DICTIONAR)

EXPLICATlv&tu tuffiMffiffiff ffiffim*&Wm

ELENA COMSULEAYALENTINA 9ERBANSABINA TEIUS

Cl EElrTrE LTTEFIA

lista de abrevieri

i

I

I

4

zEo

=:trI

zoga

A. - acuzativabsol. - absolutacc. - accentuatabr. - abreviatadj. - adjectivadj. dem. - adjectiv

demonstrativadj. interog.-rel" * adjectivinterogativ-reiativ

adj. nehot. - adjectivnehotdrAt

adj. pos. - adjectiv posesivadv. - adverbagr. - agriculturlagron. - agronomieanat. - anatomieapic. - apiculturdarheol. - arheologiearhit. - arhitecturdart. - artic0l; articulatart. adj. - articol adjectivalart. nehot. - articol nehotlrAtastr. - astronomieav. - aviagiebiol. - biologiebis. - termen bisericescchim. - chimiecib. * ciberneticicinemat. - cinematografiecj. * conjunctivconcr. - concretizatconj. - conjunclieconstr. - constructiicont. - contabilitateD. - dativdepr. - depreciativdr. - dreptec. - economieelectr. - electricitateentom. - entomologieetnogr. - etnografieexpr. - expresief. - femininfam. - familiarfarm. - farmaciefig. - figuratfilol. - filologiefilos. - filosofiefin. - finanqefr2. - fiziclfiziol. - fiziologiefon. - foneticdG. - genitivgeogr. - geografie

geol. - geologiegeom. - geometrieger. - gerunziugram. - gramaticdiht. - ihtiologieimper. - imperativimperf. - imperfectimpers. - impersonalind. - industrieind. pr. - indicativ prezentinform. - informaticiinterj. - inteqjeclieintr. - intranzitivinvar. - invariabilist. - istoriei.Hr. - inainte de Hristosinv. - invechitjur. - ;tiinle juridiceiat. - limba latindlingv. - lingvisticdlit. - literaturdliw. - livrescloc. - locu;iunelog. - logicdm. - masculinmat. * matematicdmec. - mecanicimed. - medicinimed. vet. - medicini

veterinardmetal. - metalurgiemeteor. - meteorologiemil. - militdrieminer. - mineritmitol. - mitologiem.m.c.p. - mai mult ca perfectmuz. - muzicdn. - neutruN. - nominativneafi. - nearticulatneg. - negativnelit. - neliterarn. pr. - nume propriunum. - numeralnum. card. - numeral

cardinal

part. - participiupeior. - peiorativpers. - persoandp. ext. - prin extensiepf. c. - perfect compuspf" s. - perfect simplup. gener. - prin generalizarepl. - pluralpop. - popularpr. - pronunfatprep. - prepoziliep. restr. - prin restrictiepron. - pronume; pronominalpron. dem. - pronume

demonstrativpron. interog.-re1. - pronume

interogativ-relativpron. ne8. - pronume negativpron. nehot. - pronume

nehotirAtpron. pers. - pronume

personalpron. pos. - pronume posesivpron. refl. - pronume reflexivpsih. * psihologierefl" - reflexivrefl. pas. - reflexiv pasiv

refl. recipr. - reflexiv reciprocreg. - regionalrel. - religies. - substantivsec. - secol

sg. - singularsilv. - silviculturdsocioi. - sociologiespec. - specialtehn. - tehnicdtelec. - telecomunicaliiteiev" - televiziunetipogr. - tipografietopogr. - topografietr. - tranzitiv

num. col. - numeral colectivnum. nehot. - numerar ulipers' - unipersonal

nehotirdt v' -vez1

num. ord. - numeral ordinal V' - vocativ

opt.-cond. - optativ-condi- var' - varianti

iional vb' - verb

ornit. - ornitologie viit. - viitorp. anal. - prin analogie zoo1. - zoologie

ar s.m., s.n. Prima literd a alfabetului lirnbii rom$-ilc; sunet (vocald) notat cu aceastd literi.

a'prep. 1. Precedd infinitir,ril: ogrindi. 2. StabileEte

lil) raport de comparatie, de asemdnare: Miroa-rc o/rin cosit. 3. In semn de.., Fluierd. a pagubd.

arr prep. (Urmat de numeraleJ De cAte... Clase

t 10 elevi.

a4 lrlement de compunere care indicd absenla.

abd s.f. lesituri groasd de casi, din lAnd, din caresc fac haine trad$onale lfuines,ti; dimie.

ab6cd s.f. Placi de piatrd care formeazi partea su-

;rcrioari a capitelului unei coloane gi pe care se

rcazemd arhiffava.

abaj0r s.n. Apdritoare fixatd la o lampi, care di-rectioneazd razele de lumind.

abandonii vb.l tr. A pdrisi pe cineva sau ceva; a re-nunla (definitiv) la un bun, ia un drept, (ti intr";sport) la continuarea participdrii.

aban6s s.m. fubore exotic, cu lemn de culoareneagri, rezistent, din care se fac mobile de lux,instrumente muzicale etc.

abatdj s.n. l. Extragere a unui minereu sau a uneiroci dintr-un zicdmAnt; (p. ext.) loc unde se exe-

cutd aceastd operalie. 2.'lSiere;i doborAre a ar-borilor in exploatirile forestiere.

abetel s.m. Superior al unei aba$i.

abiite'z vb.lll. 1 Tr., refl. qi inn. A (se) indeplrta.1^ l- "- 'l-'- ,l^ l^ ^ .-"-ir8 Ai.^.*^ (Et \ Aa

la o normd, de la o linie de conduiti etc.; a devia"> Refl. A se opri in treacit undeva sau la cineva.2. Refl. (Despre fenomene ale naturii, nenorociri)A veni pe neagteptate (gi cu intensitate).

abiitere s.f. 1, (Jur.) incilcare a unor dispoziliilegale. 2. (Tehn.) Diferenli dintre valoarea md-surate ;i cea reald a unei mdrimi.

abat6r s.n. Clddiri 9i instala$i unde se sacrificdanimale pentru consum"

abafie s.f. Mlndstire catolici av6nd la conduce-re un abatel.

ab6t$t,-i adj. Descurajat, deprimat.

abc6s s.n. Puroi acumulat intr-un organ.

abdic6 vb.i intr. A renunp la tron; (fig.) a renunlaia ceva, a se reser[na.

abdom6n s.n. Parte a corpului intre torace gi bazin,in care se afli stomacul gi intestinele.

abeceddr s.n. Manual pentru invalarea scrisuluigi a cititului.

aberdlie s.f. 1. Abatere de la normal; (p. ext.)absurditate. 2. (Fiz.) Deformare a unei imaginiproduse de un insmrment optic.

abi6 adv. 1. Cu greu, anevoie. 2. Foarte pugin; defoarte putind weme.

abil,-i adj. indemAnatic; descurcdreg"

abilitd vb.l tr. 1. (Jur.) A face pe cineva apt pen-

tru sdvArqirea unui act juridic. 2. A-i recunoaqtecuiva o anumiti calificare, tn urma unei probe.

abis s.n. Prdpastie; hiu, (livr.) genune.

abj6ct,-6 adj. Care inspir5 repulsie; josnic.

abjurd vb.l tr. A renega public o credinli reiigioa-sd sau o doctrind, o concep{e.

abneg6!ie s.f. Devotament.

abolivb.IV tr. (Jur.) A desfiinla o instiru$e, o staresocial-politich, anumite uzanle; a anula o 1ege.

abonam6nt s.n. Convenlie prin care, in schim-bul unei sume de bani, se ob$ne, pe o perioadh,

dreptul de a folosi anumite servicii pubiice,de a primi un ziar etc.

abordii vb.l. 1, Intr. (Despre nave) A se apropia debordul altei nave; a se ciocni de altd navd, de undig etc. > A acosta. 2. Tr. A opri pe cineva pentrua-i vorbi. 3. Tr. A incepe studierea, tratarea unuisubiect; a deschide vorba despre ceva.

aborig6n,-i adj., s.m. qi f. Bd;tinaq.

abraziv,-d adj., s.n. (Material, corp) care, fiindconstituit din particule dure cu muchii asculi-te, poate desprinde, prin frecare, agchii mici dinalt material.

ehrorriS "h I h A n'ac^"rq

z

=

==

3z

abroga actual

abrogd vb.l tr. A scoate din vigoare o lege sau unalt act normativ.

abrfpt,-i adj. Cu panti foarte inclinati.abseni,-i adj. Care lipsegte. > (Fig.) Neatent.

abs6nli s.f. Lipsi a cuiva din locul unde ar tre-bui si se afle.

absidi s.f. incdpere semicirculard destinatd aita-rului in bisericile creqtine.

absohit."i adj., adv. 1. Adj. Care este independentde orice condi$ qi rela$i; care nu compofte ex-cepfii, desdvar$it. > (Substantivat, n.) Principiuveqnic, irnuabil, infinit, care, dupd unele concepliifilosofice, ar sta la baza unirersului. 2. Adv. (Cu

valoare de superlativ) Perfect, exact, intocmai.3" Adj. (Despre o mirime fizici) A cirei valoareeste independentd fa16 de oricare sistem de refe-rin.ti. 4, Adj. (Mat.) Valoare'ri = numir pozi-tiv ata$at unui numir real, egal cu numirul dat.5. Adj. (lst.) Monarhie -d = monarhie ln caresuveranul are, prin lege, puteri nelimitate.

absolvi vb.IV ff. 1. A termina o formd de invd-

f5mant. 2. (Jur.) A scuti pe cineva de pedeap-sd; a ierta.

absorbi v'b.IV tr. 1. A incorpora (un gaz, un lichid).

-; 2. (Fig.J A preocupa mult, a interesa.

dJ I abs6rblie s.f. 1. Fenomen prin care un tjchid sau

un corp solid incorporeazd din afard o substanlS.

6 ?: (Fiz.) Reiinere de cdtre un corp a unei pd4i- din energia radiatl care cade pe el.

abstin6nt,-i s.m. qi f. Persoand care se abSne de lasatisfacerea unor necesitili fiziologice.

abstr6ct-5 adj., s.n. 1. Adj. Care rezultd din se-pararea qi generalizarea insuqiriior caracteristiceale unui gmp de obiecte sau fenomene; care estegAndit in mod separat de reaiitatea directl. 2. Adj.Conceput in mod prea general; greu de inleles.3. S.n., adj. (CuvAnt) care are sens abstract (1).

absfrd,-i adj. Care contravine logicii.

abline vb.lll refl. A se retine de la ceva.

abund6 vb.l intr. A se gdsi in cantitate mare.

abund6nld s.f. Cantitate mare; belgug.

Sbur s.m. Vapori de api.abtz s.n. f. inc5lcare a legalitdlii, fapti ilegal5.

2. Exces in folosirea unui lucru.

ac s.n. 1. Ustensile sublire de metal, senrind lacusut. 2. Nume dat unor obiecte asemdndtoarecu acul (1), avAnd diverse incebuinldri: oc de si-guranfd; ac cu gdmdlie; ac de seringd; ac indicator(la aparate de mdsurat) etc. > - magnerrc = lamda unei busole, care indicd nordul. 3, Piesi de for-mi alungitd folositd pentm dirijarea de pe o liniene alta r vehicrrlelor dc cale ferati 4- f)rsan in

formd de ac (1), de apirare sau de atac, al unoranimale. 5. Frunzh sublire gi ascutrtd caracteris-ticd coniferelor.

academie s.f. 1. Institu$e de cuiturd gi qtiinld care

cuprinde savanli, literap, artiEti etc. 2, Denumiredati unor qcoli de invigimAnt superior,

acalmie s.i Perioadd de linigtire temporari a vAn-tuiui, a valurilor; (fig.) ristimp de iiniqte intr-operioadi frdmdntatd.

acapard vb.l tr. A pune stipAnire (cu fo4a).

acdr s.m. Muncitor care manipuleazd macazul.

acar6t s.n. Construclie auxiliard care line de o cli-dire. de o gospoddrie.

acatist s.n. Imn gi slujbi bisericeascd oriodoxlin cinstea Fecioarei Maria qi a altor sfinti.

acc6de vb.IU intr. A avea acces (1).

acceler6 vb.l tr. A miri viteza de deplasare a unuimobil sau de funcqionare a unui sistem tehnic;a gribi (o acfiune).

ac€eler6t,-i adj. Care are o vitezi sau o foecven-

,ti din ce in ce mai mare (peste cea normald).

accelerat6r s.n., s.m. l. S.n. Mecanism care serveg-

te la variatia turaliei unui motor. 2. S.m. Instala-

1ie compiexd pentru accelerarea microparticulelor(electroni, protoni etc.).

acc6nt s.n. 1. Pronunlare mai intensh sau pe un tonmai inalt a unei silabe dintr-un cuvAnt sau a unuicuvAnt dintr-un grup sintactic; (concr.) semngrafic prin care se marcheazd aceaste pronunla.re. 2, Fel particular de a pronunla. 3. Reliefarea unui sunet muzical prin amplificarea sonoritiliisau prin prelungirea duratei lui.

acceptd vb.l tr. A fi de acord cu...; a consimli si...

acc6s s.n. L Posibilitate sau drept de a pdtrundeori de a ajunge undeva sau la cineva; (concr.)

intrare. > Drum de - = drum care face legdtu-ra cu o sosea imponant5. 2. Manifestare brusci,la intervaie variabile, a unor tulbur5ri organiizbucnire violentd a unei stdri sufletegti. 3. (In-form.) Ciutare qi oblinere a unei informatii inre-gistrate in memoria unui calculator.

acces6riu,-ie adj., s.n. (Obiect, piese) care serve$te

unui ansamblu, fdrd a face parte din el.

acciddnt s.n., s.m. l. S.n. intAmplare care infferu-pe mersul normal a1 lucrurilor sau care

ci o avarie, rdnirea sau moartea cuiva. 2.(Muz.) Alteralie.

accizi s.f. Formd de impozit indirect,asupra unor produse qi servicii prinacestuia la pretul de vAnzare al produselorla tarifele pentru servicii.

acetildni s.f. Gaz incolor, otrAvitor, utilizat in in-dustria chimicd, in sudurd, la iluminat etc.

acet6nA s.f. Lichid incolor, volatil, folosit ca dizol-vant in industria de lacuri;i vopsele.

achdni s.f. Tip de fruct uscat, a cdrui simAnli este

acoperitd cu un invelig tare (ex. aluna).

achitA vb.i. 1. Tr. 9i refl. A(-ti) pEti o obliga$ernateriali sau morall 2, Tr. (Jur.) A declara pe

cineva nevinovat.

achizifie s.f. Procurare de obiecte rare, de preq

hr condi$ avantajoase.

aclcul s.m. Spin mic, sublire, la unele piante.

acld,-i s.m. (Chim.) Substan$ care, in solufelpoasd, are gust acru gi inrogeEte hArtia de tume-sol, iar in combinaSe cu metale formeazd sdruri.

aciditSte s.f. Cantitate de acid dintr-o iolu$e saugrad de concentrare a acestuia.

aclam6lie s.f. Manifestare de aprobare, de entu-ziasm a unei mulqimi, prin urale gi aplauze, fa$rb o persoand, de o acqiune etc.

ilclimatizd vb.l tr. A adapta la un climat nou.

dcn6e s.f. Boald de piele caracterizatd prin apari-

1i;r, rnai ales pe faid, a unor coquri.

ocol6di s.f. Semn grafic in formd de arc, ce uneqte

r'uvinte, formule, cifre etc.

acomodd vb.l refl. A se deprinde cu noi condi$tlc via1i, de munce etc.; a se adapta.

0compani6 vb.l tr. 1. A executa partea de acom-plniament a unei piese muzicale. 2. A inso$.

ocompaniam6nt s.n. Totalitate a elementelor ar-rnonice, rifinice, care insolesc o melodie in armo-

nic cu aceasta.

dcdnt s.n. Sumd de bani plititl anticipat din pre-

1ul unor servicii, ca garan$e.

acoperl vb.IV tr. 1. A Eeza peste un obiect saupeste o fiinF ceva, a inveli. 2. A pune peste unotriect deschis cev4 a astupa. 3, A ascunde, a tii-nui. 4. A depiqi in intensitate. 5. (Mil.) A lua mi-suri de proteclie impotriva atacurilor inamice.

acoperire s.f. (Ec.) Fond de valori certe pe baza

cilr<lra bdncile de emisie asigurd convertireabuncnotelor.

ac6rd s.n. f. inlelegere intre doui sau mai mul-tc persoane. 2. Platdin - = formi de retribu-iro a muncii in raport cu rezultatele ob$nute.ll. (Gram.) Concordanql de numdr, gen, caz saupcrsoani intre formele cuvintelor gi determinan$ikrr. 4. (Muz.) Sonoritate rezultatd din reunirearr <:cl pulin trei sunete de inilfmi diferite care

ftrrmeazd o armonie.

acord6 vb.l tr. 1. A da ceva cu bunivoinla. 2. A sta-

bili un acord gramatical. 3. A aduce tonurile unuiinsffument muzicai la indlflmea corectd.

acotde6n s.n. tfftrument muzical portabil, cu bur-duf, claviaturi qi butoane.

acost6 vb.l. 1. Intr. (Despre nave) A se apropia(in vederea legdrii) de chei, de prm etc. 2. Tr.(Fig.) A opri pe cineva din drum gi a i se adresa.

acredit6 vb.l tr. 1. A numi gi a trimite, in altd prdsau la o manifestare publicd, un imputernicit(diplomat, ziarist). 2. (Fin.) A crea, a deschide,a pune la dispozi$a cuiva un acreditiv.

acreditiv s.n. Dispozi;ie datd de emitent unei blncide a pliti o sumi de bani beneficiarului.

acri vb.IV E. gi refl. A face sd devind sau a deveni(mai) acru; a se altera, a se strica.

acrobalie s.f. Exerci$u dificil de echilibristici.

acr6poli s.f. Citadeli in oragele din Grecia antici,aqezatd pe o inildme, qi in care se gdseau princi-palele edificii publice.

acrostih s.n. Poezie in care literele ini$ale aleversurilor alcituiesc pe verticald un cuvdnt sau

o propozif,e.

z

=o

==

::

otr.I

6cru,-d adj. 1. Care are gust ca al ogenrlui. 2. (Fig.; a:-despre oameni) Morocdnos, ursuz. | @l

act s.n. 1 Document eliberat de o autoritate, prin \-care se ateste un fapt, o obligalie etc. > - notma'fiv = act prin care se stabilesc dispoziSi genera-

le obligatorii. 2. Manifestare a activitdfli umane;

agtiune, faptd. 3, Principala subimp54ire a uneiopere dramatice.

activ,-i adj., s.n. 1. Mj. Care participiin mod efec-

tiv la o agiune. 2. Adj. (Chim.) Substan;d. -d =substanli care intrd ugor in reactii. 3. Adj. (Ec.;

ilespre opera$i economice) la care veniturile suntmai mari decAt cheltuielile. 4. S.n. (Ec.) Totali-tate a mijloacelor economice apar,tindnd unei in-treprinderi, instituSi sau organiza$i economice.

activ6 vb.l. 1. Intr. A desfiEura o activitate. 2. Tr.A face sI devind activ, a pune in actiSne. 3. Refl.A intra in cadrele active ale armatei.

activitiite s.f. 1. Ansamblu de acte fizice, intelec-tuale qi moraie ficute in vederea unui rezultat;manifestare a unei energii, a unei forte; muncd,ocupaSe. 2. - solard. = ansamblu al fenomene-

lor care au loc la suprafala Soarelui.

act6r s.m. Artist care interpreteazi roluri in piese

de teatru sau in filme.

actorie s.f. Profesiune de actor.

actuiil,-i adj. Care existi sau care se petrece inmomentr.rl de fa$; de acum, din prezent.

1

I

=oz

=I

===o3z

ac6rb,-5 adi. inversrrnat necnrtifor: asresiv.

ac.tiona aeronava

I

ca) I

I

8

z

=o

=

=9

2o

I6

aclion6 vb.I. 1. Intr. A face, a intreprinde ceva.

2, Intr. A exercita o influenp. 3. Tr. A face sd

funcqioneze un sistem tehnic.

ac!ion6r,-6 s.m. qi f. Persoand cu acliuni (5).

actiine s.f. 1. Activitate intreprinsi pentru atinge-rea unui scop. 2. Exercitare a unei fo4e sau a uneiinfluenqe asupra cuiva ori a ceva. 3. (Gram.) Sta-

rea, miEcarea, procesul etc. exprimat de verb.4. Desfi;urare a evenimentelor intr-o operd li-terari" 5, (Ec.) Hdrtie de valoare care dovedeEteparticiparea de$ndtomiui la capitalul unei soci-

etd$ ti pe baza cdreia acesta primeqte dividende.6. (Jur.) Proces (2).

acuardli s.f. 1. Culori (3) folosite in picturS, dilu-ate cu apl. 2. Tehnicd picrurald cu acuarele (l).3. Picturd executatd cu acuarele (1).

acuitSte s.f. Capacitate a organelor de siml dea percepe excitaSi de slabd intensitate.

acfm adv. in momentul de fa$, in imprejurdrileactuale; imediat.

acumul6 vb.l tr. A aduna, a inmagazina.

acumulat6r s.n., s.m. Aparat folosit pentru in-magazinare de energie sau de agen$ energetici.

acupunct0re s.f. Terapie constand in introduce-rea unor ace fine sub piele in puncte precise, co-respunzdtoare traseului nervos al unor organe

Ei regiuni ale corpului.

acfstic,-e adj., s.f. 1. Adj. Care emite, ffansmitesau recep$oneazd unde sonore; care se referd lasunete. 2. S.f. Calitatea de a propaga suneteleqi de a ugura perceperea lor.

acft,-i adj. l, (Despre dureri) Pdtrunzdtor, vio-lent; (despre boli) cu evoluqie rapidd qi manifes-tdri de crizd. 2. (Muz.) lnalt, asculit.

acuz6t-e s.m. qi f. Persoand contra cdreia s-a in-trodus o acflune in justi$e.

acuzativ s.n. Caz al declindrii.

acv5riu s.n. Vas sau bazin cu api in care se Einplante sau animale awatice vii; loc in care se afldasdel de bazine.

6cvili s.f. Pasdre rdpitoare de zi, mare, cu cioc pu-temic, incovoiat la vArf.

ad5gio adv., s.n. (Muz.) 1. Adv. Lent, rar. 2. S.n.

Compozilie sau parte dintr-o compozi,tie care se

cdnti intr-un tempo lent.

adapt6re s.f. 1. (Biol.) Capacitate a organisme-lor vii de a se modifica in raport cu schimbiri-le condiliilor de via$. 2, - cinematograficd =ffanspunere pe ecran a unei opere literare sau

muzicale; ecranizare.

adip6 vb.l tr. A da apd de biut unui animal. > Refl.(Desore animale) A bea aod.

adip6st s.n. Construqie pentru proteclie contraintemperiilor sau a primejdiilor.

addugil vb.f. 1. Tr. A mai pune peste..., a pune inp1us. > A completa (cele spuse sau scrise). 2. Tr.gi refl. A (se) aldtura, a (se) aiipi.

addnc,-i adj., s.n. 1. Adj. (Despre ape, caviti! etc.)Al cdrui fund se afld la distanti (mare) de mar-ginea de sus. 2. Adj. intins pAnd departe in linieorizontald sau verticaid. 3. Adj. (Fig.) Puternic,intens, profund. 4. S.n. AdAncime (consideratd

vertical sau orizontal).

addnci vb.lV. L Tr. A face sd fie mai adAnc (1).2, Refl. A intra, a pdtrunde in adancime. 3. Tr.(Fig.) A pltrunde cu mintea, a studia in profun-zime. 4, Refl. (Fig.) A se lisa absorbit de ceva.

ad6ncime s.f. 1. Distanld de la suprafala uneiadAncituri sau a unei ape pAni la fundu1 ei. 2. De-pdrtare (intr-un spati, u, intr-o pddure etc.). 3. Fro-funzime, intensitate.

adecv6t,-5 adj. Corespunzdtor, potrivit.

ad6pt,-6 s.rn. qi f. Persoani care adopti Ei suslineo teorie, o doctrini, convingerile cuiva.

ader6 vb.l intr. 1. A fi in favoarea unei ideologii,a unui partid etc. 2. A se tine lipit de ceva.

ader6n!6 s.f. (Med.) fesut fibros apdrut in urmaunei infec$i sau a urei intervenlii chirurgicale,care unette organe altminteri separate.

adevir s.n. Oglindire fideld a realitilii in gAndire;concordanqi intre cuno;tinlele noastre ;i realitate.

adeverinli s.f. inscris prin care se ateste un fapt,un drept etc.; dovadi.

adezifne s.f. 1. Aderare la o idee, la un partid etc.2. (Fiz.) Fenomen care se manifestd la contacnrldintre doud corpuri de naturi diferite, datoritiatracgiei dintre moleculele acelor corpuri.

adeziv,-d adj., s.m. 1. Adj. (Despre materia-le) Care ader5; care are proprietatea de a lipi.2. S.m. Produs chimic care permite incleiereaa doui suprafeqe.

adiS vb.l intr. (Despre vdnt) A sufla ugor, lin.

adiac6nt -i adj. Aldturat. > Unghiuri -e = (doud)

unghiuri situate in acela;i plan, care au acelagivdrf qi o laturi comund.

adici adv. 1. Cu alte cuvinte. 2, La urma urmei.

adineSori adv. Cu puiin inainte, nu de mult.

adip6s,-otis6 adj. (Anat.) De grisime, care are ca-

racteristicile grdsimii.

aditiv s.m. - alimenfdr = substar4a care se adaugdin procesul tehnologic al prepardrii unor produseaiimentare, influenldnd caracteristicile acestora(ex. coloranli, conservanli etc.).

adition6l,-i adi. Care se adausd la ceva.

adjectiv s.n. Parte de vorbire flexibili subordonatdsubstantivului cu care se acordd in gen, nurnir qi

caz qi pe care il determind.

adjudec6 vb.l tr. A atribui un bun scos la lici-tirfie persoanei care oferd preful ce1 mai mare.. (Sport) A-d - victoria = a obline victoria.

adjtinct,-d s.m. 9i f., adj. (Persoani) imediat sub-ordonati conducdtorului unei institulii.

adjutdnt s.m. Ofipr cu atribulii de secretar pe lAn-grl comandantul unei uniti,ti militare.

administrd vb.l tr. 1, A conduce, a gospodiri.2. A da unui bolnav un anumit medicament.

dmir6 vb.l tr. A privi pe cineva sau ceva cu un:;t,rrtiment de incAntareJ a prefui.

admite vb.III tr. 1. A considera, a recunoaftelir bun, a fi de acord. 2, A tolera, a ingidui.

admonestS vb.l tr. A mustra cu severitate.

odnotd vb.l tr. A face insemndri pe un text.

itdolescdnli s.f. Perioadd a dezvoltdrii organismu-Iui rrman, intre vArsta pubertiEii Ei cea de aduit.

ndoptd vb.l tr. 1. (Despre persoane) A crea unei

lx.rsoirne de obicei minore, alta decdt copilulrilrr liresc, situa$ajuridici de copil al sdu; a in-lirr. 2. A-qi insugi felul de a fi al cuiva, o pdrere,,r rlctodd etc. 3. A accepta o hotirdre, o lege inilililil unui vot.

adoptlv,-d adj. 1. (Despre copii) Care a fost adop-I rt i infiat. 2. (Despre o persoani) Care a adoptat(l)pccineva.

rrdord vb.l tr. A admira mult; a iubi cu ardoare.

rrdorml vb.IV. Intr. Ei tr. A trece (sau a face siI r (,rcir) de la starea de veghe la starea de somn.

ndrenalin6 s.f. Hormon produs de glandele supra-r r,nirlc, folosit qi ca medicament.

rrdresd vb.l. l. Tr. qi refl. A (se) indrepa (cu) vorba, iit rc cineva, punAndu-i o intrebare, cerAndu-i o

Irtrrrurire etc. > Refl. A trimite, a inainta o cerererrrrt.i institufii, unei autoritd!. 2. Tr. A scrie adre-rirr ( I ) pe o scrisoare sau pe un colet.

,tdrdsi s.f. l. Indica$e pe scrisori, pe colete etc.,r'onlinAnd numele gi domiciliul destinatarului.

' l)irte care indicd domiciliul unei persoane.2. (l)municare oficiali scrisd. 3. (lnform.) Ex-

1 rr r,s ic (numericd) pentru localizarea informaliei

rrr tnt'rnorie (3).

,rdsdrblie s.f. Fixare a moleculelor unui gaz sau ale

rrrrui lichid pe suprafap unui corp solid.

,rdrice vb.lll. 1. Tr. A lua pe cineva sau ceva cu,,irrc

1i a veni intr-un anumit 1oc. 2. Tr. A da unuilut ru o anumiti direcgie sau inclinalie, a-i imprl-rn:r o anumitd miqcare. 3. Tr. A produce, a crea;r pricinui. 4. lntr. A semdna (pudn) cu cineva.

adulmecii vb.l tr. gi intr. 1. A simf cu mirosul pre-zenga cuiva sau a ceva. 2. (Fig.; despre oameni)A cduta sd descopere ceva.

adtilt,-5 adj., s.m. 9i f. (Organism, persoand) carea ajurs la maturitate.

adun6 vb.l. 1. Tr. A strAnge la un loc; a ridica depejos. 2. Tr. (Mat.) Aface o adunare (2).3, Tr.A pune deoparte bunuri materiale, a agonisi.4. Refl. A se strAnge laolalti.

adun6re s.f. f. intrunire a mai multor persoane.2. Opera$e aritmeticd prin care se totalizeazd maimulte humere intr-unul singur.

adventism s.n. Doctrind practicate de un cult re-ligios cregtin care predicd,,a doua renire", apro-piatd, a lui Iisus Hristos.

adventiv,-i adj. 1. (Despre plante) Originar dinaltd parte qi care s-a rispAndit fdri si fie cultivat.2. (Despre rdddcini) Care se dezvoltd pe diferitepdr,ri ale plantei (tulpind, frunze).

adv6rb s.n. (Gram.) Parte de vorbire neflexib!ld care determind un verb, un adjectiv sau unalt adverb, ardtAnd locui, timpul, modul, cau-za sau scopul.

advers6r,-i s.m. 9i f. Persoani care luptd, in con-curenfi cu alta, intr-un proces, in spon etc. sauimpotriva unei conceptii, a unei teorii; potrivnic.

adversativ,-i adj. Care exprimd o opozilie.> (Gram.) Coordonare -d : raport de coordona-re intre doud unitd$ sintactice prezentate ca opu-nAndu-se una alteia, fdri a se exclude.

adversit6te s.f. imprejurare potrivnici.

5er s.n. 1 Amestec de gaze care constituie atmo-sfera terestri. > - condi;ionat = aer din inciperi,trecut printr-un sistem special de ventilalie. 2, At-mosferd, vdzduh. 3. InfiS;are, aspect.

aeri6n,-i adj. 1 Care se afli in aer. 2. Care se re-ferd ia aviaSe. > Linie -d = traseu aeronauticqi mijloacele materiale (aeronave, aeroporturietc.) aferente. 3. (Fig.) Lipsit de simgul realitdtii.

aer6b,-d adj. (Despre organisme) Care trdieEte gi

creqte numai in prezenla oxigenului.

aerodindmic,-6 adj., s.f. 1. Adj. (Desprevehicule)Construit sd intAmpine o rezistenli cAt mai micila deplasarea sain aer. 2. S.f. Ramuri a mecaniciifluidelor care studiazd migcarea gazelor;i a cor-purilor in aer sau in alte medii gazoase.

aerodr6m s.n. Teren special amenajat pentru de-colarea, aterizarea qi stalionarea aeronavelor.

aeronaftic,-i s.f., adj. 1. S.f. $tiin$;i tehnicda navigaliei aeriene qi a producerii de mijloacepentru zbor. 2. Adj. Care se referd ia navigaliaaeriand qi la m$loacele de zbor.

aeron6vi s.f. Vehicul care se poate deplasa in aer.

(_I 'r)t@)L

9

9

=oz

=I

tr==

=z

^-l3

aeroport

aerop6rt s.n. Ansamblu format din terenul, c16-

dirile ;i instala$ile necesare decoldrii, aterizirii,,addpostirii 9i intre$nerii aeronavelor.

aeros6l s.m. (Mai ales la pi.) Particule solide saulichide dispersate intr-un mediu gazos.

aerost6t s.n. Aeronavd mai uqoard decdt aenrl.

af6cere s.f. 1. Tranzacti, e comerciaid sau (mai ales)

financiari. 2. Treabi, indeletnicire.

alSri adv. Dincolo de marginile unui spa$u in-chis; in exterior.

afin6 vb.l tr. Aface un material granular maipulincompact, prin sipare, firAmigare etc.

afectiil vb.l tr. A destina bani, materiale etc. unuianumit scop.

afect62 vb.I tr. 1. A mdhni, a intrista. 2. A simulao anumitd stare sufleteascl.

afectivitdte s.f. Laturi a vie$ psihice, care cuprin-de emoliiie, sentimentele, pasiunile etc.

afe$itine s.f. 1' simpatie, prietenie, ataqamentfagd de cineva. 2. Boaid, stare patologicd.

af6liu s.n. Punctul cel mai indepdrtat de Soarede pe orbita unei planete.

aferiit-i adj. Care este sau pare preocupat.

afer6nt-i adj. Care decurge din ceva, care este

in legdturi cu ceva"

af6t s.n. Suport al levii la tunuri.

afili5 vb.l refl. Ase aldtura, subordonAndu-se, alteiorganizagii sau institutii.

iifini s.f. Fruct al a.finului.

afinitiite s.fi l. Potrivire, apropiere intre oamenidatoritd unor indinaFi Ei manifestiri comune.2. (Chim.) Proprietate a doud substange de a re-acti, ona intre ele.

afirm6 vb.I. 1. Tr. A declara, a sus$ne cu tdrie.2. Refl. A se distinge, a se remarca.

afirmativ,-5 adj. Care con$ne o afirma$e; careare un sens pozitiv.

afirm6lie s.f. Exprimare, susfinere a unei pereri.

afi; s.n. ingtiingare, de obicei tipdritd gi expusdpublic, cuprinzdnd informa$ de interes generai.

affii vb.I. 1. Tr. A expune un afiq. 2. Tr. A manifes-ta ostentativ o anumiti atitudine. 3. Refl. (Fam.)

A apdrea (in societate) in tovdrdgia cuiva, pentrua face impresie.

afix s.n. Denumire genericd pentru prefixe, sufi-xe qi infixe.

afl6 vb.l. 1. Tr. A lua cunoqtin;i de ceva. 2. Tr.A gisi, a descoperi. 3. Refl. A fi intr-un loc sauintr-o situaSe oarecare; a se gisi.

aflu6nt s.m. Apd curgitoare care se varsd in altflani nrrsitoare mai mare-

aflu6nli s.f. l. Mullme de persoane care se in-dreapti spre acelaqi punct; aflux. 2. Cantitatemare; belgug abundenli.

afltx s.n. 1. Deplasare a unui fluid (ex. sdngele)citre un anumit loc. 2. Afluen{d (1).

af6n,-i adj., s.m. 9i f. (Persoani) care cdntd fals.

aforism s.n. Maxime.

a{r6nt s.n. Insultl adusl cuiva in public.

afumd vb.l. 1. Tr. A expune un aliment (mai ales

came sau produse de carne) la fum pentru a-lconserva. 2. Refl. A se acoperi cu un strat de fum.3. Refl. (Despre mAnciruri) A primi gust nepldcutde fum, in timpul expunerii 1a foc.

ag5le adv. FIrd grab4 incet.

agasd vb.l tr. A irita, a enewa pe cineva.

ag6t s,n. Varietate cristalini de silice, cu benzidiven colorate, folositi ca piatri semipre;ioasd.

agilii vb.l. 1. Tr. A atAma ceva de un cui, de uncdrlig etc. 2. Refl. A se prinde cu mdinile de ceva.

3, Refl. (Despre plante) A se fixa prin organe spe-

ciale" 4. Refl. (Despre ,tesituri) A se prinde intr-unobiect ascuSt (qi a se rupe).

ag6ndi s.f. 1. Camet cu foi de calendar in care se

noteazi zilnic ceea ce urmeazd sd fie ftcut. 2, Or-dine de zi la o gedinld.

ag6nf-i s.m. qi f. 1. S.m. ;i f. Reprezentant oficialcu anumite insircindi. > _ economj6 = persoanifizicd sau juridici ce desfdgoari o activitate eco-nomici de produc$e, de comercializare a pro-duselor, de servicii etc. - secret = persoand cumisiune secretd de a culege informa$i politice,militare, economice etc. dintr-o anumitd lari.2. S.m. Factor activ, care provoaci sau influen'leazl un fenomen fizic, chimic etc.

agenlie s.f. 1. Reprezentan$ a unei insdruSi oria unei intreprindei.2. - ileprad = institu$e care

culege informa$ din diverse domenii de activita-te, inteme s,i intema$onale, gi le difuzeazd orga-nelor de presd, de radio qi televiziune.

6ger,-d adj. l. sprinten, iute in migciri. > Istegdeqtept. 2. (Despre privire) Vioi, pdtrunzitor.

aghe6smi s.f. Apd sfin'$ti.

aghiotiint s.m. Ofifer atagat pe lAngi ur coman-dant militar.

agil,-i adj. Care se miqcd qor gi repede; sprinten.

agitii vb.I. l. Tr. qi refl. A (se) miqca repede.2. Refl. A fi nelinigtit, a se frdmAnta. 3. Refl. A se

impotrivi, a se revolta; (tr.) a a$;a.

aglomer6 vb.l refl. A se aduna la un loc in numdrmare, a se ingrimidi. > (Despre un loc) A se

rumnle de lume.

nglomeret s.n. Produs oblinut prin acumulare derrrinereuri, substante granuloase etc.

,rglutin6 vb.l refl. (Despre particule de materie)A se lipi unele de altele.

agnosticism s.n. Conceplie filosofici in care se

rrlirrni imposibilitatea cunoaqterii a tot ceealtr cste dincolo de domeniul experimental.

rtgonie s.i Stare care precedd moartea.

,rgord s.f. Piap in cetdgile antice $ece$ti, in care,r' aflau prirrcipalele institulii ;i unde se ;ineau;rrlrrrririle publice.

,rgrdfi s.f. Nume dat unor obiecte care servesc ia;r lixa, a lega (pdrul, o hArtie etc.).

,tgtamdt,-d adj., s.m. gi f. (Persoand) care face gre-

ir,li clcmentare de exprimare; incult.,tgrav6 vb.I tr. qi refl. A (se) inrdutili.,rgrei vb.l tr. A vedea cu ochi buni, a simpatiza.

,lgregd vb.I refi. (Despre elemente) A se uni,;r :r,irlipi.

,r(lregdre s.f. > Srare de * = fiecare dintre stiriletrrolirlii, lichidd, gazoasd sau de plasmi) sub care:il, lx)t prezenta substanteie.

,r(rrcgdt s.n. 1. Grup de maqini cuplate intre ele,rlirrlrc care cel pulin una este maqind de fo4i,r;rr cclelalte rnaqini de lucru. 2. Material granu-l,rr lirk>sit la mortare qi betoane.

,rgresiilne s.f. 1. Atac armat impotriva unui stat.2. Atac irnpotriva unei persoane.

,rt1icol,-d adj. Care se referi 1a agriculturd; carepr ovinc din agriculturd.

,rqricultrird s.f. Cultivare a pdmAntului gi creqte-r,' rr irnimalelor.

,tqr{;i s.f. Fruct al agriqului.

,rqronom[e s.f. Complex de qtiinle care studiazicult ivarea rationale a plantelor.

,rhtiiit,-d adj. StdpAnit de o dorinld puternicd.

,tlci irclv. in acest loc (relativ) apropiat de vorbitor.,tldoma adv. intocmai, ia fel.,rifvea adv., adj. invar. 1. Adv. in realitate; cu ade-

v;ir;rt. 2. Adj. imar. Real; concret.

Jisberg s.n. Bloc gigantic de gheald plutitor, des-pr irrs din gheturile polare.

,riurii vb.l intr. A deiira.

,tiurit,-d adj., s.m. qi f. (Persoand) cu mintea tul-I rrrrc; (persoand) buimacd, zdpdciti.

,tj0n s.n. Zi sau perioadi de timp care preceddrrr cveniment.

ajunge vb.III. 1. Intr. A sosi intr-un anumit loc.2. 'lir. A sosi, venind din urm5, lAngd o fiinti saul;irrgi un vehicul. > (Despre stdi fizice sau sufle-rtr;tl) A cuprinde (pe cineva). iI ajunge obosea-/.1. 3. Intr. A reusi si atinse ceva asezat mai sus

albini

sau mai depane. > A atinge un anumit nivei sau(fig") un scop. 4. Intr. A deveni. Va ajunge ingi-ner. 5. Intr. A fi in cantitate suficientd. 6. Refl.(Depr.) A parveni (l).

ajustd vb.l tr. A poffivi, a adapta.

ajut6 vb.l. 1 Tr. A da cuiva ajutor. 2" Refl. A se

servi de cineva sau de ceva ca ajutor.

ajut6r,-odre s. 1. S.n. Sprijin, indrumare, sus;inereacordate cuiva. > Strigdt al celor care se afld in pri-mejdie. 2. S.m. gi I Persoand care ajut5 pe cine'/a.

alab6stru s.n. Varietate de ghips, albd, compacte,dil care se fac obiecte ornamentale.

aliii s.n. Mullime de oameni care insolesc o perso-nalitate, o ceremonie etc.

aldltdieri aCv. ln ziua care o precedS pe cea de ieri.

aliltiseari adv. tn seara de alaltdieri.

al6mi s.f. Aliaj de cupru cu zinc, de culoare galbe-n5-aurie, cu multiple utilizdri (in tehnici).

alambic s.n. Aparat pentm distilarea lichidelor.

alambicdt,-5 adj. Foarte subtil, compiicat.

alarmd vb.l. 1. Tr. A pune in stare de alarm6.2. Tr. si refl. (Fig.) A (se) neliniqti, a (se) speria.

aldrrni s.f. l. Semnal prin care se anunle un pericoliminent. 2. Neliniqte care cuprinde o colectivita-te anuntati despre o primejdie iminenti; alerti.

aliptS vb.l tr. A hr[ni un nou-niscut cu propriullapte secretat de glandele mamare.

alSturd vb.r tr. gi refl. A (se) ageza aldturi. > Refl.(Fig.) A adera la o miqcare, la o cauzi.

alituri adv. (Local) in imediati apropiere. > (Mo-cial) impreund cu a1tui.

alb,-i adj., s.n. 1. Adj. De culoarea laptelui, a zdpe-

zii. > Noapte -d = noapte firi somn . Nopqi -e =nopli luminoase obignuite in perioada solstiliuluide vard in regiunile situate intre paraleleie 50'qi65" nord gi sud, in care nu se face noapte. 2. Adj.Cerunt. 3. S.n. Culoare obtinutd prin sinteza celorqapte culori fundamentale ale spectrului luminii.

albdstru,-d adj., s.n. 1 Adj. Care are culoarea ceru-lui senin. 2. S.n. Una dintre culorile fundamentaleale specrrului luminii, situatl intre verde qi indigo.

albatr6s s.m. Pasire marind mare, asem6ndtoarecu pescdrusul.

albi vb.IV. 1. Tr. qi refl. A cieveni sau a face sd devi-nd mai alb (1); a (se) indlbi. 2. Intr. A incdrunli.

6lbie s.f. 1. Vas lunguiel, folosit pentm spdlatulrufelor, la frimAntatul pAinii etc.; covate, 2. Por-

liune a unei vii, acoperitd permanent sau tem-porar de apd; vad.

albini s.f. Insecti cu corp negru-auriu. cu aparatbucal adaptat pentru supt, care trdiegte in familiisi produce miere si ceari.

10

2

=o

=

z0

E

11

g:oza

=

==

3z