiyin siedinti’a dietei Tranniei XLII. din 8. Octobre 1863.

Inaltu Presidiu ! înalta Dieta !La ordine se aila desbaterea generala despre reportulu co­

mitetului dietale privit<5re la inaltulu rescriptu, ce au venitu pentru tramiterea deputatiloru transilvani la consiliulu impe­riale. Eu din partemi daca numai o scurta privire aruncu a* supr’a inpregiurariloru in care se afla poporulu Transilvaniei fara deosebire de naţionalitate si confesiune tocm’a in pri­vinti’a acestoru obiecte, cari vinu a se pertrepta in consiliulu imperiale, adeca corelatiunile contributiunale si de comunica- tiune de drumu de feru — apoi in adeveru nu potu se ’mi acoperiu dorerea, — candu eu vediu ca Mai. S’a ne provocă la consiliulu imperiale si noi representantii poporului — unii, yâ se dica, suatemu de părere, ca se mai amanamu inca a- cestu obiectu — se amanamu inca tramiterea deputatiloru la senatulu imperiale. — înalta dieta! Cu ocasiunea desbaterei generale in privinti’a adresei amu adusu pe scurtu inainte, cumca poporulu transilvanu si pana acuma, si de presinte semte greutatile, simte urmările cele grele ce au urmatu din amanarea realisarei legiloru fundamentale, adeca a diplomei din 20 Oct. 1860 si a patentei din 26 Faurn 1861. De ore- ce poporulu in Transilvani’a si pana in dioa de astadi pla- tesce darea capului, care in celealalte provinţii de multu au incetatu. Noi ca representanti ai poporului transilvanu, cari in adeveru din inarticularea natiunei romane de egalu indrep- tatita, din inarticularea egalitatei limbiloru, din inarticularea inalteloru acte de stătu, de si acestea dau nesce interese su­blime, dau nesce interese de o importantia si de o însemna-

391 4

tate nespusa, — totuşi diou poporulu au primesce nu doban- desce neci unu interesu materiale. — înalta dieta ! Poporulu Transilvaniei aaoepta cu mare nedumerire, ascepta ou o spe- rantia, cu o siguritate nemărginită ceva usiurare dela diet’a presinta, mai ou sama in privinti’a comunioatiunei ooQtribu- tiunei si reerutatiunei. — Inaltulu reseriptu, inalt’a provocare, ce ne a venitu pentru tramiterea deputatiloru transilvani la senatulu imperiale, trebue înalta dieta, sene fia n<5ua, ca o nóua dovada de ingrigirea eea mai multu decatu parentiasca a Mai. SUe pré bunului nostru imperatu si Mare Principe alu Transilvaniei. Si tocma in interesulu Transilvaniei trebue din tóté puterile, trebue cu tóta vointi’a si cu tót& loialitatea se urmamu acestei provocări a Mai. Sale si fara intardiare se tramitemu deputat! din partea Transilvaniei la consiliulu im- periale, ca aceştia luandu parte la siedintiele consiliului impe­riale, acolo unde este loculu si tempulu, acolo unde se par- tractédia acestea obiecte ne aducu la cunoscinti’a mariloru bar- bati de statu, a intregci monarchii austriace impregiurarile Transilvaniei si pre basea acelor’a se midiulocesca ştergerea dârei capului si o mai buna proportiune a dârei de pamentu intre Transilvania si intre celealalte provincie ale Monarckiei austriace, pent-uca inalta dieta, unu jugu de pamentu in Tran­silvanii nu póte ti ingreuiatu totu cu aceiaşi cifra do contri- butiune, cu care póte fi acest’a ingreuiatu in alte provincie ale monarchiei austriace. — Nu putemu inalta dieta se asoeptamu neci o usiurare pentru poporulu transilvanianu dela consiliulu imperiale, — daca noi nu vomu voi, séu mai bine dicundu vomu arnana tramiterea deputatiloru noştri la consiliulu im­periale, pentruca nefiindu representata Transilvani’a in consi- liulu imperiale, nu se afla nime, care se descurce si se in- formédia pre inaltulu consiliulu imperialu despre corelatiunile Transilvaniei. Deci eu in principiu inalta dieta me dechiaru cu totulu pentru reportulu comitetului dietale, intr’acolo, câ adeca fóra intardiare dupa modalitatea propusa se pasiésca inalt’a dieta la alegerea deputatiloru pentru consiliulu imperi­ale si aceştia fora intardiare se merga io susu. In acesta no vedu ea nici o prejudecare a biletului de mana ala Maiestatii sele, prin care adeca deciderea modalitatii alegerii deputatiloru ia consiliata imperiale s’a retienutu pentro poterea legislativa a Transilvaniei, respective pentru diet’a Transilvaniei si pentru Maiestatea sea, pentruca chiaru iu prea inaltulu reseriptu, prin care au venita acuma provocare acesta se dice limpede, ca deorece desbaterea, deciderea, si aducerea unei legi in pri- vinti’a modalitatii alegerii de deputati la consiliulu imperiale ara pofti unu tempo mai indelungatu si de orece consiliulu imperialu de presinte ’si tiene siedintiele sale in Viena si de ore ce are se* pertraptedie budgetulu si drumulu de feru; asiá este de necese, câ Transilvania se fia representata in conşiliolu imperialu. Din acestea motive purcediendu Maiestatea sa, ne provo’ca ca ad hoc, adeca pentru acoma se alegeam depotati pentru eonsiliulu imperialu dopa modalitatea indicata de Mai­estatea s a , lasanduse propusetionea a patra ne atinsa. Eu nu vedu prin acésta procedura nici unu picu de prejudecare a acelui dreptu alu Transilvaniei, câ adeca la tempulu seu se se aduca unu articulu de lege pentru modalitatea alegerii deputatiloru Transilvanieni la consiliulu im­periala. Ce se atinge de unele reflesiuni ale D. deputata Schnell, ca densulu dice ca este in contra ori cărei precipitări, eu dicu ca aci nu este vorba de nici o precipitare, pentru ca daca inalta dieta va primi provocarea Maiest. Sale si dupa modalitatea ce sau propusu din partea comitetului dietale va pasi la alegerea deputatiloru imperiali, acest’a nu pociu eu din partemi nici decumu seo privesca de precipitare , dara cu moltu mai pucinu póte se sté cealalta objectiune a D. depùtatu Schnell, ca do’ra s ’ara afla o partida chiaru in consiliulu imperialu care se iin- pugne legalitatea alegerii deputatilora Transilvaniei, pentruca acesta este curatu dreptalu dietei Transilvaniei. Eu credu inalta dieta, cumca in consiliulu imperialu infaciosiarea deputatiloru Transilvaniei va fi bine ven ta eu credu inalta d ie ta , cumca noi câ representanti ai poporului, câ locuitori ai Transilvaniei, ca civi austriaci, se avemu de o parte în­aintea ochiloru interesulu poporului, eara de alta parte consolidarea iotregei monarchie austriace. —

Inalt’a dieta! la obiectula ce ne sta ina in te , adeca la tramiterea deputatiloru Transilvaniei la senatulu imperialu privescu tóté provintiele marei manarchii a u s tr iace , privesce cu deosebire inalt’a dieta, regatulu Ungariei, Croaţia Si Bohemiea. ~ Pasulu acesta alu inaltei diete este de mare insemnatate pentru consolidarea si pentru realisarea ideii unitatii reale a intregei monarchii austriace. Eu dicu din partemi pe basa a- cestoru motive, câ se nu amanamu astu obiectu urginte, ci cu anima plina de multiamita si loialitate catra Maiestatea S’a se primimu repor- tola comitetului dietale si fora intardiare se pasima la alegerea deputa­tilora in consiliulu im peria le , câ aceştia înformanda pe senatula impe­riala se póta midiuloci usiu ra rea cuvenita pentru poporulu Transilvaniei.

(Bravo !)

In giurulu Brasiovului a proruptu bol’a de v ite , ce se face cuuoscutu ou acelu adaosu, ca pentru a încungiura lăţi­rea mai de parte a bolei acestei stricatióse sau luatu meeu- rele politiano-veterinare, cari sub grea pedépsa se poruncescu a se observa. Magietratulu u. si d.

Brasiovu in 24. Oot. 1863.S i b i i u. (Multiumita publica.) Dein partea suscrisului

se aduce cea mai mare multiumita demnului de stima Domnu Josifu Mog’a , jude prooesualu in cerculu Ariesiului pentru marinimós’a fapta* ajutandume pre anulu scolastecu 1862/3 cu 50 fi. v. a Georgiu Vlasa, m, p., iuristu in alu II. anu.

De lenga T a r d ’a 4. 0<H. s. v. RÉFLECSE cat^â DIETA. Noi cei departati credéamu, ca lamura inteligintieloru, cari se afla in dieta, ceia, ce vre a întări, refuta, esprima are a face pe o câle iuridico raţionala, cu incungiurarea a cei mai mici vătămări si atingeri de persóne. Asia nu numai ne miraramu, dara ne si scandalisarama in D. Binder, carele lui Brana de Lemény in. sedinti’a a 31 din 19. Septembra respundiendui, nu numai întrebarea: Haben sie etc. fora cata de pucina deducere r a ­ţionala séu iuridica o numésce c e a m a i negióba; ci cu o arogantia , eu o necercumscrisa putere de Dictatoru isi da si osenditórea sea judecata, ca u n u ia , carele pone p asia în trebare , a r fi tţemnu a se depune, si suspenda dela votu. Bara altulu totu din centru, candu deputatii romani ceru numai partea loru diu ceea ce aveau romanii inainte de in trarea ospetiloru sasi aici, si sau donatu sasiloru împreuna cu rom aqiloru , si astadi se recunpsce prin legea egalitate* pronuntiata de M onarculu , si s ’a acceptatu si de ca tra dieta , dice: ad. ca romanii sapa sub privile- giele seculare ale natiunei sase, şi salva yeniş, ca nu lisu legate scau- nele de siediutu.

Atat’a maniera de civilitate! Déca cu unii omeni de aceştia neci acumu imperatia lui Ddieu nu va se vina la noi, apoi numai scimu, cura si candu va veni? De altmintre pe apşratorii sine ira a causeloru pro­prii, fia acelea ori ca re , ei stimarou, din tóta aniina, curau pe III. seaD. Episcopu Fogarasi, carele in contra emendamentulai Esc. Sale Metr. Siulutia aparâ limb’a magiara.

Dlora depu ta ţ i! Pentru pagubitiósa administrare a iustitiei, déca inquisitorii si judecătorii nu pricepu limb’a martoriloru, ve mai descoperă si ea una esempla tris ta , intemplata si la noi, intre alte multe nenume- rate.

In Comitatulu T n rd e i , satulu îndo ia , cama de pela 1808 incóce nefolosinduse Posessurii de dreptulu crismaritulai, au vendutu si au ferta rachiu cine au vruta pona la 1853 candu sătula face limităiie, câ se Uene namai upa chrisraa, si acésta in folosolu scolei. Posessorii (trediti prin unu Puskás János romanu renegata fosta odorbireu Ia Baronii Jósika ia Micusiu, acuma locaitoria in Indolu , carele si elu deschisese crisma pe sama sa in contra vóei sa tu lu i , si neput^nduo tienea a aler­gată indata la ajutoriula Posessoriloru) oprescu comuna in eeser- citiulu crismei. Procesulu se perde la oficiulu pretorialu. IndolulB isi câştiga uiai din 20 sate vecine atestate despre aceea: ca in Indolu anulu 1848 a aflatu libera vinderea beuturei spirtuóse, ca estp rondu de omeni n’au pomeniţii crisme domnesci in îndoia , cu care mişca caus’a la ofici- ulu de prefeptura in Clusiu. De unde in 1856 se tramite spre incuisi- tiune unu Ebner, carele nu scia ana iota neci romanesce neci unguresce, ba dupa încercarea facuta neci latinesce.

Cărui i se da din Turda: de talmaciu una D. K., un romann pretinu de cruce al lui Puskás János. Carele (greulu pamentulai de inelei) ponendu si întrebările dupa placd (ca D. Ebner era nu rnai multa facie ca martorii de catu unu stana de pétra;) apoi fasiunile martoriloru ro ­mani si unguri asiá cu succesu buna le a talmacitu lui Ebner in limVa germana, si le a pusu Ia protocolu , carele firesce la subscrisu cu mar­torii si antistiile sa te lo ru , in catu la prefeptura din Clusiu in 7. Iuliu 1856, Nr. 5660 s ’a judecatu intre alte puncte anulu asiá: Aus den mit den Nachbargemeinden gepflogenen Erhebungen geht alierdings hervor: Dass die lodoler Insassen gerlngc quantita ten ausW ein oder Branntwein sowohl in 1848 als friiher und spáter aufliegende Gâşte verkauften. Ea ju ra pe Dumnedieulu cela via, ca acésta mărturiile n’au tlisu. Asiá In- dolulu a perdutu crisma pana in diua de a s ta d i , daca a tu n c i , candu D. Ebner scia romanesce na se intempla. Apoi dela J. Locotenintia de a- tunci neci schimbarea nedreptei judecaţi , neci licenţia a se face alta incuisitiune pe lenga tóta staruirea nu s ’a dobanditu. ! 1 !

Cu profunda durere dara se leagă de nobil’a anima si sufletu alu stimatiloru Părinţi ai patriei , de a nu lasa inca in dieta presenta ne luata in bagare de sama , si nevindecata aceea nespusa stricatiune morala si materiala, care se face poporalai prin regalatulu crisma ritul ui concesu fostiloru Domni de pamentu. D a, ande na se afla astadi satu, se na fia inaudatu de Israeliti? — Indolu astadi namai 5 crisme are, unde se prada peste ana alteram tautain pe cata e darea statul ai. Candu apoi întruna s t a t a : merge asiá ca altcumu na se pó te , numai bani si éra bani, ori cumu si ori de aode? lucri bonus odor etc. (cacr miile cele multe, care le platesca proprietarii de masioi, se tragă na din pung’a loru, ci ca alte dari din preana depe grămădii poporului pona in tr ’una bana) proh dolorl acolo e la asia peirea si pentra seracile albine, dara conseqaenter ai pentru amaritula si nefericitul u st upa,

392

Mai vine inca a se lua in dirâpta consideratiune, Cu precum se ferbe vinarsulu astadi, se afla subtrasu castigulu si traiulu vieţii deia gurile miiloru de seraci, veduve si orfani, a caroru strigare a adiunsu la ceriu, si s’a derivatu singuru in pungile milioneriloru proprietari de masiai. Ore Parentii patriei n’ar pote afla ceva midilocire a se pote ferbe rachi’a si de cotra cei seraci in căldări mici, ca statulu inca se nu remane fera castigu. Caci si pona acumu nu numai accisulu, ci ma multu modalitatea fertului le sta in cale.

Dar’ ore procese decise su absolutismu, si constitutiunea din da cu bardâ si câ celu de susu nu s’ar pote renoi, câ se caute adeverulu si dreptulu,-unde se aila, ca Domne ce dauna mare publica e acesta, candu o scola se afla despoieta de unu dreptu pentru conservarea s’a, si acesta io favorea unui masinistu s6u proprietariu , care apoi imple sătula de erisme si cu ele de demoralisare ! *Videant 1 ne! S. V.

A u s t r i ’a V i e n ’ a. O d e p u t a t i u n e d i n B u c o v i n a avu audientia in 15. Octomvre suptu conducerea capitanului locutiitoriu alu tierei cav. de H u r m u z a c h i , care aşternu rogamintea dietei bucovi- nene pentru subvenţionarea fondului de desgreunarea pamentului, si primi dela Monarchulu resolatiune mangaitore, ca se va luâ cererea loru in drepta consideratiune.

D e l a s e n a t u l a i m p e r i a l u vomu publica in namerii vii­tori ceea ce ne interesedia si pe noi; pana acumu n’avemu de regis- tratu, decatu numai proiecte si desbateri general;, la ean ai noştri inca nu luara parte.

Mai. S ’a a binevoita a iertâ imprumutulu data catatiei Bistritia in an. 1850 de 6000 fl. si imprumutulu datu in 1857 pentru ajutorarea celoru dearsi din cas’a statului ’lu mai aaiana cu trei ani dela termi- nulu replatirei; de asemenea gratia s’au facutu partasie si alte comune sasesci. —

Cancelariulu aul o. NâJasdy merge cu concedia la Biaritz spre a’si readuce soci’a din scaldele franceze de acolo, de unde va trece la Parisu spre a’si cautâ durerea de ochi la medicii de acolo. V. Cancel. Reichenstein va remane in locui. Jurnalele magiare inse vari6dia scirea, unele dicu, ca C. Nadâsdy va ocupa loculu contelui Forgaciu si Reichen­stein se remana pentru Ardealu. Ministrulu de comerciu gr Wickenburg la cerere fu dimisionatu si denumitu senatoru imp. in cas’a de susu pe vietia.

Imprumntulu celu nou de 96 milione , are prospectul, bunu dar „Peşti Naplo“ pledusa, câ 30 milione se se primesca câ imprumutu alu Ungariei, ca atuncea s’aru impartasi la obligaţiunile emise si privaţi si dieta lâr primi asuprasi. —

Ministrulu de finanţe a propusu ad. casei ablegatiloru unu imprumutu nou de 96 mii. fiorini v. a. Diu acestea: 1) 30 mili(5ne se se intrebuintieze pentru ajutorirea celoru lipsiţi dia Ungari’a ; 2) 34 mii. pentru acoperirea deficitului (a sumei, cu catu fura mai puţine veniturile, decatu spesele statului, 3) 12 mii. pentru stringerea baniloru de arginta , si 4) 20 mii. pentru reducerea chartieloru de saline (ocne). In privin- ti’a celoru 30 mii. pentru Ungari’a aflamu in ,,Const. Oesterr. Ztg.“ urmat(5rea specializare: pentru clădiri straordinare de drumuri 200,000 fl., pentru clădiri straordinarie de apa 1 mii. 300,000 pentru proprietarii mici (tieranii) loviţi mai greu de nerodirea campuriloru câ antecipari de camatuitu : a) pentru semenaturi de t6mna 6 mii. 500,000; b) pentru semănături de primăvară 3 m ii.; c) in bani gat’a pentru cumpararea vi- teloru de lucru si de folosire 8 mii. ; d) in bani gat’a fara determinare premergattfre a iutrebuintiarei loru 11 mii. ; e) pentru ajutare 1 mii. In fine cd imprumuturi camatuibile la societati si comune pentru de a faoe fosele (drumuri de tiăra) si drumuri de feru , de a regulă riuri, de a secă bălti etc. cu totulu 5 mii. fl., va se diea sum’a mare 30 mii. fiorini.

Din afara inca n’avemu de registratu fapte, numai o impregiurare o atingemu, ca in 5. Novembre se deschide corpulu logislativu in francia in 17. in Italia si totu in Novembre 15 si in Romani’a. —

îndrept.: in Nr.tr. remasara mulţi erori: corege: ecsunda, cubent; câ se etc. __________

TELECiRiiHULU„ GAZETEI TRANSILVANIEI. “

B u c u r e s c i , 24. Oct. 9 ore 50 miu. inainte ; sositu in 24, 9 ore, 59 min. după amediu, si primitu in 25. Oct. demanătia. —

Ministeriulu s’a schimbatu si compusu astufeliu: M. Cogalniceanu ministru presiedinte si de interne, Sleeghe de financia, Istoriculu A. Papiu Ilarianu de justitia, Generalu Jachovachi de resbelu, N. Rosettu Balanescu la esterne, Dimitriu Bolintineanu de cultu si instrucţiune pub­lica, P. Orbescu alu lucrariloru publice. Convocatiunea camerei e la osia. —

B u c u r e s c i , 25. Oct. 5 óre, sositu la 9 óre dupa. Cai conchiamata pe 3 Noemvrie.

Toii osenditii pentru delicte de presa sunt agratiati si tóle sele pendente de asemenea natura sunt anulate.

Monitorulu ne mai aduce rescriptulu Dotnnescu urmatoriu: A l e c s a n d r u J o a n I.

Cu mil’a lui Ddieu si vointi’a naţionala, Domau ] pateloru Unite-Romane.

La toti de faqia si viitori sanetate :Asupr’a reportului ministrului nostru secretaru dt

la resbelu ;Amu deeretatu si decretamu ce urméza:Art. I. Se creaza trei comandamenturi militare c

denti’a in Bucuresci, Jasi si Craiova.1. Comandamentulu Bucuresciului va cuprinde tó

pele aflate in Romani’a de dincóce de Milcovu pana ii Oltulu.

2. Comandamentulu Jasiului va cuprinde tóté t aflate in Romani’a de dincolo si

3. Comandamentulu Craiovei tóté trupele aflate < de Oltu.

Art. II. Atributiile comandantiloru acestoru cor mente si relaţiile loru cu ministeriulu si cu trupele < comandale voru fi. cele prevediute iu servitiulu interior tru generalii de brigádé si divisii si in servitiulu in con

Art. III. Pentru servitiulu comandamentului se va fia-caruia din aceşti comandanţi cate unu oapitanu s din corpulu de statu-majoru, dupa importanti’a coman lu i; la trebuintia siefii comandamenteloru voru mai pi cate unu oíiceru séu doi de ordonantia pana la grad capitanu diu armele de sub comaud’a loru.

Art. IV. Indata dupa numirea acestoru comandai positiile anterióre voru remane desfiintiate.

Art, V si celu din urma. Miuistru de resbelu este cinatu cu esecutarea ordonantiei de faqia.

Alecsandru Joan Ministru secretariu de stătu la despartiamentulu de re

Generalu FloreS’a mai deeretatu o scóla superióra de sciintie , co scop

forma profesori de sciintie matematicc, fisice si naturale penU nasie si a pregăti studenti la specialitati de aplicaţii seiintifice.

Asleptamu cu sele si publicarea proiecteloru pentru impr rirea tieranului , latirea basei legei electorali si unu proieptu , reguleze desmatiatur’a admisibilitatii la intrarea in oficie publice tului, ca pana candu nu va eesiste lege , ca cotari posturi nu ocupa decatu de parsone, ce posedu cn tare grâdu de invatietur dita prin atestate publice de institute, administratiunea si justiti voru totu schiopeta; proiectu pentru institutiunea generala obk si neamanat’a creare a unei universitati nationale; si atunci rom voru mai fi obiectulu baterei de jocu a natiuniloru mai ciocoie înaintate, ci voru demeri simpatiele, ce le doreseu, altufeliu ne ta nu. — *

Ba se se faca si nnu proiectu de lege stricta, ca neci chî: ranulu si tierana dela cutare terminu se numai póta trece in căsătoriei, pana candu nu voru posede cu tare gradu de perfecţii vertosu industriara; apoi atunci vomu crede, in viitoriulu fericire nemurirei gintei nóstre, altufeliu, va remané totulu ér numai in p pecharthia, sfara ’n tiéra spre ocara.

Nr. 4321 1863 civ.E D I C T U.

Dela magistralülu urbanu si districtualii alu Brasiovului câ nalu judecatorescu, se face cunoscutu, cumca plenipotinti’a lui Anken, in puterea careia érá indreptatitu a suscrie ca procuristu tlrm’a „fiii George loan in Brasiovu“ (Georg Johanns Söhne in Ki o cu datulu de astadi s’a stersu.

Brasiovu, 17. Octombre 1863.Magistratulu urbanu si districtualu, ca trib. judecat

Cursurile la bursa in 23. Octombre 1863 sta asia :Galbini imperatesci —Augsburg — —London — —Imprumutulu nationalu —Obligaţiile metalice vechi de 5 °i0Actiile bancului — —

_ creditului — —

- 5 îl. 39 c- 112 „ 25 ,- 112 . 50 .

3545

81 75

788; - ; 185 m 60 .

Obligaţii desărcinării pamentului in 13. Octombre 18i Bani 74- — — Marfa 7 50

Redactoru respundietoru

J A C O B U M U R E S IA N U .Editiunea: Cu tipariulu lui

J O A N N E GÖTT.