Click here to load reader

Figuri ale textului ale textului anteic... 77 Figuri ale textului antetc seama de aceastd decidere meritd si imbitrAneasci gi si moar6. Istoria literari romAneasci iqi triiegte pre-zentul

  • View
    33

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Figuri ale textului ale textului anteic... 77 Figuri ale textului antetc seama de aceastd decidere...

  • nteIIXTUtU AATTffC $r&{JRI

    GQ IDEEA EURoFsANII{MKIUIr1,rt8I!,rSB1E$ Crrncl. !!M.riI

  • Donrx Poppscu

    Figuri ale textului anteic

    'AAIDEEAsuRoPEANX

  • Cuprins

    Dorin Popescu / Dincolo de nisipurile migcito ate.........7Argument ................. 11 Intoarcerea din Faust: Eminescu................................. 1b

    1. Ispita intoarcerii permanente sau Mirturii despre noi............ ................ lb 2. PlAngeri despre eminescul bitrAn..................... 2g 3. Intoarcerea din Faust. intAlnirea cu fiul ritdcitor, substantivul.............. ............ 84 4. Amurgul agorafob. Textul thanatic, thanatotextul, minoratele fiinlei .........42 5. Despirlirea de Eminescu. Infernul sisific imblAnzit de cuvinte ...........4g 6. Toatd omologarea mea culturali tine de Eminescu. ............ .......... b8 7. Eminescu la Cerniuli: singur printre striini...60

    Noica. Obsesia de grad zero ........................ ............... 6b 1. Noica. O arhitecturi literari ............................. 6b 2. Constantin Noica. tn ciutarea unui sceptic md,ntuit.... ........ 100 3. Marta Petreu qi culpele etice ........ ..................I25 4. Exegeza atinge nivelul tentaliei hermeneutice. Noica gi migcare:a legionard,, o abordare pre-hermeneutici..... ........ 181

    Un eres neinleles - Marin Mincu ............I87 1. Textul, pumn anteic cu minugi de box............ l-Bz

  • Donrx Poppscu

    2. Exilul 9i impiri!ia. Docentissimi ................... 140 3. Un eres neinleles - Marin Mincu .................,.I42 4. Marin Mincu. O evocare. ................I47

    Upercutul cu surdini .............. lb1 1. De ce nu mai mutileazi Alcibiade statui ........ l"b1 2. Sunt cel mai frumos din oragul acesta! ...........Ib4 3. Din cornul abundenlei ne fericesc Ai curg...nazigtii..... ........Ib7 4. Eunuciile egecului ......... 160 5. Trepddugii cu floare de crin ........... 163 6. Politropiile omului de arme ........... 166 7. Eresuri ......... 120

    Tomis, Constantiana, Kristenge ............ ..17g L. Cenacluri sub sigeti otrivite la Tomis............ 1ZB 2. Spatiul tomitan. Frigul, frica gi mdmdliga fierbinte. Zilele 9i noplile unui cenaclu intdrziat ........... 1gg 3. Kristenge. Cine aduce capul fiarei ia tot ......... 1gB 4. O istorie neromanlatb a Ligii Studenfilor din Universitatea Ouidius.... .............. 196

    Acasi - Nordul extrem, Bucovina.. ........... 1gg 1. Capcanele unei dileme: culturd majord, uersus culturd minord. in RomAnia post-europeani ........ ......... 1gg, 2. Bucovina - de la Nord extrem la drumul citre sine al culturii romAne..... .........209 3. Decalogul ontologic al literaturii Bucovinei. Ipotezb. de lucru: Bucovina, poema polimorfd a insingurdrii.............. .........2L2 4. Pacientul poetic din Salonul de reanimare s-a ridicat 9i umbl5... ........2Is 5. Bucovina nu a avut vreme si fie macerat5" de malaxorul care destramd eroi gi traditii .............220

    Ivo Andri6. Podurile din Sarajevo ............. ..... _........... 227

  • 277 Figuri ale textului anteic

    1. Ivo Andri6. Posibili urmd culturali romAneasci ............... .........227 2. Podurile din Sarajevo gi podul de peste Prut......... 3. Tulburiri de recuperare a identitS"fii literare/culturale in Balcanii de Vest .................. 245

    ,Postfat6... ...............255 '.Indice alfabetic de titluri ........259 Studii critice, articole gi eseuri (selecfie). Tabel cronologic. ......26I

  • INTOARCEREA DIN FAUST: EMINESCU

    1. ISPITA INTOARCERII PtrRMANENTE SAU MARTURII DESPRE NOI

    Motto: ,,Mai intd.i de toate este td,cerea, iar td,cerea face oprire, oprirea face umilin{d. gi pld.ngere, iar pld,ngerea face fricd,, qi frica face smerenie, sme- renia face socoteald, de cele ce uor sd fie, iar acea socoteald face dragoste qi dragostea face sufletele sd, uorbeascd, cu tngerii. Atuncea ua pricepe omul cd, nu este departe de Dumnezelt".

    Inud,{d,turile lui Neagoe Basarab cdtre fi,ul sd,u, Teodosie

    A mai spune ceva de pre^t dup5. ce s-a spus totul este o tristefe a spiritului tAnir. Inalli cu greutate o cocioabl de lut gi descoperi ci alfii au zidit inaintea ta palate. Nidijduiegti 9i disperi, inlelegi gi taci, lisAnd cuvintele s[ moari in tine. In fiecare furie neconsumati a omu- Iui de cuiturl tAnir agonizeazd cAte un eminesc. Acesta este tragismul gi aceasta salvarea - c[ o agonie singula- rd ajunge si rezume identitatea unei culturi: Eminescu intre disperarea de a se fi spus totul dinainte de tine gi

  • DonrN Poppscu

    nevoia de a demonta un mit prin simplul recurs la argu- mentul It)L,,NLt".

    in cultura romAni, funclia lui Eminescu este una agonic6. Faptul cd Eminescu agonizeazh inc6. este un semn ci poate agonrza pentru noi, ci poate noi suntem personajul de la celilalt capit al vielii lui. In fala mog- tenirii lui radicale, nu poli fi un simplu primitor de bu- nuri. Nu-i po!,i ,,mullumi frumos" prin referinle gi com- pasiune, admiralie sau prigoani.

    Nu-i poli prostitua mesajul ,,interpretd,ndu-I critic". Ai fi doar un disperat in cultura romAn5., un altul in plus. Jumitdlile de mdsurS. cu care il apreciem gi cAnt6- rim dovedesc neputinla noastrl de a-l primi integral, ca pe o ploaie purificatoare cu leclia ei cu tot.

    Generalii mai vechi au incercat un demers indriz- ne!, cu rentltate mu$umitoare: ancorarea lui in poves- te. Strldaniile lor, sfArgite intr-o blAndi impicare cu mitul, ne-ar indrepti{i la un somn provizoriu: mdsurii exacte a cuvintelor lui i s-a r5.spuns cu mS.sura exacti a locului sdu, lecliei sale de dragoste - cu un mereu innoit testament de fidelitate gi fiecare vers din versul siu pare sd ne fi cutremurat indeajuns. O mereu mogteniti stare de veghe ar fi trebuit si ne permiti gi un ceas de rdgaz; in fond, memoria se mai gi mogtenegte uneori gi fiecare generalie are dreptul sd nu fie rizboinici, daci celelalte au fost. Obiqnuinla cu starea de lupt6 e gi ea, paradoxal, un semn sigur al sl5biciunii omeneqti.

    S-a produs insi in rela{ia impicatl a vielii spiritu- lui romAnesc cu eternitatea o rupturi istorici gi aceasti rupturS obligd la reformularea unor intreblri radicale. Literatura romAni gi prezentul istoriei ei suferi exer- ciliul gi proba vidului de incredere. Se surpi cu zgomot modele, se ucid pe sceni eroi gi se inva!5 la pre! redus lectia urii. O literaturi care nu.ia in seami gi nu d5

    16

  • 77 Figuri ale textului antetc

    seama de aceastd decidere meritd si imbitrAneasci gi si moar6. Istoria literari romAneasci iqi triiegte pre- zentul intr-o adAnci gi gribiti metamorfozi gi inima ei, Mihai Eminescu, poate redeveni bitaia de aripd a pIsS- rii care-a uitat si zboare sau expresia ultimd a cAntecu- lui sdu de adio. in acest proces de anvergurS, generalia tAnir6 este gi inculpat gi acuzator gi martor gi grefier gi judercitor.

    IntAlnirea culturali cu Eminescu este examenul pAni acum amAnat pe care poporul romAn il poate da in clipa adAnci de supremd sinceritate gi riscolire. Ci judecitorul sd.u este generalia tAnird (care lasd spiritul liber) ne gribegte si ne bucure.

    Acest demers este m[rturia mea in procesul neofi- ciahzat al Poetului 9i al limbii romAne. O declaralie de dragoste fdcuti in ceas de rlzboi. Un loc comun din care si pricep gi eu mecanismul malefic qi tAmp prin care un poet poate si moari in cetate. Cu funclia gi cu leclia lui vreau si mi intAlnesc pAni nu mor la masa tlcerii.

    Leclia cea mai inalti Ia care are acces sufletul ro- mAnesc prin Eminescu este agonia, nu disperarea. A fi disperat este o stare de spirit, a fi agonic - o stare de spirit gi o atitudine fa!5. de ea. Disperalii pot muri gi pot ucide, agonicii ne lasl gi pe noi neterminall. Eminescu agonicul ne invafi ci n-am ajuns atAt de adAnc in agonie precum ne place si credem. Miile de fiIe ale Caietelor sale sunt mlrturia inalterabilS a pietrelor pe care pi- cioarele noastre trebuie sd calce pAni la stele. Iubirea surpati de tristele gi moarte (,Totugi este trist tn lume'), dragostea pentru Citiline nemerituoase gi crude (,,Ca douadd, de ce suflet std. tn pieplii unei rochii') ceasurile osAndei de la margine de lacuri (,In zadar agtept qi sufd,r / L6.ngd lacul cel albastru / Incd.rcat cu flori de nufd'r') gi cele de incircatd ardere (,,5-ascult de glasul gurii mici

  • Donw Poppscu 1B

    / O ord. gi sd, mor'), toate tonalitdtile registrului mirtu_ risesc indeajuns despre descurlul care trece prin cultura romAni. CAnd Eminescu pigegte descul! printre cuvinte gi cuvintele colluroase reugesc si-l rdneasc5" nu se in_ tAmpli nimic tragic. Eminescu sAngerAnd la picioare gste glnresia sinteticd a nevoii de suferinld in culturi. Indoiala, increderea gi sfiala, tristefea gi suferinla lui Eminescu in iubire depigesc ideea clasici a nevoii dejertfd exprimatd de zidirea Anei gi sunt o mirturie mai elevatd decdt cea consacratd deja pentru un mit pre_ma_ nolic al durerii in literatura romAni.

    Mai convingdtor decAt Socrate care merge descul! ,,pe llisos tn su,s", Fminescu este, prin agonie, adic6 prin leclia sa cea mai inaltd, un socrate descult .ur" .r.i r-u obiqnuit cu spinii. Dar ceea ce este socratic in vocatie nu mai este socratic in destin, cEci, iatd, Socrate moare bAnd cucut5, impdcat cu sine gi cu cetat ea, iar celilalt - agitat, violent, neiertitor. Acuzator, poate (aidoma Fiului de pe cruce, cu glasul sfAgiat gi indoit: ,Doo*nq Dumnezeul meu, de ce m-ai pdrdsit?,). Moartea un,ria probeazl' cuminlenia pdmd.ntului, cearalti aude tice- rea nendsculilor cdini ,,pe nend,sculii oarneni / curn ti latrd,". Cea mai mici senzalie de confort in infrigurarea cu-care-1 cdutim pe Eminescu ar fi o ruginoasi dovadi a faptului ci n-am inleres nimic din disconfortul lui. De aici leclia cea

Search related