DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE … · -Memoriu de prezentare- CRE Ș ... 8.Plan organizare de santier 9. Plan localizare proiect in raport cu limitele ariilor naturale

CREȘTEREA ACCESIBILITAȚII PRIN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE ACOSTARE

IN COMUNA JURILOVCA, JUD. TULCEA DOCUMENTATIE AVIZE

1

“CREȘTEREA ACCESIBILITAȚII PRIN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE ACOSTARE

IN COMUNA JURILOVCA, JUD. TULCEA ”

Martie 2019

DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU - Memoriu de prezentare-



3

B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE 1. Borderou 2. Memoriu de prezentare

B. PIESE DESENATE 1. Plan de incadrare in zona 2. Dispozitie generala lucrari propuse 3. Plan de situatie retele de alimentare cu apa si canalizare 4. Cheu vertical, zid cornier si grinda coronament. Cheu pereat cu dale din beton. Sectiuni tip 5. Cheu vertical tip estacada. Sectiuni tip 6. Sistem rutier parcare. Alee pietonala. Sectiuni transversale tip. Banci. Detalii. 7. Vedere in plan structura de acostare 8.Plan organizare de santier 9. Plan localizare proiect in raport cu limitele ariilor naturale protejate

C. ANEXE 1. Certificat de Urbanism nr. 2 din 09.01.2019 2. Formular standard ROSPA0031 3. Formular Standard ROSCI0065



Cuprins

1 DENUMIREA PROIECTULUI

2 TITULAR 2.1 Numele companiei 2.2 Adresa poştală 2.3 Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet 2.4 Numele persoanelor de contact

3 DESCRIEREA PROIECTULUI 3.1 Rezumatul proiectului 3.2 Justificarea necesitatii proiectului 3.3 Valoarea investitiei 3.4 Perioada de implementare propusa 3.5. Descriere a caracteristicilor fizice ale proiectului, formele fizice ale proiectului 3.6 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora 3.7 Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă 3.8 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei 3.9 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente 3.10 Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare 3.11 Metode folosite în construcţie 3.12 Planul de execuţie 3.13 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate 3.14 Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare 3.15 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului 3.17 Alte autorizaţii cerute pentru proiect

4 DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE

5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI 5.1 Distanta fata de granite 5.2 Localizarea in raport cu patrimoniul natural 5.3 Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale

mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii 5.3.1 Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente

acestuia 5.3.2 Politici de zonare şi de folosire a terenului 5.3.3 Areale sensibile 5.3.4 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI

A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu: 6.1 Protecţia calităţii apelor 6.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul 6.1.2. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute; 6.2. Protecţia aerului: 6.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri; 6.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă; 6.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 6.3.1 Sursele de zgomot şi de vibraţii 6.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 6.4. Protecţia împotriva radiaţiilor: 6.4.1. Sursele de radiaţii; 6.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor;



5

6.5. Protecţia solului şi a subsolului: 6.5.1 Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime; 6.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului; 6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: 6.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; 6.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor

protejate 6.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: 6.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de

monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele;

6.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public;

6.8 Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

6.8.1 Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;

6.8.2. Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate; 6.8.3. Planul de gestionare a deşeurilor; 6.9 Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: 6.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse; 6.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor

de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.ospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi periculoase

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității.

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

9. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI /PROGRAME /STRATEGII /DOCUMENTE DE PLANIFICARE

10. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE SANTIER

11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE

12. INFORMATII PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 12.1. Descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar,

precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului 12.2. Numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar 12.3. Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona

proiectului 12.4. Informatii privind relatia proiectului propus cu managementul conservării ariei naturale protejate

de interes comunitar 12.5. Estimarea impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală

protejată de interes comunitar

13. INFORMAŢII REFERITOARE LA PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE ACTUALIZATE

14. ANEXE SI PIESE DESENATE

15. BIBLIOGRAFIE



6

MEMORIU DE PREZENTARE

1 DENUMIREA PROIECTULUI „ CRESTEREA ACCESIBILITATII PRIN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE ACOSTARE

IN COMUNA JURILOVCA, JUD. TULCEA” 2 TITULAR 2.1 Numele

COMUNA JURILOVCA

2.2 Adresa poştală Adresa: Str. 1 Mai, nr.2, localitatea Jurilovca, judet Tulcea;

2.3 Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet Tel: 0240563797; Fax: 0240563799; E-mail: [email protected]

2.4 Numele persoanelor de contact Primar Ion Eugen

2.5 Proiectant S.C. TPF INGINERIE S.R.L., Bucuresti Adresa: Bd. Al. I. Cuza, nr.44, et.4, ap. 10B, Sector 1, Bucuresti, Romania Tel: 0756044515 Fax: 0369.815764 ONRC: J40/5420/2010 CUI: RO 26985401

2.6 Consultant protectia mediului: Pana Angela Simona - Elaborator studii protectia mediului (inregistrat in Registrul Naţional Al Elaboratorilor De Studii Pentru Protecţia Mediului, poz.480)

3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT 3.1 Rezumatul proiectului

Obiectivul general preconizat a fi atins prin realizarea investitiei este dezvoltarea durabilă a comunei Jurilovca, prin gestionarea eficientă a resurselor locale si valorificarea avantajelor zonei.

Se are in vedere valorificarea potentialului turistic al zonei, prin realizarea unor lucrari de imbunatire a transportului pe apa atat pentru turisti cat si pentru localnici, prin atragerea de



7

fonduri europene aferente unor programe specifice, dar in care sunt eligibile doar lucrarile de infrastructura.

Ulterior, se vor realiza si alte facilitati pentru turisti constand in lucrari de suprastructura de tipul cladirilor (restaurante, terase, etc.), pentru care beneficiarul va face demersurile necesare de obtine a finantarii din alte fonduri legal constituite. Precizam ca lucrarile de suprastructura nu se pot realiza decat dupa realizarea lucrarilor de infrastructura din prezentul proiect.

Prin urmare, prezenta investitie cuprinde doar lucrari de infrastructura, enumerate in continuare. - Lucrari hidrotehnice - includ:

• Lucrari de terasemente si umpluturi pentru reprofilarea si aducerea la cota a teritoriului denumit Insula

• Lucrari de terasemente si umpluturi pentru aducerea la cota a capatului Sudic al Peninsulei

• Amenajarea de cheuri verticale pe o lungime de 106, 5 m • Amenajare de cheuri pereate pe o lungime de 454 m pentru partea de peninsula si de

215 m pentru Insula ; • Amenajare de cheuri tip estacada pe malul Vestic al Insulei, pe o lungime de 98,6 m • Dotarea cheurilor astfel create cu accesoriile necesare (cofrete de utilitati pentru nave –

apa potabila si energie electrica, binte pentru nave, amortizori pentru preluarea socurilor de la nave, ancastramente pentru reazemele pasarelelor de acces la structurile de acostare, etc.).

• Amenajarea unei rampe inclinate pentru ridicarea / lansarea la apa a ambarcatiunilor mici (<15 m)

• Lucrari de cresterea adancimilor prin dragaje a canalelor de acces din Lacul Razelm • Achizitia si montarea unor structuri plutitoare de acostare – vor fi achizitionate 3 structuri

de acostare cu o capacitate de 12 nave / buc. si 9 structuri cu capacitati de 2 nave fiecare.

Amenajare drum, parcare, platforma de beton si imprejmuire • Amenajare drum de acces – din strada Portului

Amenajare parcare si platforme de circulatie autovehicule si pietoni, semnalizare rutiera Lucrari retele electrice exterioare – asigurarea alimentarii cu energie electrica a navelor acostate si iluminat exterior;

• Lucrari de racordare la postul de transformare din vecinatate ; • Lucrari pentru iluminat perimetral ; • Lucrari pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica a ambarcatiunilor si a

viitoarelor terase (terasele nu fac parte din acest proiect) ; • Lucrari pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica statiei de pompare apa uzata.

Lucrari retele de alimentare cu apa - utilitati la nave, canalizare menajera si canalizare pluviala;

• Lucrari retele de alimentare cu apa pentru asigurarea alimentarii cu apa a ambarcatiunilor si a viitoarelor terase (terasele nu fac parte din acest proiect) ;

• Lucrari retele de canalizare menajera pentru colectarea apelor uzate de la viitoarele terase ce vor fi amplasate in locatie (terasele nu fac parte din acest proiect) si transportul lor in reteaua publica de canalizare a localitatii Jurilovca;

• Lucrari retele de canalizare pluviala pentru colectarea apelor de pe suprafata parcarii si a drumului de acces, posibil infestate cu hidrocarburi, si transportul lor intr-un separator de hidrocarburi fara bypass in vederea epurarii conform NTPA 001/2002 si evacuarea acestora in canalul navigabil ;



8

Lucrari pentru executia pasarelei : • Lucrari de terasemente • Executie fundatii pasarea compuse din piloti forati si radier din beton armat • Executie structurii metalice a pasarelei • Executie cale de circulatie si a mainii curente

3.2 Justificarea necesitatii proiectului Investitia privind "Cresterea accesibilitatii prin dezvoltarea infrastructurii de acostare in comuna Jurilovca, judetul Tulcea" este in conformitate cu "Strategia de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii" (SIDDDD) aprobata prin HG nr. 602/2016. Dezvoltarea infrastructurii de acostare in comuna Jurilovca contribuie la atingerea urmatoarelor obiectie strategice al Pilonului II al SIDD DD - "Imbunatariea economiei" prin fructificarea potentialului specific al localitatilor din Delta Dunarii, printre care si potentialul turistic. In legatura cu acest obiectiv, strategia subliniaza necesitatea imbunatirii facilitatilor de acces si transport, in special pe apa. Crearea de locuri de munca, ridicarea nivelului de trai al populatiei din localitatile din Delta Dunarii sunt consecinta fireasca a dezvoltarii activitatilor economice, care, la randul lor, presupun existenta infrastructurii de baza aflata in responsabilitatea autoritatii locale. "Master Planul pentru turismul national al României 2007 - 2026" atrage atentia asupra faptului ca, din punct de vedere cantitativ, facilitatile de cazare sunt suficiente, problema dezvoltarii insuficiente a turismului in Delta Dunarii fiind mai degraba legata de lipsa facilitatilor de acces si a infrastructurii de agrement conexe. In prezent, singurul punct de acostare existent in Jurilovca este actualul port turistic, de unde pleaca zilnic ambarcatiuni spre Gura Portitei si Delta Dunării. Portul are o capacitate de 80 de locuri de acostare pentru ambarcatiuni, insuficiente in raport cu cererile primite de catre autoritatea publica locala din partea localnicilor si a turistilor pentru închirierea spatiilor de debarcare. Extinderea infrastructurii de acostare va contribui la dezvoltarea activitatilor de turism si conexe pentru care localitatea prezinta un potential semnificativ. Faţă de cele menţionate mai sus, considerăm că investiţia propusă este necesară şi oportună. 3.3 Valoarea investitiei

Valoarea estimata a investitiei ( exclusiv TVA ): 15.757.042 lei din care: constructii – montaj ( exclusiv TVA ): 9.955.296 lei

3.4 Perioada de implementare propusă; Durata totala a desfasurarii investitiei este de 12 luni, din care 8 luni pentru realizarea

lucrarilor de constructii montaj, iar restul timpului pentru activitatile necesare de licitatie, proiectare.

3.5 Descriere a caracteristicilor fizice ale proiectului, formele fizice ale proiectului LUCRARI HIDROTEHNICE

a) Lucrari de terasemente si umpluturi pentru reprofilarea si aducerea la cota a teritoriului denumit Insula



9

In prezent teritoriul Insulei este acoperit de stufaris. Lucrarile vor consta in : - Defrisarea intregii suprafete, cu eliminarea arbustilor, arborilor si a stufarisului

prezente in amplasament. - Decopertarea straului vegetal pe o adancime de cca. 30 cm - Excavatii, umpluturi si nivelari pentru aducerea la o cota generala de +1.00 m

fata de etiajul local. - Profilarea malurilor pentru executia taluzelor pereate - Executia aleilor perimetrale pe tot conturul insulei. Aleile vor avea o latime de 1,5

m, o lungime totala de 195 m cu o suprafata de 295 mp. Aleile vor fi construite din dale de beton armat, prefabricate, cu dimensiunile de (50 x 50 x 10) cm – 6 dale/mp, care se vor poza pe o fundatie dintr-un strat de nisip de 3 cm si un strat de balast de 15 cm.

- Aleile vor fi incadrate de borduri de (10 x 15) cm, din tronsoane de 1,0 m lungime, care vor fi pozate pe o fundatie de mortar M10.

- Pregatirea terenului pentru gazonare: sapare, maruntire, nivelare si tavalugire, la care se adauga fertilizarea solului (30 gr. ingrasamant/m.p.), semintele de gazon (50 gr. seminte/m.p.), incorporarea semintelor si prima udare.

- Insamantare gazon pe o suprafata de 920 mp - In partea de Sud a insulei se vor efectua lucrari de reprofilare a conturului Insulei

conform Planurilor din proiect b) Lucrari de terasamente si umpluturi pentru aducerea la cota a capatului Sudic al

Peninsulei In prezent partea Sudica a Peninsulei neamenajata si este acoperita de stufaris. Lucrarile vor consta in : - Defrisarea intregii suprafete, cu eliminarea arbustilor, arborilor si a stufarisului

prezente in amplsament. - Decopertarea straului vegetal pe o adancime de cca. 30 cm - Excavatii, umpluturi si nivelari pentru aducerea la o cota generala de +1.00 m

fata de etiajul local. - Profilarea malurilor pentru executia taluzelor pereate - Executia aleilor perimetrale pe tot conturul peninsulei. Aleile vor avea o latime de

1,5 m, o lungime totala de 307 m cu o suprafata de 460 mp. Aleile vor fi construite din dale de beton armat, prefabricate, cu dimensiunile de (50 x 50 x 10) cm – 6 dale/mp, care se vor poza pe o fundatie dintr-un strat de nisip de 3 cm si un strat de balast de 15 cm.

- Aleile vor fi incadrate de borduri de (10 x 15) cm, din tronsoane de 1,0 m lungime, care vor fi pozate pe o fundatie de mortar M10.

- Pregatirea terenului pentru gazonare: sapare, maruntire, nivelare si tavalugire, la care se adauga fertilizarea solului (30 gr. ingrasamant/m.p.), semintele de gazon (50 gr. seminte/m.p.), incorporarea semintelor si prima udare.

- Insamantare gazon pe o suprafata de 3665 mp



10

- In extremitatea de Sud a peninsuleinsulei se vor efectua lucrari de reprofilare a conturului conform Planurilor anexate prezentei documentatii.

c) Amenajarea de cheuri verticale pe o lungime de 106, 5 m In partea Estica a peninsulei, la capatul Bazinului, se va amenaja un cheu vertical pe o

lungime de 106,5 m. Cheul va fi destinat ambarcatiunilor mai mari (lungimi de peste 15 m) ce nu pot acosta in alte locuri din bazin.

Solutia constructiva propusa este : zid cornier pe pat de piatra sparta, rigidizat la capatul superior de o grinda de beton armat turnata monolit, in tronsoane de 6,0 m lungime.

Lucrarile vor consta in : - Profilarea malului pe 106,5 m.. - Excavatia in teren umed pentru realizarea patului de fundare pentru cheul

cornier. - Executia patului de fundare : acesta va fi alcatuit din 3 straturi de piatra sparta : - Pe fundul excavatiei se asterne un strat de geocompozit ce va depasi marginile

sapaturii cu cca. 1,5 m (vezi pl. nr. H03.02) - stratul 1 de 25 cm grosime, va fi din piatra sparta sort 16-25 mm ; - stratul 2 – g=29 cm – piatra sparta sort 25-63 mm ; - dupa compactarea celor doua straturi, geocompozitul se intoarce in asa fel incat

sa formeze uun mediu de separatie intre straturile 2 si 3 ; - Stratul 3 – g=29 cm – piatra sparta sort 25-63 mm ; - Dupa compactarea stratului 3 se pozeaza zidul cornier prefabricat ce va avea

dimensiunile din planuri. Greutatea unui tronson de 1,5 m este de 2,6 t. - La capatul superior al zidurilor astfel pozate se va turna o grinda de beton armat,

monolita, de rigidizare (cu dimensiunile din planuri). Grinda se toarna in tronsoane de 2 m. - Cheul va fi dotat cu accesoriile necesare : - binte de 20 tf din 10 in 10 m ; - amortizori de lemn cu dimensiunile de (15 x 15 x 200) cm pentru a preveni

deteriorarile provocate de izbiturile navelor. - Cofrete de utilitati la nava : apa potabila si energie electrica d) Amenajare de cheuri pereate pe o lungime de 454 m pentru partea de peninsula si

de 215 m pentru Insula In afara de cheul vertical (zid cornier+grinda coronament), pe tot restul fronturilor la apa

(atat la Insula cat si pentru Peninsula) s-a propus o solutie de cheu pereat, in doua variante constructive : cheu pereat din piatra bruta rostuita – Varianta 1 (aplicabila pe zona de cheu tip estacada de pe malul stang al insulei si cheu din dale de beton slab armate, pozate pe un strat de piatra sparta - Varianta 2 (aplicabila pe celelate zone de cheu pereat).

Lucrarile vor consta in : - Profilarea malului pe 454 m la peninsula si 215 m la Insula. - Excavatia in teren umed pentru realizarea patului de fundare pentru ambele

variante de pereu.



11

- Varianta 1. Executia stratului de fundare si a filtrului invers: - Se va poza geotextilul pe fundul excavatiei. - Se asterne stratul 1 de 10 cm grosime, din balast ; - stratul 2 – g=15 cm – piatra sparta; - Stratul 3 - de protectie din piatra bruta rostuita – va avea o grosime de 30 cm;

Rosuirea se va executa doar deasupa nivelului apei - Cheul va fi dotat cu accesoriile necesare (vezi punctul 6 de mai jos).

- Varianta 2. Executia stratului suport: - Se va poza geotextilul pe fundul excavatiei. - Se asterne stratul suport de 25 cm grosime, din piatra sparta ; - La baza pereului se pozeaza grinzile de beton armat prefabricate (tronsoane de

2 m lungime) cpe care sprijina campul de dale al pereului ; - Se pozeaza dalele prefabricate; Dalele vor avea dimensiunile in plan de (50 x 50)

cm si o grosime de 10 cm ; - Rosturile dintre dale se trateaza cu mortar ; - La coronament se pozeaza bordura de beton simplu (tronsoane de 2 m) Cheul va fi dotat cu accesoriile necesare .

e) Amenajare de cheuri tip estacada pe malul Vestic al Insulei, pe o lungime de 98,6 m

Pe partea Vestica a Insulei se va amenaja un cheu tip estacada pe o lungime de 98,6 m. Lucrarile vor consta in :

- Executia a doua siruri de coloane la 1,9 m interax (perpendicular pe mal) si la 2,0 m interax parale cu malul. Coloanele vor avea lungimi de 6,00 m si vor fi din tevi metalice cu D=168,3 mm si grosimea de 12 mm.

- Cota de fundare se afla la -5,00 m fata de etiajul local. - In interiorul coloanelor se va turna beton simplu. La partea superioara se va

monta o carcasa de armatura (pe cca. 1,0 m lungime) ce va asigura rigidizarea cu placile de coronament.

- Placile prefabricate de beton armat ce alcatuiesc estacada au dimensiunile in plan de (2,75 x 2,98)m si o grosime de 17 cm. Se vor monta pe capetele colanelor cu ajutorul unei macarale.

- Placile de coronament au prevazuta o extensie de 75 cm lungime ce formeaza o grinda parament de protectie impotriva izbirii navei. Pe aceasta grinda parament se monteaza amortizori de lemn (150 x 150 x 2000) mm pentru o protectie suplimentara.

- Pe toata lungimea frontului (atat spre apa cat si spre mal) se prevede o balustrada metalica pentru prevenirea accidentelor.

- Datorita faptului ca estacada va fi paralela cu malul, insa situata la cca. 2 m inspre apa de acesta, se vor prevedea 9 placi de acces pentru legatura cu malul. Placile de acces vor fi de asemenea prefabricate, avand dimensiunile in plan (2,5 x 1,5) m si o grosime de



12

17 cm. Placile de legatura cu malul vor fi si ele prevzute cu balustrada pentru evitarea posibilelor accidente.

Cheul va fi dotat cu accesoriile necesare . f) Dotarea cheurilor nou create cu accesoriile necesare Asa cum s-a mentionat la punctele anterioare, toate cheurile vor fi prevazute cu

accesoriile necesare, si anume : • binte de 20 tf din 10 in 10 m pentru cheurile vertical si pereat la Peninsula; • binte de 20 tf din 10 in 10 m pentru cheul pereat de pe artea Estica a Insulei • binte de 15 tf din 2 in 2 m pentru cheul tip estacada; • amortizori de lemn cu dimensiunile de (15 x 15 x 200) cm pentru a preveni

deteriorarile provocate de izbiturile navelor, atat la cheul vertical cat si la frontul estacadei. • Cofrete de utilitati la nava : apa potabila si energie electrica (se vor prezenta la

Capitolul special dedicat acestor utilitati) • Ancastramente – reprezinta reazeme din beton armat pentru pasarelele

articulate de acces la structurile de acostare g) Rampa inclinata pentru lansarea la apa / ridicarea ambarcatiunilor Pentru lansarea/ridicarea ambarcatiunilor la/din apa se va amenaja o rampa inclinata

situata in extremitatea Nordica a Bazinului portuar. Rampa va fi perpendiculara pe cheul vertical descris mai sus. Conditia necesara si suficienta pentru functionarea in bune conditii a acestor tipuri de

structuri este ca panta generala sa nu fie mai mare de 10%. Solutia constructiva pentru rampa va fi : - Umplutura din piatra bruta 10-50 kg/buc. - O manta din piatra bruta de 10-150 kg/buc de 15 cm grosime - La baza, rampa va fi protejata de un prism - carapace din piatra bruta de 150-

400 kg/buc, cu o grosime de 30 de cm. Panta carapacei va fi de 1 :3. - Sistemul rutier al rampei este constituit din :

Strat de balast de 15 cm Strat de piatra sparta de 15 cm Srat de Beton rutier BcR 4,5 de 20 cm grosime

- La baza , stratul de beton rutier se opreste intr-o grinda de consolidare a pragului, din beton armat, prefabricata, cu dimensiunile (0,35x0,4) m si o lungime de 6,20 m.

h) Dragaje pentru marirea adancimilor canalelor de acces Pentru aducerea Bazinelor portuare la o cota finala de (-2,00) m sub etiajul local se vor

executa lucrari de dragaj pe o suprafata de cca.26 200 mp. Din ridicarea batimetrica pusa la dispozitia noastra, au rezultat volume de dragaj de cca.

31 440 mc.



13

Se mentioneaza faptul ca pe partea Nordica si Estica a bazinului portuar se afla cheuri verticale ce NU sunt proprietatea Beneficiarului lucrarii propuse prin prezenta documentatie.

Pentru a se evita pierderea stabilitatii acestor cheuri se recomanda executia dragajului pana la o limita de cca. 2 m de fronturile de cheu mentionate mai sus.

Racordarea adancimilor ce la -2.00 m pana la cele aflate in fata cheurilor se va face la o panta de 1 :6.

i) Achizitia si montarea de echipamente de acostare Pentru sporirea capacitatii de acostare la cheurile propuse au fost propuse doua tipuri de

structuri : - A. structuri plutitoare cu capacitatea de 12 dane de (9,5 x 3,2) m – 3 buc.; - B. structuri plutitoare cu capacitatea de 2 dane – 9 buc. Structurile de acostare sunt echipamente de tip pontoane plutitoare, din materiale

usoare, rezistenta la schimbarile climatice, raze UV si fenomene de inghet si care vor fi montate la noile cheuri. Suprastructura este montata pe flotori de plastic , special tratati pentru a nu fi afectati de gheata. Conexiunea acestor structuri cu malul se realizeaza prin niste pasarele metalice cu lungimi de 6,30 m si latimi de 1,5m. Pasarelele de acces sunt articulate pe mal, in ancastramente, pentru a putea prelua diferentele de nivel ale apei. Structurile de tip B s-au prevazut pozitionate la un unghi de 45 de grade fata de mal pentru a se pastra o distanta cat mai mare fata de fronturile de cheu de pe malul opus (ce nu apartin Beneficiarului).

j) Pasarela pietonala In vederea asigurarii accesului intre peninsula si insula se va realiza o pasarela pietonala in conformitate cu cerintele beneficiarului si cu normativele in vigoare privind caile de acces. In acest sens, proiectul prevede o pasarela, cu structura de rezistenta metalica, destinata sustinerii caii de acces intre peninsula si insula. Lungimea pasarelei va fi de aproximativ 50m. Latimea utila a pasarelei va fi de aprox 3,00 m avand in vedere conditia de gabarit asociata circulatiei si a unor vehicule de transport bagaje de mici dimensiuni alimentate electric (cerinta a beneficiarului). In acelasi timp, latimea de 3 m va asigura un minim de 2 fluxuri de circulatie pietonale. Din punct de vedere structural, pasarela va beneficia de un sistem de sustinere autoportant, zabrelit care va asigura in bune conditii, cerintele de rezistenta si stabilitate necesare. Calea de circulatie, va fi alcatuita din dulapi din lemn de stejar, tratati chimic pentru a rezista la uzura si intemperii sprijiniti direct pe structura de rezistenta. Fixarea dulapilor de lemn se va face cu dispozitive speciale de tip tije filetate cu capete ingropate. Pasarela pietonala va fi prevazuta cu balustrada de protectie. Pasarela propriuzisa (structura metalica) se va confectiona intr-un atelier specializat. Acesta se va realiza din minim 3 tronsoane pentru a putea fi transportata la Jurilovca. Pe peninsula se va realiza o platforma pe care se vor asambla tronsoanele pasarelei.



14

Rezemarea structurii metalice a pasarelei se va face in sistem articulat, la ambele capete ale acesteia. (pe insula si peninsula). Avand in vedere natura terenului de fundare, in conformitate cu specificatiile din studiul geotehnic, s-a optat pentru o fundatie indirecta de tip radier rezemat pe piloti. Dimensiunile radierului au fost stabilite astfel incat sa poata asigura o distributie uniforma a sarcinilor provenite din suprastructura catre piloti. Pentru fiecare radier s-au propus cate 6 piloti forati cu diametrul de 880 mm si lungime de 15m. Lungimea reala a pilotilor se va stabili la urmatoarele faze de proiectare in urma interpretarii rezultatelor obtinute din incercarile efectuate asupra pilotilor de proba. Pentru transportul instalatiei de foraj care va executa pilotii necesari sustinerii radierului de pe insula, intre latura de est a peninsulei si latura de vest a insulei se va realiza un dig de pamant. Acest dig va fi utilizat si pentru montarea tablierului pasarelei pe radiere. Dupa terminarea lucrarilor (inclusiv cele hidrotehnice) digul va fi dezafectat.

LUCRARI DE DRUMURI SI PLATFORME Pentru accesul auto in amplsament se propune amenajarea drumului de acces din Strada Portului. Drumul are o lungime de 106, 5 m si o latime de 6.6 m.

Solutia constructiva propusa pentru acesta este : - Fundatie sistem rutier :

15 cm balast 20 cm piatra sparta folie de polietilena + Strat de nisip de 2 cm grosime

- Imbracaminte rutiera – beton BcR 4,5 – strat de 18 cm grosime.

A fost propusa o parcare cu o capacitate de 43 de autovehicule. Solutia tehnica propusa este aceeasi ca pentru intreaga platforma betonata (S=5605

mp), si anume : 15 cm balast 20 cm piatra sparta folie de polietilena + Strat de nisip de 2 cm grosime

- Imbracaminte rutiera – beton BcR 4,5 – strat de 18 cm grosime. Semnalizarea in incinta se va face in conformitate cu SR 1848/2012. Viteza de rulare in incinta Portului va fi de 10 km/h. La iesirea din incinta si din parcarea alaturata se vor monta indicatoare “STOP”. Zonele de parcare vor fi semnalizate corespunzator cu semnul “PARCARE” la care se va atasa tablita indicatoare cu limitarea timpului de parcare. Marcajul va fi facut cu vopsea reflectorizanta cu microbile pentru a se asigura vizibilitatea optima a acestora, atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Semnalizarea in interiorul punctului de trecere al frontierei cat si in zon aferenta acesteia este in conformitate cu SR 1848-1 / 2011 dupa cum urmeaza: De asemenea vor fi montate panouri de semnalizare care sa marcheze intrarea în Port. Pe timpul lucrarilor zona va fi marcata si semnalizata corespunzator. Pe timp de noapte lucrarile se vor semnaliza luminos. Imprejmuirea terenului se va executa exclusiv in partea Nordica a acestuia, continuu. Pana la intersectia cu Strada Portului.



15

Imprejmuirea va fi alcatuita din panouri de plasa zincata fixate intre montanti metalici, fixati la randul lor in fundatii izolate din beton armat. Lungimea totala a imprejmuirii este de 360 m. Inaltimea maxima a imprejmuirii va fi de 2,0m. Pe tot perimetrul suprafetelor inierbate, a insulei si peninsulei s-au prevazut dotari cu mobilier urban (banci si cosuri de gunoi).

LUCRARI RETELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

ALIMENTAREA CU APA POTABILA Alimentarea cu apa pentru consum se va realiza prin bransarea la conducta de alimentare cu apa, existenta, a localitatii Jurilovca de pe Strada Portului. Reteaua exterioara de alimentare cu apa se va realiza din tuburi de polietilena de inalta densitate PEID SDR17, PN 10 si a fost proiectata pentru a asigura alimentarea cu apa potabila a viitoarelor terase precum si a ambarcatiunilor. Reteaua de distributie apa potabila va avea diametrele De25mm si De90mm. Lungimile totala a tuburilor va fi cca. 710m Asigurarea presiunii de functionare se va realiza prin intermediul retelei exterioare de apa administrata de compania de retele edilitare locala. Adancimea de pozare trebuie sa fie egala sau mai mare decat adancimea de inghet conform STAS 6054, adica 80 cm. Toate conductele pozate in pamant se vor testa la presiune conform STAS 4163 impotriva pierderilor de apa. Pentru realizarea unei sigurante marite in functionarea retelei de distributie, sectionarea retelei in caz de avarie, au fost prevazute camine de vane care prin intermediul carora se poate scoate din functiune, integral sau pe tronsoane, reteaua de alimentare cu apa, temporar, pana la remedierea defectiunilor. Caminele de vane vor fi executate din beton armat, monolit. Pentru contorizarea consumurilor de apa ale consumatorilor aferenti obiectivului de investitii au fost prevazute camine de bransament pentru viitoarele terase turistice si camine de apometru pentru alimentarea cu apa a ambarcatiunilor. Pentru contorizarea viitoarelor terase au fost prevazute 4 camine de bransament, cu apometru inclus, din material plastic. Pentru contorizarea alimentarii ambarcatiunilor la cheu au fost prevazute: • 3 camine de apometru din beton armat monolit cu apometru inclus in zona ambarcatiunilor ce vor acosta paralel la cheul vertical de pe malul drept al peninsulei; • 3 camine din beton armat monolit (cate unul pentru fiecare constructie de acostare tip „fingers” din dreptul cheului taluzat de pe malul drept a peninsulei) in care se vor monta cate un distribuitor de apa si cate un apometru pe fiecare „brat”, pentru asigurarea alimentarii cu apa a 6 ambarcatiuni, simultan; • 6 camine de apometru din beton armat monolit cu apometru inclus in zona ambarcatiunilor ce vor acosta paralel la cheul vertical de pe malul stang al insulei; • 4 camine din beton armat monolit (cate unul pentru 2 constructii de acostare tip „fingers” din dreptul cheului taluzat de pe malul drept a insulei) in care se vor monta cate un distribuitor de apa si cate un apometru pe fiecare „brat”, pentru asigurarea alimentarii cu apa a 2 ambarcatiuni, simultan;



16

Deasupra conductei de polietilena, s-a prevazut o banda de polietilena de culoare albastra cu inscriptia „APA” si cu fir de otel inoxidabil incorporat in ea, cu rol de semnalizare si avertizare.

RETEA DE CANALIZARE MENAJERA Evacuarea apelor uzate menajere din cladiri si a celor meteorice s-a prevazut a se realiza in sistem separativ. Reteaua de canalizare menajera a fost proiectata tinand cont solicitarea din tema de proiectare a Beneficiarului privind asigurarea infrastructurii necesare, in vederea amenajarii, ulterior realizarii proiectului, a 4 terase turistice pe malul drept a „peninsulei” in dreptul cheului vertical un numar aproximativ de 4 terase turistice. Pentru aceasta au fort prevazute urmatoarele tipuri de lucrari: • realizarea caminelor de racord din material plastic, pozate sub adancimea de inghet. Aceste camine vor fi dotate cu rama si capac carosabile D400; • realizarea tuburilor de racord din PVC cu diametrul minim De160 mm; • realizarea unui colector din tuburi PVC cu diametrul min De 200mm, inclusiv a caminelor de vizitare. • realizarea unei statii de pompare ape uzate inclusiv a retelei de refulare. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile „Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor” – NTPA 002. Traseele conductelor de canalizare, amplasarea caminelor de vizitare, se vor coordona cu restul conductelor, cablurilor de la alte specialitati, amplasandu-se la distantele cerute de normele in vigoare (STAS 8591). Dupa pozarea conductelor si realizarea caminelor de pe traseul retelei, se va trece la efectuarea probei de etanseitate. Pentru protectia canalizarii, pe intregul traseu, peste patul de nisip la 20 cm, se prevede o banda de avertizare de culoare maro cu inscriptia „CANALIZARE” care in caz de interventii asigura localizarea canalizarii. S-au prevazut, conform STAS 3051/91, camine de vizitare in urmatoarele situatii: • in aliniamente, la distanta de maxim 60 m, • in punctele de intersectie ; • in punctele de schimbare a directiei si/sau a pantelor. Structura de rezistenta a caminelor de vizitare se executa prefabricat din beton simplu, beton armat sau beton slab armat si se va executa conform SRN 1917/AC 2006. Caminele vor avea Diametrul interior de 800 mm. Amplasarea colectoarelor in plan vertical si orizontal s-a facut in functie de amplasarea retelelor edilitare subterane existente, specificate in ridicarea topografica. La intersectarea retelelor de canalizare cu retele de apa potabila, gaze naturale, telefonie si cabluri subterane de energie electrica si telefonie s-au respectat conditiile impuse de STAS 8591/1-91, privind distantele minime, traseele si incrucisarile. Apele uzate provenite din nevoi igienico-sanitare vor fi evacuate gravitational intr-o statie de pompare ape uzate cu Qp=2l/s si Hp=8mCA, dupa care vor fi evacuate prin pompare in reteaua de canalizare existenta de pe strada Portului.



17

Adancimea de pozare a tuburilor de canalizare s-a stabilit pe considerente tehnologice, tinandu-se cont de preluarea apelor uzate, asigurarea pantei longitudinale, protectia contra inghetului si a degradarilor datorate solicitarilor mecanice. Echipamentul, statie de pompare apa uzata, se va achizitiona complet echipat, inclusiv tabloul de automatizare si va fi montat fie de catre Antreprenor fie de catre furnizorul echipamentului.

RETEA DE CANALIZARE PLUVIALA Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe suprafata platformei carosabile si parcari a fost prevazuta realizarea unei retele de canalizare meteorica (pluviala). Reteaua de canalizare meteorica va fi complet separata de cea menajera si va asigura preluarea apelor meteorice de pe platforme de acces autovehicule, drumuri si parcari si apoi evacuate prin rigole carosabile. Ca urmare a considerentelor date de topografia zonei, reteaua de canalizare pluviala poate fi construita gravitational din punct de vedere hidraulic din punctul de maxim al profilului longitudinal catre punctele de minim. Reteaua de canalizare va fi compusa din: • rigole carosabile prefabricate amplasate de-a lungul drumului de acces in incinta si in zonele de parcare si acces a autovehiculelor. • camera de colectare din beton armat monolit amplasata inaintea separatorului de hidrocarburi; • separator de hidrocarburi, fara bypass, prefabricat, amplasat in apropierea cheului de pe malul stang al „peninsulei” Rigolele prevazute vor fi prefabricate, realizare din beton si cu latimea interioara de 200mm. In punctele de descarcare ale rigolelor, in camera colectoare, vor fi prevazute cosuri de colectare a diferitelor materiale solide (frunze, deseuri, etc) ce ar putea fi transportate. Capacele rigolelor vor fi carosabile, clasa D400. Apele meteorice colectate in rigole vor fi descarcate intr-o camera de colectare, rectangulara, amplasata inaintea separatorului de hidrocarburi. Camera de colectare va fi realizata din beton armat, monolit. Pentru indepartarea hidrocarburilor din apa meteorica, apele din camera de colectare vor fi deversate intr-un separator de hidrocarburi. Separatorul de hidrocarburi se foloseste pentru a epura apele contaminate cu uleiuri minerale si produse petroliere si pentru a le reintroduce in circuitul natural, in scopul protejarii mediului inconjurator conform NTPA 001 din 2002 cu modificarile si completarile ulterioare. Apa de ploaie trecuta prin separator va fi evacuata in emisar (canalul de acces din partea stanga a „peninsulei” catre lacul Golovita), calitatea apelor fiind conforma cu NTPA 001/2002. Dimensiunile sepratorului de hidrocarburi cu debitul de 55 l/s nu sunt limitative, ele putand varia de la furnizor la furnizor dar numai respectand cu strictele cerintele din fisa tehnica. Echipamentul, separator de hidrocarburi, va fi de forma cilindica, prefabricat din beton si va fi dotat filtru coalescent, obturator automat si va asigura decantarea si stocarea namolului precum si stocarea hidrocarburilor. Montarea se face pe un strat de piatra sparta si un strat de beton de egalizare C8/10 de 10 cm grosime. Filtrul coalescent nu va fi consumabil. Curatarea lui se face prin spalare cu jet de apa.



18

Evacuarea apei din separatorul de hidrocarburi se va face printr-o conducta PVC in canalul navigavil. La strapungerea cheului taluzat se va amenaja o gura de scurgere din beton armat pentru a asigura evacuarea apelor epurate, fara a afecta structura cheului. Prelevarea probelor de apa epurata se va face la evacuarea acesteia in emisar, in dreptul gurii de scurgere.

LUCRARI RETELE ELECTRICE EXTERIOARE Se propune ca alimentarea tabloului electric general al incintei sa se faca prin racordarea la Postul de Transformare aflat in vecinatate ( prin intermediul unui cablu in canalizatie subterana). Solutia finala de racordare la SEN va fi data de operatorul de energie electrica din zona , in baza unei cereri din partea beneficiarului. Putere electrica , pentru care a fost dimensionat racordul electric este : Pi = 166,00 KW Pa = 115,00 KW

RETELE ELECTRICE INCINTA Alimentarea consumatorilor electrici din incinta se va realiza din tabloul electric TG montat in incinta . Din tabloul electric TG se vor alimenta pe circuite separate: • tablourile electrice prevazute in incinta pentru circuitele de iluminat perimetral si din zona parcarilor; • tablourile electrice echipate cu prize pentru incarcarea ambarcatiunilor; • Tablourile electrice ce vor fi echipate cu intreruptoare automate si cu prize pentru alimentarea diversilor consumatori electrici ocazionali . Iluminatul perimetral si cel din zonele de parcare se va realiza cu corpuri de iluminat tip stradal echipate cu 1 sau 2 corpuri de iluminat cu LED de 50 W , montate pe stalpi metalici de 6m. Pentru realizarea unui iluminat ecologic si pentru economia de energie ,stalpii de iluminat vor fi echipati cu panou solar 100-150W, controller,accumulator ,inversor de sursa. Ca a doua sursa de alimentare , stalpii de iluminat se vor alimenta , pe circuite separate , din tablourile electrice din incinta. Iluminatul pasarelei se va realiza cu corpuri de iluminat tip glob alb cu surse de 60 W , montate pe stalpi de aluminiu de 2,5m. Alimentarea corpurilor de iluminat se va realiza prin intermediul unor cabluri de cupru tip CYABY montate in sant la 0,8 m adancime , pe pat de nisip ,in tuburi de protectie din PVC, in profil de sant tip M cu folie PVC . Stalpii se vor monta in fundatii de beton . Intrarile si iesirile cablurilor se vor proteja in tuburi din PVC. Stalpii de iluminat si tablourile electrice se vor lega la pamant , prin intermediul unei platbande de Ol-Zn 40 x 4 mmp si a unor electrozi din teava Ol cu l=2m . In interiorul fiecarui stalp se va monta o regleta de conexiuni si un intrerupator automat bipolar de 6 A . Accesul la acestea se va face printr-o usita etansa , montata in partea inferioara a stalpilor , la cca.0,3 m de la teren . Comanda iluminatului se va realiza automat . Instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere, se va realiza prin legarea la nul a partilor metalice ale instalatiei care in mod normal nu sunt sub tensiune dar care ar putea



19

fi puse in urma unui defect de izolatie. Se vor lega la pamânt: tablourile electrice, prizele bipolare cu contact de protectie, corpurile de iluminat etc. Circuitele electrice sunt protejate la curentii de scurtcircuit si suprasarcina. Ca schema de legare la pamant s-a utilizat schema de legare TN-S . In incinta se va realiza o priza de pamant artificiala, compusa din platbanda OL-Zn 40x4 mm si electrozi OL- l = 2 m.

3.5.1 Profilul şi capacităţile de producţie Nu este cazul, pe amplasament nu exista activitati de productie.

3.5.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament Nu este cazul, pe amplasament nu exista fluxuri tehnologice.

3.5.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus Nu este cazul, in urma implementarii proiectului nu rezulta activitati de productie.

3.6. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora In faza de constructie a lucrarilor se vor utiliza materii prime constand din piatra de cariera, agregate de rau si apa. Combustibilii utilizati sunt cei specifici masinilor si utilajelor utilizate in constructii (benzină, motorină). In faza de exploatare, necesarul de utilitati este dupa cum urmeaza:

Alimentare cu apa potabila: Necesar zilnic de apa: Qnecesar,zi,med = 5.20 m3/zi

Canalizare menajera: Necesar zilnic de evacuare: Qzi evacuate =4.0 m3/zi

Canalizare pluviala: Necesar de evacuare: Qp = 31 l/s

Energie electrica: Putere absorbita: Pa=115 kW

3.7. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă In prezent exista urmatoarele retele de utilitati in zona lucrarilor: Apă si canal. Comuna Jurilovca dispune partial de canalizare si apa curentă.

Aproximativ 75% din străzile din Jurilovca beneficiază de canalizare, în timp ce pentru localitătile Sălcioara si Visina investitia privind reteaua de canalizare va fi asigurată prin fonduri guvernamentale (Ministerul Dezvoltării Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Mediului etc) sau europene. Toate cele trei localităti beneficiază de apă curentă.

Comunicatii. Telecomunicatiile sunt acoperite prin toate mijloacele – telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu, Internet, având un grad foarte ridicat de acesibilitate pentru toti locuitorii.



20

Energie electrica. In vecinatatea zonei in care se desfasoara proiectul exista retele electrice aeriene de medie tensiune si retele electrice aeriene de joasa tensiune.

In imediata vecinatate a amplasamentului exista un post de transformare aerian. Solutiile pentru asigurarea utilitatilor necesare noilor investitii sunt dupa cum urmeaza: Alimentare cu apa Alimentarea cu apa, pentru consum se va realiza prin bransarea la conducta existenta

de alimentare cu apa a comunei Jurilovca, situata in strada Portului. Obiectele deservite de aceasta conducta sunt ambarcatiunile si viitoarele terease (nu fac

parte din prezentul Studiu). In vederea masurarii volumului de apa consumat, in caminul de bransament la conducta

existenta a fost instalat un contor. Canalizare menajera Evacuarea apelor uzate menajere de la viitoarele terase ce se vor amenaja, s-a

prevazut a se realiza in sistem separativ. Datorita topografiei trenului, apele uzate provenite din nevoi igienico-sanitare vor fi evacuate gravitational printr-o retea de canalizare exterioara pana intr-o statie de pompare apa uzata amplasata in dreptul drmului de aces in incinta. Din statia de pompare apele menajere sunt transportate (pompate) in reteaua de canalizare menajera a comunei Jurilovca din strada Portului.

Canalizare pluviala Reteaua de canalizare pluviala va fi complet separata de cea menajera si va asigura

preluarea apelor meteorice de pe drumul de acces, platforma betonata de acces autovehicule si parcare, apoi evacuate prin rigole prefabricate.

Rigolele prefabricate carosabile vor fi amplasate in punctele de minim ale platformei betonate si in lungul drumului de acces. Apele colectate vor fi fi directionate catre un separator de hidrocarburi. Dupa indepartarea hidrocarburilor (conform NTPA 001/2002), apa meteorica va fi evacuata in emisar (canalul de acces in lacul Golovita de pe malul stang al peninsulei).

Energie electrica Racordarea obiectivului la sistemul energetic national se va realiza conform studiului de

solutie ce se va intocmi de furnizorul de energie electrica din zona, sectia de proiectare si consultanta, sau de catre o firma autorizata de catre aceasta la faza de proiect tehnic

Alimentarea cu energie electrica a fost prevazut a se va realiza de la postul de transformare existent in vecinatatea incintei.

In perioada de executie a lucrarilor, utilitatile se vor asigura in felul urmator: Alimentarea cu apă potabila: - Pentru personalul angajat apa potabilă va fi transportată în bidoane de plastic tip

PET. Evacuarea apelor uzate: - Evacuarea apelor menajere de la toaletele ecologice folosite pe perioada execuţiei

lucrărilor se va efectua cu ajutorul vidanjelor respectând toate măsurile de protecţie a mediului prevăzute de lege.

Asigurarea apei pentru lucrari de constructii:



21

- Apa necesara executiei lucrarilor se va aduce cu autocisterne sau se va prelua din reteaua existenta in zona, in baza unui contract.

Asigurarea energiei electrice: - Se va asigura cu generatoare electrice mobile ale constructorului atunci cand va fi

necesar

3.8. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

La finalizarea lucrarilor de executie, organizarea de santier se va desfiinta si se va curata zona de eventualele resturi de materiale, astfel incat zonele utilizate la executia lucrarilor sa revina la starea initiala dinaintea inceperii lucrarilor de executie.

3.9. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Pe directia nord-sud comuna Jurilovca este traversată de drumul judetean DJ 222. Drumul judetean care leagă Jurilovca de Capul Dolosman este DJ 229P si fost reconditionat de Consiliul Judetean Tulcea în anul 2011. Localitatea dispune de mijloace de legătură care asigură conexiunile cu toate celelalte localităti cu care se învecinează, DJ 229P – Jurilovca – Capul Dolosman. In prezent exista acces auto pe uscat direct in amplasament, prin strada Portului. Pentru accesul pe apa, exista trasee prestabilite care leaga comuna Jurilovca de capul Dolosman, Gura Portitei si insula Bisericuta. Nu sunt necesare cai de acces noi sau schimbarea celor existente.

3.10. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare In faza de constructie a lucrarilor se vor utiliza materii prime constand din piatra de cariera, agregate de rau si apa. Proiectul nu va folosi resurse naturale de tipul : terenuri in stare naturala sau terenuri agricole, minerale, agregate sau compusi. Proiectul nu presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului.

3.11. Metode folosite în construcţie Pentru realizarea lucrarilor din prezentul proiect se vor folosi metode uzuale de

constructie, nefiind necesare metode speciale. Principalele categorii de lucrari sunt: Pentru terasamente:

- Defrisare vegetatie cu mijloace mecanice si manuale - Decopertarea straului de pamant vegetal utilizandu-se mijloace mecanice

(buldozere), si depozitarea separata in vederea refolosirii - Excavatii mecanice pentru aducerea la cota (buldozere si excavatoare) - Umpluturi mecanice cu pamant rezultat din excavatii, prin imprastierea cu buldozerul

si compactarea cu cilindri compactori - Incarcarea materialelor in exces in mijloace auto si evacuarea din amplasament fiind

descarcate intr-un loc indicat de beneficiar - Asternerea stratului de pamant vegetal si semanare gazon, utilizand mijloace

mecanice si manuale Pentru cheuri verticale:

- Excavatii mecanice cu excavator si buldozer pentru realizarea fundatiei - Asternerea materialului geocompozit, cu mijloace manuale



22

- Asternerea celor 3 straturi de piatra sparta prin imprastierea cu buldozerul si compactarea cu cilindri compactori

- Realizarea elementelor prefabricate pentru cheu denumite „zid cornier”; acestea se vor realiza pe poligoane special amenajate si vor fi transportate cu mijloace auto la amplasamentul lucrarilor, si apoi se vor monta cu macaraua

- Realizarea grinzii din capatul superior al zidurilor cornier, prin cofrare, montare armaturi si turnarea betonului cu autopompa

Pentru cheuri pereate: - Excavatii mecanice cu excavator pentru profilarea taluzului, si finisarea cu mijloace

manuale - Asternerea materialului geotextil, cu mijloace manuale - Asternerea straturilor de piatra sparta si respectiv balast prin imprastierea cu

buldozerul si compactarea cu cilindri compactori si finisarea manuala - Realizarea grinzilor prefabricate pentru rezemarea pereului; acestea se vor realiza

pe poligoane special amenajate si vor fi transportate cu mijloace auto la amplasamentul lucrarilor, si apoi se vor monta cu macaraua

- Se pozeaza dalele prefabricate pe taluzuri, cu mijloace mecanice si manuale - Introducerea de mortar in rosturile dintre dale, utilizandu-se mijloace manuale - Turnarea bordurii de coronament la partea superioara a pereului, prin cofrare,

montare armaturi si turnarea betonului cu autopompa Pentru cheuri tip estacada:

- Se executa coloanele metalice constand din baterea tevilor si apoi umplerea cu beton a acestora; lucrarile se vor executa cu mijloace mecanice, care vor fi instalate pe mijloace plutitoare (gabare)

- Realizarea placilor prefabricate care alcatuiesc estacada; acestea se vor realiza pe poligoane special amenajate si vor fi transportate cu mijloace plutitoare (gabare tractate de remorchere) la amplasamentul lucrarilor, si apoi se vor monta cu macarale plutitoare

- Realizarea placilor prefabricate pentru accesul pe estacada; acestea se vor realiza pe poligoane special amenajate si vor fi transportate cu mijloace auto la amplasamentul lucrarilor, si apoi se vor monta cu macaraua de pe uscat

Pentru rampa inclinata : - Se executa umplutura din piatra bruta prin basculare directa si nivelare cu buldozerul - Se realizeaza mantaua de protectie din blocuri mari care vor fi asezate cu mijloace

mecanice (macara cu graifer) - Se astern stratul de balast si apoi cel din piatra sparta, cu mijloace mecanice si

manuale - Realizarea grinzilor prefabricate pentru rezemarea imbracamintii; acestea se vor

realiza pe poligoane special amenajate si vor fi transportate cu mijloace auto la amplasamentul lucrarilor, si apoi se vor monta cu macaraua

- Turnarea imbracamintii din beton, executata cu mijloace mecanice si partial manuale;

Pentru dragaje: - Dragajele se executa cu draga plutitoare iar materialul rezultat se descarca in

salande si va fi transportat intr-ul loc ce va fi indicat de beneficiar. Pentru pasarela pietonala:

- Realizarea unui dig provizoriu din piatra bruta, care sa permita lucrul de la uscat - Executia pilotilor forati din beton armat, utilizand instalatie de foraj si betonare cu

auto-pompa



23

- Realizarea radierelor (reazemelor) pasarelei, din beton armat, constand din: cofrare, armare, betonare cu auto-pompa

- Constructii metalice confectionate din mai multe tronsoane intr-un atelier specializat, prin taierea si sudarea profilelor metalice, protejarea anticoroziva, si montarea acestora pe fundatiile realizate

- Transportul tronsoanelor metalice cu autocamioane si montarea acestora cu macarale, de la uscat

Pentru drumuri si platforme: - Pat din piatra sparta si din balast, asternute mecanic cu buldozere si compactate cu

rulouri compactoare; - Imbracamintea pentru platforme din beton de ciment, executata cu mijloace

mecanice si partial manuale; Pentru retele de utilitati

- Realizarea caminelor de vizitare prefabricate, constand din: excavatii, montare camine prefabricate, umpluturi in jurul caminelor

- Realizarea caminelor de vizitare monolite, constand din: excavatii, montare cofraje, montare armaturi, turnare beton, decofrare, umpluturi in jurul caminelor

- Excavarea transeelor, pozarea conductelor si respectiv a cablurilor in transei, asezarea straturilor de protectii in jurul acestora, umpluturi cu pamant provenit din excavatii; lucrarile se vor realiza in cea mai mare parte manual.

3.12. Planul de execuţie Faza de constructie a proiectului se va incepe dupa obtinerea Autorizatiei de Construire. Se apreciaza ca lucrarile de constructii vor avea o durata de maxim 8 luni. Se va incepe cu lucrarile de organizare de santier. Etapele principale de executie sunt dupa cum urmeaza:

- Executia excavatiilor si umpluturilor pentru sistematizarea terenului; - Executia cheurilor; - Executia retelelor de utilitati si a racordurilor necesare; - Executia drumurilor si platformelor.

3.13. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate In prezent nu exista alte proiecte de anvergura in zona care sa interactioneze cu prezentul proiect. Realizarea lucrarilor din prezenta investitie nu va afecta activitatea existenta, si va crea posibilitatea ca in viitorul apropiat sa se realizeze lucrari de suprastructura necesare promovarii in zona a unui turism de calitate.

3.14. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

Alternativa zero Presupune nerealizarea investitiei. Acest lucru va avea un impact negativ asupra activităţii defăşurate in zona, din cauza deficientelor existente. În concluzie, acest scenariu afecteaza negativ dezvoltarea economico-sociala a portului si comunei Jurilovca.

Alternativa detaliata in proiect Alternativa propusă în acest proiect prevede urmatoarele tipuri de lucrari, descrise anterior:



24

- Lucrari hidrotehnice, respectiv amenajarea de cheuri verticale - Lucrari de sistematizare a terenului - Pasarela pietonala - Amenajare drum, parcare, platforma de beton si imprejmuire - Lucrari retele de utilitati

3.15. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului Prin implementarea proiectului, va creste accesibilitatea de acostare a unui numar mai mare de nave, care va spori dezvoltarea agro-turismului, potentată de profilul traditional al comunitătii si de specificul pescăresc al zonei. Aceste lucru va conduce la crearea de noi locuri de munca atat pentru beneficiarii directi cat si pentru beneficiarii indirecti.

3.16. Alte autorizaţii cerute pentru proiect Avizele solicitate pentru realizarea lucrarilor din prezentul proiect sunt conform Certificatului de Urbanism nr. 2 din 09.01.2019 eliberat de Primaria Comunei Jurilovca.

4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE In prezentul proiect nu sunt prevazute lucrari de demolare.

5. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

5.1. Distanta fata de granite Investiţia se va realiza în localitatea Jurilovca, judetul Tulcea. Prezentul proiect nu intra sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.

5.2. Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural Amplasamentului priectului nu se afla in apropiere de monumente istorice.

5.3. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii

Amplasamentul se afla in sudul Comunei Jurilovca, pe malul canalelor de legatura intre localitate si Lacul Golovita (complexul Razelm – Sinoe). Zona studiata se afla in aria protejata Complexul Razelm-Sinoie care este o componenta a “Rezervaţiei Delta Dunării”.



25

Figura nr.1 - Amplasamentul proiect Jurilovca

Localitatea Jurilovca este situată pe malul lacului Golovita, la circa 5-6 km V de Capul Dolosman, într-o regiune în care dealurile estice ale Podisului Babadag coboară în trepte spre lacurile Razelm si Golovita, formând promontorii stâncoase. La nord este dominat de dealul Cerdac (50-100 m), iar la sud este delimitat de câmpia îngustă din jurul lacului. Din portul turistic Jurilovca – denumită cea mai nouă si mai frumoasă poartă de intrare în Deltă din judetul Tulcea, pleacă zilnic ambarcatiuni spre Gura Portitei si Delta Dunării. Gura Portitei este un sat de vacantă situat la cca. 12 km fata de Jurilovca, amplasat pe fâsia îngustă de pământ dintre laguna Razelm - Sinoe si Marea Neagră. Înscrisă pe hărti din anul 1710, reprezintă locul de legătură între ecosistemu deltaic si marin. De la Jurilovca se poate ajunge la Gura Portitei cu ambarcatiunile de agrement ale Complexului turistic Gura Portitei sau ambarcatiunile autorizate ale localnicilor, fiind un loc deosebit de recreere, pescuit sau plajă. Specificul comunitătii din Jurilovca este strâns legat de asezarea comunei pe malul complexului lagunar Razelm-Sinoe si de traditiile lipovenilor. La cca. 7 km est de satul Jurilovca, în punctul numit Capul Dolosman, se afla Cetatea Orgame / Argamum. Cercetările arheologice desfăsurate aici în anii 1926 - 1932 si din 1965 fără întrerupere au permis dezvelirea unor importante monumente si schitarea istoriei cetătii pentru cele mai bine de 12 secole de existentă. Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României mentionată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost întemeiată la mijlocul sec. VII î.Chr. de către grecii din Asia Mică cu cel putin o generatie înaintea cetătii Istros / Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului si din prima epocă a fierului.



26

Figura nr.2 – Imagine Cetatea Orgame / Argamum

La est de aplasamentul lucrarilor se afla portul turistic existent, care are o capacitate de 80 de locuri de acostare pentru ambarcatiuni, o zonă verde si un spatiu special amenajat de picnic.Autoritatea publică locală are în proiect extinderea spatiilor de acostare, având în vedere cererea mare din partea localnicilor si a turistilor pentru închirierea spatiilor de debarcare

Figura nr.3 – Imagine Port turistic existent

Terenul pe care se va face investitia este situat in intravilanul comunei, este format din 3 corpuri :

- Un drum de acces de 106,5 m - Un corp de teren, denumit generic Peninsula cu o suprafata totala de cca. 9165 mp - Un corp de teren, denumit generic Insula, cu o suprafata de cca. 1520 mp.



27

Figura nr.4 - Delimitarea amplasamentului investitiei.

Date geomorfologice, geologice si hidrogeologice generale Din punct de vedere geomorfologic (Figura 2), amplasamentul este situat în extremitatea estica a Podisului Babadag, în zona de racord cu structurile litorale. Din punct de vedere geologic, amplasamentul apartine structurii geologice Dobrogea de Nord - bazinul Babadag, constituit din depozite neocretacice de platforma. La suprafata afloreaza calcare grezoase (Turonian) sau marnoase (Coniacian) acoperite de depozite loesside de vârstă cuaternară (Pleistocen mediu-superior) (fig. 3). Din punct de vedere hidrogeologic, zona este caracterizata de un acvifer nepermanent, freatic suspendat, alimentat din infiltratii si cantonat în depozitele de loess, acolo unde solurile fosile au o continuitate depozitionala locala.

Zonarea seismica Conform hărtilor de zonare seismică (P100-1/2013), amplasamentul este situat într-o zonă ce corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de ag=0,20g, cu o perioadă de colt a spectrului seismic TC=0,7 s, pentru un seism cu perioada medie de revenire de 225 ani.

Adancimea de inghet Adancimea de inghet conform STAS 6054/77 – zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea maxima de inghet, in zona analizata, se situeaza la -0,80m ÷ -0.90 m.

Actiunea vantului Conform CR 1-1-4-2012 evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului pentru localitatea Jurilovca se poate considera Sk = 2,0 KN/mp, avand interval mediu de recurenta de 50 de ani.



28

Actiunea zapezii Conform CR 1-1-3-2012 „Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” amplasamentul se incadreaza in care valoarea incarcarii caracteristice din zapada pe sol Sk = 2,0 KN/mp, avand interval mediu de recurenta de 50 de ani.

Clima Din punct de vedere al aspectului climatic, comuna Jurilovca are veri fierbinti cu precipitatii slabe si ierni nu prea reci, cu viscole puternice. Temperatura medie anuala este de +11°C. Cantitatea medie de precipitatii este sub 400 mm/mp.

5.3.1. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

Lucrările se afla in intravilanul comunei Jurilovca, UTR – 1. Imobilul este proprietatea domeniului public de interes local, identificat cu nr. cadastral 33597 T60, N 462/2, nr. cad. 33596, T 55, Cc 3703/3 si nr. cad. 35063. Folosinta actuala: neproductiv

5.3.2. Politici de zonare şi de folosire a terenului Conform Certificatului de Urbanism, se certifică urmatoarele: Destinatia terenului conform PUG - zona ID, industrie si depozitare Functiuni premise: mica industrie nepoluanta pentru zona, preferabil alimentara, prestari servicii care nu perturba aspectul general al zonei de access spre centrul satului, agro-turism

5.3.3. Areale sensibile Amplasamentul lucrarilor de suprapune partial cu doua sit-uri Natura 2000: ROSPA 0031 „Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoie” si partial in ROSCI 0065 „Delta Dunarii”, care fac parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunării. (Se va detalia in capitolul nr.13.)

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării are triplu statut internaţional: - Rezervaţie a Biosferei MAB UNESCO în cadrul Programului UNESCO "Omul și Biosfera" (1990); - Sit RAMSAR -Zonă umedă de importanţă internaţională, în special pentru păsările acvatice, în cadrul Convenției Ramsar - Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural UNESCO în cadrul Convenției UNESCO de protejare a patrimoniului universal cultural și natural



29

Figura nr.5 – Arii naturale protejate Natura 2000

Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România și cuprinde la nivelul Deltei Dunarii 3 arii natural potejate:

ROSCI0066 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării - zona marina ROSCI0065 Delta Dunării ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie

În Delta Dunării, activitatea de protecţia naturii a fost organizată încă din 1938 când Pădurea Letea a fost declarată arie protejată de către Academia Română, aceasta fiind a doua zonă protejată la nivel naţional, după Muntii Retezat (1935). Suprafaţa zonelor protejate din Delta Dunării a crescut la aprox. 40.000 ha după al doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. În 1978, coloniile de pelicani de la Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea au fost declarate prima rezervaţie a biosferei din România. În anul 1990, Delta Dunării şi alte componente adiacente, în suprafaţă de circa 580000 ha, a fost declarată rezervaţie a biosferei. Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată şi completată prin Legea 454/2001, privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuţiile principale de funcţionare ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituţie publică aflată în subordinea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.



30

În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilită componenţa Consiliului Ştiintific al RBDD, hotărâre modificată şi completată prin Hotărârea nr. 1217/2012.

Modelul de organizare teritoriala a rezervatiei biosferei Delta Dunarii cuprinde: - Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie; - Zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o suprafaţă totală de 222 996 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. - Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane. - Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.

Zona studiata este inclusa in ZONA DE DEZVOLTARE DURABILA (ZONA ECONOMICA) a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.



31

Figura nr.6 – Zonele cu protectie inegrala si zonele tampon ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

(http://www.ddbra.ro/media/Zonele_RBDD.jpg)



32

5.3.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare A fost analizată o singură variantă de amplasament utilizând cât mai eficient terenul liber

existent pe parcelele cu numere cadastrale 33597 si 33596.

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI

A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu

6.1. Protecţia calităţii apelor 6.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul In perioada de executie - apele subterane si de suprafata pot fi afectate in urma unor accidente cu scurgeri de combustibili, uleiuri sau de utilizarea si depozitarea necorespunzatoare a acestora. Functionarea utilajelor in perioada de constructie poate conduce la o poluare accidentala cu hidrocarburi a solului in cazul neintretinerii corespunzatoare. De asemenea depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, a uleiurilor uzate si a altor substante toxice rezultate din activitatea punctului de lucru, pot genera un impact negativ asupra corpului de apa subterana si supraterana. Apele de suprafata reprezentate de apele lacului Golovita vor fi afectate in perioada de executie a lucrarilor, prin marirea turbiditatii ca urmare a executiei cheurilor. Materialele puse in opera si care vin in contact direct cu apele lacului sunt reprezentate de blocuri naturale de piatra si elemente prefabricate de beton armat. Constructorul va lua toate masurile ca in perioada de executie sa reduca la minim impactul activitatilor de santier asupra apelor subterane si de suprafata.

În perioada de exploatare - nu vor exista emisii de poluanti in ape, decat in mod accidental. - Apele menajere colectate de la viitoarele grupurile sanitare (care nu fac obiectul

prezentului proiect), vor fi directionate catre o statie de pompare, de unde vor fi evacuate in reteaua menajera existenta.

- Apele pluviale se vor colecta controlat si vor fi dirijate spre decantoare si separatoare de hidrocarburi si apoi evacuate in lac, dupa ce calitatea apelor va fi conform NTPA 001/2002.

6.1.2. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoarele masuri in perioada de executie a lucrarilor: - pentru a diminua influenta punctului de lucru asupra calitatii apelor din zona ca urmare a

unei poluari accidentale, deseurile vor fi colectate si depozitate in spatii speciale, pentru a impiedica poluarea platformei punctului de lucru; - in cazul depozitelor intermediare (vrac) de materiale de constructii (in special pulverulente),

ce pot fi spalate de apele pluviale, se recomanda amenajarea platformelor de depozitare astfel incat sa nu existe pericolul imprastierii in atmosfera si a depunerii pe sol sau subsol;



33

- se recomanda ca depozitele de material cu potential pulverulent, sa nu fie amplasate in imediata apropiere a lacului; - pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a solului si implicit a apei este

necesara intretinerea corespunzatoare a utilajelor, carburantii trebuie stocati in celule etanse iar alimentarea cu combustibili si schimburile de ulei sa se realizeze in centre specializate; - se vor folosi materiale absorbante, in cazul scurgerilor de combustibili, uleiuri si alte

substante cu potential poluant; - instruirea angajatilor care deservesc utilajele implicate in vederea exploatarii corecte a

acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari accidentale; - instruirea angajatilor in vederea raportarii imediate a oricarei defectiuni aparute la utilajele

folosite Pentru evitarea unor posibile contaminari, constructorul va monitoriza emisiile de

poluanti, tipul, cantitatile si modul de gestionare a deseurilor. Lucrari propuse Canalizare menajera - Evacuarea apelor uzate menajere de la viitoarele terase ce se vor

amenaja, s-a prevazut a se realiza in sistem separativ. Datorita topografiei trenului, apele uzate provenite din nevoi igienico-sanitare vor fi evacuate gravitational printr-o retea de canalizare exterioara pana intr-o statie de pompare apa uzata amplasata in dreptul drmului de aces in incinta. Din statia de pompare apele menajere sunt transportate (pompate) in reteaua de canalizare menajera a comunei Jurilovca din strada Portului.

Canalizare pluviala - Reteaua de canalizare pluviala va fi complet separata de cea menajera si va asigura preluarea apelor meteorice de pe drumul de acces, platforma betonata de acces autovehicule si parcare, apoi evacuate prin rigole prefabricate. Rigolele prefabricate carosabile vor fi amplasate in punctele de minim ale platformei betonate si in lungul drumului de acces. Apele colectate vor fi fi directionate catre un separator de hidrocarburi. Dupa indepartarea hidrocarburilor (conform NTPA 001/2002), apa meteorica va fi evacuata in emisar (canalul de acces in lacul Golovita de pe malul stang al peninsulei).

In perioada de exploatare a obiectivelor proiectate se va urmari intretinerea corecta a sistemului de canalizare menajera si pluviala, prin asigurarea lucrarilor de mentenanta preventiva si asigiurarea interventiei rapide in caz de avarii accidentale. De asemenea, se va urmari intretinerea corecta a separatoarelor de hidrocarburi, prin curatarea periodica a decantoarelor si a filtrelor.

Totodata, in etapa actuala a proiectului – lucrari de infrastructura, se vor amplasa cosuri de gunoi si toalete ecologice, urmand ca in etapa a doua a proiectului – lucrari de suprastructura, sa fie realizate si grupuri sanitare.

6.2. Protecţia aerului 6.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

In perioada de executie, sursele principale de poluare a aerului specifice lucrărilor sunt: - activitatea utilajelor folosite la execuţia lucrărilor - transportul materialelor de construcţie şi a personalului care va efectua lucrările.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele de construcţie depind, în principal, de următorii factori: - nivelul tehnologic al motorului; - puterea motorului;



34

- consumul de carburant pe unitatea de putere; - capacitatea utilajului; - vârsta utilajului/motorului; - dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare). Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport se consideră ampriza lucrării extinsă lateral, pe ambele părţi, cu câte o fâşie de 10-15 m lăţime. Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii.

Pe perioada de exploatare a lucrarilor din prezentul proiect, lucrările au impact redus asupra aerului şi climei, fiind vorba de un impact similar cu cel existent in prezent.

Impactul poate fi mai mare in perioadele estivale ca urmare a traficului suplimentar cu ambarcatiunile si autovehicolele care transporta turistii.

6.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă Pentru protectia calitatii aerului se impun urmatoarele masuri in perioada de executie a lucrarilor: - echipamentele si mijloacele de transport sa fie dotate cu motoare cel putin EURO 4 care

produc noxe sub limitele acceptate de lege. - masuri pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenarii pulberilor de

catre mijloacele de transport: sa se reduca pe cat posibil inaltimea de descarcare a cupei excavatorului (pe

perioada de executie a lucrarilor de excavare) transportul materialelor pulverulente sa se efectueze cu autovehicule dotate cu prelata stropirea depozitelor temporare in sezonul cald pentru a reduce antrenarea pulberilor

in atmosfera prin eroziune eoliana; asigurarea in permanenta o unei bune intretineri a utilajelor si mijloacelor de transport

pentru a se evita depasirile limitelor maxime admise; achizitionarea carburantilor corespunzatori din punct de vedere calitativ; efectuarea regulata a reviziilor tehnice la mijloacele de transport si la utilaje pentru ca

emisiile sa se incadreze in prevederile legale.

6.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 6.3.1. Sursele de zgomot şi de vibraţii In zona lucrarilor, zgomotul produs de traficul rutier si de functionarea utilajelor reprezinta sursa principala a poluarii sonore. Nivelul si intensitatea zgomotului depind de mai multi factori suplimentari externi: • fenomenele meteorologice si in particular, viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si vant etc. • absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de catre sol, fenomen denumit „efect de sol” • absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditate relativa, componenta spectrala a zgomotului • topografia terenului • vegetatia.



35

La acest nivel de observare, constatarile privind zgomotul se refera, in general, la intregul obiectiv analizat. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza. Prezentam mai jos puterile acustice asociate ale catorva utilaje de constructii: • buldozere – Lw = 115 dB(A) • incarcatoare Wolla - Lw = 112 dB(A) • excavatoare - Lw = 117 dB(A) • compactoare - Lw = 105 dB(A) • basculante - Lw = 107 dB(A)

Pentru o sursa fixa, amplasata pe un teren plan si la distanta „d” intre sursa si receptor, nivelul sonor se calculeaza cu formula: LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde: LwA – nivelul acustic specific utilajului, Cd – corectie de distanta; Ctf – corectia timpului de functionare a utilajului, Ce – corectie de ecran, Cr – corectie datorata prezentei reflectorului

Nivelele sonore obtinute sunt: • excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A) • camion - LAeq = 43 dB(A) • incarcator - LAeq = 55 dB(A) • buldozer - LAeq = 66 dB(A)

Zgomotul inregistrat pe perioada lucrarilor este temporar si intermitent, functie de durata de functionare a utilajelor. Apreciem ca prin pozitia amplasamentului faţa de imprejurimi, impactul zgomotului si al vibraţiilor nu va afecta negativ populaţia din zona.

In perioada de exploatare, nivelul de zgomot va fi putin mai mare decat cel actual. Langa amplasament exista deja un port turistic, astfel ca activitatea care apare dupa implementarea proiectului nu va fi una noua.

Nu exista activitati care se produca vibratii.

6.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Zgomotele produse pe suprafata amplasamentului in perioada de realizare a proiectului

nu pot fi eliminate dar pot fi reduse astfel: - toate utilajele care produc zgomot si/sau vibratii vor fi mentinute in stare buna de functionare. - reducerea vitezei de deplasare a camioanelor grele (20-30 km/h) si respectarea traseelor aprobate. - pe perioada stationarii autocamioanelor si in perioada de repaus motoarele mijloacelor de transport si a utilajelor vor fi oprite.



36

6.4. Protecţia împotriva radiaţiilor 6.4.1. Sursele de radiaţii Activităţile de execuţie a lucrărilor se desfăşoară cu utilaje şi echipamente care nu

utilizează surse de radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu constituie surse de radiaţii ionizante

6.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor; Protecţia împotriva radiaţiilor – Nu este cazul

6.5. Protecţia solului şi a subsolului 6.5.1. Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime

In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a ocuparii unor suprafete de teren cu amenajarea platformelor din cadrul organizarii punctului de lucru. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi:

• excavatiile necesare pentru realizarea lucrarilor; • poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante; • depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice.

Tehnologia de executie a lucrarilor care au contact direct cu solul presupune urmatoarele categorii de lucrari: excavatii, umpluturi compactate, realizarea fundatiilor din agregate naturale (nisip, balast sau piatra sparta imprastiate si compactate), turnarea betonului. Aceste lucrari afecteaza intr-o mica masura solul, si numai in perioada de executie. La încheierea lucrărilor, organizarea din punctul de lucru va fi dezafectată, amplasamentul curăţat de eventualii poluanti, astfel că terenul actual cât şi drumurile de acces vor reveni la starea iniţială.

În perioada de exploatare, nu există surse directe de poluare a solului. Se va inregistra un impact pozitiv odata cu amenajarea platformelor care vor fi betonate, de pe care apele pluviale se colecteaza controlat si se trateaza prin intermediul decantoarelor.

6.5.2. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului Pentru prevenirea poluarilor accidentale care pot sa afecteze solul, subsolul si apa

freatica, antreprenorul care va executa lucrarile proiectului va lua urmatoarele masuri operationale:

- activitatile care implica intretinere si eventuale reparatii ale utilajelor si mijloacelor auto folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate de catre operatori economici specializati, si se vor realiza cu precadere in centre specializate; - personalul care deserveste utilajele si mijloacele auto va verifica functionarea acestora si va anunta administratorul societatii asupra oricarei defectiuni aparute; - utilajele care s-au defectat in timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi indepartate de pe amplasament; - se vor folosi materiale absorbante, in cazul scurgerilor de combustibili, uleiuri si alte substante cu potential poluant; - stocarea carburantilor si uleiurilor se va face in rezervoare etanse, prevazute cu cuve de retentie; - gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate.



37

Proiectul prevde executarea de lucrari de terasemente si umpluturi pentru reprofilarea si aducerea la cota a teritoriului care in prezent este acoperit de stufaris, care includ activitati/lucrari de ecologizare/curatare, igienizare a zonelor in prezent neamenajate, precum si lucrari sistematizare peisagistica, cu efect pozitiv pentru protejarea solului si subsolului. Aceste lucrari sunt:

- Defrisarea intregii suprafete, cu eliminarea arbustilor, arborilor si a stufarisului prezente in amplasament, precum si eliminarea deseurilor depozitate necontrolat. - Profilarea malurilor pentru executia taluzelor pereate - Executia aleilor perimetrale pe tot conturul insulei si peninsulei - Insamantare gazon pe o suprafata de 920 mp + 3665 mp. Pregatirea terenului pentru gazonare: sapare, maruntire, nivelare si tavalugire, la care se adauga fertilizarea solului (30 gr. ingrasamant/m.p.), semintele de gazon (50 gr. seminte/m.p.), incorporarea semintelor si prima udare.

De asemenea, proiectul prevede realizarea unui sistem de canalizare menajera si a unui sistem de canalizare pluviala (cu separator de hidrocarburi) – dotari care vor elimina descarcarile de ape uzate si pluviale contaminate direct pe sol/in subsol.

6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 6.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Amplasamentul lucrarilor de suprapune partial cu doua sit-uri Natura 2000: ROSCI 0065 „Delta Dunarii” si ROSPA 0031 „Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoie” care fac parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunării (se va detalia in capitolul 13).

De asemenea, lucrarile se vor desfasura in intravilanul localitatii Jurilovca, UTR1, si vizeaza extinderea si amenajarea infrastructurii de acostare existente, ceea ce nu aduce schimbari in tipul de activitati desfasurate in prezent.

Zona studiata face parte din zona economica (de dezvoltare durabilă) a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării. Zonele economice (zone de dezvoltare durabilă) sunt zonele valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale. Acestea sunt constituite din suprafeţele din Rezervaţie rămase după delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.

Conform Regulamentului RBDD si Planului de management, in zonele economice (de dezvoltare durabilă) se pot desfăşura activitati din categoriile de mai jos în concordanţă cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei: - activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv şi de recreere, vânătoare, păşunat, recoltarea fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultură, recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), - turism, precum şi alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură, agricultură, silvicultură, creșterea animalelor, - transport naval şi rutier, - prestări de servicii; - activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii; - activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al rezervaţiei şi dacă reprezintă o activitate fără impact; - alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.



38

6.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului RBDD si ale Planului de management, respectiv: - Lucrările de construcţii-montaj se execută conform prevederilor acordurilor de mediu, a autorizaţiilor de construire şi a celorlalte avize obţinute în baza dispoziţiilor legale. - Pe teritoriul Rezervației construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale conform regulamentului de urbanism, în scopul conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional. - Persoanele fizice sau juridice autorizate să desfăşoare lucrări de construcţii montaj sunt obligate:

a) să amenajeze organizările de şantier în limitele terenurilor atribuite în acest scop. b) să nu afecteze terenurile cuprinse în perimetrele șantierelor cu deşeuri de orice fel, gunoaie menajere, sau altele asemenea, care să producă poluări punctuale sau deteriorări ale mediului natural. c) să nu modifice cadrul natural limitrof organizării de şantier. d) să respecte limitele aprobate pentru emisiile de praf, zgomote şi vibraţii. e) să readucă, la terminarea lucrărilor de construcții-montaj, la starea iniţială suprafaţele de teren ocupate de organizarea şantierelor.

La proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii se va avea în vedere: a) utilizarea, cu precădere a materialelor de construcţie locale, folosite în mod tradiţional în perimetrul Rezervaţiei. b) folosirea soluțiilor arhitectonice care să pună în valoare tradiţia locală şi specificul zonei în care se încadrează construcţiile respective. c) punerea în valoare a cadrului natural al Rezervaţiei. d) menținerea nemodificată a elementelor cadrului natural (canale, gârle, etc.). e) asigurarea protecției habitatelor animalelor sălbatice din zona amplasamentului investiţiei sau din vecinătatea acesteia și pe toată durata execuției lucrărilor.

Dupa darea in exploatare, se mareste numarul de ambarcatiuni care vin in Jurilovca, dar nu va fi o activitate noua, intrucat navigatia exista si in prezent. Desi zona este puternic antropizata, s-ar putea identifica ecosisteme ce vor fi perturbate in special in perioada de executie a lucrarilor prezentului proiect, cca. 8 luni, dupa care se revine la situatia anterioara proiectului si chiar la una imbunatatita. In plus, proiectul prevede lucrari care vor imbunatati starea factorilor de mediu, mai ales apa, sol, subsol, ceea ce va genera un efect pozitiv si asupra biodiversitatii din zona.

6.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: 6.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,

respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele

Amplasamentul proiectului este situat pe malul lacului Golovita, langa portul turistic existent, unde peisajul este specific zonelor cu astfel de activitati. Cea mai apropiata localitate fata de amplasament este comuna Jurilovca, zona locuita intinzandu-se pana in apropierea portului turistic, la cca. 100 m.



39

6.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

O parte din populaţia localitatii îşi desfăşoară activitatea în zona portului. In timpul construirii sau functionarii proiectului nu exista riscul sa se produca accidente care pot afecta sanatatea populatiei sau mediul (ex.explozii, deversari, incendii, pagube rezultate din producerea dezastrelor naturale, etc.). Proiectul nu va conduce la schimbari sociale negative, ci dimpotriva va avea un efect benefic pozitiv prin crearea de locuri de munca. Proiectul nu va conduce la dezvoltari ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, si nu va limita modul de folosire ulterioara a amplasamentului astfel incat sa existe un impact semnificativ asupra mediului, nu va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare, nu va avea efecte cumulative datorita vecinatatii cu alte proiecte existente sau planificate si nu se refera la sistarea definitiva/dezafectarea unor activitati.

6.8 Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

6.8.1 Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate

Deşeurile rezultate din activitatea de execuţie a investiţiei sunt reprezentate prin: Deşeuri menajere Cod 20 03 01 deseuri municipale amestecate Cod 20 02 02 pamant si pietre Cod 15 01 deseuri de ambalaje Aceste deseuri vor fi in cantitati reduse si nu prezinta un pericol pentru mediu sau pentru sanatatea oamenilor. Ele pot constitui o sursa de degradare a peisajului doar printr-o gospodarire neadecvata.

Deşeuri tehnologice si deseurile din constructii din grupele: Cod 17 01 - beton, caramizi, tigle si materiale ceramica Cod 17 02 - lemn, sticla şi materiale plastice Cod 17 04 - metale (inclusiv aliajele lor) Cod 17 05 - pamant, pietre si materiale din excavatii Cod 17 07 - amestecuri de deşeuri de la construcţii Cod 17 09 - alte deseuri de la constructii

Nu se vor produce deşeuri de tipul uleiurilor uzate, acumulatori uzaţi, anvelope uzate, întrucât în perioada de execuţie a lucrărilor mijloacele auto ce vor fi utilizate la execuţie vor efectua aceste schimburi în ateliere specializate.

6.8.2. Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate – se va intocmi de catre antreprenor pentru perioada de executie si de catre beneficiar pentru perioada de exploatare.

6.8.3. Planul de gestionare a deşeurilor Planul va fi intocmit de catre Antreprenor si va face parte din Planul de Management de

Mediu al proiectului.



40

În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile rezultate in timpul executiei vor fi colectate selectiv, transportate, reciclate, recuperate, valorificate sau eliminate final prin depozitare sau incinerare.

Gestionarea categoriilor de deşeuri rezultate la lucrările de execuţie se va face având în vedere următoarele recomandări: - deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora - vor fi colectate în interiorul şantierului în puncte speciale prevăzute cu containere tip pubele. Deşeurile vor fi transportate periodic la un depozit de deşeuri autorizat şi vor fi menţinute evidenţe în conformitate cu H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, - deşeurile metalice rezultate de la confecţiile metalice - vor fi colectate separat pe platforme betonate urmând a fi valorificate în mod obligatoriu la unităţile specializate, - deşeurile de materiale de construcţii (resturi de beton, mortar, în cantităţi mici reprezentând pierderi tehnologice), din punct de vedere al potenţialului de contaminare nu ridică probleme deosebite, acestea se vor evacua din amplasament, - deşeurile lemnoase provenite de la cofraje - vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de dimensiuni ca accesorii şi elemente de sprijin în lucrările de construcţii. În funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru populaţia din zonă; - deşeurile de hârtie şi cele specifice activităţii de birou - vor fi colectate şi depozitate separat, în vederea valorificării, - ambalajele de sticlă, hârtie şi carton, materiale plastice din interiorul organizării de şantier vor fi colectate temporar în pubele având inscripţionate vizibil tipul deşeului. Se vor colecta temporar în incintă şi vor fi valorificate integral prin unităţi specializate de prestări servicii, - ambalajele de la vopsele şi diluanţi în cazul în care nu vor fi returnate la producător sau distribuitor se vor colecta şi depozita în containere închise etanş sau în spaţii special amenajate – platforme betonate, acoperite, imprejmuite.

Pentru toate categoriile de ambalaje vor fi păstrate evidenţe privind cantităţile eliminate, datele calendaristice, identificatorii mijloacelor de transport conform H.G. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje cu modificările şi completările ulterioare. Din punct de vedere al potentialului de contaminare a mediului, acestea nu ridica probleme deosebite. Gestionarea deseurilor in perioada de desfasurare a lucrarilor de investitii revine antreprenorului si se va realiza conform prevederilor Legii 211/2011 privind gestiunea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

6.9 Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

6.9.1. Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse

In procesul de execuţie al obiectivelor propuse se vor utiliza substanţe toxice şi periculoase specifice activitatilor din constructii (precum uleiuri, vopseluri, diluanti, grunduri, combustibili, baterii si acumulatori).

6.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei

Produsele chimice utilizate vor fi depozitate si utilizate cu respectarea stricta a Fiselor Tehnice de Securitate. Se vor asigura in permanenta produsele de neutralizare adecvate si materiale de interventie pentru a putea actiona in situatii de scurgeri accidentale.



41

Echipamentele ce urmează a fi folosite de către Constructor, vor fi transportate la punctul de lucru în condiţii de funcţionare corespunzătoare, cu toate modificările de lubrifiant şi reviziile generale efectuate. Schimbul de lubrefiant se va executa în cadrul unor ateliere specializate. Tot aici se vor executa şi schimburile de ulei hidraulic şi de transmisie. In organizările de şantier nu vor exista depozite de carburanţi, alimentarea utilajelor şi a autovehiculelor se va realiza la staţiile de combustibil din zonă.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității.

Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza materii prime si materiale specifice activitatilor de constructii hidro-edilitare, respectiv: nisip, pietris, beton, pamant vegetal, apa.

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

7.1. Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de exploatare

Impactul potenţial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum şi pe cea de exploatare, caracteristicile acestuia, factorii asupra cărora acţionează, precum şi măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului sunt prezentate în continuare. Având în vedere tipurile de activităţi care se desfăşoară pentru realizarea lucrarilor se constată că impactul este limitat şi se realizează în cea mai mare măsură pe perioada de execuţie a lucrărilor. Impactul asupra factorilor de mediu in perioada de exploatare a obiectivului este diminuat fata de impactul existent in prezent.

7.2. Impactul potenţial asupra populaţiei, folosinţelor, bunurilor materiale şi a sănătăţii umane

Lucrarile propuse se vor realiza in apropierea unor zone locuite, dar specificul lucrarilor propuse a se executa nu vor afecta sanatatea populatiei. Trebuie mentionat faptul ca in perioada de executie a lucrarilor este necesara semnalizarea corespunzatoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale personalului angajat sau avarierea de autovehicule. In prezent, in portul turistic existent se desfasoara activitatile specifice care constau din imbarcarea si transportul turistilor. Impactul potential asupra populatiei, folosintelor, bunurilor materiale si a sanatatii umane, incluzand luarea in considerare a zgomotului si vibratiilor se manifesta in special pe perioada de realizare a lucrarilor si este considerat redus. Exploatarea in conditii normale a obiectivului cu respectarea normelor care se impun pentru tipurile de lucrari propuse a se desfasura nu genereaza surse de poluare care sa afecteze populatia, folosintele, bunurile materiale si sanatatea umana. Putem vorbi si de un impact pozitiv asupra populatiei reprezentat de cresterea numarului de turisti care poate genera venituri suplimentare pentru locuitori.



42

7.3. Impactul potenţial asupra florei şi faunei Zona portului unde se vor realiza lucrarile care fac obiectul prezentului studiu, este o

zonă antropizată. Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si

habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

De asemenea lucrarile de extindere a infrastructurii de acostare, fiind amplasate in intravilanul localitatii, nu pot sa aiba impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 si ROSPA0031 si nu pot provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia acestui sit.

In ceea ce priveste fauna, analiza nivelului impactului trebuie facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale.

Pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt. Pe termen scurt, in cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie. Se poate aprecia ca nivelul rezultat este nesemnificativ deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat.

Impactul lucrarilor de modernizare-extindere a infrastructurii de acostare in localitatea Jurilovca la nivelul intregii retele Natura 2000, consideram ca este nesemnificativ pentru habitatele si speciile pentru care au fost instituite cele trei arii protejate de interes comunitar.

7.4. Impactul potenţial asupra aerului şi climei Impactul potential asupra aerului asociat implementarii proiectului este datorat lucrarilor de curatare a terenului, de excavare a solului, a manevrarii agregatelor si nu in ultimul rand a traficului auto asociat lucrarilor. Impactul potential datorat lucrarilor de curatare a terenului, de excavare a solului se va manifesta prin emisii de particule in suspensie rezultate de la aceste operatiuni, emisii care vor varia in mod substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Natura impactului va fi una directa, locala, manifestata doar pe perioada de executie a lucrarilor. Se recomanda stropirea periodica cu apa a depozitelor de pamant excavat pentru a reduce emisiile de particule in perioadele de vant si evitarea executiei lucrarilor care implica particule de praf in perioadele cu intensitate ridicata a vantului. Pamantul excavat in surplus, aflat in cantitati relativ reduse, se va evacua din amplasament astfel incat sa nu constituie surse de poluare, si se va descarca in zonele indicate de beneficiar. Poluarea potentiala a aerului ca urmare a traficului asociat santierului (ca urmare a transportului de material pulverulent, a personalului angajat de la sau catre amplasament, etc) se va manifesta local, neexistand posibilitatea manifestarii unui impact remanent. Pentru acest tip de impact se recomanda ca transportul materialelor pulverulente reprezentate in acest caz de piatra sparta, balast si nisip, sa se efectueze cu autovehicule dotate cu prelata, sa se efectueze reviziile periodice ale autovehiculelor si intretinerea corespunzatoare pentru verificarea nivelului de noxe, utilizarea de microbuze pentru transportul personalului angajat. De asemenea, tinand cont de specificul zonei, se recomanda ca lucrarile de terasamente sa se realizeze in afara sezonului estival.



43

Pe perioada de exploatare a lucrarilor din prezentul proiect, lucrările au impact redus asupra aerului şi climei, fiind un impact apropiat de cel existent. Se va inregistra o poluare potentiala ca urmare a traficului cu autovehicolele si cu ambarcatiuni care se transporta persoanele in port.

7.5. Impactul potenţial asupra calităţii şi regimului cantitativ al corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane

Organizarea de santier poate produce poluare accidentala cu ape uzate menajere neepurate, impactul fiind direct si pe termen scurt, local, cu magnitudine redusa. Pentru evitarea acestor situatii se recomanda utilizarea de toalete ecologice vidanjabile. O partea a lucrarilor din proiect se vor executa deasupra apei, dar exista si lucrari (cheurile) care se executa in apa. Impactul acestor lucrari este redus intrucat materialele folosite sunt in general agregate naturale sau elemente prefabricate din beton armat care se vor realiza pe poligoane speciale amplasate in afara lucrarii. Pe perioada de exploatare a lucrarilor din prezentul proiect, impactul asupra corpurilor de apa va fi diminuat, respectiv calitatea apei se va imbunatati in zona de acostare prin realizarea retelei de canalizare apa uzat si pluviala. In perioada de exploatare, se va urmari intretinerea corecta a separatoarelor de hidrocarburi, prin curatarea periodica a decantoarelor si a filtrelor, pentru a evita astfel deversarea de apa infestata cu hidrocarburi. Canalizarea menajera care se va realiza prevede ca apele sa fie pompate in canalizarea existenta. Un impact negativ ar putea sa apara in cazul existentei unor sparturi in conducte, dar beneficiarul are si obligatia de a efectua urmarirea comportarii in timp a lucrarilor executate. Totodata, in etapa actuala a proiectului – lucrari de infrastructura, se vor amplasa cosuri de gunoi si toalete ecologice, urmand ca in etapa a doua a proiectului – lucrari de suprastructura, sa fie realizate si grupuri sanitare.

7.6. Impactul potenţial asupra solului In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi: - poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante scurse accidental direct pe sol; - depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice. La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca terenul actual cat si drumurile de acces vor reveni la starea initiala. In perioada de exploatare, impactul asupra solului este unul limitat, deoarece drumurile si platformele de circulatie vor fi amenajate, si se vor prevedea cosuri de gunoi.

7.7. Impactul potenţial asupra peisajului şi mediului vizual Impactul potenţial asupra peisajului şi mediului vizual este caracteristic activităţilor de construcţie, fiind numai local şi doar pe o perioada cât durează execuţia lucrărilor. Pe perioada de exploatare, impactul este unul imbunatatit, si se incadreaza in peisajul actual al zonei.

7.8. Impactul potenţial asupra patrimoniului istoric şi cultural Referitor la impactul potenţial asupra patrimoniului istoric şi cultural, menţionăm că în zona lucrărilor nu sunt obiective de patrimoniu şi nici situri arheologice.



44

7.9. Impactul produs de deşeuri Deşeurile provenite din construcţia obiectivului sunt cele obişnuite pentru lucrări de construcţii. Pe perioada de execuţie a lucrărilor, impactul potenţial produs de deşeuri este redus şi se poate datora depozitării necontrolate a deşeurilor rezultate. În perioada de exploatare, deşeurile rezultate vor fi deşeuri menajere de la turisti, pentru care au fost propuse cosuri de gunoi.

7.10. Natura transfrontaliera a impactului Proiectul care face obiectul prezentului studiu nu are impact transfrontalier.

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a obiectelor din prezentul proiect este necesar a se desfăşura o activitate de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate cât şi pentru a stabili măsuri corective dacă este cazul. În acest sens se propun următoarele măsuri necesar a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Agenţiei de Protecţie Mediului:

- identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii şi imisii specifice de poluanţi;

- stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea unui nivel de zgomot pe durata execuţie lucrărilor;

- gestionarea controlată a deşeurilor rezultate atât în zona punctului de lucru cât şi în zona depozitelor de materiale;

- stabilirea unui program de intervenţie în cazul în care indicatorii de calitate specifici factorilor de mediu aer, apă, sol nu se încadrează în limitele impuse de legislaţia în vigoare;

- stabilirea unui program de prevenire şi combatere a poluării accidentale, măsuri necesar a fi luate, echipe de intervenţie, dotări şi echipamente pentru intervenţie în caz de accident.

Atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si in perioada de exploatare se vor respecta cerintele de monitorizare cuprinse in actele de reglementare emise pentru investitia propusa.

9. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI /PROGRAME / STRATEGII / DOCUMENTE DE PLANIFICARE

A. Proiectul nu se incadreaza in nici una din directivele mentionate in anexa 5E: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului,



45

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele).

B. Obiectivul se incadreaza in urmatoarele politici de investitii regionale:

Strategia Integrata de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii (SIDDDD) - Obiectivului Strategic 2 – Dezvoltarea unei economii locale verzi, incluzive, pe baza consumului si protectiei durabile, eficientă din punct de vedere al resurselor, valorificând avantajele comparative ale zonei si beneficiind de sprijinul unor servicii publice îmbunătătite

Strategia integrata de dezvoltare a comunei Jurilovca - judetul Tulcea - Directie strategica de dezvoltare locala III.H "Sprijinirea economiei locale" - proiect privind "Extinderea portului turistic Jurilovca".

Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) defineste domeniile specifice de actiune pentru dezvoltarea Regiunii Deltei Dunarii. Printre acestea se numara "interconectarea Regiunii Dunarii pentru promovarea turismului". Planul de actiuni pentru implementarea SUERD include si "Dezvoltarea sistemului de navigatie si a sistemului portuar pentru navele de croaziera pe Dunare si iahturile private", incluzand facilitati de acostare si de primire la tarm.

Modernizarea infrastructurii constituie o prioritate constantă pentru Primăria Comunei Jurilovca, prin Programul National de Dezvoltare Locală 2015.

Obiectivul este propus sa obtina finantarii in cadrul programului POR/OS 7.1. „Sprijinirea unei cresteri favorabile ocuparii fortei de munca, prin dezvoltarea potentialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care sa includa reconversia regiunilor industriale aflate in declin, precum si sporirea accesibilitatii si dezvoltarea resurselor naturale si culturale specifice”.

10. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE SANTIER

Aceste lucrări sunt în sarcina executantului (antreprenorului) desemnat în urma licitaţiei de execuţie. Orgazizarea de santier se va realiza cu consultarea si aprobarea benefiarului, si in baza unui proiect faza „DTOE” care va fi depus la primarie odata cu documentatia pentru obtinerea Autorizatie de construire. In prezenta documentatie sunt formulate propuneri si recomandari privind organizarea de santier, lucrari minimale si amplasarea acestora, de care Executantul va trebui sa tina seama.

10.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier Punctul de lucru va include doua zone distincte, dupa cum urmeaza: Zona administrativa



46

Zona cuprinde toaleta ecologica, un container cu destinatia de birou, container vestiar, si container pentru materiale marunte. Tot in aceasta zona s-a prevazut sa se amenajeze si o platforma pe care vor stationa in perioadele de repaos utilajele utilizate la executia lucrarilor, care vor fi in numar redus, tinand seama de lucrarile necesare si de etapizarea lucrarilor. Apreciem ca pentru perioada de executie a lucrarilor, tinand seama de tehnologia de executie si de graficul de lucru, aceste utilaje vor fi: un buldozer, un excavator, automacara, un rulou compactor cilindric si un autoincarcator frontal. Acest teritoriul va fi imprejmuit provizoriu si va fi pazit permanent, şi se va asigura paza utilajelor si securitatea zonei astfel incat sa se elimine riscul unor poluari accidentale cauzate de efractii. Zona depozite tampon S-a prevazut si o zonă pentru depozitarea materialelor folosite la execuţia lucrărilor, si anume agregate de cariera, agregate de rau si elemente prefabricate din beton armat. Se recomanda ca aceasta sa ocupe o suprafata cat mai restransa. Constructorul va aproviziona treptat punctul de lucru, pe masura ce avanseaza lucrarile, pentru a se evita ocuparea unei suprafete mari de teren. Materialele se vor aduce in ordinea folosirii lor, si in cantitati care sa fie suficiente pentru 2-3 zile. Betonul care va fi pus in opera la fata locului va fi adus cu autobetoniere, fiind procurat de la cea mai apropiata statie de betoane din zona. Accesul autovehicolelor pentru transport materiale se va efectua pe drumurile existente in amplasament, pana la locul organizarii de santier. Lucrările vor fi semnalizate atât în timpul zilei cât şi în timpul noptii.

10.2. Localizarea organizării de șantier Amenajarea organizarii de santier s-a propus pe amplasamentul obiectivului, fara sa depaseasca limita de proprietate, stabilindu-se doua zone care sa nu impiedice desfasurarea lucrarilor, conform plansei atasate.

10.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier După cum se ştie, orice activitate de şantier induce un impact negativ asupra mediului, de o amploare mai mare sau mai mică, funcţie de modul de organizare al şantierului şi de amploarea lucrărilor. Prin măsurile propuse şi printr-o bună organizare de şantier, impactul se reduce semnificativ. O bună organizare de şantier, alegerea metodelor optime de execuţie, colectarea deşeurilor menajere produse, va creşte gradul de asigurare al securităţii personalului muncitor şi va elimina riscul de îmbolnăvire al acestora. La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca terenul actual cat si drumurile de acces vor reveni la starea initiala. Aspecte privind impactul organizarii de santier a fost analizat in capitolele anterioare.

10.4. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu în timpul organizării de șantier

Lucrările organizarii de şantier vor fi corect concepute şi executate, cu dotări moderne care sa reducă emisia de noxe în aer, apa şi pe sol. Concentrarea lor intr-un singur



47

amplasament este benefică, diminuând zonele de impact şi favorizând o exploatare controlata şi corecta.

Se vor lua urmatoarele masuri pentru perioada de executie: - amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deşeurilor - activitătile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmari o umectare a suprafeţelor - verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon şi a altor gaze de eşapament şi punerea în funcţiune numai dupa remedierea eventualelor defecţiuni. În acest sens, unitătile de construcţii vor trebui să efectueze reviziile la utilajele şi mijloacele de transport, conform instructiunilor specifice. - obligarea antreprenorului de a realiza organizarea de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilitaţilor şi al protecţiei factorilor de mediu prin ocuparea unor suprafete cat mai mici de teren - se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport sau datorita functionarii necorespunzatoare a acestora - nu vor exista depozitari de combustibil in organizarea de santier. - se va impune parcarea corespunzatoare a utilajelor si vehiculelor (pe platforma betonata, in masura in care acest lucru este posibil) - platforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o panta suficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor. - colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile legale in vigoare

10.5. Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu Antreprenorul va intocmi un Plan de management de Mediu aprobat de catre Beneficiar unde va stabili masurile pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu, cu respecatrea actului de reglementare emis de catre autoritatea competenta de protectia mediului.

11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ȘI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII

11.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității;

La finalizarea investitie, nu sunt necesare lucrari de refacere a amplasamentului, intrucat zonele propuse pentru organizare de santier fac parte din teritoriul care va fi ocupat de investitie.

Cele doua zone utilizate pentru organizarea de santier vor fi dezafectate pe masura finalizarii lucrarilor de constructie.



48

11.2. Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

Se va întocmi Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, care va avea caracter de instrument de lucru aplicabil în caz de necesitate.

11.3. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației - Nu este cazul.

11.4. Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului - Nu este cazul.

12. INFORMATII PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE

12.1. Descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului

Investitia propusa prin prezentul Proiect se afla in judetul Tulcea, Comuna Jurilovca, in Sudul acesteia, pe malul canalelor de legatura intre localitate si Lacul Golovita (complexul Razelm – Sinoe).

Fig. 6. Judetul Tulcea. Comuna Jurilovca. Investitia propusa - Amplasare in zona

Terenul pe care se va face investitia este situat in intravilanul comunei, este format din 3 corpuri :

- Un drum de acces de 106,5 m - Un corp de teren, denumit generic Peninsula cu o suprafata totala de cca. 9165 mp - Un corp de teren, denumit generic Insula, cu o suprafata de cca. 1520 mp.



49

Fig. 7. Delimitarea amplasamentului investitiei.

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului lucrarilor sunt urmatoarele:

Tabel de coordonateNr.crt. X Y

1 806783.641 369084.502 2 806795.940 369083.36 3 806809.540 369061.283 4 806850.131 369077.643 5 806907.000 369090.2566 806911.300 369092.9407 806912.890 369084.5308 806850.844 369071.017 9 806813.882 369054.276

10 806827.458 369028.70711 806907.900 369023.693 12 806928.574 368915.48313 806924.275 368872.419 14 806932.696 368847.766 15 806966.679 368841.242 16 806912.843 368807.64417 806891.327 368739.03318 806825.078 368819.124



50

19 806810.447 368853.428 20 806809.660 368889.911 21 806808.121 368906.48622 806770.664 369039.156 23 806772.139 369062.99124 806785.578 369064.61925 806783.641 369084.502

Obiectivul general preconizat a fi atins prin realizarea investitiei denumite CREȘTEREA ACCESIBILITAȚII PRIN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE ACOSTARE IN COMUNA JURILOVCA, JUD. TULCEA este dezvoltarea durabilă a comunei Jurilovca, prin gestionarea eficientă a resurselor locale si valorificarea avantajelor zonei.

Se are in vedere valorificarea potentialului turistic al zonei, prin realizarea unor lucrari infrastructura pentru imbunatirea transportului pe apa atat pentru turisti cat si pentru localnici.

Ulterior, se vor realiza si alte facilitati pentru turisti constand in lucrari de suprastructura de tipul cladirilor (restaurante, terase, etc.), pentru care beneficiarul va face demersurile necesare de obtine a finantarii din alte fonduri legal constituite. Precizam ca lucrarile de suprastructura nu se pot realiza decat dupa realizarea lucrarilor de infrastructura din prezentul proiect.

Prin urmare, prezenta investitie cuprinde doar lucrari de infrastructura, enumerate in continuare. - Lucrari hidrotehnice - includ:

• Lucrari de terasemente si umpluturi pentru reprofilarea si aducerea la cota a teritoriului denumit Insula

• Lucrari de terasemente si umpluturi pentru aducerea la cota a capatului Sudic al Peninsulei

• Amenajarea de cheuri verticale pe o lungime de 106, 5 m • Amenajare de cheuri pereate pe o lungime de 454 m pentru partea de peninsula si de

215 m pentru Insula ; • Amenajare de cheuri tip estacada pe malul Vestic al Insulei, pe o lungime de 98,6 m • Dotarea cheurilor astfel create cu accesoriile necesare (cofrete de utilitati pentru nave –

apa potabila si energie electrica, binte pentru nave, amortizori pentru preluarea socurilor de la nave, ancastramente pentru reazemele pasarelelor de acces la structurile de acostare, etc.).

• Amenajarea unei rampe inclinate pentru ridicarea / lansarea la apa a ambarcatiunilor mici (<15 m)

• Lucrari de cresterea adancimilor prin dragaje a canalelor de acces din Lacul Razelm • Achizitia si montarea unor structuri plutitoare de acostare – vor fi achizitionate 3 structuri

de acostare cu o capacitate de 12 nave / buc. si 9 structuri cu capacitati de 2 nave fiecare.

Amenajare drum, parcare, platforma de beton si imprejmuire • Amenajare drum de acces – din strada Portului

Amenajare parcare si platforme de circulatie autovehicule si pietoni, semnalizare rutiera Lucrari retele electrice exterioare – asigurarea alimentarii cu energie electrica a navelor acostate si iluminat exterior;

• Lucrari de racordare la postul de transformare din vecinatate ; • Lucrari pentru iluminat perimetral ;



51

• Lucrari pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica a ambarcatiunilor si a viitoarelor terase (terasele nu fac parte din acest proiect) ;

• Lucrari pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica statiei de pompare apa uzata. Lucrari retele de alimentare cu apa - utilitati la nave, canalizare menajera si canalizare pluviala;

• Lucrari retele de alimentare cu apa pentru asigurarea alimentarii cu apa a ambarcatiunilor si a viitoarelor terase (terasele nu fac parte din acest proiect) ;

• Lucrari retele de canalizare menajera pentru colectarea apelor uzate de la viitoarele terase ce vor fi amplasate in locatie (terasele nu fac parte din acest proiect) si transportul lor in reteaua publica de canalizare a localitatii Jurilovca;

• Lucrari retele de canalizare pluviala pentru colectarea apelor de pe suprafata parcarii si a drumului de acces, posibil infestate cu hidrocarburi, si transportul lor intr-un separator de hidrocarburi fara bypass in vederea epurarii conform NTPA 001/2002 si evacuarea acestora in canalul navigabil ;

Lucrari pentru executia pasarelei : • Lucrari de terasemente • Executie fundatii pasarea compuse din piloti forati si radier din beton armat • Executie structurii metalice a pasarelei • Executie cale de circulatie si a mainii curente

12.2. Numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar Amplasamentul proiectului se suprapune in proportie de 90% cu doua situri de

importanta comunitara din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, respectiv ROSCl0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

Rezervatia Biosfera Deltei Dunarii (R.B.D.D.) a fost înfiinţată în 1990, prin Hotărârea Guvernului nr. 983/1990 privind organizarea Ministerului Mediului. În 1993, a fost promulgată Legea nr. 82 privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, lege care a fost completată şi modificată ulterior.



52

Figura nr.8 – Zonarea teritoriului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării(sursa: Planul de Management si Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – 2015)

Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României, cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova -Parche ş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m (Figura nr.8).

Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de urmă toarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul Chilia, km 43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică.



53

Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).

In anul 1990 a fost înfiinţată şi instituţia desemnată să gestioneze aria protejată, respectiv Administraţia Rezervaţiei Biosfera Deltei Dunarii (A.R.B.D.D.), instituţie publică cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu sediul în municipiul Tulcea, str. Portului, nr. 34 A.

Starea biodiversitatii Flora şi fauna sălbatică În perimetrul Rezervaţiei au fost identificate 14 specii periclitate. Propunerea ca Rezervaţia

să devină sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000 este susţinută şi de cele 5 specii de plante periclitate de inters comunitar: Aldovandra vesiculosa,Centaurea pontica, Centaurea jankae, Echium russicum şi Marsilea quadrifolia.

Aldovandra vesiculosa Marsilea quadrifolia

Moluştele sunt reprezentate de 84 specii din care 5 sunt specii alohtone (2 specii degasteropode: Phisa acuta, Rapana venosa şi 3 specii de bivalve: Scapharca cornea, Mya arenaria, Anodonta woodiana). Numărul speciilor la moluşte este aproape dublu la gasteropode faţă de bivalve, majoritatea fiind acvatice.

Insectele sunt reprezentate de 2260 specii din care 26 endemice. Clasa insecta deţine cel mai mare număr în cadrul ordinelor himenoptere, coleoptere, heteroptere şi lepidoptere. Din cercetările desfăşurate în ultimii ani, a rezultat că 196 de specii de insecte sunt periclitate (111 specii de himenoptere, 51 specii de fluturi şi 32 specii de gândaci au populaţiile în scădere). Exemple sunt rusalia (Palingenia longicauda) un efemeropter care nu a mai fost observat în deltă, în ultimii ani, deşi extrem de abundentă în trecut, sau lăcusta endemică Isophya dobrogensis care nu mai există decât pe insula Popina.

Dintre speciile protejate prin Convenţia de la Berna (Convenţia europeană asupra vieţii sălbatice) numai 5 au fost identificate pe teritoriul Rezervaţiei: lăcusta (Saga pedo), fluturele de zi (Apatura metis, Lycaena dispar), fluturele apolo mic (Parnassius mnemosyne) şi fluturele sfingid (Prosperinus prosperina).

Crustaceele sunt reprezentate de 223 specii incluzând crustacee inferioare (cladocere,ostracode şi copepode) şi crustacee superioare (Malacostracei). Au fost identificate şi 3 specii endemice: Atheyella dentata, Atheyalla trispinosa, Atheyella crassa. Crustaceii inferiori formează o bună parte a zooplanctonului dulcicol cuprinzând specii filtratoare din grupul cladocerilor (Daphnia cucullata, Daphnia magna) sau din cel al copepodelor (Diaptomus



54

serbicus), precum şi specii prădă toare din grupul cladocerilor (Leptodora kindtii) sau copepozi(Cyclops furcifer, Cyclops insignis).

Arahnidele sunt reprezentate de 168 specii. Printre păianjeni se găsesc specii de dimensiuni mari (Lycosa singoriensis), care cu picioarele întinse poate avea 5 -6 cm. Au fost semnalate, deasemenea, şi specii rare din familia păienjenilor cu cruce (Argyope lobata), “văduva neagră ”(Latrodectus mactans tredecimguttatus), în special pe insula Popina şi în zona Letea, precum şi păianjenul de apă (Argyroneta aquatica).

Diplopodele aparţinând clasei myriapoda, sunt reprezentate de 8 specii. Pentru arahnide şi diplopode nu există date comunicate anterior, iar pentru viermi (unde au fost incluse şi rotiferele), nu au putut fi încă obţinute în totalitate. Inventarul actual al insectelor este incomplet şi deocamdată, nu se poate compara cu cel din trecut.

Rezervaţia a fost desemnată ca sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000, conform Directivei Habitate, pentru 9 specii de nevertebrate: fluture buhă ( Arytrura musculus),Catopta thrips, ţărăncuţă (Coenagrion ornatum), albiliţă portocalie (Colias myrmidone), fluturaşpurpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, cărăbuş (Osmoderma eremita), melc (Theodoxus transversalis), (Morimus funerteus), fapt ce-i sporeşte recunoaşterea pe plan internaţional.

Arytrura musculus Osmoderma eremita

Mamiferele sunt reprezentate preponderent de rozătoare şi insectivore . Raportat laspeciile de mamifere cunoscute în Europa de 190, din care 101 tră iesc în România, teritoriul Rezervaţiei este gazdă pentru cel puţin 54 de specii. Acest număr de specii trebuie considerat minim deoarece grupul chiropterelor (liliecii), prezent în Rezervaţie printr-un număr mare de specii (circa 20 specii), totuşi nu este suficient investigat. Cel mai numeros grup atât ca număr de specii cât şi ca m ărime a populaţiilor este cel a micromamiferelor (mamifere de talie mică) care constituie hrana preferată a multor specii de păsări răpitoare de zi sau de noapte sau a mamiferelor carnivore, în special a celor din familia mustelidelor (nevăstuica, hermelină , dihori). Majoritate speciilor îşi sapă galerii subterane, rozătoarele hrănindu-se de regulă cu vegetale, iar insectivorele cu insecte şi alte nevertebrate.

Dintre rozătoare , cel mai adesea se întâlneşte bizamul (Ondrata zibethycus), specie legată de mediul acvatic care îşi construieşte galerii în malul apelor, când este vorba de canale sau sub forma unor muşuroaie pe lacuri sau japşe. Iepurele (Lepus capensis europaeus) este deasemenea destul de frecvent în pădurile Letea şi Caraorman precum şi în incintele agricole.



55

Mustelidele sunt mai bine reprezentate de două specii legate de mediul acvatic: nurcaeuropeană (Mustela lutreola) şi vidra (Lutra lutra) specii care se hrănesc cu pe şti şi alte animale acvatice, în timp ce bursucul (Meles meles) are o prezenţă din ce în ce mai rară. Dintre carnivorele canide, cele mai întâlnite sunt câinele enot (Nyctereutes procynoides), cel mai legat de mediul acvatic (a fost semnalat pentru prima oară în România în anul 1951, iar în Delta Dunării în anul 1953), vulpea (Vulpes vulpes) care are efective relativ stabile, precum şi şacalul (Canis aureus), ajuns în Delta Dunării pe cale naturală din zonele mai sudice (Asia Mică, Bulgaria).

Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul încă mare de porci mistreţ (Sus scrofa) care preferă arealele mlăştinoase şi de căprior (Capreolus capreolus) cu efective în scădere.

În Marea Neagră se cunosc trei specii de delfini ale căror populaţii sunt în regres: delfinul cu bot gros (Tursiops tursiops), porcul de mare (Phocaena phocaena) şi delfinul (Delphis delphis).

Din cele 54 specii de mamifere 28 sunt incluse în Lista Roşie.

La desemnarea Rezervaţiei ca sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000, au contribuit şi cele 5 specii din bioregiunea stepică: Vidra (Lutra lutra),

Nurca (Mustela lutreola), Popândăul (Spermophilus citellus) si Dihorul pătat (Vormela peregusna), precum şi cele două specii caracteristice bioregiunii pontice: Porcul de mare (Phocoena phocoena) si

Spermophilus citellus Vormela peregusna

Păsările se întâlnesc într-o varietate impresionantă în toate ecosistemele, acvatice sauterestre, naturale sau antropice de pe teritoriul Rezervaţiei. Din cele 375 de specii de păsări care trăiesc în România, 341 se întâlnesc pe teritoriul Rezerva ţiei. Din acestea, 171 sunt specii cuibăritoare, specii care cuibăresc în acest teritoriu majoritatea fiind oaspeţi de vară, care toamna părăsesc Rezervaţia stabilindu-se pentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (mediteraneene sau africane), urmând să se reîntoarcă în lunile martie şi aprilie: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus), barza albă (Ciconia ciconia), rândunelele (Hirundo rustica), lăstunii (Riparia riparia, Delicon urbia, Apus apus), majoritatea stârcilor, dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster) . Celelalte specii sunt oaspeţi de toamnă, iarnă şi primăvară, cuibărind în teritoriile mai nordice euro-asiatice, pe care le părăsesc odată cu ră cirea vremii, poposind pentru hrănire pe perioade mai lungi sau mai scurte, pe teritoriul Rezervaţiei: gârli ţele (Anser albifrons), gâsca cu gâtul roşu (Branta ruficolis), lebăda cântătoare (Cygnus cygnus), raţa suliţar (Anas acuta), raţa lingurar (Anas clypeata), ferestraşii (genul Mergus), eretele vânăt (Circus cyaneus), etc.



56

Din totalul speciilor inventariate pe teritoriul Rezervaţiei, 320 specii sunt incluse în Convenţia de la Berna, privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa adoptată la Berna din care 229 specii sunt în Anexa II (animale europene strict protejate), şi 91 specii, în Anexa III (animale europene protejate). Academia Română a declarat 12 specii monumente al naturii.

Pe teritoriul Rezervaţiei îşi găsesc adăpost 97 specii din anexa 1 a Directivei Păsări, 151 specii migratoare listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare de la Bonn precum şi 17 specii periclitate la nivel global, argumente pentru care Rezervaţia a fost desemnată ca sit de protecţie specială avifaunistică.

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul Rezervaţiei, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.)

Branta ruficolis Cygnus cygnus

Amfibienii sunt iubitori de căldură (termofili) şi de aceea cele mai multe specii (circa 4000) trăiesc în zonele calde, în timp ce în Europa sunt doar 45 specii, iar în România 17 specii. Dintre acestea, 10 specii au fost identificate în perimetrul Rezervaţiei, specii acvatice: broasca de lac (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina) şi brotăcelul (Hyla arborea), specii de broaşte săpătoare: broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), şi broasca de pământ siriacă (Pelobates syriacus balcanicus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), precum şi două specii de tritoni: Tritonus dobrogicus şi T. vulgaris. Toţi amfibienii hibernează în sezonul rece pe fundul apelor sau îngropaţi în pământ. Desemnarea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 a fost făcută pentru două specii de amfibieni: Buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina) si



57

Bombina bombina

Reptilele sunt reprezentate de 12 specii, din cele peste 6000 din zonele calde ale planetei, din cele 83 specii din Europa şi din cele 23 specii inventariate în România. Datorită deteriorării drastice a habitatelor naturale la nivel european, majoritatea speciilor din Rezervaţie sunt protejate prin Convenţia de la Berna (9 specii sunt strict protejate şi 2 specii sunt protejate).

În Rezervaţie trăiesc două specii de broaşte ţestoase: broasca ţestoasă de ap ă (Emysorbicularis) şi brosca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera), 4 specii de şopârlă: şopârla de câmp (Lacerta agilis euxinica), şopârla de nisip (Eremias arguta deserti), guşterul vă rgat (Lacerta trilineata dobrogica), şopârla de iarbă (Podarcis taurica) şi dintre care două acvatice: şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele de apă (Natrix teselata), şarpele rău (Coluber caspius), cel mai mare şarpe din Europa, şarpele de alun (Coronella austriaca), şi singura specie veninoasă, vipera de stepă (Vipera ursini renardi). Toate speciile de reptile sunt protejate prin Convenţia de la Berna.

Reptile protejate in cadrul Directivei Habitate: Broasca ţestoasă de apă (Emis orbicularis, Vipera de stepă (Vipera ursinii).

Emis orbicularis Vipera ursinii

Peştii, reprezintă, alături de păsări, una dintre cele mai reprezentative bogăţii faunistice ale teritoriului Rezervaţiei. Clasa peşti este reprezentată atât de peştii cartilaginoşi-osoşi cât şi de cei cu scheletul complet osificat. Din cele 300 de specii din Europa ş i 185 din România, în apele Rezervaţiei au fost identificare 135 de specii, gă zduite de o varietate mare de habitate acvatice, dulcicole, salmastre, marine. În apele Rezervaţiei au fost identificate 54 specii exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius), lin (Tinca tinca), văduviţă (Leuciscus idus), etc., 66 specii exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus), hamsie (Engraulis, encrasicolus ponticus), bacaliar (Merlangus merlangus euxinus), stavrid (Trachrus ponticus), calcan (Psetta maxima maeotica) şi 13 specii eurihaline care trăiesc atât în apele dulci, şi



58

salmastre sau chiar în Marea Neagră: majoritatea guvizilor, morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stallatus), scrumbie de Dunăre (Alosa pontica), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), cambulă (Platichthys flesus luscus). Sunt şi unele specii care prezintă un uşor grad de eurihalinie putând fi întâlnite în număr redus şi în apele Mării Negre, în faţa gurilor Dunării: crap (Cyprinus carpio), avat Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), somn (Silurus glanis), şalău Stizostedion lucioperca), etc.

Din cele 135 specii semnalate până în prezent, 6 provin din alte continente, specii alohtone: carasul argintiu (Carassius auratus gibelio) adus în Europa din China de acvarişti la începutul secolului al XVIII-lea şi semnalat în ţara noastră pentru prima dată în 1920, bibanul soare (Lepomis gibosus) ce provine din America de Nord, 3 specii de ciprinide importate din China pentru creşterea lor în piscicultură, sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), cosaşul (Ctenopharyngodon idella), şi respectiv, novacul (Aristichthys nobilis), precum şi (Pseudorasbora parva) specie adusă accidental din China cu loturile de ciprinide.

Din 1994 a fost semnalată o specie de talie mică din neamul bibanului (Percarinademidofii), care a pătruns în Rezervaţie în special în Complexul lagunar Razim-Sinoie). În Rezervaţie au fost identificate şi 14 specii de peşti considerate de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000:

Cod Natura 2000 Specia

2491 Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica)4120 Rizeafcă de Dunăre (Alosa tanaica 1130 Avat (Aspius aspius)1149 Zvârluga (Cobitis taenia) 1124 Porcuşor de nisip (Gobio albipinnatus) 25551157 Răspăr (Gymnocephalus schraetzer) 1145 Ţipar (Misgurnus fossilis) 2522 Sabiţă (Pelecus cultratus) 1134 Boarţă (Rhodeus sericeus amarus) 1146 Dunăriţă (Sabanejewia aurata) 2011 Ţigănuş (Umbra krameri) 1160 Fusar (Zingel streber) 1159 Pietrar (Zingel zingel) 2511 Porcuşor de nisip (Gobio kessleri)

Cobitis taenia Sabanejewia aurata



59

ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică având codul ROSPA 0031 este situată în partea sud-estică a României, în lunca Dunării (zona de formare a deltei și vărsare în Marea Neagră și zona lacurilor litorale, având următoarele coordonate geografice: latitudine N 44° 54’ 41”, longitudine E 28° 55’ 42”, cu o altitudine de la 0 m până la 137 m.

Suprafața ROSPA 0031 însumează 512 820 ha. Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța.

În privința păsărilor ca obiectiv de conservare al SPA-ului, aria deține populații însemnate sau cele mai mari populații naționale sau europene la numeroase specii (cuibăritoare, de pasaj sau de iarnă), precum: Pelecanus crispus, P. onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, Ardea alba, Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Ciconia ciconia, Cygnus cygnus, C. columbianus, Branta ruficollis, Aythya nyroca, Circus aeruginosus, Haliaeetus albicilla, Aquila pomarina, Falco cherrug, Charadrius alexandrinus, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Philomachus pugnax, Tringa glareola, Larus genei, L. minutus, Sterna hirundo, S. caspia, S. albifrons, Gelochelidon nilotica, Chlidonias niger, C. hybrida etc.

Speciile de păsări de interes comunitar pentru care s-a desemnat sit-ul sunt prezentate în Formularul Standard al sit-ului anexat la prezentul document.

Calitatea si importanta sit-ului: a). numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97 b). numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare

(Bonn): 151 c). numar de specii periclitate la nivel global: 17

Vulnerabilitatea sit-ului - intensificarea agriculturii - schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

tradiţionale in agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini

- schimbarea habitatului semi-natural (faneţe, pasuni) datorita incetarii activitaţilor agricole precum cositul sau pasunatul

- braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii - cositul in perioada de cuibarire - industrializare si extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor duce la deranjarea pasarilor in timpul

cuibaritului (colonii) - arderea vegetaţiei (a miristii si a parloagelor) - reglarea cursurilor raurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - inmulţirea necontrolata a speciilor invazive - defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafeţe

mari - taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii adunarea lemnului pentru foc - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanaţe etc.)



60

- desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses - reglarea cursurilor raurilor - arderea stufului in perioada de cuibarire - navigatie.

ROSCI 0065 Delta Dunarii

Situl de Importanță Comunitară având codul ROSCI 0065 are în cea mai mare parte aceeași poziționare ca și ROSPA 0031, având următoarele coordonate geografice: latitudine N 44° 54’ 1”, longitudine E 28° 55’ 13”, cu o altitudine de la 0 m până la 229 m.

Din punct de vedere administrativ se situează în judeţele Tulcea şi Constanța. Suprafața PUZ este integral inclusă în SCI. În conformitate cu H.G. 971/2011, suprafaţa ROSCI 0065 totalizează 454 037 ha.

Pentru SCI au fost identificte mai multe tipuri de habitate de interes comunitar, precum și specii de plante și animale din anexa II a Directivei Habitate. În ce privește habitatele de interes comunitar, se remarcă o mare varietate (aproape 30 de tipuri), dintre care le amintim doar pe cele prioritare: Stepe ponto-sarmatice, Lagune costiere, Dune gri, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus, Tufărișuri de foioase pontosarmatice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști xerice pe substrat calcaros. Cinci specii de plante de interes comunitar au reprezentat obiectivele de desemnare și management ale sitului, dintre care: Centaurea pontica, Marsilea quadrifolia, Echium russicum. Animalele nevertebrate sunt reprezentate de 11 specii, precum: Lycaena dispar, Catopta thrips, Theodoctus transversalis, Anisus vorticulus, Leptidea morsei etc. Dintre vertebrate, cei mai bine reprezentați sunt peștii. Câteva specii edificante pentru SCI, sunt: Aspius aspius, Alosa immaculata, Cobitis taenia, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Sabanejewia aurata, Zingel zingel, Umbra krameri, Rhodeus sericeus amarus etc. Amfibienii și reptilele au împreună 5 reprezentanți specii de interes comunitar, dintre care amintim: Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, Bombina bombina. Tot 5 specii de mamifere de interes comunitar sunt identificate în sit, astfel: Spermophilus citelus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela eversmannii.

Habitatele şi speciile de interes comunitar sunt prezentate în Formularul Standard al sit-ului anexat la prezentul document.

Calitatea si importanta sit-ului: Delta Dunarii, în comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o

biodiversitate mai ridicata, respectiv, un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) si pâna la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) si pâna la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Mai mult decât atât, delta Dunarii frapeaza înca prin densitatea ridicata de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate ca, datorita unor influente antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafete naturale în terenuri silvice, piscicole si agricole etc.), n-a produs o diminuare pâna la disparitie a unor specii de plante si animale.

Numarul speciilor ce traiesc pe acest teritoriu este cu siguranta mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut si dupa înfiintarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic si nici teritorial. Pâna acum au fost inventariate 1 642 specii de plante si 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pesti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaste, 325 specii de pasari si 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica si Centaurea jankae,



61

orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana greceasca (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata si ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotacelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Pasarile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun si pelican cret, lebada cucuiata, egreta mare si egreta mica , stârcul galben, stârcul lopatar, avozeta, piciorongul, rata cu peruca , gâsca cu gât rosu si multe altele). Majoritatea sunt cuibaritoare în zona.

Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii tari), flora Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai sarac (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).

Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) si halofile (de saratura). Comparând numarul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunarii, se constata ca numarul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observati în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).

Vulnerabilitatea sit-ului În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce constituie

producatorii primari, precum si multe specii de protozoare, asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic.Datorit cresterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, în special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pâna la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare.

În consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora în sensul popularii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai redusa (babusca, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit în cea mai mare parte aceste zone (stiuca , somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafa a RBDD (caracuda, linul, vaduvita).

În ecosistemele terestre ramase în regim natural, mult mai reduse în suprafa decât în trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât în cele acvatice.

Din analiza efectelor poluante produse de navele în mars sau în stationare, pe bratele Dunarii (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii. O sursa de poluare o prezint si parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, în care sunt cca.120 nave. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afecteaz fauna, în special, în perioada de cuibarire si hranire.



62

12.3. Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului

Zona amplasamentului studiat este puternic antropizata, in intravilanul localitatii, motiv pentru care nu va fi afectata semnificativ integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoe de planul propus propus.

Este posibil sa fie afectate habitate si specii identificate in zona de stufaris care va fi defrisata, dar speciile de fauna terestra si acvatica, precum si pasarile din habitatele invecinate au spatiu suficient de retragere astfel incat sa nu fie afectate de activitatea de restructurare-modernizare.

Eventualele exemplare de amfibieni si reptile ajunse accidental in zona lucrarilor mentionate prin proiect pot fi relocate ceea ce nu va afecta populatiile acestora.

In general, populatiile naturale pot avea distributie spatiala intamplatoare, uniforma si grupata. Distributia spatiala este rezultanta intreventiei unui complex de factori in care unul sau altul poate avea un rol determinant. Determinarea tipului de distributie spatiala se face prin metode de analiza statistica a datelor empirice rezultate din analiza unitatilor de proba.

O importanta mare in zona proiectului analizat o are si lacul Golovita - care face parte din categoria lacurilor cu un acvatoriu întins şi cu schimb de ape cu reţeaua hidrografică secundară În această categorie intră cele mai importante lacuri şi complexe lacustre din Delta Dunării, Furtuna, Matiţa, Babina, Trei Iezere, Căzănel, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Uzlina, Puiu, Lumina, Roşu, Roşuleţ, Razim, Goloviţa, Zmeica. Lacurile din Delta Dunării au o particularitate morfohidrografică, care le diferenţiază de lacurile din luncile râurilor, în sensul că limita lor, nu este morfologică, ci este dată de vegetaţia de stuf şi papură sau de plaur. Depresiunile morfologice sunt mult mai mari şi în cadrul lor se găsesc mai multe lacuri care se asociază în complexe. În afară de legătura directă prin gârle şi canale, lacurile din aceste depresiuni comunică prin masa de vegetaţie şi pe sub plaur, chiar şi în faza apelor mici de vară-toamnă. Adâncimea acestor corpuri de apă este în strânsă legătură cu variaţia sezonieră a nivelelor de pe braţele principale. Gradul de transparenţă este, de asemenea, în funcţie de faza regimului hidrologic de pe braţe deoarece în perioada inundaţiilor, când pătrund apele cu turbiditate de 250-359 g/m3, valoarea acesteia scade la 0,3 - 0,5m, iar în cea a apelor de toamnă-iarnă creşte până la fundul lacurilor când suspensiile mai mult de natură organică (detritus ridicat de pe fund prin agitaţia apei) sunt nesemnificative (15-20 mg/l). Reducerea transparenţei se mai datoreşte şi dezvoltării explozive a fitoplanctonului. Schimbarea transparenţei şi respectiv a culorii apei în funcţie de sensul scurgerii, a dus la denumirile de ape galbene, atunci când există o pătrundere a apelor tulburi din braţe şi lacuri, şi de ape negre, atunci când apele curate, dar care reflectă culoarea vegetaţiei submerse de verde-brun, se scurg din complexele lacustre către reţeaua colectoare.

Fitocenozele acestor ecosisteme sunt reprezentate în mod special prin fitoplancton (au fost identificate circa 300 specii de alge aparţinând grupelor de diatomee, cloroficee - alge verzi, cianoficee - alge albastre, euglenoficee, dinoflagelate, crisoficee) şi floră moale (vegetaţia submersă ) precum cosorul, brădişul, paşa sau broscăriţa, moţul, etc, care se formează în condiţii normale abiotice în lacuri, o saltea verde în care se dezvoltă specii de animale.

Zoocenozele sunt reprezentate prin zooplancton care foloseşte ca sursă de hrană (energetică) algele de dimensiuni mici; faună fitofilă care se hrăneşte cu vegetaţia submersă, plutitoare şi



63

epifită constituită din viermi, moluşte, crustacee, larve de insecte şi faună bentonică (de fund) care se hrăneşte cu substanţe organice acumulate în partea superficială a sedimentelor lacustre (detritus) şi din care mai reprezentativi sunt viermii, larvele insectelor de chironomide, moluşte bivalve.

Ihtiofauna este reprezentată prin specii care trăiesc în ecosistemul apelor curgătoare cum ar fi crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esox lucius), cosacul (Abramis ballernus), bibanul (Perca fluviatilis), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), plătica (Abramis brama), roşioara (Scardinius erytrophtalmus), carasul (Carassius auratus gibellio) etc. Şi în acest tip de ecosistem s-au produs multe schimbări de raporturi între specii ca urmare a creşterii peste limite normale a nutrienţilor, a procesului de eutrofizare. Populaţiile de crap şi ştiucă sunt diminuate în favoarea celor de caras, roşioară, cosac, babuşcă, cu o capacitate mare de adaptare la noile condiţii ecologice, dar cu valoare economică mică.

În ceea ce priveşte Complexul lacustru Razim Sinoie, prin lucrările de izolare a complexului faţă de apele marine pe de o parte şi a compartimentul sudic (Sinoie, Istria, Nuntaşi-Tuzla), faţă de cel nordic, pe de altă parte, s-au produs mutaţii importante în structura faunistică. Prin aportul crescut de apă dulce din Dunăre şi închiderea legăturii cu Marea Neagră (Gura Portiţei), lacurile Razim, Goloviţa şi celelalte lacuri au acelaşi tablou ihtiofaunistic ca şi cel din lacurile deltei. Lacul Sinoie din compartimentul sudic, deşi nu a suportat acelaşi ritm de îndulcire (totuşi închiderea, dar nu fermă a periboinelor a dus la limitarea schimbului de apă cu bazinul marin iar prin stăvilarul de la Canal V, dintre Sinoie şi Goloviţa permiţându-se o scurgere de apă dulce din nord), a suferit modificări faunistice către mediul uşor dulcicol, care a dus la dezvoltarea unui zooplancton şi a ihtiofaunei corespunzătoare.

Vegetaţia acvatică Acest tip de ecosistem cu o mare desfăşurare în suprafaţă este în continuarea celor cu apă stagnantă (lacuri), în cadrul vastelor depresiuni morfologice limitate, fie de grindurile fluviale, fie de acestea şi cele marine. Aceste suprafeţe sunt sub apă, dar puţin adâncă (sub 1m, chiar 0,3 – 0,5m) în perioada de vară-toamnă şi destul de adâncă (peste 1m) în perioada apelor mari de primăvară şi începutul verii. Specia de vegetaţie dominantă este stuful (Phragmites australis), care a dat şi denumirea acestor terenuri, de stufă rişuri, de şi în interiorul lor spectrul floristic este foarte bogat. Aceste terenuri reprezintă cele mai bune locuri de depunere a icrelor, de reproducere şi creştere a puietului de crap, somn, plătică, ştiucă, etc., de cuibărire a multor specii de păsări.

La acest moment nu există informaţii actualizate privind structura şi dinamica populaţiilor de specii din cele 20 de situri Natura 2000 prezente în Regiunea Delta Dunării. Singurele informaţii disponibile sunt cele referitoare la mărimea populaţiilor speciilor de interes comunitar prezentate în Formularele Standard Natura 2000, însă acestea nu prezintă structura pe vârste, pe sexe sau dinamica populaţiilor, şi, de asemenea, nu oferă informaţii cu privire la localizarea populaţiilor în sit, în acest sens fiind dificil de stabilit dacă populaţia este afectată de implementarea unui proiect.

Odată cu finalizarea studiilor de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor de faună şi floră de interes comunitar, pentru care au fost declarate siturile Natura 2000, se pot obţine informaţii actualizate referitoare la mărimea, structura sau dinamica populaţiilor speciilor de interes comunitar.

Pentru a putea determina si cuantifica prezenta speciilor protejate si importanta zonei proiectului de fata, se recomanda realizarea unui studiu aprofundat de evaluare adecvata in conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului



64

metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Prin acest studiu se vor obtine informaţii cu privire la localizarea populaţiilor în sit si se vor efectua analize statistice în vederea stabilirii importanţei si semnificaţiei zonei de studiu pentru speciile de interes comunitar enumerate în cadrul sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii pe baza unor indicatori specifici folosiţi pentru determinarea si cuantificarea importanţei zonei de studiu, precum si pentru stabilirea speciilor de păsări caracteristice zonei, cum ar fi:abundenţa totală; abundenţa relativă (dominanţa); frecvenţa (constanţa) si indicele de semnificaţie ecologică (indicele Dzuba).

12.4. Informatii privind relatia proiectului propus cu managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

Obiectivele principale urmărite de Administraţia Rezervaţiei în gestionarea ecologică a teritoriului Rezervaţiei sunt conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent şi promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale Rezervaţiei.

Managementul protectiei speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei impune actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stoparea declinului diversitatii biologice, refacerea starii ecologice bune a ecosistemelor si reconstructia ecologica a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite.

In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii temele managementului Rezervatiei stabilite au fost:

1. Managementul protectiei speciilor si habitatelor a. Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural b. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor c. Reconstructie ecologica in incintele indiguite

2. Monitoring integrat , GIS a. Sistem de monitoring integrat-suport pentru managementul rezervatiei

3. Resurse naturale, utilizare durabila a. Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor de ecosisteme

4. Turismul si recreerea a. Promovarea turismului traditional local b. Managementul vizitatorilor din Rezervatie

5. Patrimoniul cultural a. Conservarea patrimoniului cultural

6. Dezvoltarea comunitara, implicarea populatiei locale a. Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil la

resurse 7. Constientizare , informare si educare

a. Informare,comunicare si educatie b. Cooperare transfrontaliera , cooperare internationala c. Dezvoltarea cooperarii trasnfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei

Dunarii si Prutului Inferior d. Dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala

8. Management eficient a. Imbunatatirea capacitatii institutionale a Administratiei Rezervatiei , a metodelor

de management adaptativ integrat b. Eficientizarea actului decizional al Administratiei Rezervatiei prin implicarea

comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari.



65

Investitia privind "Cresterea accesibilitatii prin dezvoltarea infrastructurii de acostare in comuna Jurilovca, judetul Tulcea" este in conformitate cu obiectivele stabilite in Planul de Management al Rezervatiei, contribuind la promovarea turismului traditional local si la utilizarea durabila a resurselor naturale. De asemenea, prin lucarile prevazute in domeniul infrastructurii de canalizare a apelor uzate si pluviale, proiectul contribuie la realizarea obiectivului principal de stopare a declinului diversitatii biologice si conservare a patrimoniului natural

Investitia privind "Cresterea accesibilitatii prin dezvoltarea infrastructurii de acostare in comuna Jurilovca, judetul Tulcea" este in conformitate cu "Strategia de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii" (SIDDDD) aprobata prin HG nr. 602/2016. Dezvoltarea infrastructurii de acostare in comuna Jurilovca contribuie la atingerea urmatoarelor obiectie strategice al Pilonului II al SIDD DD - "Imbunatariea economiei" prin fructificarea potentialului specific al localitatilor din Delta Dunarii, printre care si potentialul turistic. In legatura cu acest obiectiv, strategia subliniaza necesitatea imbunatirii facilitatilor de acces si transport, in special pe apa.

12.5. Estimarea impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

Analiza nivelului impactului se realizeaza in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv aspeciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Primele masuri pentru identificarea si minimizarea impactului asupra ariilor protejate generat de lucrarile de reabilitare –modernizare –extindere prevazute in proiect s-au luat din faza de proiectare, prin alegerea tipului de lucrari astfel incat impactul generat sa fie minim. S-au folosit urmatoarele criterii: -reabilitatrea si extinderea structurilor sa se realizeze pe locurile deja afectate de constructii ; - sa nu fie necesare relocari de drumuri, trasee de conducte de apa/canalizare, linii electrice; - lucrarile de restructurare-modernizare sa se realizeze pe o suprafata minima de teren - organizarea de santier sa ocupe o suprafata minima de teren pe acelasi amplasament al lucrarilor proiectate - lucrarile sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare;

Impactul generat in faza de defrisare, ecologizarea a zonelor este determinat in principal de deseurile generate in urma curatarii amplasamentelor. Impactul preconizat in aceasta faza este temporar, pe termen scurt, nu este rezidual si nici cumulativ.



66

Impactul generat in faza de constructie – are in vedere mai ales lucrarile de dragaj si lucraile care se executa pe apa cu utilaje plutitoare. In aceasta faza, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ.

Impactul generat in faza de functionare – poate fi apreciat nesemnificativ, activitatile sunt aceleasi si se desfasoara pe acelasi amplasament ca si in prezent, intr-o zona antropizata puternic, in intravilanul localitatii

Se apreciaza ca impactul global al proiectului este nesemnificativ, direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei.

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu sunt afectate de planul propus propus din urmatoarele considerente:

1. nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. nu produc modificari ale structurii si/sau functiilor ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

13. INFORMAȚII PRIVIND PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE

13.1. Amplasamentul proiectului

Amplasamentul proiectului se afla pe malul canalelor de legatura cu Lacul Golvita (complexul Razelm – Sinoe).

Complexul lacustru Razim-Sinoie, în suprafaţă totală de circa 103.000 ha este format în principal din lacuri, grinduri maritime şi câteva formaţiuni de relief mai înalte ce reprezintă martori de eroziune. Lacurile ocupă circa 85% din complex (86.300 ha) şi sunt de tip lagunar (Razim, 41.500 ha, Sinoie, 17.150 ha, Goloviţa, 11.870 ha, Zmeica, 5460 ha, Nuntaşi, 1.050 ha şi Istria, 560 ha), de tip limanic (Babadag, 2.370 ha, cu prelungirile Tăuc, 180 ha şi Topraichioi, 50 ha, Agighiol, 490 ha, toate transformate în amenajări piscicole) şi lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Coşna-Periteaşca, 3.550 ha sau cele de pe grindul Chituc, Edighiolurile, 1.070 ha).

Conform Planului de Management al Spatiului Hidrografic Dobrogea - Lacul Golovita are urmatoarea tipologie:

Denumire corp apă Categoria corpului de apă

Tipologie corp apă

Codul corpului de apă de suprafață

Adancime medie

Suprafata

Lacul Goloviţa LW

(lac natural)

ROLN02 ROLW14.1_B9 3 m 11870 ha



67

13.2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă se

realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice suport, poluanţi specifici).

Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa (transpuse în legislaţia românească prin Legea nr.310/2004 care modifică şi completează Legea apelor nr.107/1996), se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi reprezentate astfel:

pentru starea foarte bună (FB) - valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea bună (B) - valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizează prin abateri minore fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţa) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea moderată (M) - valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea slabă (S)- există alterări majore ale elementelor biologice; comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealterate zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea proastă (P)- există alterări severe ale valorilor elementelor biologice, un numar mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de monitorizare a calității apelor de suprafață de pe teritoriul rezervației, pe anul 2017, ținând cont de faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și funcție de evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea lunară a 25 de secțiuni. Fiecare probă de apă a fost evaluată în urma analizei a 25 indicatori de calitate și încadrată în clasa de calitate corespunzătoare conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării s-aa evaluat calitatea apelor de suprafaţă pentru 16 lacuri. S-au luat în considerare valorile medii multianuale ale concentraţiilor indicatorilor determinaţi în perioada 2013-2017. Punctele de prelevare au fost următoarele : Lacuri: Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Fortuna, Merhei, Miazăzi, Nebunu,Câşla, Răducu,Potcoava, Sinoe,Razim,Iacub, Isac, Roşu, Rotundu şi Goloviţa.

Indicatorii analizaţi au fost grupaţi în funcţie de clasificarea din anexa C, Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă, tabelul nr.6, din Normativul 161/2006:

Regimul de acidifiere: pH; Regimul oxigenului:oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen la 5 zile, indice de

permanganat ; Nutrienţi: azot amoniacal, azotul din azotiţi, azotul din azotaţi, azotul total, fosfor total Salinitate: conductivitate, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu;

Rezultate obtinute



68

Regimul de acidifiere Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri) - Pentru anii 2015-2017 , valorile pH-ului se încadrează în limite normale, ceea ce corespunde unei stari ecologice foarte bună. Regimul oxigenului Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri) În anii 2013 - 2015, concentraţiile de oxigen au valori corespunzătoare clasei a IV de calitate, ceea ce înseamnă o stare ecologică slaba. In anul 2017 nu au fost efectuate probe pentru acest parametru Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri) În anul 2015, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, corespunzătoare stării ecologice ,, foarte bună”. În 2017 nu au fost efectuate probe pentru acest parametru. Nutrienţi Dinamica multianuală a azotului amoniacal - Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei a I-a de calitate atât în anul 2017 cât şi în anii precedenţi, stare ecologică foarte bună. Exista insa si excepţii în secţiunile Lac Cuib cu Lebede, Lac Sinoe şi Lac Razim, clasa a II a de calitate. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi - In anul 2017, în funcţie de concentraţia medie anuala a azotului din azotiţi, lacurile din RBDD se încadrează în clasele I şi II de calitate. Pentru anii 2014-2016, apa din lacurile de pe teritoriul RBDD se încadrează în limitele clasei a II- a de calitate, ceea ce corespunde unei stări ecologice bune. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi - Pentru anii 2013-2017 concentraţiile azotului din azotaţi indică valori corespunzătoare clasei a I-a de calitate, cu excepţia Lacului Nebunu, căruia îi corespunde starea ecologică bună (clasa II de calitate ). Dinamica multianuală a azotului total - Între 2015-2017, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, stare ecologica foarte buna. Cloruri Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri - În anii 2015-2017, concentraţiile medii anuale ale clorurilor încadrează lacurile din RBDD în clasa a II-a de calitate, ceea ce corespunde stării ecologice ,, bună” În anul 2013- 2014, concentraţiile medii anuale de cloruri încadrează apa lacurilor în clasa a I-a de calitate, dar s-au constatat depaşiri semnificative în lacurile Sinoe, Goloviţa şi Razim, unde valorile ajung la clasa a V-a, respectiv a III- a de calitate. În 2012, concentraţiile medii anuale ale clorurilor încadrează lacurile din RBDD în clasa a I-a de calitate, cu unele excepţii şi anume: lacurile Goloviţa şi Razim (clasa a II-a de calitate), iar Lac Sinoe (clasa a III-a de calitate). Sulfaţi Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi - În perioada 2013 - 2017 concentraţiile medii anuale ale sulfaţilor încadrează lacurile din RBDD în clasa a I-a de calitate, ceea ce corespunde stării ecologice ,,foarte bună” cu excepţia lacurilor Goloviţa, Sinoe şi Razelm care în perioada 2013 – 2014 au fost depăşite valorile medii anuale ale concentraţiei de sulfaţi, încadrându-le în categoria a II- a de calitate stare „bună”.

CONCLUZIE

Comparativ cu anii precedenţi se constată o înbunătăţire semnificativă a calităţii apei pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea. Încadrarea în clase de calitate a fost



69

făcută în conformitate cu Ordinul 161/2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă, anexa C, Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă. Analizele fizico-chimice au fost efectuate în laboratorul de chimie al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea. (sursa: Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în anul 2017)

13.3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz

Conform PLANULUI DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AL FLUVIULUI DUNĂREA, DELTEI DUNĂRII, SPAȚIULUI HIDROGRAFIC DOBROGEA ȘI APELOR COSTIERE aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 859/2016, starea ecologica a Lacului Golovița este BUNA (B)

nr crt

Denumire corp apă Categoria corpului de

apă

Tipologie corp apă


Stare /Pote nţial

(S /P)

Starea ecologică/pot

enţialul ecologic

(FB, B, M, S, P)

101 Lacul Goloviţa LW ROLN02 ROLW14.1_B9 S B

(Sursa: PM actualizat, Anexa 6.1.A Starea ecologică/potenţialul ecologic a corpurilor de apă de la nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi Apelor Costiere)

In Anexa 6.2 se prezinta rezultatele evaluarii starii corpurilor de apa si rezultatele asteptate pentru anul 2015, a se vedea tabelul de mai jos.

Cod sub-bazin/spațiu hidrografic (cod subunitate)

Denumire apă suprafață

Denumire corp apă


Cate goria de apă

Stare chimică

An evaluare stare

Grupare risc stare chimică

Starea chimică bună asteptată în 2015

RO06 Lacul Goloviţa

Lacul Goloviţa

ROLW14.1_B9 LW 2 2012 G Da

Explicații privind adnotările din anumite coloane: Coloana “Categoria de apa”: LW = lac natural, Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună. Coloana „Grupare_risc_stare chimică”: s-a completat cu informații numai în cazul în care nu au existat date de monitoring și evaluarea stării chimice s-a realizat pe baza grupării (completându-se cu G) sau opiniei expertului (completându-se cu OE).

In Anexa 7.1. din Planul De Management mentionat sunt prezentate obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafață și excepțiile de la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de la nivelul fluviul Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere. Pentru lacul Golovita situatia se prezinta in tabelul de mai jos.



70

Nr crt

PM II

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

47 2 2

*Legendă: LW- lac natural; Coloana „Stare chimică”: 2 = bună; Coloana „Stare ecologica/potential ecologic”: 2 = bună

Se constata ca obiectivele de mediu au fost atinse, corpul de apa fiind incadrat la starea chimica “BUNA” si starea ecologica “BUNA”.

14. ANEXE - PIESE DESENATE

Anexe 1. Certificat de Urbanism nr. 2 din 09.01.2019 2. Formular standard ROSPA0031 3. Formular Standard ROSCI0065 Piese desenate 1. Plan de incadrare in zona 2. Dispozitie generala lucrari propuse 3. Plan de situatie retele de alimentare cu apa si canalizare 4. Cheu vertical, zid cornier si grinda coronament. Cheu pereat cu dale din beton. Sectiuni tip 5. Cheu vertical tip estacada. Sectiuni tip 6. Sistem rutier parcare. Alee pietonala. Sectiuni transversale tip. Banci. Detalii. 7. Vedere in plan structura de acostare 8. Plan organizare de santier 9. Plan localizare proiect in raport cu limitele ariilor naturale protejate



71

15. BIBLIOGRAFIE

1. Directiva CE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/CEE) 2. Directiva CE adoptata la 21 mai 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale si a

florei si faunei salbatice (92/43/CEE) 3. Planul de management si Regulamentul Biosferei Delta Dunarii (2015) 4. Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă (a Deltei Dunării) 5. Formular Standard ROSPA0031 6. Formular Standard ROSCI0065 7. Studiu de evaluare adecvată pentru strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei

Dunării 8. Studiu de evaluare adecvata –Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei -

intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea 9. Planul naţional de management bazinal actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic

internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României. 10. Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în anul 2017.

Documents

DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE … · -Memoriu de prezentare- CRE Ș ... 8.Plan organizare de santier 9. Plan localizare proiect in raport cu limitele ariilor naturale