Limitele libertății

8/3/2019 Limitele libertii

1/56

Limitele libertii

LIBERTATEA


2/56

I. Conceptul de libertate, un concept corelativ.II. Tipuri de constrngeri - obiect al reflecieifilosofice.

III. Rolul contextului social-istoric n dezbaterilefilosofice asupra temei limitelor libertii.IV. Regndirea fundamentelor (supoziiilor) i

schimbri n modul de a conceptualiza limita.V. Interogaia asupra limitelor libertii o problemfilosofic deschis.

PLANUL EXPUNERII


3/56

CONCEPTUL DE LIBERTATE

Conceptul de libertate este corelativ cu cel de

constrngere, limitare, lips a libertii.

natural

moral

Logic i

conceptual

Social-

politic


4/56

TEORII SI CONCEPiIIDESPRE LIMITELE LIBERTiII


5/56

Teorii i concepii

fataliste

Teoria liberului arbitru

Teorii raionaliste

(iluminism sietatism)

Teorii individualiste(a statului minimal)

DESP

RE LIMITE...


6/56

Supoziia separrii Subiect-Obiect;

Natura, zeii, statul sunt entiti limit/obstacole ceacioneaz infailibil asupra omului;

Omul este raional i atunci cel putinn mediu social poatefii liber (separarea ontologiilor);

Nu primatul statului (comunitii) ce limiteaz libertateaindividului, ci al individului (dezvoltarea potenialitilor);

Indeterminismul natural i social o invitaie la

reconsiderarea conceptului de limit.

SUPOZIiII


7/56

nlume existnunumainecesitate, ciilibertate. nlumenu existnici unfel de

libertate.

Im. Kant

ANTINOMIA A 3-A LUIIM. KANT


8/56

?

EXP

RIMAREA LIBERTiII


9/56


10/56


11/56


12/56

CO

NTEXT gI TEO

RII


13/56

LIMITELE NATURII-NECESITATE NATURAL/DESTIN /ZEI/

ntrebarea orizont:

Cine ar putea obine libertatea n faa necesitii naturii,cauzalitii, autoritii zeilor, destinului inflexibil?

Soluii

a. Stoicii (fatalism)

b. Cretinism (liber arbitru)


14/56

........a fi liber nu nseamn a obine tot ce doreti, ci

a nu dori ceea ce nu poi obine...(Ctre sine)

MARCUSAURELIUS


15/56

....Stpnul fiecruiaeste cel care are putere

asupra celor dorite i

nedorite de cineva,

pentru ca s le produc

sau s le

mpiedice...(Manualul)

EPICTET


16/56

STOICII

- Vechi grecii utilizeaz att pentrunecesitatea din natur, ct i societate

termenul tuch.

Soluia loreste nu ncercarea de dominare a

necesitii, ci a propriilor aspiraii i dorine.


17/56

Dilemele

cretinismului


18/56

LIBERUL-ARBITRU

Cretinismului se confrunt cu o contradicie dubl dac aceptfatalismul:

1. Dac D-zeu dicteaz totul n viaa uman, atunci omul nupoate fi fcut rspunztor de faptele sale.

2. Dac omul svrete fapte rele, acestea vin de la D-zeu, ceeace este de neconceput.

-Th. D Aquino introduce termnul de liber arbitru

D

-zeu lasomului posibilitatea alegerii. (Implicaii*)

- Metodiu din Olimp, Ioan Damaschin sustin aceast idee.

- Fr. Nietzsche - critic ideea n Amurgul zeilor.


19/56

RAiIONALISMULseparare ontologic


20/56

PERSPECTIVAANTRNTREBARE ORIZONTOPOLOGIEIFILOSOFICE

Nu cumva punerea n opoziie anecesitii/cauzalitii i a libertii este greit?

-B. Spino

za, V. Con

ta fac distincia ntre cauze naturale(ontologie general) i obstacolele sociale, ontologia umanului).

Libertate avem dac nelegem necesitatea.

-L.Schopenhauer - omul nu e doar raional cum credeau grecii,ci condus de voin i afect - exist doar o aparen de libertate.


21/56

...Trebuie s nedovedim nou

nine csuntem hrziila independeni poruncire...

(Dincolo de bine si derau)

FR.NIETZSCHE


22/56

PERSPORIZONT PROBLEMATIC :

ECTIVA SEC.XVIII- XIXLibertatea corelat cu raiunea;Supunerea (censemn limitare dar i

extindere a gradului de libertate) este totdeauna

fa de de legile statului construite raional

Soluii propuse:

-Iluminismul: omul este liberntr-unstat raional-Etatismul: statul vegheaza la respectarealibertilor individului


23/56

J .J .Rouseau Din opere

...SOARTA LIBERTiII E LEGAT

TOTDEUNA DE SOARTA LEGILOR...


24/56

Raportul dintrecunoaterea raional,

moral i l ibertate

Imperativul categortic

MOMENTUL IM. KANT

...s acionez astfel nct

s tratez umanitatea npersoana mea sau

a altuia, ntotdeauna ca

un scop i niciodat ca un

mijloc ...


25/56

ETATISMHegel consider c statul este Raiunea Obiectiv(Binele Universal, Moralitatea), n timp ce RaiuneaSubiectiv este expresia individual a voinelor ipasiunilor particulare.

SECOLUL AL X IX-LEA

Nietzsche glorific oamenii nzestrai cu voinade putere, conductori nnscui, crora oameniiobinuii trebuie s li se supun. (Idee preluat de

dictaturi)


26/56

...statul ...ideea divin aa cum se nfieaz ea pe pmnt...

G.W.FR.HEGEL


27/56

EXCESELE STATELOR

Reorientare


28/56

CONSECINTELE ETATISMULUI- Libertatea i reducerea limitrilor sociale preau a fi posibilentr-un stat raional.Dar...

perspectiva individualistsesizeaz:

- sacrificarea libertii individuale;- apariia utopiilor de organizare (comuniste, mai trziu i faciste) carei justific nclcarea drepturilor individuale prin misiunea lornobil;- abuz de putere, cultul personlitii.


29/56

COMENTAiI IMAGINILE


30/56

CONCEPTII INDIVIDUALISTERolul statului nu este realizarea Binelui Universal

conform unei raiunii superioare, nici instaurarea uneiordini ideale de organizare social, ci doar de aprare adrepturilor i libertilor individului.

Teoriile individualiste

- Originea ideii se afl tot n iluminismul englez;- Sacrific cerinele de egalitate pentru a menine

libertatea individual.


31/56

....cel mai concludent

motiv pentru arestrnge amestecul

crmuirii este marele

pericol pe care l

reprezint mrireainutil a puterii sale...

JOHN STUART MILL


32/56

1. Libertatea individual esteposibil concomitent culibertatea celorlani;

2. Individul are o dubl exigende a fi protejat de violen (stat

constituional) si de a i serecunoate valabilitatea opiniri si

voinei (democraia);

3. Libertatea se poate nfptuinumai prin nfrngerea f orei dectre justiie. Legile sunt valabilepentru toat lumea.

(Origineai sensul istoriei)

K.JASPERS


33/56

Concepia despre dreptate pe carevreau s o dezvolt poate fi enunatsub forma a dou principii: mai ntifiecare persoan participant la opractic (...) are un drept egal la ceamai mare libertate compatibil cu olibertate similar celorlali. n aldoilea rnd (...) poziiilre sociale ( ...)sunt deschise tuturor.Aceste principiiexprim drepatea ca un complex detrei idei: libertate, egalitate irecompens...(Dreptatea ca echitate)

JHON RAWLS


34/56

- Noua teoretizare consider ca restrngereadrepturilor unui om este legitimat numai atunci cnd,

prin intermediul ei se previn alte nclcri mai mari alelibertii individuale;

- Se poate v orbi acum de libertatea politic, economic

care aeaz individul n raporturi de responsabilitatefa de guvernarea ce vegheaz i apr;- Statul se supune societii.


35/56

LIBERTATE gI DEMOCRAiIEStatul minimal


36/56

LIBERTATE POLITICLibertatea ca participare direct i indirect la luarea

deciziilor d e interes public;Libertatea votului;Libertatea opoziiei politice;Libertatea de a se asocia n organizaii;

Liberatatea ceteanului de a fi inforamat i a seinforma;

Libertatea de a critica, controla aciunile politice cuscopul de a determina schimbarea deciziilor incorecte.


37/56

!?


38/56

COMENTAiI


39/56

?


40/56

HM!?


41/56

LIBERTATE ECONOMIC A aciona liber n dubla calitate de productor i

consumator se fundamenteaz pe existenaproprietii private. n statul de dreptse reduce sfera deinfluen a statului n vederea creterii libertiieconomice a oamenilor.

Libertatea de aciona n limitele legii (a iniia oafacere, a conduce cum dorete, a decide dimesiunileproduciei);

Libertatea schimbului de valori i bunuri; Libertatea consumatorului de a alege bunurile.


42/56

COMENTAiI IMAGINILE


43/56

....SI IMAGINILE


44/56

Romnia- locul93 n lume lalibertateaeconomic

(Economie)

INTRODUCEREACOTEI UNICE DE IMPOZITARE SI DIMINUAREA

INTERVENTIEI STATULUI IN ECONOMIE AU FACUT CA ROMANIASA SE CARACTERIZEZE PRINTR-UNGRAD MAI MARE DE

LIBERTATE ECONOMICA.HERITAGE FOUNDATIONSI WALL STREET JOURNAL.


45/56

Sunt recunoscute i aprate: Dreptul oricrei persone de a refuza amestecul altora

(pers. fizice sau autoriti nviaa intim sau pe durataunor activiti);

Libertatea de exprimare, a presi; Libertatea de credin; ...de ntrunire i asociere; ...a deciziilor n probleme personale; ...de aprare egal n faa legii.


46/56

COMENTAiI IMAGINILE


47/56

stat

INDIVID


48/56

Respectarea

maxim alibertilorindivizilor

Reducerea la minim aintervenei statului....statul minimal te

inspiri este drept...R.NOZIAK(Anarhie stat

i utopie)

STATUL MINIMAL


49/56

PAgI PESTE GRANIiEncutarea altor sensuri .....

libertii...


50/56

Indeterminarea principalacarcteristic a sec al XX-lea

Teoria relativitii a luiEinstein

Relatiile de incertitudine dinmicrofizic (Heisemberg)

Fizica cuantic

Teoria entropiei

Psihanaliza Teorema

indemonstrabilitii

(Goedel)

ncadrul unei realiti incerteomul descopr libertatean

posibilitile care apar.

Dac nu exist limite de destin,

voin divin, necesitateabsolut extern, omul enconjurat de libertate i poatelua decizii, de care e responsabil

i pe care le poate evalua

contient.(J.P .SARTRE, D.DENNET,

CH.TAYLOR)

SECOLUL RESPONSABILITiII


51/56

... SUNT ABSOLUT LIBERgI ABSOLUTRESPONSABIL DE SITUAiIA MEA...

J.-P. SARTRE FIINiA gINEANT


52/56

Libertatea negativ

Libertatea pozitiv

A.Constrangerea este distinct deincapacitate (care ine de natur);

B. Libertatea nu are valoare fr condiiiadecvate pentru folosirea ei;

C.Nu se poate vorbi despre o libertate(ex: "libertatea social"), ci doar despre

libertate individual;D. Libertatea nu este unicul scop aloamenilor, fiind uneori acceptabil s serenune la libertaten favoarea altor

valori.

ISAIAH BERLIN


53/56

Subiect Obiect

Paradigma vestic Paradigma estic

DOUA PARADIGME


54/56

Bibliografie recomandat

1.John Stuart Mill, (2005) Despre libertate(traducere de Adrian-Paul Iliescu) - EdituraHumanitas, Bucureti.

2.Isaiah Berlin, (1996) Patru eseuri desprelibertate(traducere de Laurentiu Stefan-Scarlat) - Editura Humanitas, Bucureti.


55/56

Scriei un eseu pornind de lapovestirea de mai jos

TEM :


56/56

A fost odata o pasare. Impodobita cu o pereche de aripi desavarsite si pene stralicitoare, colorate siminunate. Insfarsit, o vietate creata ca sa zboare libera si sloaboda incer, sa-i bucure pe cei care ozaresc. Intr-o zi, o femeie vazu pasarea si se indragosti de ea. Ii urmari zborul cu inima batindu-i mairepede, cu ochii stralucindu-i de emotie. Se indemna sa zboare impreuna cu ea si amindoua calatoriraprincer intr-o armonie desavarsita. Ea admira, venera, proslavea pasarea.Dar ii veni atunci ungand:poate ca pasarea voia sa cunoasca cine stie ce munti indepartati. Si femeia se simti infricosata.Infricosata canu va mai simtiniciodata acelasi lucru pentru alta pasare. Si se simti invidioasa pecapacitatea de zbor a pasarii. Si se simti singura. Si cugeta:Am sa instalez o capcana.Data viitoare

cand va venii pasarea, eanu va mai pleca. Pasarea, indragostita si ea, reveni a doua zi, cazu incapcana si fi inchisa incolivie. Si ea privea zilnic pasarea. Avea la dispozitie obiectul pasiunii sale .Intre timp, incepu sa se produca o ciudata transformare: cum avea pasarea la dispozitie sinu mai eranevoita sa o cucereasca, isi pierdu interesul pentru ea. Pasarea, nemaiputand sa-si deaglas sensului vietiisale, incepu sa slabeasca, pierzandu-si stralucirea, se urati. Intr-o buna zi, pasarea isi dadu duhul.Femeia fu cuprinsa de o adanca tristete si-si ducea zilele cugandul la ea. Nu-si amintea insa de colivie,isi aducea aminte de ziua cand o vazuse pentru prima oara zburand multumita printrenori. Daca s-arfi observat pe sine insasi, ar fi descoperit ca ceea ce o emotiona atat de mult la pasarea aceea eralibertatea ei,;Paulo Coelho "Unsprezece minute"

Documents

Limitele libertății