Romana -- Ghidul elevului

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

DORINA KUDOR

LIMBAȘI LITERATURAROMÂNĂModulul 1ABC-ul comunicării Ghidul elevului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Limba și literatura românădin cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 și este distribuit gratuit cursanţilorînscriși în acest program educaţional.

Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conformsugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe [email protected]

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și dtp: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an deaplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a lefolosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi [email protected].

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: februarie 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Unitatea I. Arta conversaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111. Situaþia de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

– Istoria unei conversaþii (I)– Dialogul. Conversaþia– Forme ºi punctuaþia substantivului în comunicare

2. Formele comunicãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14– Istoria unei conversaþii (II)– Comunicarea nonverbalã ºi paraverbalã– Interjecþia– Vorbirea directã ºi indirectã

3. Dialoguri imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16– Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale– Redarea în scris a elementelor nonverbale

ºi paraverbale4. Textul dramatic. Spectacolul de teatru . . . . . . . . . . . . . 18

– O scrisoare pierdutã de Ion Luca Caragiale– Programul de spectacol– Textul literar ºi nonliterar

5. Replici ºi roluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20– Dialogul– Povestirea– Scrisoarea

6. A vorbi ºi a asculta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22– Monologul oral– DiscursulAutoevaluare unitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Unitatea II. Realitate ºi ficþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251. Persoane ºi personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

– Fiºa de identitate– Substantive comune ºi proprii

2. Personaje ºi animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28– Boul ºi viþelul de Grigore Alexandrescu– Textul epic în versuri. Fabula– Personificarea

3. Personaje ºi fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30– Mioriþa– Balada popularã– Naraþiunea– Personajul literar

4. Curiozitate ºi tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32– Etapele acþiunii– Mitul

5. Cuvânt ºi rostire (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34– Cuvântul– Nivelurile limbii– Elemente de foneticã

6. Cuvânt ºi rostire (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36– Un pedagog de ºcoalã nouã de I.L. Caragiale– Elemente de vocabular (I)

7. Cuvânt ºi rostire (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38– Constituþia României (art. 148)– Elemente de vocabular (II)– Pãrþile de vorbire ºi de propoziþie

8. Cuvânt ºi rostire (IV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40– Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãþii de

Daniel Dinescu– Propoziþia. Fraza. TextulAutoevaluare unitatea II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Unitatea III. Feþele realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 431. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I) . . . . . . . . . 44

– Cãprioara de Emil Gârleanu– Planul simplu ºi planul dezvoltat de idei

2. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II) . . . . . . . . . 46– Rezumatul– Verbul (I)

3. Acþiune ºi atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48– Verbul (II)– Modurile personale ºi nepersonale

4. Feþele timpului (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50– Modul indicativ. Timpul trecut

5. Feþele timpului (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52– Glossã de Mihai Eminescu– Modul indicativ– Timpul prezent– Timpul viitor– Proiectul

6. Dorinþe ºi confesiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54– Ce-ar fi fost dacã… (fragment din jurnal)– Jurnalul– Modul conjunctiv– Modul condiþional-optativ– Timpul prezent. Timpul perfect– Cum luãm o decizie?

7. Întâmplare ºi destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56– Cum devine cineva revoluþionar ºi om politic…?

de I.L. Caragiale– Schiþa

8. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58– Reclama– Biografia ºi autobiografia– Biografia poeticã– NumeralulAutoevaluare unitatea III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI4

Unitatea IV. Cântecul sentimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 611. Poezia ºi muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

– Lacul de Mihai Eminescu– Inima mea nu e întreagã dacã nu eºti tu (cântec –

formaþia Holograf)– Cum se citeºte o poezie? (I)

2. Farmecul poeziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64– Cum se citeºte o poezie? (II)– Adjectivul– Adverbul

3. Cântecul ºi poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66– Doina (varianta Vasile Alecsandri)– Pronumele personal

4. Poezia naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68– Malul Siretului de Vasile Alecsandri– Efectele poluãrii de la Copºa Micã asupra pãdurilor– Pastelul– Descrierea subiectivã ºi obiectivã– ReclamaAutoevaluare unitatea IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Unitatea V. Lumi fantastice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 711. Între realitate ºi fantezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

– Legenda daliei de Gheorghe Tomozei– Legenda

2. De la realitate la fantastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74– Prâslea cel voinic ºi merele de aur– Basmul popular

3. Între realitate ºi vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76– Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu– Visul

4. Cine sunt eu? Cine suntem noi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78– Sacrul ºi profanul în lumea modernã (fragment) de

Mircea Eliade– Pãrþile de propoziþieAutoevaluare unitatea V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80


Introducere


Te felicit cã ai revenit la ºcoalã. Este o decizieînþeleaptã. La disciplina limba ºi literaturaromânã, am pregãtit pentru tine un ghid care teva conduce în ABC-ul comunicãrii. Te întrebi,pe bunã dreptate, de ce ai avea nevoie de unasemena ghid, de vreme ce ºtii sã vorbeºti. Te-aiîntrebat însã dacã a vorbi înseamna a comunica?Poate ai observat ºi tu faptul cã în comunicareoamenii întâmpinã destule dificultãþi. Cât de desspunem sau auzim fraze de tipul: „Nu am vrut sãspun asta!” „Nu mã înþelegi!” „Nu îþi dai seamace vreau sã spun?” „Nu înþelegi româneºte?”Adesea nu suntem înþeleºi sau nu reuºim sã-ifacem pe ceilalþi sã accepte punctul nostru devedere. De aceea e important sã afli cã scopurileprincipale ale comunicãrii sunt sã fim receptaþi(auziþi sau citiþi), sã fim înþeleºi, sã fim acceptaþi,sã provocãm o schimbare de atitudine sau de

comportament. Lucruri simple, dar de ce totuºiexistã atâtea dificultãþi? Rãspunsul e simplu: amdat greº în procesul de comunicare.

Pe parcursul acestui modul vei afla cât deimportant este sã comunici ºi mai ales care suntcalitãþile unei bune comunicãri. Astfel, vei aflacã a comunica înseamnã a vorbi, dar ºi a asculta,a scrie ºi a citi. De asemenea, comunicarea princuvinte devine mai expresivã ºi intenþia maiclarã dacã ºtii sã foloseºti, în mod corespunzãtor,elementele nonverbale (expresia feþei, gesturi,miºcãrile corpului) ºi paraverbale (râsul, pauzeleîn vorbire, intonaþia etc). Despre toate acesteavei învãþa încã de la prima lecþie.

Pentru a sublinia importanþa comunicãrii înviaþa noastrã, am selectat câteva proverbe careexprimã principalele caracteristici ale comuni-cãrii, în scris ºi orale.

Dragã cititorule,

ASCULTAREAÎntâi ascultã ºi pe urmã vorbeºte.Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe înveþi.Cea mai mare învãtãturã este sã ºtii când sã taci.

VORBIREASau taci, sau zici ceva mai bun decât tãcerea.

CITIREACãrþile care te ajutã mai mult sunt acelea care te fac sã gândeºti mai adânc.Nu e învãþat cel care citeºte cãrþi, ci acela care înþelege ce citeºte.

SCRIEREAVorba zboarã, dar ce este scris rãmâne.ªi tu ºtii multe lucruri despre comunicare. Vrei sã le descoperim împreunã? Noteazã, pentru început, rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri:

1. De ce crezi cã ar fi util pentru tine sã înveþi ABC-ul comunicãrii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Alege unul dintre proverbele de mai sus ºi discutã cu colegul tãu/colega ta de bancã despre osituaþie din viaþa ta în care i s-ar potrivi proverbul ales.

3. Scrie ºi tu un proverb care se referã la comunicare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ªi tu ai mai fost la ºcoalã pânã acum. Rãspunde la câteva întrebãri ºi discutã apoi cuprofesorul/profesoara ºi colegii tãi:

1. Ce þi-a plãcut cel mai mult în orele de limba românã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ce nu þi-a plãcut? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Care este povestirea cititã care þi-a plãcut cel mai mult? De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Ai vreun personaj preferat dintr-un film sau dintr-o carte cititã? Prin ce se aseamãnã cu tine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Scrie câteva situaþii în care nu te poþi descurca fãrã sã citeºti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Acum vei începe un drum nou, care însã e pavat cu ceea ce ai învãþat pânã în acest moment. Ca la orice început de drum, e bine sã dai glas gândurilor care te frãmântã.

1. Scrie o întrebare la care vrei sã primeºti rãspuns acum. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ce ai vrea sã înveþi în mod special în acest an? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Trei prieteni, Elena, Maria ºi Paul, te vor însoþiîn parcurgerea lecþiilor, ei înºiºi aflând alãturi detine informaþii noi, interesante. Îþi propun ocãlãtorie, împreunã cu ei, în arta conversaþiei, înlumea oamenilor „mascaþi” în animale, în lumeafantasticului, în crâmpeie de realitate, unde veiciti despre fapte ºi destine impresionante, veicunoaºte cântecul ºi dansul sentimentelor ºi veiadmira natura în imagini. Este o cãlãtorieincintantã, alãturi de profesorul tãu/profesoarata ºi colegii de an. Vei discuta, vei citi texte, veilucra împreunã cu unul sau mai mulþi dintrecolegii tãi, vei rezolva exerciþii, vei scrie texte pecare te sfãtuiesc sã le pãstrezi în portofoliul tãu.De ce sã le pãstrezi? Sunt cel puþin douã motive.În primul rând, portofoliul tãu e asemenea unuijurnal sau unui album care pãstreazã cele maiinteresante experienþe din viaþa de elev, ºi îl veiprivi la bãtrâneþe retrãind momentele frumoaseale formãrii tale ca sã poþi ajunge un omîmplinit. În al doilea rând, acest portofoliu îþi vaasigura un procent important din nota ta de lafinal de modul. Participarea ta la discuþiile ºiactivitãþile din timpul orelor îþi va asiguraobþinerea unor note necesare pentru media

generalã. La final de modul, vei rezolva un testcare îþi va permite promovarea în anul al doileaºi studierea unui alt modul de limba ºi literaturaromânã. Testul final îl vei rezolva cu uºurinþã ºicu plãcere, dacã te vei lãsa condus de paginileacestui ghid care îþi va arãta drumul spre succes.

La ºcoalã, ca ºi în viaþã, învãþãm mereu.Vorba proverbului: „Omul, cât trãieºte, învaþã”.De acest adevãr s-a convins ºi o fetiþã dupãprima zi de ºcoalã. Întrebatã fiind de mama ei cea învãþat la ºcoalã, fetiþa a rãspuns: „Nu cine ºtiece! Trebuie sã mã mai duc…”

INTRODUCERE

Limbă și comunicare ii


Pentru început

Trãim într-o lume a cuvintelor! Gândeºte-te câte cuvinte ai rostitsau ai scris! Cine le poate numãra? Dar câte cuvinte ai spusdespre tine? În general, oamenii vorbesc despre alþii ºi mai puþindespre ei înºiºi. Care e cea mai dificilã întrebare? Pentru a gãsirãspuns, poþi începe chiar acum, completând urmãtoareleenunþuri:

1. Mã simt mândru de mine pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Îmi place mult sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Îmi doresc sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. ªtiu cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cine sunt eu?1. Ia o foaie de hârtie ºi împarte-o în patru pãrþi. Deseneazã imagini

care sã reprezinte rãspunsurile date la cele patru întrebãri de maisus. Scrie-þi prenumele (aºa cum vrei sã îþi spunã colegii ºiprofesorul) în partea de sus. Considerã cã aceasta este „cartea tade vizitã”.

2. Prezintã cartea ta de vizitã colegilor ºi profesorului.

3. Ascultã-i cu atenþie pe colegii tãi ºi observã modul în care îºiprezintã cartea lor de vizitã. Noteazã douã aspecte care þi-auplãcut în prezentarea colegilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenumele

1. 2.

3. 4.

Ce este comunicarea?Lucraþi în patru grupe.

1. Notaþi trãsãturile comunicãrii observate în timpul prezentãriicolegilor, dar ºi în viaþa realã, cotidianã.

2. Scrieþi, în caietele voastre, literele alfabetului ºi încercaþi sãgãsiþi cât mai multe trãsãturi care încep cu litera respectivã.Puteþi continua dupã modelul:

3. Discutaþi trãsãturile identificate de voi ºi formulaþi reguli alecomunicãrii:

– Grupa I: Notaþi cinci reguli pe care trebuie sã le respectaþipentru a fi un bun ascultãtor;

– Grupa a II-a: Notaþi cinci reguli pentru a fi un bun vorbitor;– Grupa a III-a: Notaþi cinci reguli pentru a fi un bun cititor;– Grupa a IV-a: Notaþi cinci reguli pentru a scrie bine.

4. Afiºaþi aceste reguli sub titlul ABC-ul comunicãrii. Puteþi selectaºi câte un proverb care sã ilustreze aceste reguli.

Pentru portofoliul tăuDiscutã cu ceilalþi colegi, cu pãrinþii ºi cu prietenii tãi despreimportanþa de a rãspunde la întrebarea: „Cine sunt eu?”

Compune un text de 8-10 rânduri cu titlul Extemporal despremine însumi/însãmi. Ai deja prima ta piesã din portofoliu!Felicitãri!

Iatã ce a consemnat Paul, unul dintre cei trei prieteni care te vorînsoþi pe parcursul lecþiilor, atunci când a scris despre sine:


Comunicarea este un procesde transmitere a unui mesaj,oral sau în scris, dar ºi oformã de a stabili ºi de amenþine diverse tipuri derelaþii sociale.

Știaţi că?A B C D E F

atenþie bunãvoinþã curiozitate discreþie empatie flexibilitate

Cine sunt eu? O întrebare simplã în aparenþã. Mereu exprim pãreri despre alþii, darfoarte rar despre mine. Când mã privesc în oglindã sau într-o fotografie, vãd un chipcunoscut, dar nici oglinda, nici fotografia nu aratã ce este ascuns dincolo de privire,de surâs… Cred cã e momentul sã îmi pun câteva întrebãri, ca la un extemporal, ºi sãîncerc sã rãspund, ºtiind foarte bine cã nu am de unde copia rãspunsurile.Aºadar, sã încep cu întrebãrile la care voi cãuta rãspunsurile în mine însumi, în viaþaºi în experienþele mele de pânã acum:Care sunt cele mai importante trãsãturi (fizice ºi morale) moºtenite de la pãrinþii mei?Ce îmi place cel mai mult la aspectul meu fizic ºi la felul meu de a fi?Ce apreciazã la mine cei care mã cunosc?Ce aº schimba în comportamentul meu faþã de cei apropiaþi?Care e cea mai importantã realizare a mea de pânã acum?Ce îmi doresc cel mai mult în viitor?Pentru rãspunsuri, voi lua o scurtã pauzã de reflecþie…


Viaþa este un dialog cu ceilalþi ºi cu noi înºine. Toatã viaþa nufacem altceva decât sã auzim, sã spunem, sã interpretãm cuvinte:noi pe ale altora, alþii pe ale noastre. A vorbi este motorul tuturorlucrurilor. Comunicarea este baza tuturor relaþiilor noastre. Viaþapersonalã, viaþa profesionalã ºi chiar fericirea noastrã depind într-omãsurã considerabilã de felul în care comunicãm. A ºti sãcomunici înseamnã mai mult decât învãþarea ºi aplicarea strictã aunor reguli. Comunicarea este asemenea unui dans în care trebuiesã te adaptezi mereu ritmului muzicii ºi al partenerului tãu.Similar, o bunã comunicare presupune stãpânirea unor cunoºtinþedespre comunicare, dar ºi arta de a te adapta caracteristicilor mereuîn schimbare ale partenerului de conversaþie.

Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibilerãspunsuri:

1. Ce este cuvântul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ce înseamnã a vorbi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Care este diferenþa dintre a vorbi ºi a conversa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Care sunt motivele pentru care cineva ar studia comunicarea ºiregulile conversaþiei? Completeazã urmãtoarea listã:

– pentru a mã înþelege mai bine cu cei apropiaþi;– pentru a câºtiga mai mulþi bani fãcând vânzãri prin telefon;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În aceastã unitate vei învãþa despre:– situaþia de comunicare;– dialogul, conversaþia;– comunicarea verbalã, nonverbalã ºi paraverbalã;– decalogul vorbirii ºi al ascultãrii;– textul dramatic, spectacolul de teatru;– convenþiile unei scrisori.

Nu uita sã te întorci la aceastã paginã pentru a completa oobservaþie personalã referitoare la tema „Arta conversaþiei”: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Arta conversaţiei I„Limba este mai bogatãdecât orice intuiþie.”

ARTA CONVERSAŢIEI

Situaţia de comunicare 1


Pentru început

Aminteºte-þi 1. Când ai fost ultima datã prezentat unei persoane necunoscute?

Cine era persoana respectivã? Cine te-a prezentat?2. Unde a avut loc conversaþia respectivã? Despre ce aþi discutat?

Adu-þi aminte cuvintele prin care ai fost prezentat.3. Scrie, în cinci minute, un text în care sã reproduci conversaþia în

care ai fost prezentat unei persoane necunoscute.

Citește textul Istoria unei conversaþii (partea I)

Într-o dupã-masã, în faþa unui magazin, Maria se întâlneºte cuElena, colega ei, care e împreunã cu Paul.Elena (zâmbind): Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd!Maria (cu o faþã veselã, luminoasã): Elena! Mã bucur sã te întâlnesc!Elena (privind fix spre Maria): Îmi face plãcere sã þi-l prezint pe…Paul (îndreptând o privire prietenoasã spre Maria): Sunt Paul,

veriºorul Elenei. Mã bucur sã te cunosc!Maria (întinzând mâna ºi uitându-se cu interes în ochii lui Paul):

Sunt Maria! ªi eu mã bucur sã te cunosc. Elena mi-a spusmulte lucruri intersante despre tine…

Paul (îmbujorat la faþã, strânge mâna Mariei): Sunt curios ce-agãsit Elena atât de interesant la mine…

Discutarea textului 1. Reciteºte textul ºi interpreteazã, cu doi dintre colegii tãi, rolurile

celor trei tineri. Fii atent la indicaþiile dintre paranteze!

2. Subliniazã formulele:– de iniþiere a conversaþiei;– de prezentare folosite de cele douã personaje.

3. Scrie, pe caietul tãu, o formulã de iniþiere a unei conversaþii ºi oformulã de autoprezentare în faþa unei persoane necunoscute pecare obiºnuieºti sã le foloseºti în viaþa cotidianã.

Comunicarea porneºte de laun emiþãtor care doreºte sãtransmitã un mesaj alteipersoane, numite receptor.Într-o conversaþie, rolurilede emiþãtor ºi de receptor seschimbã alternativ. Întreemiþãtor ºi receptor serealizeazã un schimb demesaje, alcãtuit din idei,simboluri, coduri care setransmit prin intermediulunui canal. Limbajul verbaleste alcãtuit din cuvinte,limbajul nonverbalcuprinde mimica, gestica,privirea, miºcãrile corpului,iar limbajul paraverbalcuprinde intonaþia, râsul,tuºitul semnificativ, dresulvocii etc. Elementelenonverbale ºi paraverbalecontribuie la o transmiteremai expresivã a mesajului.Orice comunicare are locîntr-un context.

Află mai mult!

4. Reciteºte textul pentru a identifica elementele situaþiei decomunicare.

– Cum se numesc personajele care participã la conversaþie?– Numeºte emiþãtorul din prima ºi ultima replicã a textului

ºi receptorul din a doua ºi a treia replicã.– Precizeazã codul de transmitere a mesajului.– Precizeazã contextul comunicãrii.

5. Reinterpreteazã, împreunã cu alþi doi colegi, cele trei roluri,eliminând elementele nonverbale ºi paraverbale, ºi noteazã douãconsecinþe asupra actului comunicãrii.

6. Precizeazã ºi alte coduri folosite în comunicare, având în vederecategorii de oameni:

– conducãtori auto, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– marinari, militari, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– persoane cu dizabilitãþi (surzi, muþi, orbi), . . . . . . . . . . . . .

7. Transformã textul dat, eliminând numele personajelor din faþareplicilor ºi parantezele.Exemplu: Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd, spune Elena zâmbind.

Comunicare și corectitudine1. Alege forma corectã a substantivelor din enunþurile:

– Paul este colegul lui Elena/Elenei.– Maria este cea mai bunã prietenã a Elenei/a lui Elena.– Apartamentul lui vecinul meu/vecinului meu este de vânzare.– ªcoala lui Carmen/Carmenei este în centrul oraºului.

2. Completeazã spaþiile libere cu forma corectã a cuvântului dintreparanteze:Maria ……… cunoscut pe Paul. (l-a/la)Cei trei ……… întâlnit în faþa unui magazin. (s-au/sau)Nu ……… mai vãzut pânã acum. (ne-am/neam)

3. Pune semnele de punctuaþie potrivite în enunþurile:– Mã bucur Paul cã te-am cunoscut– Când ne întâlnim– Ce bine îmi pare cã ne-am cunoscut– Radu îl cunoºti pe fratele meu

4. Transformã propoziþia afirmativã: „Elena va merge cu Paul învizitã la Maria” în propoziþie negativã ºi interogativã.

Poţi rezolva singur1. Scrie un dialog de 7-10 replici în care sã i-l prezinþi unui prieten

de-al tãu pe unul dintre colegii tãi. Subliniazã formulele deprezentare.

2. Foloseºte cinci dintre semnele codului rutier pentru a descriecel puþin cinci aspecte ale comunicãrii interumane.Exemplu: Este interzis sã jigneºti partenerul de conversaþie!

3. Construieºte patru enunþuri cu ortogramele din chenar, folosindaceste cuvinte scrise cu cratimã ºi fãrã cratimã.


Dialogul este o modalitatede realizare a conversaþiei ºiconstã în vorbirea directãdintre douã sau mai multepersoane, fiind constituitdintr-o succesine de replici.Fiecare replicã a persoaneipoate fi introdusã, ca întextul dat, prin numelepersonajului urmat de douãpuncte sau prin liniede dialog.

Reţine!

În fiecare text vei gãsi puseîn chenar cuvinte careridicã probleme în scriere.Este sarcina ta permanentãsã construieºti enunþuri cuaceste cuvinte. Astfel veireuºi ca la sfârºitul anuluisã scrii mult mai bine ºifãrã greºeli.

Nu uita!

Când transcrii replicile uneiconversaþii, foloseºte semnede punctuaþie ºi deortografie corespunzãtoare.

Nu uita!

Discutarea textului1. Lucraþi în trei grupe. Recitiþi textul interpretând rolurile celor trei personaje. Trei dintre voi citiþi

fragmentul în faþa clasei, pe roluri (Elena, Maria, Paul). Ceilalþi ascultaþi, discutaþi ºi evaluaþiinterpretarea colegilor, în funcþie de reperele scrise în tabel, selectând „chipul” care ar putea exprimacel mai bine modul în care apreciaþi aplicarea elementelor nonverbale de cãtre colegii voºtri.

2. Lucraþi în perechi. Notaþi câteva elemente nonverbale ºi paraverbale pe care le folosiþi atunci când aveþio stare de: bucurie, furie, nehotãrâre, timiditate, curiozitate. Descrieþi sentimentul în câteva cuvinte.

Interjecţia1. Identificã interjecþiile din textul conversaþiei ºi precizeazã ce stare/sentiment

exprimã fiecare.

ARTA CONVERSAŢIEI

Formele comunicării 2


Pentru început

1. Priveºte imaginea alãturatã ºi noteazã starea sugeratã de expresia feþei.2. Imagineazã ºi scrie, împreunã cu colegul tãu, un dialog de 8-10 replici între douã personaje cu

expresii ale feþei alese din imagine. Daþi un nume sugestiv fiecãruia. Intrepretaþi dialogul în faþa clasei.3. Noteazã alte elemente prin care oamenii comunicã fãrã cuvinte: privire, …

Citește textul

Mimicã Gesturi Ton Poziþia corpului Privire☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L

Istoria unei conversaþii (partea a II-a)

Elena (surprinsã): Ei! Ce-am gãsit atât deinteresant la tine? Pãi… eºti un bãiat drãguþ,politicos ºi dansezi minunat!

Maria (curioasã): Mergi la cursuri de dans?Paul (timid): Oh! Am fost, dar nu mai

merg…Elena (atotºtiutoare): Ah, nici nu mai era

nevoie. Ai deprins foarte repede taineledansului.

Paul (mai sigur pe el): Exersez singur.Improvizez miºcãri pe orice melodie.

Maria (resemnatã): Of! Eu nu prea ºtiu dansa.Elena (întrebãtoare): ªi nu vrei sã înveþi? Paul

poate fi un profesor foarte bun!

Maria (interesatã): O! Ce mi-ar plãcea sã ºtiudansa mai bine!

Paul (politicos): Sigur, te învãþ cu plãcere. Nu-ichiar aºa greu.

Elena (hotãrâtã): Gata! Sâmbãtã seara mergemla discotecã!

Maria (bucuroasã): Vai! Ce mã bucur!Paul (acceptând): Bine, mergem.Elena (grãbitã): Uf! Ce trece timpul! Paul,

trebuie sã ne grãbim. Magazinul se închideimediat! Pa, Elena! Ne vedem sâmbãtã ºi maivorbim la telefon.

Maria (mulþumitã): Bine! Pa, Elena!La revedere, Paul!

Paul (entuziasmat): Ne vedem sâmbãtã, ladiscotecã. La revedere, Maria.

2. Construieºte enunþuri în care o interjecþie sã exprime mai multesentimente/stãri.

3. Lucraþi în patru grupe.– Grupa A: notaþi 3 substantive care denumesc animale

domestice.– Grupa B: notaþi 3 substantive care denumesc animale

sãlbatice.– Grupa C: notaþi 3 substantive/verbe care exprimã senzaþii

sau stãri sufleteºti.– Grupa D: notaþi 3 verbe/substantive care exprimã acte de

voinþã (îndemnuri, ordine, adresare directã, atragereaatenþiei).

– Alegeþi un reprezentant pentru fiecare grupã care va ieºi înfaþa clasei ºi va citi lista de cuvinte. Ceilalþi colegi din grupvor spune, pe rând, interjecþia corespunzãtoare.

4. Pune în spaþiile libere semnele de punctuaþie corespunzãtoare:– Uite_ mamã_ el este noul meu coleg de clasã_– O_ dragul meu bãiat_ ce mult ai crescut_– Ah_ ce m-am lovit_– Mãi vecine_ frumoasã maºinã þi-ai cumpãrat_– Ei_ ce mai zici acum_

Transformarea vorbirii directe1. Rescrie replicile dialogului prin folosirea liniei de dialog.

2. Transformã textul obþinut în vorbire indirectã eliminândvorbirea directã a personajelor.

Poţi rezolva în grupRãspundeþi la urmãtoarele cerinþe:

1. Analizaþi felul în care vorbesc oamenii din jurul vostru (acasã,pe stradã, la ºcoalã). Notaþi cel puþin cinci elemente nonverbaleºi interjecþii care consideraþi cã nu corespund unei comunicãricivilizate.

2. Alegeþi dintre persoanele pe care le vedeþi în emisiuni latelevizor ºi identificaþi elemente nonverbale ºi paraverbale carele caracterizeazã.

3. Alegeþi o persoanã al cãrei mod de a comunica vã place ºi una lacare nu vã place modul de comunicare. Explicaþi alegerea facutã.

Pentru portofoliul tău1. Realizeazã harta sãptãmânii pentru tine. Noteazã fiecare zi. Scrie

apoi sentimentul/starea dominantã. Gãseºte interjecþia potrivitã.Deseneazã o imagine care sã sugereze cât mai bine felul în careconsideri tu ziua respectivã.

2. Imagineazã-þi Edenul biblic ºi scrie, în 10-15 rânduri, o compunerecu titlul Interjecþii în Paradis, folosind cât mai multe interjecþii princare Adam ºi Eva descoperã ºi cunosc frumuseþile acestei lumi.


Dincolo de cuvinte existã ºialte mijloace prin care sepot exprima sentimente,stãri, atitudini. Aºadar,comunicarea verbalã esteînsoþitã de cea nonverbalã(mimicã, gesturi, posturã) ºide cea paraverbalã (accent,intonaþie, topicã, volumul ºiintensitatea vocii).

Reţine!

Interjecþia exprimã stãrile,sentimentele ºi senzaþiileumane prin câteva sunete.În comunicare, este folositã:– pentru adresarea directã

unei persoane: mãi, mã;– pentru a atrage atenþia

cuiva asupra unui lucru:ia, iatã, iacã, uite;

– pentru a reproduce suneteºi zgomote din naturã(onomatopee): pic-pic,cucurigu, buf etc.

Reţine!

Diferenþa dintre vorbireadirectã ºi cea indirectãconstã în eliminareadialogului dintre cei treiprieteni. Verificã dacã airealizat corect transformareadin vorbire directã (dialog) învorbire indirectã:– ai eliminat dialogurile ºi

ai povestit textul lapersoana a III-a;

– ai eliminat interjecþiile ºiai introdus cuvinteprecum: a întrebat, arãspuns, a exclamat, aintervenit, a continuat,a încheiat etc., cuvinteprin care se transformãreplicile în vorbireindirectã.

Observă!

Citește textul

ARTA CONVERSAŢIEI

Dialoguri imposibile 3


Pentru începutDiscutaþi în grup.

1. Prezentaþi câteva situaþii comice în care persoanele caredialogheazã nu se înþeleg. Explicaþi care sunt motivele.

2. Notaþi condiþiile care trebuie îndeplinite pentru ca un dialog sãfie eficient, referindu-vã la elementele situaþiei de comunicare:

Emiþãtor Receptor Cod Canal Context Mesaj

Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale

Termometrul spune la umbrã 33° Celsius… Subarºiþa soarelui, se opreºte o birje, în stradaPacienþei, la numãrul 11 bis, cãtre orele treidupã-amiaz’. Un domn se dã jos din trãsurã ºi cupas moleºit se apropie de uºa marchizei, undepune degetul pe butonul soneriei. Sunã o datã…nimic; de douã, de trei… iar nimic; se razimã înbuton cu degetul, pe care nu-l mai ridicã… Însfârºit, un fecior vine sã deschidã.

În tot ce urmeazã persoanele toate pãstreazãun calm imperturbabil, egal ºi plin de dignitate.Domnul: Domnu-i acasã?Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o

cãuta cineva, c-a plecat la þarã.D.: Dumneata spune-i c-am venit eu.F.: Nu pot, domnule.D.: De ce?F.: E încuiatã odaia.D.: Bate-i, sã deschidã.F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat.D.: Care va sã zicã, a plecat?F.: Nu, domnule, n-a plecat.D.: Amice, eºti… idiot!F.: Ba nu, domnule.D.: Zici cã nu-i acasã.F.: Ba-i acasã, domnule.D.: Apoi, nu ziseºi c-a plecat?F.: Nu, domnule, n-a plecat.D.: Atunci e acasã.F.: Ba nu, da’ n-a plecat la þarã, a ieºit aºa.D.: Unde?F.: În oraº.D.: Unde!?F.: În Bucureºti.D.: Atunci sã-i spui c-am venit eu.F.: Cum vã cheamã pe dv.?D.: Ce-þi pasã?

F.: Ca sã-i spui.D.: Ce sã-i spui? de unde ºtii ce sã-i spui, dacã

nu þi-am spus ce sã-i spui? Stãi, întâi sã-þispui; nu te repezi… Sã-i spui cânds-o-ntoarce cã l-a cãutat…

F.: Cine?D.: Eu.F.: Numele dv.?D.: Destul atâta! mã cunoaºte dumnealui…

suntem prieteni…F.: Bine, domnule.D.: Ai înþeles?F.: Am înþeles.D.: A!… Spune-i cã sã ne-ntâlnim negreºit.F.: Unde?D.: ªtie dumnealui… Da’ sã vie neapãrat.F.: Când?D.: Când o putea.F.: Prea bine.D.: Ai înþeles?F.: Am înþeles.D.: A!… ºi dacã vede pe amicul nostru…F.: Care amic?D.: ªtie dumnealui!… sã-i spuie cã nu s-a putut

reuºi cu afacerea ºtiutã nimic, fiincã amvorbit cu persoana… Nu uita!

F.: Se poate sã uit?D.: …ºi zice cã acuma e prea târziu, dacã n-a

venit la vreme; cãci dacã venea mãcar cucâteva zile înainte, altã vorba!… poate cãs-ar fi putut… Þine minte!

F.: Þiu, domnule…D.: … deoarece nu plecase încã mãtuºa persoanei

care s-a dus pentru ca sã dea arvuna tutoreluiminorilor, ºi el nu aflase încã, deoarece nu-ispusese nepotul cocoanei, cu care eraafacerea ca ºi terminatã, dacã mai avearãbdare pânã luni seara, când trebuieneapãrat sã se-ntoarcã avocatul, fiincã s-a dus

cu o hotãrnicie; dar acuma, cu regret, esteimposibil din mai multe punte de vedere,care le ºtie dumnealui… Aºa sã-i spui.

F.: Bine, domnule.Domnul pleacã… Feciorul dã sã-nchizã…Domnul se-ntoarce.D.: A!… ºtii ce? nu-i spune nimic, fiincã poate

nu þii minte exact persoanele. Trec eu maibine desearã sã-i spui… La câte vine d.Costicã seara la masã?

F.: Care d. Costicã?D.: Stãpânu-tãu.F.: Care stãpân, domnule?D.: Al tãu… d. Costicã.F.: Pe stãpânu-meu nu-l cheamã d. Costicã; e

propitar…D.: Ei! ºi dacã-i propitar?F.: Îl cheamã d. Popescu.D.: ªi mai cum?F.: Cum, mai cum?D.: Fireºte… Popescu, propitar… bine… ºi mai

cum?F.: Nu pot sã ºtiu.D.: Nu-l cheamã Costicã Popescu?F.: Nu.

D.: Nu se poate.F.: Ba da, domnule.D.: Apoi vezi?F.: Ce sã vãz?D.: Îl cheamã Costicã?F.: Ba, Miticã.D.: Miticã?… peste poate!… Ce stradã e aici?F.: Numãrul 11 bis…D.: Nu e vorba de 11 bis.F.: A zis domnul cã nu vrea sã puie 13, cã e fatal.D.: N-are-a face 13… Eu te-ntreb de stradã. Ce

stradã e asta?F.: Strada Pacienþii…D.: Strada Pacienþii?… imposibil!F.: Nu, domnule, e strada Pacienþii.D.: Atunci, nu e asta.F.: Ba-i asta.F.: Nu.F.: Ba da.D.: Eu caut din contra strada Sapienþii, 11 bis,

strada Sapienþii, d. Costicã Popescu.F.: Aºa?D.: Aºa.F.: Atunci, nu e aici.D.: Foarte bine.


Discutarea textului1. Cine sunt personajele care dialogheazã?2. Care este codul de comunicare a mesajului?3. Care este canalul de transmitere a mesajului?4. Ce influenþã are contextul comunicãrii asupra eficienþei dialogului?5. Care este tema conversaþiei dintre cele douã persoanje?6. Ce reguli ale comunicãrii nu respectã cele douã personaje?

Comunicare și expresivitate1. Observã semnele de punctuaþie din text. Selecteazã replicile în care urmãtoarele semne de

punctuaþie exprimã:[!]: mirare, indignare, enervare […]: pauzã, uimire, confuzie [?]: curiozitate, enervare, mirare

2. Spune care sunt mijloacele nonverbale prin care pot fi exprimate aceste stãri ºi atitudini.3. Interpreteazã împreunã cu un coleg/o colegã rolurile celor douã personaje, completând comunicarea

verbalã cu elemente nonverbale ºi paraverbale potrivite pentru a evidenþia ridicolul situaþiei.

Poţi rezolva în grupRealizaþi un poster care sã cuprindã zece reguli pentru a fi un bun vorbitor (emiþãtor) ºi un bunascultãtor (receptor). Intitulaþi cele douã postere Decalogul vorbirii. Decalogul ascultãrii.

Poţi rezolva singurPovesteºte o întâmplare trãitã de tine în care nu ai reuºit sã te înþelegi cu partenerul deconversaþie. Pentru a prezenta cât mai sugestiv situaþia, foloseºte dialogul ºi transcrie în cuvinte ºisemne de punctuaþie elementele nonverbale ºi paraverbale.

ARTA CONVERSAŢIEI


Pentru început1. Numeºte actorul tãu preferat.

2. Scrie titlul unei piese de teatru vizionate de tine.

3. Enumerã trei calitãþi necesare pentru a deveni actor.

4. Discutã cu colegii tãi despre punerea în scenã a unui spectacolde teatru, având în vedere informaþiile din programul despectacol alãturat.

5. Numeºte tipul de text în care se încadreazã programul de spectacol.Discutaþi, având în vedere elementele situaþiei de comunicare de lalecþia 1, în special cele legate de context ºi mesaj.

Textul dramatic. Spectacolul de teatru 4

Textul O scrisoare pierdutãeste un fragment din operaliterarã cu acelaºi titlu. Spredeosebire de programul despectacol, acesta este untext literar sau ficþional încare se îmbinã realitatea cuimaginaþia, creându-seficþiunea. Se înþelege prinficþiune rezultatul unuiproces imaginativ carepresupune utilizarea unorelemente din realitatepentru crearea unei lumi„paralele” care nu seconfundã cu cea realã, ci oconcureazã. Datele realitãþiisunt transfigurate de autor,conform propriei viziunidespre lume.Operele literare se grupeazãîn trei genuri literare:dramatic, epic, liric, fiecarecuprinzând specii literarespecifice. O scrisoarepierdutã este un textficþional/literar careaparþine genului dramatic.Un text dramatic estestructurat în acte, scene,replici, indicaþii scenice.Autorul scrie textuldramatic cu scopul de a fijucat pe scenã. Pentru adeveni spectacol dramatic,textul este „prelucrat” descenarist, regizor, iar actoriiinterpreteazã replicilepesonajelor.Principalele tipuri de textedramatice sunt: comedia,tragedia ºi drama.

Află mai mult!

6. Completeazã urmãtoarea listã de texte nonficþionale/nonliterarecu alte exemple din viaþa cotidianã: conversaþie, mãrturisiri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Citește textulO scrisoare pierdutã (Scena V) de Ion Luca Caragiale


Tipãtescu, apoi ZoeTipãtescu (vine ameþit ºi-mpleticindu-se din

fund ºi cade pe un scaun cu capul în mâni):Ce sã fac? Ce sã fac? ªi nu mai vine Ghiþã!…

Zoe (ieºind din dreapta misterios ºi coborândrepede lângã el): Fãnicã! Fãnicã!

Tipãtescu (ridicându-se iute): Zoe!… ªtii?Zoe (dezolatã): ªtiu! Sunt nenorocitã, Fãnicã.

ªtiu… am fost dincolo în odaie, am intrat pescãricica din dos… Am venit numaidecâtdupã Zaharia. N-am avut curaj sã dau ochiicu el, mãcar cã nu crede… Am auzit tot, tot,tot. Sunt nenorocitã, Fãnicã… Când a plecatGhiþã, l-am chemat dincolo (Tipãtescu înþe-lege), i-am spus tot: numai el ne poate scãpa.

Tipãtescu: De unde aflaseºi?Zoe: Eu am ºtiut numaidecât dupã Zaharia…

Uite!… (îi dã o scrisoare. Scena aceasta seface cu multã nervozitate.)

Tipãtescu (citind): „Stimabilã doamnã, laredacþia noastrã se aflã un document iscãlitde amabilul nostru prefect ºi adresatd-voastre. Acest document vi s-ar putea cedaîn schimbul unui sprijin pe lângã amabilulîn cestiune. Binevoiþi dar a trece îndatã pe labiuroul nostru, spre a regula aceastã afacere

într-un chip mulþumitor pentru amândouãpãrþile…” – (cu desperare.) Cum? Cum?Când ai pierdut biletul, Zoe?

Zoe (înecatã): Nu ºtiu… alaltãieri seara, cândam plecat de la tine, îl aveam; când amajuns acasã, nu ºtiu dacã-l mai aveam; poatesã fi scos batista pe drum ºi mi-a cãzutscrisoarea: le aveam tot într-un buzunar!

Tipãtescu: A! Ce nenorocire!Zoe: M-am dus la Caþavencu… de la el veneam

acuma. Mi-a propus sã-mi dea înapoiscrisoarea, cu condiþie sã-i asigurãmalegerea. Aminteri, publicã scrisoareapoimâine…

Tipãtescu (în prada agitaþiei): Lupta estedesperatã. Vrea sã ne omoare, trebuie sã-lomorâm!… ªi nu mai vine Ghiþã…

Zoe: Pe Ghiþã l-am trimes eu la Caþavencu, sã-icumpere scrisoarea cu orice preþ.

Tipãtescu: Care va sã zicã Ghiþã e acolo?Zoe: Desigur. (se aude zgomot.) Tipãtescu: El trebuie sã fie… (se rãpede la uºa

din fund, o deschide ºi se trage iute înapoi.)A! Ascunde-te… degrabã. (o duce repede ºiies amândoi prin stânga)

Discutarea textului1. Explicã ce legãturã este între programul de spectacol ºi textul O scrisoare pierdutã.2. Indicã elementele care îþi permit sã observi cã textul citit este extras dintr-o piesã de teatru.3. Precizeazã modul de expunere dominant în text.4. Explicã ce rol are textul scris între paranteze. Cui se adreseazã?5. Priveºte, într-o carte, întregul text ºi precizeazã elementele componente.6. Exprimã-þi pãrerea despre legãtura dintre biletul pierdut de Zoe ºi titlul textului.7. Indicã tema conversaþiei dintre cele douã personaje din text.

Textul nonliterar saunonficþional transpunerealitatea, fãrã a completacu elemente de imaginaþie.

Reţine!

Poţi rezolva singurScrie un dialog de 10-12 replici cu un prieten/o prietenã pe otemã la alegere. Noteazã în cuvinte elementele nonverbale careconsideri cã fac comunicarea mai expresivã.

Poţi rezolva în grupRealizaþi (în patru grupe) câte un afiº pentru unspectacol/concert al formaþiei de muzicã preferate.

Dialogul este un mod deexpunere care constã învorbirea dintre douã sau maimulte personaje. Este tipicpentru creaþia dramaticã,dar apare ºi în creaþii epiceºi, mai rar, în cele lirice.

Reţine!

ARTA CONVERSAŢIEI

Replici și roluri 5


Pentru început1. Reciteºte fragmentul de text din piesa de teatru O scrisoare pierdutã pentru a interpreta rolurile

celor douã personaje.2. Interpretaþi replicile în faþa clasei.3. Urmãriþi cu atenþie jocul colegilor ºi notaþi impresia în tabelul de mai jos. Declaraþi ca fiind „cei

mai buni actori” pe cei care au obþinut mai multe „chipuri zâmbitoare”.

De la dialog la povestire1. Rescrie, pe caietul tãu, replicile celor douã personaje folosind linia de dialog. Nu uita sã integrezi

elementele dintre paranteze.2. Transformã textul obþinut în vorbire indirectã. Nu uita sã revezi regulile de la lecþia anterioarã. 3. Povesteºte oral conþinutul fragmentului citit din perspectiva neutrã a unui cititor (foloseºte verbe

la persoana a III-a).4. Povesteºte oral conþinutul fragmentului, considerând cã eºti Tipãtescu sau Zoe (foloseºte verbe la

persoana I).5. Precizeazã ce ai face dacã ai gãsi o scrisoare intimã, compromiþãtoare, pierdutã de o persoanã

importantã din viaþa publicã. Alege dintre variantele de mai jos:– ai citi scrisoarea, apoi i-ai da-o destinatarului, fãrã nici o recompensã;– ai citi scrisoarea ºi ai publica-o pe internet;– ai citi scrisoarea, i-ai telefona destinatarului ºi i-ai cere recompensã;– altã variantã.

Motiveazã alegerea fãcutã.

ScrisoareaLucraþi în patru grupe.

1. Notaþi situaþii în care oamenii comunicã prin scrisori.2. Enumeraþi regulile care trebuie respectate în redactarea unei scrisori?3. Scrieþi posibilii destinatari ai urmãtoarelor tipuri de scrisori:

familialã . . . . . . . . . . . . . . amicalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de felicitare . . . . . . . . . . . . de mulþumire . . . . . . . . . . . . . .de dragoste . . . . . . . . . . . . oficialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Fluenþa vorbirii Mimicã Gesturi Ton Poziþia corpului Privire☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L

Mihai Eminescu ºi IonCreangã au fost foarte buniprieteni. Dupã plecarea luiM. Eminescu la Bucureºti,legãtura dintre cei doi a fostmenþinutã prin scrisori.

Știaţi că?

4. Completaþi în tabelul de mai jos formule de adresare ºi formulede încheiere potrivite pentru urmãtoarele tipuri de scrisori încare destinatarii sunt:

5. Citiþi scrisoarea adresatã de Ion Creangã lui Mihai Eminescu ºinoteazã localitatea ºi data posibilã când a fost redactatãscrisoarea. Informaþi-vã asupra biografiei celor doi scriitori.

Bãdie Mihai,Ce-i cu Bucureºtiul, de ai uitat cu totul Ieºul nostru cel oropsit ºiplin de jidani? O fi musai viaþã burlãceascã pe acolo, dar nu secade sã ne uiþi prea de tot.Veronica a fost azi pe la mine ºi mi-a spus cã ºi cu dânsa faci ca ºicu mine. De ce? Ce rãu þi-am fãcut noi?! De Crãciun te aºteptãm sãvii. Tinca a pregãtit de toate si mai ales „sarmalele”, care þie îþiplãceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, sã scriu, dragãDoamne, o comedie. Când voi isprãvi-o, nu ºtiu. Atâta ºtiu, cãsubiectul e copiat, aºa cum prea bine ºtii cã pot copia, e luat dinviaþa de mãhãla, unde stau de când am pãrãsit Humuleºtii. M-amîntâlnit cu fratele Conta. La Ieºi ninge frumos de ast-noapte, încâts-a fãcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum.Vino, frate Mihai, vino, cãci fãrã tine sunt strãin.

Te sãrut pe frunte,Ion Creangã

Poţi rezolva singur1. Scrie un text de 5-10 rânduri în care sã explici de ce crezi cã a

fost pus chipul scriitorilor Mihai Eminescu ºi Ion Luca Caragialepe douã dintre bancnotele aflate în uz.

2. Documenteazã-te pentru a afla dacã numele scriitorilor MihaiEminescu, Ion Creangã ºi I.L. Caragiale este dat ºi unor ºcoli,strãzi, teatre, reviste etc. Discutã cu prietenii/colegii, cautã peinternet la adresa: http://www.google.com.

3. Enumerã numele celorlalte personalitãþi a cãror fotografie se aflãimprimatã pe celelalte bancnote în uz.

Pentru portofoliul tău1. Redacteazã o scrisoare adresatã unui prieten/coleg în care sã îi

povesteºti despre un concert/spectacol la care ai participat. Nuuita sã respecþi convenþiile unei scrisori.

2. Vizioneazã sau citeºte piesa de teatru O scrisoare pierdutã ºiprecizeazã în ce scop a fost folositã scrisoarea pierdutã.


Scrisoarea este un text carecuprinde comunicãritransmise unui destinatar,de regulã, prin poºtã.Scrisorile se clasificã înfuncþie de destinatar ºi descopul comunicãrii.

Reţine!

Existã câteva reguli caretrebuie respectate atuncicând scrii o scrisoare:– scrie pe o coalã albã cu

pixul sau stiloul; alegeformula potrivitã deadresare în funcþie derelaþia ta cu destinatarul;

– evitã formule banale deînceput precum: „înprimele mele rânduri descrisoare”;

– scrie corect pe plic adresadestinatarului ºi aexpeditorului.

Cerinþe ortografice generale:– între localitate ºi datã se

pune virgulã;– luna se scrie cu litere;– dupã formula de adesare

ºi de încheiere se punevirgulã.

Cerinþe legate de aºezarea înpaginã:– localitatea ºi data se scriu

în dreapta, sus, la 2-3 cmde la începutul paginii;

– formula de adresare sescrie la o distanþã de 2 cmsub datã, în centrul paginii;

– conþinutul scrisorii sã fieclar, concis, aranjat înparagrafe care sãmarcheze introducerea,cuprinsul ºi încheierea;

– formula de încheiere sescrie în partea dreaptã,jos, începând cu centrulpaginii, la 2 cm subultimul rând;

– formula de încheiere sã fieurmatã de numele tãu.

Află mai mult!

Destinatar Formulãde adresare

Formulã deîncheiere

un prieten/o prietenão rudã mai în vârstãun fost/actual profesoractorul preferatdirectorul ºcoliiprimarul localitãþii

ARTA CONVERSAŢIEI

A vorbi și a asculta 6


Pentru început1. Adu-þi aminte de o întâmplare hazlie ºi povesteºte-o colegei tale/colegului tãu de bancã. Ascultã ºi

tu povestirea relatatã de colegul tãu/colega ta.

2. Explicã în care situaþie te-ai simþit mai bine: în cea de emiþãtor sau în cea de receptor? Scrie treimotive pentru care preferi una din aceste ipostaze ºi discutã-le cu colegii tãi.

3. Lucraþi în douã grupe. Daþi exemple din viaþa cotidianã – inclusiv din presa audio-vizualã – încare se foloseºte monologul. Alegeþi persoana al cãrei stil de a vorbi vã place cel mai mult ºiexemplificaþi-vã opþiunea.

I. Citește textulDiscursul lui Traian Bãsescula învestirea în funcþia de preºedinte alRomâniei (fragment)

Domnule preºedinte al Senatului, Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor, Domnule preºedinte Ion Iliescu, Stimaþi parlamentari ai României, Distinºi reprezentanþi ai Corpului Diplomatic, Distinºi reprezentanþi ai Bisericii, Stimaþi cetãþeni, Dragi compatrioþi,

Prin voinþa democraticã a cetãþenilor, amfost ales preºedintele României. Acest vot mãobligã o datã mai mult sã respect ceea ce amafirmat cu prilejul lansãrii mele la candidaturasupremã în stat ºi sã-i asigur încã o datã pecetãþenii þãrii cã voi fi preºedintele tuturorromânilor, un preºedinte puternic, imparþial,

activ, care se va pune 24 de ore din 24 ladispoziþia naþiunii române. Aceasta estepromisiunea mea faþã de poporul român.

Vã asigur cã urmãtorii cinci ani dinmandatul prezidenþial vor fi ani în careRomânia va deveni o altã þarã, o þarãfuncþionalã prin aplicarea ºi respectarea legilor,o þarã performantã prin oamenii ei. Naþiunearomânã are nevoie de un preºedinte care sã oreprezinte cu demnitate, sã lucreze cot la cot cuinstituþiile statului pentru a scoate România desub sceptrul sãrãciei ºi al corupþiei.

Voi considera cã mi-am îndeplinit mandatuldacã voi reuºi sã coagulez întregul popor înjurul obiectivelor de politicã internã ºi externã.Nu putem sã vorbim de integrare cudemnitate în Uniunea Europeanã dacã nurezolvãm problemele majore ale României:corupþia ºi sãrãcia.

II. Discutarea textului1. Precizeazã care este auditoriul cãruia se adreseazã vorbitorul?

2. Subliniazã formulele de adresare utilizate ºi explicã varietatea lor.

3. Formuleazã ideea principalã a fiecãrui fragment.

4. Alcãtuieºte douã enunþuri în care sã ilustrezi sensurile diferiteale cuvintelor „a investi” ºi „a învesti”.

5. Rosteºte discursul imaginându-þi cã eºti în ipostazapreºedintelui.

6. Discutaþi în douã grupe. Discutaþi ºi notaþi idei legate deurmãtoarele afirmaþii:

– grupa întâi: „Democraþia înseamnã libertate”.– grupa a doua: „Politica e eternã, puterea e trecãtoare”.

7. Ordonaþi ideile într-un text pe care sã-l rostiþi în faþa colegilorîntr-un monolog de 2-3 minute.


Poţi rezolva singurAscultã discursurile colegilor tãi ºi evalueazã-le, dupãurmãtoarea grilã:

Pentru portofoliul tău1. Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanþa liderilor de

opinie în societate, ilustrând cu exemple din viaþa publicã.

2. Scrie un monolog destinat rostirii în faþa colegilor tãi de ºcoalãcu ocazia încheierii anului ºcolar.

Trãsãturile prezentãrii Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3

1. Expunerea clarã ºi coerentãa ideilor 2p.

2. Adecvarea ideilor la temã 2p.

3. Corectitudinea ºiexpresivitatea limbajului 2p.

4. Îmbinarea comunicãrii verbalecu elemente non/paraverbale 2p.

5. Captarea atenþieiascultãtorilor 1p.

6. Din oficiu 1p.

7. Total puncte 10p.

În timpul prezentãrii,vorbitorul trebuie sãcuprindã cu privireaîntregul auditoriu, sãobserve reacþiile publiculuiºi sã-ºi adapteze discursulla acestea.

Nu uita!

Discursul este o formã amonologului. Monologulpresupune vorbirea în faþaunui interlocutor, dar careeste doar pasiv, nu intrã îninteracþiune verbalãcu emiþãtorul.Pentru redactareamonologului þine seama de:– organizarea ideilor în

introducere, cuprins ºiîncheiere;

– adecvarea la auditoriu ºila scopul comunicãrii(simplã informare aascultãtorilor sauîncercare de convingerede adevãrul afirmaþiei);

– alege argumentelepotrivite fiecãrei idei;

– ordoneazã argumentele înfuncþie de importanþa lor.

Pentru susþinereamonologului þine seama deurmãtoarele:– introducerea are rolul de a

capta atenþia auditoriului,inclusiv prin stabilireaunui contact vizual cuascultãtorii;

– expunerea ideilor trebuiesã fie nuanþatã; accentuaþicuvintele-cheie, nu vorbiþimonoton, adaptaþiintonaþia ºi volumul vociila situaþia concretã;

– foloseºte gesturi ºi mimicãprin care sã evidenþiaþimai bine mesajul;

– încheierea trebuie sã ofereo concluzie convingãtoare.

Află mai mult!

ARTA CONVERSAŢIEI

Autoevaluare I


1. Noteazã trei idei pe care le-ai reþinut din lecþiile studiate în aceastã unitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Scrie trei cuvinte al cãror sens îþi este neclar sau necunoscut. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Completeazã, în spaþiul liber, o trãsãturã specificã urmãtoarelor tipurilor de texte:– text dramatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– text nonliterar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Enumerã cinci tipuri de scrisori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Scrie adresa teatrului din localitatea ta sau din cea mai apropiatã localitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Transformã replicile personajelor din textul de mai jos în vorbire indirectã.Domnul: Domnu-i acasã?Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o cãuta cineva, c-a plecat la þarã.D.: Dumneata spune-i c-am venit eu.F.: Nu pot, domnule.D.: De ce?F.: E încuiatã odaia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Completeazã enunþul de mai jos cu forma potrivitã a cuvintelor dintre paranteze:I-am telefonat ieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (George).

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (Ioana). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (bunicul). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (mama). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (un prieten). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (o colegã).

7. Scrie în spaþiul liber de lângã fiecare enunþ litera care corespunde stãrii/sentimentului exprimat deconjuncþia o:

– O, asta e imposibil! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A. disperare– O! ce m-am lovit la picior! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B. dezacord– O, dar blugii aceºtia nu sunt scumpi! . . . . . . . . . . . . . . C. enervare– O, lasã-mã în pace cu teoriile tale! . . . . . . . . . . . . . . . . D. durere– O, Doamne, ajutã-mã! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E. confuzie

F. satisfacþie

8. Corecteazã greºelile de punctuaþie ºi de ortografie din urmãtorul dialog:– Vino ºi tu Elena cu noi la teatru zice Maria entuziasmatã. A început noua stagiune.– O ce idee grozavã rãspunde Elena. Nam mai fost la teatru de anul trecut.– Nui aºa de greu sã ne organizãm intervine Paul. Eu voi cumpãra biletele iar voi stabiliþi locul

ºi ora întâlnirii.


Trãim cu toþii în realitate, dar fiecare are „realitatea” lui. Cumputem cuprinde sensul general al realitãþii? Cum putemcunoaºte realitatea celorlalþi? Viaþa noastrã este prea scurtã casã putem avea toate experienþele de viaþã ale celorlalþi. Poatecã literatura a apãrut din dorinþa de a trãi experienþele pe carenu le-am putut avea. Literatura cuprinde opere literare caresunt create de scriitori pornind de la cunoaºterea realitãþiiprin îmbinare cu imaginaþia. Astfel se naºte o altã realitatecare nu este nici adevãratã, nici falsã, este o realitateficþionalã.

Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibilerãspunsuri.

1. Ce este realitatea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ce rol are imaginaþia în viaþa oamenilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Cum te raportezi la întâmplãrile pe care le vezi într-un filmsau le citeºti într-o operã literarã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Ce diferenþã este între imaginaþie ºi ficþiune? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În aceastã unitate vei învãþa ce înseamnã:– persoana realã ºi personajul literar;– textul epic în versuri, fabula ºi personificarea;– balada ºi naraþiunea;– etapele acþiunii ºi mitul;– cuvântul ºi gramatica (fonetica, vocabularul, morfologia

ºi sintaxa);– familia de cuvinte ºi câmpul lexical;– propoziþia, fraza ºi textul.

Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãseºti rãspuns peparcursul studierii textelor din aceastã unitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri ºi sã completezirãspunsul gãsit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Realitate și ficţiune II

REALITATE ȘI FICŢIUNE

Persoane și personaje 1


Pentru început1. Realizeazã propria fiºã de identitate, completând spaþiile libere.

Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . .Prenumele pãrinþilor . . . . . . . . Vârsta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Anul ºi data naºterii . . . . . . . . Naþionalitatea . . . . . . . . . . . . .Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domiciliul . . . . . . . . . . . . . . . .Înãlþime . . . . . . . . . . . . . . . . . . Greutate . . . . . . . . . . . . . . . . . .Culoarea ochilor . . . . . . . . . . . Culoarea pãrului . . . . . . . . . . .Calitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Defecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Profesia doritã . . . . . . . . . . . . . Pasiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Grupeazã informaþiile din fiºa de identitate în tabelul de mai jos:Detalii exterioare/fizice detalii interioare/sufleteºti/morale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Distribuie detaliile fizice ºi sufleteºti pe imaginea unui corpuman care sã te reprezinte (în mod simbolic). Scrie cu roºutrãsãturile vizibile, exterioare ºi cu negru/albastru, trãsãturilesufleteºti, care nu se vãd, dar se deduc.

Persoane și personaje1. Scrie numele a trei persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Scrie numele a trei personaje literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Numeºte o asemãnare dintre persoanã ºi personaj? Tu eºti opersoanã sau un personaj?

4. Citeºte definiþiile din dicþionar a celor doi termeni:

Portretul fizic al uneipersoane cuprinde toatetrãsãturile ce þin deînfãþiºarea exterioarã ºi suntvizibile, iar portretulsufletesc cuprindetrãsãturile ce se deduc dinfapte, limbaj, atitudini.Portretul fizic este asemeneaunei fotografii în care totuleste vizibil, iar portretulsufletesc este ca adânculunei ape în care se vedeprea puþin din exterior.

Reţine!

Persoana aparþine lumiireale, iar personajulaparþine lumii ficþionale(imaginate). Personajulliterar este un homo fictus,adicã un om imaginat, creatde cãtre autor prin cuvinte.Identitatea lui nu este realã,ci ficþionalã, imaginarã.Asemenea unui robot,personajul literar se miºcãprin forþa cuvintelor ºitrãieºte doar în imaginaþiafiecãrui cititor. Creat dupãchipul ºi asemãnareaoamenilor reali, personajulnu este o persoanã, ciimaginea unei persoane.

Află mai mult!

Persoanã, persoane, s.f. =individ al speciei umane,om considerat printotalitatea însuºirilor salefizice ºi psihice fiinþãomeneascã, ins (DEX)

Personaj, personaje, s.n. =fiecare dintre persoanelecare figureazã într-o operãliterterarã, muzicalã,cinematograficã sau plasticã(DEX)

5. Exprimã-þi pãrerea: cum crezi cã poate deveni o persoanãpersonaj; ce legãturã are personajul literar cu realitatea?

6. Lucraþi în perechi. Discutaþi despre legãtura dintre realitate ºiliteraturã pornind de la o operã literarã cititã ºi ilustraþi cu treiexemple.

7. Lucraþi în trei grupe. Fiecare grupã va nota câte cinci motivepentru care preferã:

– grupa întâi: personaje pozitive;– grupa a doua: personaje negative;– grupa a treia: personaje complexe.

Substantive proprii și comune1. Scrie numele personajelor din operele literare studiate pânã

acum (O scrisoare pierdutã ºi Cãldurã mare).

2. Încercuieºte litera iniþialã ºi explicã de ce le-ai scris astfel.

3. Reciteºte fiºa de identitate de la începutul lecþiei ºi scrie pe douãcoloane, în caietul tãu, substantivele comune ºi pe cele proprii.

4. Completeazã spaþiile libere cu litera „d” pentru a scrie cuvântuldalia ca substantiv comun sau propriu:…alia din grãdina mea e înfloritã. …alia culege flori. Îmi placemult aceastã …alie înfloritã. Am plecat cu …alia la plimbare.

5. Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numaiformã de plural: oameni, cãrþi, zori, Bucegi. . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numaiformã de singular: miere, cireadã, Ceahlãu, bou, fluture, sete. . . .

7. Identificã seria care conþine numai substantive comune:a. masã, Dunãre, pompier; b. Braºov, scenã, program; c. casã, teatru, animal.

8. Completeazã substantivele comune, dupã modelul de mai jos:Bucureºti/bucureºtean Cluj/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Iaºi/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Oradea/ . . . . . . . . . . . . . . . . . .România/ . . . . . . . . . . . . . . . . . Anglia/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Olanda/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . Franþa/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Poţi rezolva singur1. Organizeazã agenda ta telefonicã dupã nume de

familie/prenume/nume de flori care sunt ºi prenume de persoane.

2. Compune-þi acrostihul numelui tãu. Gãseºte câte o trãsãturã caresã te caracterizeze ºi sã înceapã cu o literã dinnumele/prenumele tãu. Iatã acrostihul prenumelui Paul, unuldintre prietenii tãi din aceastã carte:

PuternicAtentUitucLiber

Ce a greºit Paul când a spus: „Acesta este acrostihul pronumeluimeu?”

Pentru portofoliul tău1. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care sã realizezi

autoportretul, folosind informaþii din propria fiºã de identitate.Poþi sã intitulezi compunerea Autoportret în oglindã ºi sã ataºeziºi o fotografie de-a ta.

2. Scrie o scurtã autoprezentare destinatã publicãrii pe internetpentru a forma un grup de discuþii pe o temã aleasã de tine.


Personajele literare seîmpart, asemeneapersoanelor reale, înpersonaje pozitive, negativeºi complexe (adicã seîmbinã aspectele pozitive cucele negative; nimeni nu eperfect!)

Reţine!

Numele fiinþelor ºi aleobiectelor din lumeaînconjurãtoare se numesc îngramaticã substantive.Substantivele proprii sescriu cu majusculã oriundes-ar afla în propoziþie;substantivele comune sescriu cu majusculã doar laînceputul propoziþiei, iar înrest se scriu cu iniþialãminusculã.

Reamintește-ţi!

Unele substantive comunepot deveni substantiveproprii, iar altele au formenumai pentru singular sauplural.

Știaţi că?

Substantivele formate de lanume de localitãþi sau þãri sescriu cu iniþialã minusculã.

Fii atent!


Personaje și animale 2


Pentru început

Activitate în cinci grupe. Priviþi animalele din imaginea alãturatã ºi scrieþi trãsãturile prin care seindividualizeazã ºi se aseamãnã cu tipuri umane din viaþa realã. Motivaþi.

Citește textulBoul ºi viþelul de Grigore Alexandrescu

Un bou ca toþi boii, puþin la simþire,În zilele noastre de soartã-ajutat,ªi decât toþi fraþii mai cu osebire,Dobândi-n cireadã un post însemnat.– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine,Dar asta se-ntâmplã în oricare loc:Decât multã minte, ºtiu cã e mai bineSã ai totdeauna un dram de noroc.Aºa d-a vieþei veselã schimbare,Cum ºi de mândrie boul stãpânit,Se credea cã este decât toþi mai mare,Cã cu dânsul nimeni nu e potrivit.Viþelul atuncea, plin de bucurie,Auzind cã unchiul s-a fãcut boier,Cã are clãi sumã ºi livezi o mie:„Mã duc – zise-ndatã – niþel fân sã-i cer.”Fãr-a pierde vreme, viþelul porneºte,Ajunge la unchiu, cearcã a intra;Dar pe loc o slugã vine ºi-l opreºte:„Acum doarme – zice – nu-l poci supãra.”– „Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia datãDupã-prânz sã doarmã! Obiceiul lui

Era sã nu ºazã ziua niciodatã;Ãst somn nu prea-mi place, ºi o sã i-o spui.”– „Ba sã-þi cauþi treaba, cã mãnânci trântealã;S-a schimbat boierul, nu e cum îl ºtii;Trebuie-nainte-i sã mergi cu sfialã,Priimit în casã daca vrei sã fii.”La o mojicie atâta de mare,Viþelul rãspunde cã va aºtepta;Dar unchiul se scoalã, pleacã la plimbare,Pe lîngã el trece, fãr-a se uita.Cu mâhnire toate bãiatul le vede,Însã socoteºte cã unchiu-a orbit;Cãci fãrã-ndoialã nu putea a credeCã buna lui rudã sã-l fi ocolit.A doua zi iarãºi, prea de dimineaþã,Sã-i gãseascã vreme, la dânsul veni:O slugã, ce-afarã îl vedea cã-ngheaþã,Ca sã-i facã bine, de el pomeni.„Boierule – zise – aºteaptã afarãRuda dumitale, al doamnei vaci fiu.”– „Cine? a mea rudã? mergi de-l dã pe scarã.N-am astfel de rude, ºi nici voi sã-l ºtiu.”

Discutarea textului1. Împãrtãºeºte-le colegilor tãi din grup impresia dupã lectura acestui text.

2. Spune ce nelãmuriri ai. Adreseazã colegilor tãi/profesorului întrebãri, pentru a-þi clarificaeventualele nelãmuriri.

3. Reciteºte textul ºi precizeazã fragmentele în care apare vorbirea directã.

4. Subliniazã câte un vers în care este prezentã vocea celui care povesteºte (naratorul) ºi voceapersonajelor.

5. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A,dacã o consideri adevãratã, iar dacã o consideri greºitã, litera G.A G Boul a fost promovat într-o funcþie importantã datoritã

calitãþilor sale.A G Viþelul merge sã-l felicite pe unchiul sãu pentru

promovarea în funcþie.A G Servitorul boului nu îl lasã sã intre.A G Boul se preface cã nu îl vede pe viþel ºi trece pe lângã el.A G Viþelul se reîntoarce a doua zi ºi este primit de unchiul sãu.

6. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:Textul este scris sub formã de: Personajele din text sunt:

a. versuri; a. douã;b. prozã; b. trei;c. replici. c. patru.

Întâmplãrile prezentate au loc: Întâmplãrile sunt povestite de:a. cândva, în trecut; a. personaje;b. cândva, în viitor; b. povestitor / narator;c. în zilele noastre. c. autor.

Boul întruchipeazã omul: Viþelul este tipul omului:a. modest; a. orgolios;b. încrezut; b. naiv;c. naiv. c. certãreþ.

7. Ordoneazã enunþurile urmãtoare pentru a respecta succesiuneaîntâmplãrilor din text:Servitorul nu îl lasã pe viþel sã intre spunând cã stãpânul luidoarme. Viþelul se duce sã-i cearã fân. Viþelul aºteaptã, dar, cândse trezeºte, unchiul lui nu îl bagã în seamã. Boul îi spune slugiisã-l alunge pe viþel. Un bou ocupã un post însemnat. A doua zi,sluga îl anunþã pe stãpân cã viþelul aºteaptã sã fie primit.

8. Gãseºte asemãnarea dintre întâmplãrile din aceastã fabulã ºiviaþa umanã. Identificã ºi citeºte strofa în care povestitorulstabileºte o legãturã între lumea animalelor ºi cea umanã.

9. Identificã morala/învãþãtura ce se poate extrage din aceastã operãliterarã.

Poţi rezova în grup1. Duelul avocaþilor. Lucraþi în patru grupe. Prima grupã va gãsi

argumente prin care sã-l apere pe bou, iar a doua grupã, pe viþel.

2. Animalele ºi zodiile. Celelate douã grupe cautã într-un zodiactrãsãturile nativilor care sunt nãscuþi în zodii ce poartã nume deanimale. Identificaþi acele trãsãturi specifice oricãrei zodii caresunt caracteristice boului ºi viþelului.

Pentru portofoliul tăuScrie pe o foaie 3 trãsãturi personale ºi identificã trei animale cucare te poþi asemãna. Adaugã aceastã observaþie la „cartea ta devizitã”. Dacã te-ai nãscut într-o zodie care are nume de animal,cautã trãsãturile ºi selecteazã-le pe acelea care crezi cã þi sepotrivesc.


Atribuirea de însuºiriumane animalelor sauobiectelor neînsufleþite senumeºte personificare.

Știaţi că?

Textul Boul ºi viþelul esteun text literar (ficþional)care aparþine genului epicdeoarece are o acþiune pusãpe seama unor personaje,iar întâmplãrile suntpovestite de narator. Textuleste scris în versuri, prinîmbinarea naraþiunii cudialogul. Personajele suntanimale personificate, astfelcã întruchipeazã tipuri ºitrãsãturi umane. Unasemenea text în carepersonajele sunt animalepuse în situaþii omeneºti senumeºte fabulã. Fabula estescrisã de cãtre autor cuscopul de a satiriza vicii ºidefecte umane ºi de atransmite o moralã (oînvãþãturã).

Reţine!

Naraþiunea este un mod deexpunere care cuprindeacþiune, personaje ºi narator.

Nu uita!


Personaje și fapte 3


Pentru începutDiscutaþi în grup.

1. Povestiþi o întâmplare în care animalele i-au ajutat pe oameni.

2. Ilustraþi cu exemple din realitatea cotidianã legãtura dintreoameni ºi animale.

3. Scrieþi, în cinci minute, un scurt text în care personajul sã fie unanimal personificat. Reamintiþi-vã ce înseamnã personificarea ºifolosiþi-o în textul compus de voi.

Citește textulMioriþa

Pe-un picior de plai, Pe-o gurã de rai, Iatã vin în cale,Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobãnei. Unu-i moldovan, Unu-i ungureanªi unu-i vrâncean. Iar cel ungureanªi cu ce-l vrâncean, Mãri, se vorbirã, Ei se sfãtuirãPe l-apus de soare Ca sã mi-l omoare Pe cel moldovan, Cã-i mai ortoman ª-are oi mai multe, Mândre ºi cornute, ªi cai învãþaþi,ªi câni mai bãrbaþi, Dar cea mioriþã, Cu lânã plãviþã,De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace,Iarba nu-i mai place.– Mioriþã laie, Laie bucãlaie,De trei zile-ncoace Gura nu-þi mai tace! Ori iarba nu-þi place,

Ori eºti bolnãvioarã, Drãguþã mioarã?– Drãguþule bace, Dã-þi oile-ncoace, La negru zãvoi, Cã-i iarbã de noi ªi umbrã de voi. Stãpâne, stãpâne, Îþi cheamã º-un câine, Cel mai bãrbãtesc ªi cel mai frãþesc, Cã l-apus de soare Vreau sã mi te-omoare Baciul ungurean ªi cu cel vrâncean!– Oiþã bârsanã, De eºti nãzdrãvanã, ªi de-a fi sã mor În câmp de mohor,Sã spui lui vrâncean ªi lui ungurean Ca sã mã îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Sã fiu tot cu voi; În dosul stânii Sã-mi aud cânii. Aste sã le spui, Iar la cap sã-mi pui Fluieraº de fag, Mult zice cu drag;

Fluieraº de os, Mult zice duios; Fluieraº de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele-a rãzbate ª-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Sã nu le spui lor. Sã le spui curat Cã m-am însurat Cu-o mândrã crãiasã, A lumii mireasã; Cã la nunta mea A cãzut o stea; Soarele ºi luna Mi-au þinut cununa.Brazi ºi paltinaºi I-am avut nuntaºi, Preoþi, munþii mari, Paseri, lãutari, Pãserele mii,ªi stele fãclii! Iar dacã-i zãri, Dacã-i întâlni Mãicuþã bãtrânã, Cu brâul de lânã, Din ochi lãcrimând, Pe câmpi alergând,

Pe toþi întrebând ªi la toþi zicând: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a vãzut Mândru ciobãnel, Tras printr-un inel? Feþiºoara lui, Spuma laptelui; Mustãcioara lui, Spicul grâului; Periºorul lui, Pana corbului; Ochiºorii lui, Mura câmpului?”Tu, mioara mea, Sã te-nduri de ea ªi-i spune curat Cã m-am însurat Cu-o fatã de crai, Pe-o gurã de rai.Iar la cea mãicuþã Sã nu spui, drãguþã, Cã la nunta meaA cãzut o stea, C-am avut nuntaºiBrazi ºi paltinaºi, Preoþi, munþii mari, Paseri, lãutari,Pãserele mii,ªi stele fãclii!

Discutarea textului1. Discutã cu colega ta/colegul tãu sentimentul pe care þi l-a

provocat lectura textului. Ce anume te-a surprins sau te-aimpresionat mai mult? De ce?

2. Explicã de ce nu este precizat autorul acestei opere literare.

3. Precizeazã genul literar în care se încadreazã textul.

4. Lucraþi în douã grupe. Pentru a înþelege mai bine textulorientaþi-vã dupã urmãtoarele întrebãri:

– Care sunt personajele?– Unde se desfãºoarã întâmplãrile?– Când au loc întâmplãrile?– Ce se întâmplã?

5. Povestiþi oral acþiunea prezentatã în text.

Personajul și identitatea luiAºa cum ai observat, ciobãnaºul moldovean se confruntã cu osituaþie dificilã: ameninþarea cu moartea. Pentru a înþelege maibine decizia pe care a luat-o ºi atitudinea în faþa morþii, reciteºtetextul ºi aflã mai multe despre personaj. Orienteazã-te dupãurmãtoarea listã de întrebãri din fiºa de identitate a personajului:

Poţi rezolva singur1. Explicã de ce personajele nu au nume (la fel ca în fabula Boul ºi

viþelul).

2. Povesteºte o întâmplare în care invidia umanã a dus la faptecondamnabile.

Pentru portofoliul tăuDiscutã cu pãrinþii/preotul/profesorul de religie/prietenii despredestin ºi viaþa de dincolo de moarte. Scrie un text de 10-15rânduri despre felul în care vezi legãtura dintre viaþã ºi moarte.


Textul Mioriþa este o baladãpopularã. Ca orice creaþiepopularã, a fost transmisãpe cale oralã din cele maivechi timpuri, are autoranonim (necunoscut).Balada este un tip de textepic (narativ) în versuri, încare este povestitã oîntâmplare despreconfruntarea dintre douãsau mai multe personaje. Înpopor, este cunoscutã ºi subnumele de cântec bãtrânesc.

Află mai mult!

Acest text cunoaºte peste1 000 de variante ºi esteconsiderat semnificativpentru viziunea poporuluiromân asupra morþii.

Știaţi că?

Ce ºtiu despre personaj?Date legate de familieAspect fizicObiceiuriCaracterFapteRelaþii cu alte personajeCum mã raportez la personaj?


Curiozitate și tensiune 4


Pentru început1. Discutaþi. Cum vã este menþinutã curiozitatea atunci când vizionaþi

un film? Ce moment al acþiunii poate reprezenta imaginea alãturatã?

2. Lucraþi în douã grupe. Alegeþi filmul care v-a plãcut mai mult ºinotaþi principalele momente ale acþiunii, completând urmãtoareaschemã:

– Situaþia iniþialã (loc, timp, personaje);– Intriga (evenimentul/evenimentele care declanºeazã

acþiunea);– Desfãºurarea acþiunii (evenimentele la care ia parte eroul

în vederea depãºirii situaþiei de crizã conþinute în intrigã);– Punctul culminant (momentul de maximã tensiune);– Deznodãmântul (rezolvarea situaþiei de crizã).

Etapele acţiunii1. Revedeþi cele douã texte epice studiate: fabula Boul ºi viþelul ºi

balada Mioriþa. Prima grupã va nota momentele acþiunii dinfabulã, iar a doua grupã, din baladã. Fiecare grupã va prezenta înfaþa clasei momentele subiectului/etapele acþiunii identificate înfiecare operã literarã.

2. Argumentaþi de ce balada nu are un deznodãmânt. Discutaþipornind de la urmãtoarele repere:

– crima este ipoteticã, doar o intenþie a celorlalþi doi ciobani;– autorul anonim nu doreºte sã insiste asupra ideii de crimã

în lumea pãstorilor, ci pe modul în care omul se raporteazãla moarte;

– pentru mesajul textului este important ceea ce simte ºigândeºte ciobãnaºul moldovean despre moarte ºi nu crimaîn sine.

3. Imaginaþi un posibil deznodãmânt al baladei.

Ordonarea evenimentelordintr-un film sau dintr-ooperã literarã epicã are rolulde a grada desfãºurareaacþiunii ºi de a menþinecuriozitateaprivitorului/cititorului.

Reţine!

Balada Mioriþa esteconsideratã una dintre celemai importante creaþiipopulare româneºti care,alãturi de altã baladãpopularã, MonastireaArgeºului, ºi baladele culteZburãtorul, scrisã de IonHeliade Rãdulescu, ºi Traianºi Dochia, scrisã deGheorghe Asachi, prezintãpatru mituri fundamentalecare definesc modul de afi/de a trãi al poporuluiromân.„Patru mituri sunt nutritedin ce în ce mai mult demediile literare, tinzând adeveni pilonii unei tradiþiiautohtone. Mioriþa, istoria ciobanuluicare voieºte a fi înmormântatlângã oile sale, simbolizeazãexistenþa pastoralã apoporului român ºi exprimãviziunea [...] asupra morþii laindividul român.(George Cãlinescu, Istorialiteraturii române,Compendiu, 1968)

Află mai mult!

Mitul1. Precizeazã cel puþini douã teorii referitoare la viaþa de dupã

moarte.

2. Lucraþi în trei grupe. Prima grupã va citi versurile din baladaMioriþa despre viziunea ciobãnaºului asupra morþii. A douagrupã va citi versurile din textul A iar a treia grupã, proverbeledin textul B. Discutaþi ºi notaþi ideile care se desprind din acestetexte referitoare la viaþã ºi moarte. Elementul comun al celor treitexte este faptul cã trateazã aceeaºi temã.

Pentru portofoliul tăuScrie o povestire cu titlul Etapele vieþii mele, valorificând celecinci momente ale acþiunii. Poþi considera naºterea taexpoziþiunea. Continuã pânã la deznodãmânt, încercând sã scriiºi povestea vieþii pe care n-ai trãit-o încã. Aceastã povestire poateconstitui o filã din jurnalul tãu.


A BCã tot ce eºti ºi tot ce poþi,Pãrere-i tot dacã socoþi –De mori târziu ori mori curând,De mori sãtul, ori mori flãmând,Totuna e! ªi rând pe rândNe ducem toþi! […]Nu cerceta aceste legi,Cã eºti nebun când le-nþelegi!Din codru rupi o rãmurea,Ce-i pasã codrului de ea!Ce-i pasã unei lumi întregiDe moartea mea!(George Coºbuc, Moartea luiFulger)

– Moartea poate fiasemãnatã cu liniaorizontului, care nu esteun sfârºit, ci doar o limitãa vederii noastre.

– Cine a învãþat sã trãiascã,ºtie ºi cum sã moarã.

– Moartea nu este un punctfinal, ci doar o virgulã înpovestea vieþii.

– Când murim, lãsãm înurmã tot ce avem ºi luãmcu noi tot ceea ce suntem.

– Concepþia despre moarteva determina filosofia cuprivire la viaþã.

– Când te-ai nãscut, toþirãdeau, iar tu plângeai.Trãieºte viaþa în aºa felîncât atunci când veimuri tu sã zâmbeºti, iarceilalþi sã plângã. (Proverbe despre viaþã ºimoarte)

Mitul este o naraþiunefabuloasã despre origineauniversului ºi afenomenelor naturii, desprezei ºi eroi legendari.Personajele mitice suntfãpturi supranaturale careau caracter simbolic: zei,semizei, eroi (Balaurul,Moartea, Zmeul,Fãt-Frumos, Muma-Pãdurii,Zburãtorul, MeºterulManole, în cultura românã –Prometeu, zeul care a adusfocul pe pãmânt, înmitologia greacã etc.).Miturile reprezintã primatreaptã a cunoaºterii,eforturile omului de astabili, prin intuiþie, marileadevãruri ale lumii.

Tema reprezintã aspectulgeneral/ideea centralã lacare se referã un text literarsau nonliterar. Existã temecare apar frecvent ilustrateîn literaturã: prietenia,dragostea, moartea,rãzboiul, istoria, natura,copilãria, satul, oraºul,destinul etc.

Reţine!

Reţine!


Cuvânt și rostire (I) 5


Pentru început1. Citeºte au atenþie urmãtorul fragment biblic. Pentru a înþelege

importanþa cuvântului în constituirea universului ºi a existenþeiumane. Ai aflat ce sunt miturile. Acum vei afla cã unul dintremiturile fundamentale ale omenirii este cuvântul.

I.1. La început a fãcut Dumnezeu cerul ºi pãmântul.2. ªi pãmântul era netocmit ºi gol. Întuneric era deasupra

adâncului ºi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupraapelor.

3. ªi a zis Dumnezeu: „Sã fie luminã!” ªi a fost luminã.4. ªi a vãzut Dumnezeu cã este bunã lumina, ºi a despãrþit

Dumnezeu lumina de întuneric.5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuã, iar întunericul l-a

numit noapte. ªi a fost searã ºi a fost dimineaþã: ziua întâi.(Biblie, cap. Facerea)

II.1. La început a fost Cuvântul ºi Cuvântul era la Dumnezeu ºiDumnezeu era Cuvântul” (Evanghelia dupa Ioan 1:1)

2. Subliniazã enunþul prin care se exprimã forþa divinã acuvântului.

3. Selecteazã cuvintele prin care divinitatea a numit primele formede existenþã a lumii, aºa cum o cunoaºtem ºi noi astãzi?

Ce este cuvântul?1. Deseneazã un copac ºi scrie toate cuvintele care ºtii cã denumesc

acest obiect în mai multe limbi; ex.: copac, tree etc.

2. Scrie 5 cuvinte care denumesc lucruri concrete ºi 5 cuvinte caredenumesc lucruri abstracte.

Omul se distinge de toatecelelate organisme vii prinfaptul cã se poate exprimaarticulat, prin cuvinte pecare le putem numi „pâineanoastrã cea de toate zilele”.Prin capacitatea omului dea se exprima, de a oglindilumea în cuvânt ºi de aînmagazina în cuvintepropria cunoaºtere, esteposibilã evoluþia fiinþeiumane, a societãþii ºi acunoaºterii. Altfel spus, fãrãcuvânt gândirea nu poateexista. Cuvântul este un darde preþ prin care oameniicomunicã ceea ce gândesc,ce simt, ce îºi imagineazã.Literatura este artacuvâtului, adicã arta de acrea lumi posibile princuvânt, iar scriitorul esteasemenea demiurgului carea întemeiat lumea princuvânt.

Află mai mult!

Sensul cuvântului esteacelaºi, dar succesiunealiterelor care constituiecuvântul este diferitã înfiecare limbã. Cuvântul este alcãtuit din formã ºi sens ºi este un semnpentru lucrurile concrete ºi abstracte din lumea în care trãim.

Reţine!

Ce este limba?Lucraþi în patru grupe.

1. „Cunoaºterea cuvintelor duce la cunoaºterea lucrurilor” este opropoziþie celebrã spusã de un filosof renumit al antichitãþii –Platon. Pentru a demonstra acest adevãr, realizaþi urmãtorulexperiment: fiecare grupã va trebui sã foloseascã urmãtoarelepatru cuvinte: sintaxã, morfologie, foneticã, lexic. Scrieþi un textde douã-trei enunþuri cu aceste cuvinte chiar dacã nu lecunoaºteþi sensul. Apelaþi apoi la un dicþionar ºi scrieþi sensulacestor cuvinte. Scrieþi din nou un scurt text care sã îmbine acestecuvinte, dar respectând sensul acestora. Folosiþi-vã imaginaþia!

2. Precizaþi rolul unui dicþionar ºi explicaþi adevãrul vorbelor luiPlaton prin observaþiile voastre.

3. Desenaþi un copac mare a cãrui coroanã sã o împãrþiþi în patru.Închipuiþi-vã cã acest „copac al limbii” este pomul cunoaºteriidin Grãdina Edenului. În acest copac veþi aºeza: fonetica,lexicul/vocabularul, morfologia ºi sintaxa, care denumescprincipalele domenii de studiu ale limbii. Puteþi vorbi astfel deun copac fonetic, lexical, morfologic ºi sintactic, care formeazãcopacul mai mare al limbii române.

Cuvântul scris și cuvântul auzit1. Scrieþi alfabetul pe tablã ºi spuneþi, pe rând, cuvinte care încep

cu litere din alfabet. Precizaþi care sunt consoane ºi care suntvocale ºi care este diferenþa dintre ele.

2. Exemplificaþi, subliniind în urmãtoarele cuvinte sunetele care nuse transcriu printr-o singurã literã: cheamã, cer, chiar, ger,Giurgiu, ghimpe, fragi, unghi, cioban.

3. Identificaþi sunetele prin care se rosteºte litera „x” în urmãtoarelecuvinte: extemporal, exerciþiu, lux, maxilar, existenþã.

4. Atunci când scriem, este important sã cunoaºtem regulile dedespãrþire în silabe pentru a putea scrie cuvintele la sfârºit de rând.Imaginaþi-vã cã trebuie sã despãrþiþi în silabe cuvintele: masã, carte,patru, afla, punctuaþie, zoologie, poezie, soare, lãcrimioarã. Scrieþifiecare cuvânt, conform regulii pe care aþi aplicat-o:R1: VCV=V-CV: . . . . . . . . . . . . . R5: CVVC: CV-VC: . . . . . . . . . .R2: VCCV=VC-CV: . . . . . . . . . . R6: CVSvCV=CVSv-CV: . . . . .R3: VCCV=V-CCV: . . . . . . . . . . R7: CSvSvVCV: CSvSvV-CV: .R4: VCCCV=VCC-V . . . . . . . . .

5. Acentuaþi diferit cuvintele: acele, torturi, copii, hainã ºi observaþischimbarea sensului. Daþi ºi voi câteva exemple care sã ilustrezeaccentuarea diferitã a cuvintelor.

Pentru portofoliul tău


Fonetica este ºtiinþa carestudiazã sunetele/literele,silaba, despãrþireacuvintelor în silabe, hiatul,diftongul, triftongul,accentul. Cunoaºtereaacestora te ajutã sã pronunþiºi sã scrii corect cuvintele.

Reţine!

Într-o silabã nu poate existadecât o vocalã. Grupul formatdin vocalã ºi semivocalã într-o silabã se numeºte diftong,iar cel format dintr-o vocalãºi douã semivocale senumeºte triftong. Hiatul esteformat din douã vocalealãturate care se despart însilabe diferite.

Știaţi că?

ªtii cât de veche este scrierea ºi când a apãrut alfabetul? Informeazã-te de la profesorul de istorie,dintr-o enciclopedie sau cãutã pe internet. Scrie un text de 10-15 rânduri despre apariþia scrisuluiºi a alfabetului.

Lucraþi în trei grupe1. Motivaþi de ce nu înþelegeþi toate cuvintele spuse de un vorbitor de limba românã sau

citite într-un text.

2. Notaþi zece cuvinte pe care nu le-aþi înþeles în diverse situaþii de comunicare.

Citește textulDoi oameni, cunoscuþi unul cu altul, cãlãtoreau odatã vara pe undrum. Unul avea în traista sa trei pâini ºi celãlalt douã pâini. Dela o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei rãchiþipletoase, lângã o fântânã cu ciuturã, scoate fiecare pâinile ceaveau ºi se pun sã mãnânce împreunã, ca sã aibã mai mare poftãde mâncare. (Ion Creangã, Cinci pâini)

Vocabularul limbii româneIdentificã din textul dat cuvintele care aparþin vocabularuluifundamental.

Oameni și cuvinte1. Alcãtuieºte trei dialoguri între persoane care aparþin unor medii

diferite:– luptãtori din oastea lui ªtefan cel Mare;– persoane care locuiesc în zona ruralã;– specialiºti într-un anumit domeniu (medic, judecãtor etc.).

2. Subliniazã cuvintele pe care le consideri specifice acestorvorbitori ºi introdu-le în urmãtorul tabel:

3. Reciteºte textele Mioriþa, Boul ºi viþelul, studiul lui GeorgeCãlinescu despre mituri. Selecteazã cuvinte care se pot încadraîn categoria arhaismelor, a regionalismelor ºi a neologismelor.Explicã de ce autorii acestor texte au folosit asemenea cuvinte.

Dialogul formal și informal


Cuvânt și rostire (II) 6


Pentru început

Vocabularul sau lexicullimbii române cuprindetoate cuvintele care existãsau au existat cândva înlimbã. Nici un vorbitor delimba românã nu cunoaºtetoate cuvintele.Cuvintele cunoscute de toþivorbitorii fac parte dinvocabularul fundamentalcare este format din cuvintede origine latinã în proporþiede 60%, iar restul de 40%sunt de diferite origini.Restul cuvintelor formeazãmasa vocabularului careconstituie aproape 90% dincuvintele limbii române ºicuprinde: termeni tehnicidin diferite domenii,cuvinte vechi (arhaisme)sau folosite numai înanumite regiuni(regionalisme), cuvintefolosite doar de anumitecategorii sociale ºiprofesionale (jargon) saucuvinte convenþionaleîntrebuinþate de anumitegrupuri sociale pentru a nu fi înþeleºi de restul societãþii (argou).

Află mai mult!

Cuvinteleluptãtorilor =cuvintevechi/arhaisme

Cuvintelepersoanelor dintr-oanumitã regiune=regionalisme

Cuvintele specia-liºtilor = termeni despecialitate/cuvintenoi/neologisme

Lucraþi în perechi. Reproduceþi un dialog pe o anumitã temã aºa cum vorbiþi în mod obiºnuit între voi. Transformaþi dialogul obþinut pentru a reproduce o conversaþie cu profesorulvostru/profesoara voastrã. Comparaþi cele douã dialoguri ºi discutaþi în ce constau diferenþele.

Citește textulUn pedagog de ºcoalã nouã (fragment) de I.L. Caragiale

Marius Chicoº Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, ºi-aînceput cariera printr-o memorabilã conferenþã didacticã. […] „Onorat aughitoriu,Vom cãuta sã ne roskim astãzi ghespre metoda ghe a prãdagrãmakica în jenãre ºi apoi numai doarã ghespre metodaintuikivã ºi ghespre rãspunsurile neapãrake, neþãsitake ghe lojicalucrului, amãsurat inkelijinþii ºcolerului!”Pedagogul: No! ce-i grãmakica?ªcolerul: Grãmakica iaste…Pedagogul: No cã-z ce iaºte? cã-z doar nu iaºte vun lucru mare.ªcolerul numai apoi se rãculeje ºi rãspunghe: grãmakica iaºte o

ºtiinþã ghespre cum lucrã limba ºi lejile mai apoi la cari sesupune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.

Pedagogul: Bravo, mã! prostovane! (îi zic aºe doarã nu spreadmoniþiune, ci spre înghemn ºi încurajare). sã-i dauilustrãþiunea keoriei)…

Discutarea textului1. Identificã toate cuvintele care nu sunt scrise corect ºi scrie-le

conform normelor limbii române literare.2. Subliniazã cuvintele pe care le consideri neologisme. De unde

poþi afla sensul lor?

Sinonime. Antonime. OmonimeLucraþi în trei grupe. Completaþi urmãtorul tabel cu tipuri decuvinte care sã respecte cerinþele date:

Poţi rezolva singur1. Scrie propoziþii în care sã ilustrezi sensul omonimelor: toc,

poartã, car, broascã.2. Scrie trei propoziþii în care sã foloseºti antonime pentru a descrie

trãsãturi personale prin opoziþie cu cele ale colegului de bancã.3. Deseneazã „copacul lexical” ºi scrie toate tipurile de cuvinte

care alcãtuiesc vocabularul limbii române.

Pentru portofoliul tăuNoteazã zece cuvinte auzite la ºcoalã/la televizor/pe stradã alcãror sens nu îl cunoºti. Cautã sensul lor în dicþionarulexplicativ sau în cel de sinonime.


Cuvintele sunt asemeneaoamenilor care le rostesc.Unele sunt bãtrâne(arhaismele), altele sunttinere (neologismele), iaraltele „locuiesc” numai înanumite zone

Reţine!

Libertatea de folosire acuvintelor este limitatã decontextul comunicãrii ºi derelaþiile dintre vorbitori.Existã contexte formale,publice, în care persoanelemanifestã o politeþereciprocã. Limbajul respectãnormele de adresare ºi deexprimare proprii limbiiliterare. Existã însã ºicontexte informale, familiare(între prieteni, rude,persoane apropiate) cândlimbajul este folositcolocvial, nepretenþios,permiþând amestecul dearhaisme sau regionalisme,formule de adresare amicale.

Nu uita!

Unii scriitori au ridiculizatmodul nepotrivit de a vorbial personajelor. ScriitorulI.L.Caragiale este unmaestru în realizareacomicului datorat folosiriinepotrivite a limbajului.

Știaţi că?

Cuvinte cu sensasemãnãtor ºi formãdiferitã = sinonime

Cuvinte cu sensopus ºi formãdiferitã = antonime

Cuvinte cu sensdiferit ºi aceeaºiformã = omonime

pedagog =conferinþã =ºcolar =

mare =rãspunde =superior =

limba =corpul =operã=

Pentru a afla sensul unuicuvânt, consultã Dicþionarulexplicativ al limbii românesau Dicþionarul de sinonime.

Reţine!


Cuvânt și rostire (III) 7


Pentru început1. Enumerã elementele prin care poþi demonstra apartenenþa

la familia ta?

2. Deseneazã un copac care sã reprezinte „arborele familiei” tale.

Citește textulARTICOLUL 48 – Familia

(1) Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã întresoþi, pe egalitatea acestora ºi pe dreptul ºi îndatorireapãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruireacopiilor.

(2) Condiþiile de încheiere, de desfacere ºi de nulitate acãsãtoriei se stabilesc prin lege. Cãsãtoria religioasã poatefi celebratã numai dupã cãsãtoria civilã.

(3) Copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în faþa legii cu ceidin cãsãtorie.

(Constituþia României, 2003)

Discutarea textului1. Care sunt informaþiile noi pe care le-ai aflat despre statutul familiei?2. Cum este structurat acest text? De ce?3. De ce textul se încadreazã în categoria textelor nonliterare?4. Cum se numeºte un text extras din Constituþia României?

Familia de cuvinte1. Citeºte urmãtoarea listã de cuvinte ºi spune prin ce se aseamãnã:

familie, familist, nefamilist, familial, nefamilial.2. Subliniazã grupurile de litere adãugate la cuvântul de bazã familie.3. Explicã legãtura familiei de cuvinte cu cea umanã?

Lucraþi în patru grupe4. Scrieþi familia lexicalã a cuvintelor: pãmânt, copil, lege, condiþie

ºi subliniaþi prefixele ºi sufixele.5. Identificaþi cuvintele derivate din articolul de lege despre

familie, reprodus mai sus.6. Revedeþi textele de la paginile anterioare ºi selectaþi câte trei

cuvinte derivate.

Câmpul lexical1. Imaginaþi-vã o nuntã/o reuniune de familie ºi scrieþi gradele de

rudenie între persoanele care participã.2. Numiþi relaþiile de rudenie naturale (de sânge) ºi cele care sunt

realizate prin alianþã.

Familia de cuvinte cuprindetoate cuvintele obþinute prinderivare sau prin alteprocedee de la un cuvânt debazã. Aceste cuvinte suntînrudite ca sens. Cuvinteleformate de la un cuvânt debazã se numesc cuvintederivate. Derivarea serealizeazã cu prefixe ºi sufixe.

Află mai mult!

Relaþia dintre subiect ºipredicat este asemãnãtoarecu cea de egalitate dintresoþi într-o familie? (reciteºtealineatul 1 din articolul 48din Constituþie). Îngramaticã, relaþia dintresubiect ºi predicat senumeºte acord. Dezacorduleste echivalent cu un„divorþ sintactic”!

Știaţi că?

3. Precizaþi legãtura dintre urmãtoarele cuvinte: elev, profesor,lecþie, tablã, notã, clasã.

4. Scrieþi cât mai multe nume de flori, de fructe, de legume, decopaci.

5. Explicaþi diferenþa dintre o familie lexicalã ºi un câmp lexical.


Câmpul lexical cuprindetoate cuvintele care aparþinaceluiaºi domeniu ºi care autrãsãturi de sens comune.

Reţine!

Părţile de vorbire. Părţile de propoziţieLucraþi în perechi.

1. Citiþi urmãtoarea listã de cuvinte: familie, niºte, frumos, doi, cu, eu, ºi, acolo, vai, vorbeºte;Construiþi propoziþii cu fiecare cuvânt pentru a demonstra dacã îºi schimbã forma în vorbire.Ex. familie: Membrii familiei sunt la masã. Este o reuniune de familie. Familia mea este numeroasãºi are relaþii de prietenie cu multe familii. Proprietatea tuturor familiilor este garantatã prin lege.

2. Grupaþi cuvintele în tabelul de mai jos în funcþie de modul cum se comportã în vorbire (dacã îºischimbã sau nu forma).

3. Amintiþi-vã denumirea pãrþilor de vorbire învãþate ºi completeazã „copacul morfologic” algramaticii prin distribuirea cuvintelor de la punctul 1.

4. Ordonaþi urmãtoarele cuvinte pentru a alcãtui o propoziþie: unei, familii, stau, numeroase, la,împreunã, masã, membrii.

5. Precizaþi numãrul pãrþilor de propoziþie obþinute. Care sunt pãrþile de vorbire care nu îndeplinescsingure funcþie sintacticã?

6. Completaþi „copacul sintactic” de mai jos cu pãrþile de propoziþie obþinute:

Poţi rezova în grup1. Realizaþi câmpul lexical al cuvântului limbã, notând toate informaþiile pe care le-aþi aflat în acest

capitol.

2. Discutaþi despre asemãnarea dintre modul de organizare a oamenilor ºi a cuvintelor ºi stabiliþiasemãnãrile.

Pentru portofoliul tăuScrie un text despre importanþa familiei în viaþa oamenilor ºi… a cuvintelor.

Pãrþi de vorbire care îºi schimbã forma = pãrþi de vorbire flexibile

Pãrþi de vorbire care nu îºi schimbã forma =pãrþi de vorbire neflexibile

Pãrþile de vorbire flexibile pãrþile de vorbire neflexibile1. substantiv =2. articol =3. adjectiv =4. numeral =5. pronume =6. verb =

1. adverb =2. prepoziþie =3. conjuncþie =4. interjecþie =

Pãrþile principale de propoziþie Pãrþile secundare de propoziþie1. subiectul =2. predicatul =

1. atributul =2. complementul =


Cuvânt și rostire (IV) 8


Pentru începutLucraþi în patru grupe.

1. Luaþi un articol dintr-un ziar/revistã etc. ºi decupaþi cuvinteledintr-un paragraf. Amestecaþi-le ºi puneþi-le într-un recipient.Extrageþi apoi pe rând cuvinte ºi aºezaþi-le în ordinea extrasã.Ce observaþi?

2. Construiþi o propoziþie formatã din subiect ºi predicat.3. Adãugaþi atribute ºi complemente.4. Explicaþi ce nu este corect în urmãtoarele propoziþii.

Oamenii vorbeºte. Cuvintele sunt vie.

Citește textul

Pentru a construi un mesaj,cuvintele trebuie ordonate,simpla lor alãturare creeazãmesaje întâmplãtoare saulipsite de sens prin careoamenii nu s-ar puteaînþelege. Pentru a comunicaeste necesar sã ordonãmcuvintele în propoziþii,propoziþiile în fraze ºifrazele în text.Propoziþia este ocomunicare cu un singurpredicat. Propoziþia simplãeste alcãtuitã din pãrþileprincipale de propoziþie, iarpropoziþia dezvoltatãcuprinde ºi pãrþi secundarede propoziþie.

Reţineţi!

Cuvântul „comunitate” vine din latinescul„communeo” ºi înseamnã „a pune împreunã, aaduce împreunã”. De aici tragem concluzia cãaceastã „comunitate” umanã nu înseamna a puneoamenii împreunã ca pe niºte cartofi într-un sac,fãrã relaþie unul cu altul. Într-o comunitate,oamenii dezvoltã metode de comunicare princare se dezvoltã ei înºiºi. De aici avem limbajul.

L. Wittgenstein afirma cã fãrã limbaj omul nuar putea vieþui. Mai mult, dacã nu ºi-ar dezvoltalimbajul în cadrul unei comunitãþi, ar fi acelaºilucru. Un om care îºi fãureºte propriul limbaj nuva fi înþeles de nimeni.

La fel se întâmplã când mergi într-o þarãstrãinã. Vezi oamenii în jurul tãu comunicând,dar tu nu înþelegi limba. Nu poþi spune cã ei nuse înþeleg, cel care nu înþelege eºti tu. ªi nu poþiface nimic altceva pânã nu inveþi limba þãriirespective. L. Wittgenstein spune: „Dacã un leuar putea vorbi, nimeni nu l-ar înþelege”. […]

O altã povestire vine din cartea lui AndreiPleºu, „Limba pãsãrilor”. Aici este vorba despreun „experiment” al lui Alexandru cel Mare.Acest important lider era foarte interesat în ceeace priveºte limbajul ºi comunicarea. Se spune

cã, la un moment dat, ar fi poruncit ca un pruncabia nãscut sã fie închis într-o camerã a palatuluisãu, nepermiþându-i-se nimãnui sã intre, numaicelei care îi dãdea hrana ºi îi schimba hãinuþele,ºi aceasta neavând voie sã îl alãpteze sau sã-ivorbeascã. Dupã o perioadã de doi ani, copilul amurit. În tot acest timp el a avut parte de hranãºi de îmbrãcãminte, însã nu a avut nici uncontact cu vreo altã persoanã. Nu i s-a vorbit ºinici nu i s-a arãtat afecþiune. Lipsa limbajului l-a omorât.

În comunitate, omul are acces la dragoste, laafecþiune […], are acces la limbaj, la comunicare,acestea fiind mijloacele desãvârºirii sale ca indi-vid. Comunitatea nu îi rãpeºte omului dreptul lao identitate, nu îl face mai puþin unic ºi irepetabil.Omul este unic, inconfundabil ºi irepetabil, dar,în acelaºi timp, este ºi o verigã a lanþuluineîntrerupt al umanitãþii, un membru al mariicomunitãþi umane. […] Limbajul este podul delegãturã între aceste unice, ºi totodatã aceleaºi,persoane: oamenii.

(Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãþii,Daniel Dinescu, articol publicat pe internet la20.05.2004, la adresa http://www.poezie.ro/)

Discutarea textului1. Precizeazã rolul limbajului pentru oameni. Ilustreazã cu

exemple din text.2. Explicã de ce nu poate avea fiecare om „limba lui”.3. Exprimã-þi pãrerea despre „experimentul” lui Alexandru cel Mare.

Prepoziţia și conjuncţia1. Extrage propoziþiile simple din primul ºi din ultimul enunþ al

textului. Ce observi?

2. Adaugã ºi pãrþile secundare de propoziþie ºi explicã modificarea.

3. Precizeazã ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate ºi rolullor în propoziþie:

– Cuvântul „comunitate” vine din latinescul commune.– Într-o comunitate, oamenii dezvoltã metode de comunicare.– Acest important lider era foarte interesat în ceea ce

priveºte limbajul ºi comunicarea.

4. Delimiteazã propoziþiile din urmãtoarele fraze ºi precizeazã rolulcuvintelor puse în chenar.

– Vezi oamenii în jurul tãu comunicând, dar tu nu înþelegilimba.

– De aici tragem concluzia cã aceastã „comunitate” umanãnu înseamnã a pune oamenii împreunã ca pe niºte cartofiîntr-un sac, fãrã relaþie unul cu altul.

Ce este un text?1. Priveºte textul citat ºi observã cum sunt organizate frazele.

Marcheazã alineatele ºi paragrafele. Care este elementul esenþialpe care trebuie sã îl îndeplineascã un text?

2. Enumerã tipurile de texte pe care le-ai citit în lecþiile de pânãacum, dar ºi în viaþa de zi cu zi.

Poţi rezova în grupLucraþi în douã grupe

1. Scrieþi un text de 10 rânduri în care sã folosiþi cuvintelecomunitate, limbaj, comunicare, cunoaºtere.

2. Realizaþi un poster în care în care sã cuprindeþi cel puþin cincisfaturi pentru a scrie un text bun.

Pentru portofoliul tăuAlege o temã dintre cele discutate în aceastã unitate ºi scrie untext în care sã motivezi ce þi-a plãcut sau ce nu þi-a plãcutreferitor la tema respectivã.


Nici cuvintele „nu trãiesc”izolate. Legãtura dintre eleeste realizatã prin prepoziþiiºi conjuncþii.

Reţine!

Prepoziþiile au rolul de amarca relaþia de subordonarea complementului ºi aatributului faþã de cuvâtuldeterminat (termenul regent).Conjuncþiile au rolul de amarca relaþia de coordonareîntre pãrþile de propoziþiede acelaºi fel ºi se numescconjuncþii coordonatoare(de exemplu: ºi, dar, iar,însã, ci, sau, ori, fie).Conjuncþia are rol delegãturã ºi în frazã, legândpropoziþii de acelaºi fel(principale sau subordonate).Acestea se numescconjuncþii coordonatoare.Existã ºi conjuncþiisubordonatoare, caremarcheazã relaþia desubordonare a propoziþieisubordonate de regenta ei(de exemplu: sã, dacã, cã,încât, deºi).

Află mai mult!

Textul reprezintã osuccesiune logicã ºi coerentãde cuvinte, propoziþii, frazeprin care se comunicã idei.Dimensiunea textelor estevariabilã, ele pot fi reproduseintegral sau fragmentar.Succesiunea ideilor într-untext este marcatã de paragrafeºi de aliniate.

Reţine!


Autoevaluare II


1. Noteazã douã idei care pe care le-ai reþinut din textele citite în aceastã unitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Enumerã trei activitãþi din timpul lecþiilor care þi-au plãcut ºi motiveazã alegerea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Povesteºte, în 10-15 rânduri, o întâmplare personalã care te-a marcat. Foloseºte etapele acþiuniiînvãþate la lecþia 4. Scrie textul pe o coalã A4 ºi pãstrazã-l în portofoliul tãu.

5. Se dau urmãtoarele cuvinte: realitate, noroc, ghinion, accident, comunicare, proverb. Alcãtuieºteun text propriu, de 8-10 rânduri, în care sã integrezi cuvintele date. Pune un titlu potrivit textuluipentru a evidenþia tema.

6. Completeazã spaþiile libere cu afirmaþia corectã:– Personajul aparþine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Fabula ºi balada sunt opere literare care aparþin genului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Mitul este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Fonetica, vocabularul, morfologia ºi sintaxa sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Pentru a comunica, cuvintele se ordoneazã în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:– Cuvântul „ficþiune” însemnã:

a. realitate;b. imaginaþie;c. realitate transfiguratã prin imaginaþie.

– Fabula este o operã literarã care cuprinde o acþiune cu:a. animale personificate;b. întâmplãri fantastice;c. persoane reale.

– Balada popularã este o creaþie care are autor:a. cunoscut;b. anonim;c. nu are autor.

– Câmpul lexical cuprinde:a. numai sinonime;b. numai antonime;c. cuvinte din acelaºi domeniu.

– Omonimele sunt cuvinte cu:a. formã diferitã ºi sens asemãnãtor;b. formã diferitã ºi sens opus;c. formã identicã ºi sens diferit,.

8. Desparte în silabe cuvintele: comunicare, cadru, afluent, punctuaþie: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanþa comunicãrii, în care sã integrezi ortogramele:propriu-zis, ce-i, cine-i, sã-i.


Chipurile oamenilor exprimã feþele realitãþii. Chipuri vesele,triste, disperate, visãtoare, mulþumite, aºa cum este ºirealitatea pe care o trãiesc. Literatura exprimã aceste feþe alerealitãþii. Trecutul, prezentul ºi viitorul se îmbinã în lumeaficþionalã în care regãsim crâmpeie din propria viaþã.


1. Care sunt aspectele esenþiale ale realitãþii care pot deveniteme ale operelor literare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Câte „feþe” ai? Este vreo diferenþã între modul în care teautoapreciezi ºi modul în care te vãd cei din jurul tãu? Careeste „faþa” ta realã? Scrie patru trãsãturi care te caracterizeazã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Cere-i colegului/colegei tale de bancã sã scrie ºi el/ea patrutrãsãturi pe care le considerã semnificative cu privire la felultãu de a fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În aceastã unitate vei afla despre:– întâmplãri din lumea necuvântãtoarelor;– întâmplãri care schimbã destinul uman;– rezumare;– anunþ ºi reclamã;– nucleul comunicãrii: verbul;– numeral;– autobiografie;– jurnal.

Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãseºti rãspuns peparcursul studierii textelor din aceastã unitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri ºi sã completezirãspunsul gãsit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Feţele realităţii III

Citește textulCãprioara de Emil Gârleanu

FEŢELE REALITĂŢII


Pentru început1. Scrie, în cinci minute, un text în care sã povesteºti o întâmplare pornind de la urmãtoarele

cuvinte: o cãprioarã, iedul ei, pãdure.2. Citeºte textul colegului/colegei de bancã ºi discutaþi asemãnãrile ºi deosebirile.

Întâmplare din lumea necuvântătoarelor (I) 1

// Pe muºchiul gros, cald ca o blanã a pãmântu-lui, cãprioara stã jos, lângã iedul ei. Acesta ºi-aîntins capul cu botul mic, catifelat ºi umed, pespatele mamei lui, ºi, cu ochii închiºi, se lasãdezmierdat. Cãprioara îl linge, ºi limba ei subþireculcã uºor blana moale, mãtãsoasã a iedului. //Mama îl priveºte, ºi-n sufletul ei de fugarnicãîncolþeºte un simþãmânt stãruitor de milã pentrufiinþa fragedã cãreia i-a dat viaþã, pe care a hrã-nit-o cu laptele ei, dar de care trebuia sã se des-partã chiar azi, cãci vremea înþãrcatului venisede mult încã. ªi cum se uitã aºa, cu ochii îndu-reraþi, din pieptul cãprioarei scapã ca un mugetînãbuºit de durere; iedul deschide ochii. //

// Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioareºi porneºte spre þancurile de stâncã din zare,printre care vrea sã-l lase rãtãcit. Acolo, sus, epãzit ºi de duºmãnia lupului, ºi de iscusinþa vâ-nãtorului, cãci pe muchiile prãpãstiilor aceloranumai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolol-ar fi ºtiut ca lângã dânsa. Dar pânã la ele eraude strãbãtut locuri pline de primejdii. Cãprioaraîºi azvârle picioarele în fugã fulgerãtoare, însalturi îndrãzneþe, sã încerce puterile iedului. ªiiedul i se þine voiniceºte de urmã; doar la sãritu-rile ameþitoare se opreºte câte o clipã, ca ºi cum

ar mirosi genunea, apoi se avântã ca o sãgeatã ºi,behãind vesel, zburdã de bucurie pe picioarelesubþiri ca niºte lujere.//

// Dar trebuiesc sã coboare, sã strãbatã o pã-dure, ca sã urce din nou spre þancuri. Cãprioaraconteneºte fuga; pãºeºte încet, prevãzãtoare. Tre-ce din poianã în poianã, intrã apoi sub bolþi defrunze, pe urmã prin hrube adânci de verdeaþã,pânã ce pãtrunde în inima întunecatã, ca un iad,a pãdurii.//

// ªi-au mers mult aºa, pânã ce au dat însfârºit de luminiº. Iedul, bucuros, o ia înainte,sãrind. Dar în aceeaºi clipã cãprioara se opreºte,ca de-o presimþire, adulmecând. În faþa ei, desub o cetinã, ochii lupului strãluceau lacomi. Unsalt, ºi iedul ar fi fost sfâºiat.// Atunci cãprioaradã un zbieret adânc, sfâºietor, cum nu mai scose-se încã, ºi, dintr-un salt , cade în mijlocul limini-ºului. Lupul, vãzând prada mai mare, uitã iedulºi se repede la ea…//

// Prãbuºitã în sânge, la pãmânt, sub colþii fia-rei, cãprioara rãmâne cu capul întors spre iedulei. ªi numai când acesta, înspãimântat, setopeºte în adâncul pãdurii, cãprioara simte dure-rea, iar ochii i se tulburã de apa morþii.//

2. Comparã povestirea realizatã de tine cu cea scrisã de Emil Gârleanu. Care sunt asemãnãrile ºideosebirile?

3. Spune de ce crezi cã a scris autorul o povestire cu un deznodãmânt tragic.4. Explicã legãtura între autorul Emil Gârleanu ºi povestitorul/naratorul din text.5. Indicã cinci cuvinte care sunt folosite în text cu formã neliterarã. Scrie forma lor literarã.6. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele:

fraged, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . colþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .iscusinþã, . . . . . . . . . . . . . . . . . salturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . .prevãzãtoare, . . . . . . . . . . . . . . sfâºietor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Subliniazã prefixele ºi sufixele din urmãtoarele cuvinte derivate: voiniceºte, fugarnicã, luminiº,înspãimântat.

Recitește textul pentru a înţelege acţiuneaLucraþi în cinci grupe

1. Completaþi tabelul de mai jos cu informaþii selectate din text:2. Povesteºte oral, în grupul tãu, acþiunea din text, punând accent pe locul ºi timpul întâmplãrilor.


Autorul este o persoanãrealã care îºi exprimãgândurile ºi sentimenteleprin vocea celui carepovesteºte. Naratorul areidentitate ficþionalã,aparþine lumii textuluiasemenea personajelor. Elpoate povesti la persoana aIII-a sau la pesoana I.

Reţine!Ideile principale și secundareObservã fragmentarea textului prin cele douã linii verticale.Formuleazã ideea principalã ºi ideile secundare din fiecarefragment, dupã modelul de mai jos.

Poţi rezolva singurCu siguranþã ai auzit de la prieteni/din familie/de la emisiunilede ºtiri sau ai vãzut într-un film o întâmplare despre sacrificiulcuiva care te-a impresionat. Povesteºte, în 10-15 rânduri, aceastãîntâmplare.

Pentru portofoliul tău

unde au locîntâmpãrile?

când au locîntâmplãrile?

cine suntpersonajele?

care suntîntâmpãrile?

care este cauzaîntâmpãrilor?

Discutarea textului1. Discutã cu colega ta/colegul tãu despre impresia pe care þi-a lãsat-o lectura textului ºi alege un

cuvânt din imaginea de mai jos care exprimã sentimentul pe care þi l-a produs întâmplarea cititã ºimotiveazã.

1. Scrie un text în care sã-þi exprimi opinia asupra sacrificiului ca semn al dragostei. Ilustreazã ideilecu exemple din realitate ºi din propria experienþã de viaþã. Prezintã textul într-un monolog oral înfaþa colegilor tãi.

2. Citeºte ºi alte texte aparþinând lui Emil Gârleanu sau lui Al. Brãtescu-Voineºti despre întâmplãriemoþionante din lumea animalelor. Formuleazã ideile principale.

uimire durere nedumeriresurprindere curaj indiferenþã melancolie

bucurie încântare compãtimire tristeþe



Pentru început1. Recitiþi textul Cãprioara de Emil Gârleanu, cu voce tare. Aplicaþi

grila de lecturã colegului care citeºte textul în faþa clasei.

2. Revedeþi ideile principale formulate ºi completaþi tabelul de maijos cu cele corespunzãtoare fiecãrui moment al acþiunii:

Cum se rezumă un text?1. Noteazã cel puþin cinci situaþii în care ai fost nevoit/nevoitã sã

rezumi ceea ce ai vãzut, ai auzit sau ai citit: . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Scrie rezumatul textului Cãprioara în 10-12 rânduri.

3. Comparã rezumatul realizat de tine cu cel al lui Paul, prietenultãu din primele lecþii. ªi el, asemenea þie, parcurge acest ghid,ajutat fiind de Elena ºi de Maria. Iatã rezumatul scris de el.Citeºte-l cu atenþie ºi observã ceea ce a corectat profesoara perezumatul lui Paul.

4. Verificã dacã Paul a respectat urmãtoarea listã cu regulilerezumãrii:

– rezumatul este mai scurt decât textul de bazã;– se eliminã descrierile ºi dialogul;– mai multe cuvinte din textul de bazã referitoare la aceeaºi

idee se reduc la un singur cuvânt;– informaþia din textul de bazã este concentratã ºi

simplificatã;– verbele sunt folosite doar la persoana a III-a;

Întâmplare din lumea necuvântătoarelor (II) 2

Corectitudine Fluenþã Intonaþie Adaptarea volumului vocii☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L

Expoziþiunea:Intriga:Desfãºurarea acþiunii:Punctul culminant:Deznodãmântul:

Naraþiunea prezintã osuccesiune de întâmplãripetrecute într-o ordinetemporalã. Naraþiuneapresupune narator saupovestitor, acþiune,personaje.

Reamintește-ţi!

Rezumatul este un tip decompunere care presupuneprezentarea în cuvintepuþine a ceea ce a fost spussau scris mai pe larg.Rezumatul reþine esenþialulºi eliminã detaliilesecundare, mai puþinsemnificative.Pentru a rezuma corect untext narativ (epic), trebuiesã parcurgi urmãtorii paºi:– citeºte textul;– identificã ºi delimiteazã

etapele acþiunii;– realizeazã planul simplu

de idei;– leagã ideile principale,

adãugând informaþiilenecesare pentru a obþine oprezentare logicã ºi clarã aacþiunii.

Află mai mult!

RezumatO cãprioarã stãtea lângã puiul ei ºi îldezmierda. Cãprioara trebuia sã înþarcepuiul ºi sã se despartã de el, dar el nu ºtiaºi ia se chinuia. Cãprioara se hotãrî sã îlducã pe pui sus, pe stânci, pentru a-l feride primejdii. Dar în drumul lor apãru unlup ºi cãprioara se aruncã în faþa lui ca sã-lscape pe ied. Iedul scãpã, dar cãprioaramuri.

ea / s-a hotãrât

a apãruts-a aruncata scãpata murit

– timpul verbelor din propoziþiile principale este la trecut,perfect compus sau la prezent; dacã s-a optat pentru unuldintre ele, atunci toatã rezumarea continuã cu acelaºi timpverbal;

– nu se folosesc forme verbale precum: plecã, muri, scãpã,care sunt forme ale verbului la timpul perfect simplu ºieste interzisã folosirea lui ca timp al rezumãrii;

– se reciteºte lucrarea ºi se corecteazã greºelile de ortografieºi de punctuaþie; ce greºealã de ortografie are Paul înlucrare?

Verbul


Ca sã realizezi un rezumatcorect trebuie sã cunoºtitimpurile verbelor.

Reţine!

Verbele se clasificã în patru conjugãri dupãvocala/vocalele finale ale formei de dicþionar.

Știaţi că?

1. Completeazã tabelul de mai jos cu informaþii despre verb. Reciteºte lecþia 7 din unitatea II despre „copacul morfologic ºi sintactic”:

2. Selecteazã din textul Cãprioara verbe la:– timpul prezent: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– timpul trecut: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Scrie forma de viitor a verbelor:– azvârle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– erau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– rãmâne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– au dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Pune verbele de mai jos la persoana I, numãrul singular ºi plural:– sta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– scapã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– trece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Rescrie enunþul: „ªi-au mers mult aºa, pânã ce au dat în sfârºit de luminiº”, punând verbele latimpul prezent: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Rescrie enunþul: „Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioare ºi porneºte spre þancurile de stâncãdin zare, printre care vrea sã-l lase rãtãcit”, punând verbele la timpul trecut: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Selecteazã din textul Cãprioara verbe care sã ilustreze conjugãrile vebului:– conjugarea întâi (- a): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– conjugarea a doua (- ea): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– conjugarea a treia (- e): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– conjugarea a IV-a (- i sau - î): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ce ºtiu ce aº vrea sã ºtiu

Poţi rezolva singurRezumã întâmplãrile de la ora de limba românã de astãzi,folosind verbe la timpul prezent.

Pentru portofoliul tăuRezumã conþinutul unei ºtiri auzite la un jurnal de ºtiri TV saupe care ai citit-o într-un ziar.


Acţiune și atitudine 3


Pentru începutLucraþi în patru grupe.Completaþi urmãtorul tabel cu verbe care aratã acþiuni.

Modurile personale ale verbuluiLucraþi în perechi.

1. Scrieþi un text în care sã folosiþi verbe la toate cele patru moduri.

2. Subliniaþi verbele la cele patru moduri.Verbele la modul imperativ nu au forme decât pentru persoana aII-a, singular ºi plural.

3. Enumerã semnele caracteristice pentru fiecare mod al verbului.Pentru a le observa mai bine, scrie formele unui verb la toate celepatru moduri, la toate cele trei persoane, la numãrul singular ºiplural. Continuã, pe caietul tãu, dupã modelul de mai jos:

scriu sã scriu aº scrie scrie!

4. Scrie în spaþiul liber din dreptul fiecãrei litere cifra carecorespunde modului verbal pentru cuvâtul/cuvintele subliniat/e:

a. Aº pleca la munte în vacanþã. … 1. imperativb. E bine sã nu întârzii prea mult. … 2. indicativc. Ascult muzicã mereu. … 3. conjunctivd. Deschide fereastra! … 4. condiþional-optativ

Modurile nepersonale ale verbului1. Citeºte urmãtorul enunþ ºi observã verbele subliniate:

E uºor de învãþat când ideile se adunã vorbind cu prietenii ºicolegii deoarece e plãcut a vedea cum împreunã putem gãsisoluþii interesante la orice problemã ridicatã ºi nu stai singur ºichinuit pentru a o rezolva.

2. Continuã sã scrii, pe caietul tãu, formele verbelor: a trecut, voidecide, aº cãlãtori, dupã modelul de mai jos:infinitiv gerunziu supin participiua ºti ºtiind de ºtiut ºtiut/ºtiutã/ºtiute/ºtiuþi………… ………… ………… ………………………………

Sigure/reale[modul indicativ]

posibile/realizabile[modul conjunctiv]

dorite/a cãror realizaredepinde de o condiþie

[modul condiþional-optativ]

posibile, asociate cuvoinþa vorbitorului de

a le vedea realizate(ordine, îndemnuri)[modul imperativ]

Ex.: lucrez Ex.: sã lucrez Ex.: aº lucra Ex.: lucreazã!

În comunicare, verbul îºischimbã forma dupãpersoanã, numãr, timp ºimod. Modul a aratã felul încare vorbitorul considerãacþiunea exprimatã de verb.Modurile personale sunt:indicativ, conjunctiv,condiþional-optativ,imperativ. La aceste moduri,verbul îºi schimbã formadupã persoanã ºi areîntotdeauna funcþiasintacticã de predicat.

Află mai mult!

Existã moduri verbale încare verbele nu îºi schimbãforma. Acestea suntmodurile nepersonale:infinitiv, gerunziu, supin ºiparticipiu.

Reţine!

3. Scrie în spaþiul liber din dreptul fiecãrei litere cifra care corespunde modului verbal: a. de scris … 1. indicativb. au asculat … 2. supinc. a asculta … 3. gerunziud. lovitã … 4. imperative. subliniind … 5. conjunctivf. aº dormi … 6. Participiug. sã creez … 7. Infinitivh. stai … 8. condiþional-optativ

Poţi rezolva în grupLucraþi în cinci grupe.

1. Scrieþi, pe caietele voastre, câte cinci propoziþii în care verbul la modul imperativ sã exprime:grupa întâi: un îndemn; grupa a doua: un ordin; grupa a treia: un sfat; grupa a patra: o rugãminte; grupa a cincea: o ameninþare.Fiecare grupã îºi desemneazã un reprezentant care sã scrie pe tablã propoziiþiile formulate ºi sã lerosteascã cu intonaþia potrivitã. Atenþie la semnele de punctuaþie!

2. Realizaþi câte un afiº care sã cuprindã 10 reguli referitoare la comportamentul de la ºcoalã/pestradã/în excursie/în autobuz. Folosiþi verbe la modul imperativ, atât la forma afirmativã, cât ºi lacea negativã. Grupaþi apoi propoziþiile obþinute, în funcþie de forma afirmativã sau negativã averbului. Puneþi câte un titlu sugestiv regulamentului creat de voi ºi afiºaþi-l.

3. Scrieþi 5 reguli pe care ai dori sã le respectaþi în fiecare zi, la ºcoalã, acasã, pe stradã, folosindverbe la modul condiþional-optativ ºi conjunctiv.

Poţi rezolva singur1. Completeazã spaþiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modul conjunctiv.

Maria doreºte ……………… inginerã. (a ajunge)Vreau ca tu ……………… ce am discutat. (a ºti)Vrei ……………… note mari? (a obþine)Am vrut ca tu ……………… cu mine. (a veni)E bine ……………… corect. (a scrie)Aº fi vrut ca Elena ……………… (a nu întârzia)Era mai bine ……………… numerele câºtigãtoare. (a nota)……………… concursul, aº fi plecat într-o excursie. (a câºtiga)Ar fi fost mai bine ……………… în tabãrã la munte. (a pleca)

2. Completeazã spaþiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modulcondiþional-optativ.Pãrinþii mei ……………… la mare în fiecare varã. (a pleca)……………… pe munte pentru cã îmi place alpinismul. (a urca)……………… cu mine în parc? (a veni)Paul ……………… în fiecare zi la ºtrand (a merge).Mama ……………… în grãdinã. (a sta)……………… cu tine la plimbare. (a merge)Doar pe tine te-……………… (a ruga).

3. Scrie, dupã modelul de mai jos, 10 enunþuri în care sã foloseºti verbe la modul conjunctiv ºicondiþional-optativ pentru a exprima dorinþele tale pentru acest an ºcolar, dar ºi condiþiile de acãror îndeplinire depinde realizarea lor.


Dorinþele Condiþiile

1. Aº vrea sã am media 10 la românã 1. Dacã aº studia mai mult

Modul indicativ. Forme ale trecutului1. Citeºte urmãtoarele enunþuri care descriu cadrul unei naraþiuni

(expoziþiunea):O luminã puternicã învãluia încãperea. Razele soareluipãtrundeau prin ferestrele larg deschise. O muzicã liniºtitoare seauzea dintr-o încãpere alãturatã.

2. Spune ce fel de acþiune exprimã verbele subliniate.

3. Observã terminaþiile verbului la timpul imperfect, completândtabelul de mai jos:

Ex: (eu) pãtrundeam învãluiam auzeam

4. Observã verbele subliniate din urmãtoarele enunþuri ºi spune cefel de acþiuni exprimã:Elena a deschis uºa ºi a rãmas impresionatã de peisajul de visdin încãpere. Muzica din cealaltã încãpere s-a oprit ºi Elena aprivit în jur cu mirare.

5. Observã terminaþiile verbului la timpul perfect compus, completândtabelul de mai jos la toate persoanele, la singular ºi plural:Ex: am deschis am dansat am privit am vãzut

6. Citeºte urmãtoarele enunþuri care marcheazã intriga naraþiunii dela punctul 1:Deodatã lumina se stinse ºi încãperea deveni întunecoasã ca unmormânt. Tot ceea ce vãzuse ºi auzise cu câteva clipe înaintedispãru.Comparaþi diferenþa dintre momentele temporale exprimate deformele verbale.


Feţele timpului (I) 4


Pentru începutGrupeazã urmãtoarele forme verbale în tabelul de mai jos: citeam, privesc, am cãlãtorit, fugisem,privii, voi descoperi, hotãrãsc, lucraºi, o sã deschid, reparam, reparãm, aþi aflat, aflaserãm, privirã,ai sã cauþi;

Timpul trecut Timpul prezent Timpul viitor

Doar la modul indicativverbul are toate cele treitimpuri: trecut, prezentºi viitor.

Știaţi că?

Formele verbale folositesunt la timpul imperfect,care exprimã o acþiunetrecutã, care se desfãºoarãîn acelaºi timp cu o altãacþiune trecutã, arãtânddurata. Într-o naraþiune,imperfectul e folosit îndescrierea cadrului dedesfãºurare a acþiunii.

Reţine!

Verbele la perfect simpluexprimã o acþiune trecutãterminatã de curând, iarverbele la mai mult caperfect exprimã o acþiuneterminatã înaintea alteiacþiuni trecute.

Reţine!

Lucraþi în patru grupe.1. Completaþi urmãtorul tabel cu elemente specifice pentru fiecare coloanã.

2. Alegeþi pentru fiecare grupã elemente din tabel ºi grupaþi-le într-un scenariu epic. Scrieþi opovestire în care sã folosiþi informaþiile din tabel pentru a prezenta etapele acþiunii. Folosiþi doarverbe la timpul trecut!

Pentru portofoliul tăuPovesteºte o întâmpare din trecutul personal care þi-a marcat existenþa folosind verbe la toateformele timpului trecut.

Vãzuse/auzise/[ora 17.10] ↓

(se stinse/deveni/dispãru [ora 17.11])Perfectul simplu este specific vorbirii din partea de sud a þãrii ºidin unele zone rurale ºi trebuie evitat în rezumare ºi înexprimarea literarã.

7. Priveºte, în tabelul de mai jos, formele verbului „a vedea” latoate persoanele, pentru a observa diferenþa dintre celedouã timpuri:

perfect simplu mai mult ca perfectvãzui vãzusemvãzuºi vãzuºeºivãzu vãzusevãzurãm vãzuserãmvãzurãþi vãzuserãþivãzurã vãzuserã

8. Citeºte urmãtorul dialog specific vorbirii populare din zona desud a þãrii ºi subliniazã verbele la perfectul simplu.– Ce fãcuºi? De ce nu veniºi mai repede sã-mi spuivestea cea bunã?– Pãi… nu putui cã tocmai acum auzii ºi eu.

9. Adu-þi aminte de greºelile lui Paul din redactarea rezumatului.Acum ºtii ce a greºit! Explicã-i colegului de bancã greºelile luiPaul în folosirea timpurilor verbale în redactarea rezumatului.

10. Subliniazã forma corectã din urmãtoarele enunþuri:Tu vãzusei/vãzuseºi spectacolul.Noi începusem/începuserãm sã strângem lucrurile când ai venit tu.Voi plecaseþi/plecaserãþi de mult timp.

11. Scrie continuarea povestirii începute la punctele 1 ºi 6. Veicontinua cu desfãºurarea acþiunii, punctul culminant ºideznodãmântul.

Poţi rezova în grup


Verbele sunt la timpulperfect compus careexprimã o acþiune trecutã ºiterminatã în momentulvorbirii. Într-o naraþiune,perfectul compus sefoloseºte pentru a prezentaacþiunile ºi evenimentele. Înstructura verbului la timpulperfect compus intrã verbula avea + verbul de conjugat.Formele verbului a avea caparte componentã atimpului perfect compussunt: am, ai a, am, aþi, au ºiau doar rol gramatical,neavând sens.

Reţine!

Verbul a avea ca partecomponentã a perfectuluicompus nu are sens ºi senumeºte verb auxiliar; cândverbul a avea este folosit cusensul de: a poseda, adeþine, a stãpâni, a þine, apurta, a fi alcãtuit etc., senumeºte verb predicativ.Comparã, în acest sens,urmãtoarele propoziþii: „Am doi copii” cu „Am dechis uºa”.

Nu confunda!

Loc Timp Personaje Întâmplãri/etapele acþiunii1. grãdina

zoologicã vara cãprioarã, ied, îngrijitor, Paul, Elena, Maria,vizitatori ………

2.3.4.


Feţele timpului (II) 5


Pentru început1. Citeºte versurile de mai jos ºi exprimã-þi pãrerea despre faptul cã

omul este o fiinþã trecãtoare în curgerea timpului dinspre trecutspre viitor.

Vreme trece, vreme vine,Toate-s vechi ºi nouã toate;Ce e rãu ºi ce e bineTu te-ntreabã ºi socoate; […]Viitorul ºi trecutulSunt a filei douã feþe,Vede-n capãt începutulCine ºtie sã le-nveþe;În prezent le-avem pe toate,Dar de-a lor zãdãrnicieTe întreabã ºi socoate.

(M. Eminescu, Glossã)

Lucraþi în douã grupe.2. Scrieþi, pe caietele voastre, propoziþii în care verbele sã exprime

acþiuni:– pe care le faceþi acum;– pe care le faceþi de obicei/zilnic;– cu caracter de adevãr general (un proverb, o lege etc.);– pe care le veþi face sãptãmâna viitoare.

Prezentul și viitorul1. Scrie în cinci minute un text în care sã descrii modul în care

vezi prezentul ºi viitorul.

2. Alege douã dintre verbele folosite în propoziþiile alcãtuite de tineºi scrie formele lor la toate persoanele, la timpul prezent ºi viitor.

3. Comparã forma verbelor la viitor din urmãtoarele texte ºiobservã diferenþele.

– Voi pleca sã mã întâlnesc cu vechea mea prietenã. Ne vomplimba ºi vom discuta despre trecut ºi despre viitor.Plimbarea cu ea va fi un bun prilej de relaxare.

– Am sã mã întâlesc cu vechea mea prietenã. O sã neplimbãm ºi o sã discutãm despre trecut ºi despre viitor.Plimbarea cu ea o sã fie un bun prilej de relaxare.

4. Verificã dacã scrii corect, subliniind forma corectã a verbului dinurmãtoarele enunþuri:

– Dacã ploaia va/v-a sta, voi ieºi la plimbare.– Am aflat cã va/v-a spus vestea cea bunã.– ªtii cã va/v-a pleca mâine?

În limba vorbitã, viitorulverbelor se construieºte înmai multe feluri.Existã ºi forme regionale deviitor, precum: oi învãþa, îiînvãþa, a învãþa, om învãþa,îþi învãþa, or învãþa. Acesteforme nu se recomandã sã fiefolosite în vorbirea literarã.

Reţine!

5. Corecteazã greºelile din biletul pe care i l-a trimis Elena lui Paul:Paul. ªtii cã Maria v-a merge sâmbãtã la discotecã? Nu vrei sãmegem ºi noi? Maria a zis cã ne v-a plãcea sã vedem cumdanseazã… Ce zici? Vi? Elena

6. Construieºte douã dialoguri pe aceeaºi temã: vremea de mâine,folosind verbe la timpul viitor. Alege formele de viitor potriviteîn funcþie de interlocutori: doi meteorologi ºi doi þãrani pe câmp.

7. Completeazã programul pentru ziua de astãzi ºi pentru ziua demâine, folosind verbe la timpul prezent ºi la timpul viitor.

ProiectulLucraþi în douã grupe.

1. Scrieþi sinonime pentru verbul „a proiecta”.

2. Enumeraþi avantajele proiectãrii unei activitãþi.

3. Daþi exemple de proiecte despre care aþi auzitla ºcoalã/la radio/la televizor etc.

4. Realizaþi un proiect cu titlul Descoperi celebre din trecut,prezent ºi… viitor.Pentru realizarea proiectului, folosiþi-vã de urmãtorii paºi,completând tabelul de mai jos:

– Tema: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Durata: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Scopul: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Obiective: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Formarea echipelor de lucru ºi repartizarea sarcinilor în

cadrul acestora:Grupa I: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Grupa a II-a: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

– Etapele de realizare a proiectului (planificarea activitãþilorîn funcþie de timpul disponibil ºi de volumul de muncãpresupus pentru fiecare etapã): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

– Metode de lucru (activitate individualã, întâlniri periodiceale membrilor grupei, lucru în echipã): . . . . . . . . . . . . . . . . .

– Materiale necesare proiectului (surse de documentare,ilustraþii): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

– Forma în care veþi prezenta proiectul (tehnoredactare,ilustraþii, dosar etc.): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Poţi rezolva în grupRealizaþi un poster care sã cuprindã 10 reguli pe care trebuie sãle respectaþi pentru o bunã activitate în grup/echipã. Folosiþi, depreferinþã, verbe la modul conjunctiv.

Pentru portofoliul tăuCompleteazã „cartea de vizitã” personalã cu o nouã fiºã în caresã notezi pãrerea ta despre tine, raportându-te la trecut, prezentºi viitor. Noteazã ideile pe trei coloane, folosind verbe la timpultrecut, prezent ºi viitor.


la scrierea verbelor latimpul viitor, persoana a III-a: va merge, va scrie, va râde etc.

Fii atent!

Proiectul este o formã deplanificare a activitãþii.Realizarea unui proiectpresupune mai multe etape.

Reţine!

Pentru începutLucraþi în douã grupe. Folosiþi-vã cunoºtinþele.

1. Alcãtuiþi enunþuri în care sã folosiþi verbe la modul conjunctiv ºi condiþional-optativ, pornind dela exemplele de mai jos. Subliniaþi verbele la cele douã moduri.Grupa întâi – [dorinþe visate]

Ex. Dacã aº fi pasãre, aº zbura în înaltul ceruluiDacã mama (a avea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Dacã oamenii (a nu minþi) . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Dacã noi (a pleca) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Dacã voi (a râde) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Dacã soarele (a nu rãsãri) . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Grupa a doua – [obiºnuinþe, sfaturi]Ex. Când sunt bucuros, îmi place sã cânt.

Când eram copil, îmi plãcea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Când sunt supãrat, obiºnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Când citeºti o carte, e util sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Când mama mã roagã ceva, obiºnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . .Când oamenii îºi doresc ceva, trebuie . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Notaþi în tabelul de mai jos structura verbelor la cele douãmoduri verbale:

Citește textulCe-ar fi fost dacã…(fragment din jurnalul lui Paul)27 octombrie 2004


Dorinţe și confesiuni 6


modul conjunctiv, timpul prezent

modul condiþional-optativ,timpul prezent

Formele verbale folositesunt la timpul prezent.

Reţine!

Ar fi trebuit sã am încredere în sfatul Eleneiatunci când mi-a recomandat sã mã prezint laconcursul de preselecþie pentru dansatoriorganizat în localitatea noastrã. Dacã aº fi avutmai multã încredere în mine, era posibil sã fifost selectat sau, cel puþin, sã fi vãzut ºi alþitineri dansatori ºi sã mã compar cu ei. Acumînsã nu pot decât sã fiolosofez pe tema „ce ar fifost dacã…” sau „sã fi fãcut…”

Regretele sunt târzii , dar tot am învãþatceva. Orice ocazie trebuie valorificatã. Suntemtrecãtori în lumea aceasta, iar ºansa nu apare de

multe ori în viaþã. Trebuie sã rãspunzi prezentla provocãrile vieþii! Voi fi mai hotãrât în luareadeciziilor . Evident, cu atenþie, dar nu voi maiajunge niciodatã în situaþia sã regret spunând„ce ar fi fost dacã…” Cred cã acum înþeleg cuadevãrat sensul maximei: „Nu privi spre trecutcu mânie, nici cu teamã spre viitor, priveºte cuatenþie în jur!”

Discutarea textului1. Explicã de ce regretã Paul faptul cã nu s-a prezentat la preselecþie.2. Motiveazã de ce scrie Paul în jurnal.3. Exprimã-þi pãrerea cu privire la rolul unui jurnal.

4. Comenteazã maxima la care face referire Paul, prin raportare lapropriul mod de a lua o decizie.

5. Priveºte formele verbale subliniate în text. Ce observi?

6. Completeazã, pe caietul tãu, formele verbului „a decide” lamodul ºi timpurile indicate:

conjunctiv, perfect condiþional-optativ, perfect

7. Completeazã spaþiile libere cu formele verbului dintre parantezela modul conjunctiv ºi condiþional-optativ, timpul perfect:

a. ……………………, dar nu am avut nici un creion (a scrie).b. ………………………, dar nu îþi ºtiam numãrul (a telefona).c. Aº fi vrut ca Elena …………………………… (a nu întârzia)d. Dacã …… concursul, aº fi plecat într-o excursie. (a câºtiga)e. Ar fi fost mai bine ……………… în tabãrã la mare. (a pleca)

Cum luăm o decizie?Lucraþi în patru grupe.

1. Notaþi cinci situaþii când aþi fost puºi în situaþia de a lua odecizie.

2. Alegeþi una dintre aceste situaþii ºi completaþi urmãtorul tabel,care constituie un posibil traseu de urmat în luarea unei decizii.Problema sau nevoia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Poţi rezova în grupLucraþi în douã grupe. Discutaþi urmãtoarele maxime referitoarela luarea unei decizii:

– Grupa I: Îndrãzneºte sã devii ceea ce eºti. Existã posibilitãþiminunate în fiecare fiinþã. Convinge-te de forþa ta.

– Grupa a II-a: Problema ta nu este cã ai o problemã.Problema este atitudinea ta faþã de problemã. Sã ºtii sãspui fãrã încetare: „Nu depinde decât de mine!”

Poţi rezolva singurScrie o paginã de jurnal în care sã dezbaþi o problemã care tefrãmântã. Dacã nu ai un jurnal, poþi sã începi sã scrii într-uncaiet dedicat acestui scop.Nu ezita! Timpul trece! Scrie chiar azi prima paginã din jurnalultãu! Cu trecerea timpului, jurnalul tãu va deveni o cartefascinantã, pe care o vei citi cu cel mai mare interes, deoarecepersonajul principal eºti Tu! Poþi include în jurnal ºi elementedin „cartea ta de vizitã”.


Jurnalul este o formã deautocunoaºtere ºicomunicare, o formã deconfesiune cu scopuleliberãrii sufleteºti ºiînþelegerii evenimentelordin propria viaþã ºi din jur.Prin consemnarea în jurnal,cel care scrie îºirecupereazã fiinþa dincurgerea neîntreruptã atimpului. Mulþi oameniscriu în propriile jurnale, dela oameni simpli pânã lamari personalitãþi. Unii îºiscriu memoriile. Jurnalul ºimemoriile fac parte dinparaliteraturã. Autorul unuijurnal nu vrea sã facã operãde ficþiune, ci consemneazãevenimente ce þin de eulsãu biografic, iar naratorulse povesteºte pe sine,„coborând în lumea sainterioarã”.

Află mai mult!

Verbele la modul conjunctivºi condiþional-optativ potavea douã timpuri: prezentºi perfect. Timpul perfect serecunoaºte prin prezenþaverbului „a fi“ în structuraformei verbale.

Reţine!

Atunci când trebuie sã iei odecizie, te afli într-o situaþieproblematicã care implicãgãsirea unei soluþii saualegerea între mai multesoluþii posibile. Altfel spus, rezolvarea deprobleme presupune luarea unei decizii.

Reţine!

Soluþia 1Consecinþe pozitiveConsecinþe negative



decizia


Întâmplare și destin 7


Pentru început1. Povesteºte, în cinci minute, o întâmplare care þi-a marcat în mod deosebit viaþa.2. Citeºte ceea ce ai scris colegului/colegei de bancã. Discutaþi despre rolul hazardului/întâmplãrii în

destinul oamenilor. Comentaþi proverbul: „Nu aduce anul ce aduce ceasul”.

Un fel de rãspuns la aceastã întrebare gãsesc înuna din vechile mele notiþe, care cred cã poateinteresa pe mulþi dintre numeroºii noºtri cititori.

Din rândurile de mai la vale se va vedea cãpoate cineva deveni revoluþionar ºi om politic nunumai prin vocaþiune, ci ºi prin noroc. Se va vedeacum, dintr-un copil care era hotãrât sã se devotezealtarului credinþei, poate ieºi un brav slujitor alunui altar ºi mai sfânt – altarul libertãþilor publice.

Pe Niþã îl luasem de la mamã-sa, o vãduvãsãracã, pe procopsealã: dorea sã se facã popã. Erabãiat voinic, blajin ºi cinstit. Pentru aceasta, câ-tãva vreme, îmi pãru foarte bine cã luasem sarci-na întreþinerii ºi educaþiei acestui tânãr. Veni însãun moment când nu mã putui cãi îndestul cã l-amluat de la þarã ºi i-am înlesnit ºederea în Capitalã.

Locuiam în fundul unei mahalale depãrtatede centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet peNiþã al meu sã-mi cumpere cãrbuni de lamagazia de lângã garã. De la locuinþa mea pânãacolo era o cale ca de un ceas. Niþã a plecat demult. Aºtept trei ceasuri, patru… Bãiatul îl ºtiucinstit… N-o fi gãsit cãrbuni acolo ºi s-a dus înaltã parte. Dar trec încã trei ceasuri, sennopteazãbine, ºi Niþã nu s-aratã. Ce sã fie? I s-a-ntâmplatceva… Ce? Mã sui repede într-o birjã:

– La garã! […]– Nu se poate, coconaºule; pe-acolo e revo-

luþie…– Iar?…– Revoluþie mare!Cu toatã curiozitatea ce am sã asist la aºa spec-

tacole, de astã datã m-am gândit cã nu e vreme depetrecere: trebuie sã caut pe Niþã – bãiatul e datde maicã-sa în grija mea. Ajung la depozitul decãrbuni: se încãrcaserã sacii ºi Niþã plecase cucãruþaºul. Mã-ntorc înapoi acasã: Niþã n-a venitîncã.

S-a-nnoptat de tot… E peste putinþã sã mãculc, sã las o noapte-ntreagã fãrã sã dau de urmacopilului.

Mã duc sã reclam la poliþie. Rog pe d. inspector sã cerceteze, nu cumva în

învãlmãºealã se aflã ºi un bãiat aºa º-aºa, unul carese cheamã Niþã… Niþã al Pãunii-vãduvii… […]

Se telefoneazã – ºi aflu cã domnul Niþã almeu se aflã-n adevãr la una dintre secþii. Daufuga. Comisarul respectiv îmi spune cã blajinulfecior al Pãunei-vãduvii a fãcut isprãvi mari larevoluþie, ºi acum e þinut la secret sub învinuirigrave… Acum doarme în arest.

A avut mare noroc d. Niþã cu mine: cunoºteampersonal pe comisarul ºi mã gãseam ºi cu cevaparale asuprã-mi. M-am rugat, iar m-am rugat; înfine, am facut ce-am fãcut, ºi am obþinut liberareatânãrului pe garanþia mea moralã.

Am ajuns acasã… Am chemat degrabã undoctor. Omul ºtiinþei n-a gãsit nimic altceva gravdecât starea ochiului, care nu se putea deschidedin pricina umflãturii.[…]

Tocmai pe la cinci seara s-a dezmeticit bine ºimi-a povestit tot ce i se întâmplase.

Iatã: Plecase, dupã cum spusei, pe la zecedimineaþa, ºi ajunsese fãrã accident la depozit pela unsprezece. […] Pe urmã? Pe urmã… îºi maiaduce aminte cã a simþit o zguduiturã în cap…º-a adormit. Pe urmã, s-a trezit la secþie… ºi altãzguduiturã-n cap… ºi iar a adormit.

Bravul meu revoluþionar!… „Numa, de nuºi-ar pierde ochiul – am gândit eu – cã nu se maipoate popi!…” Ochiul nu ºi l-a pierdut, dinnorocire; dar nu s-a popit; fiindcã de când cuîmprejurarea din Piaþa Teatrului, a prins bãiatulgust de politicã. Atât mai bine! Ce ar fi ajuns? –popã la þarã. Nu e mai bine om politic înCapitalã? Se pot oare compara modesta carierã ºiactivitatea umilã a unui biet preot de sat, cucariera ºi activitatea unui cetãþean din Capitalã,care e chemat o datã pe an, regulat, în fieceprimãvarã, sã determine direcþiunea politicã aregatului român?!

Citește textulCum devine cineva revoluþionar ºi om politic…? de I.L. Caragiale

Discutarea textului1. Numeºte aspectul care te-a surprins dupã lectura textului?2. Descrie sentimentele provocate de lectura textului.3. Realizeazã un jurnal de lecturã în care sã consemnezi

pãrerile/sentimentele/amintirile provocate de lectura acestui text.Lucreazã dupã urmãtorul model:

4. Selecteazã din text cuvinte care nu sunt folosite cu forma lorliterarã.

5. Explicã de ce crezi cã autorul a formulat titlul operei sub formãde întrebare.


Lumea textului Lumea meavei consemna citate, idei dintextul citit

vei consemna comentariulpersonal

– Jurnalul de lecturã este,asemenea jurnaluluipersonal, o formã decomunicare ºiautocunoaºtere.

– Opera literarã în care esteprezentat un episodsemnificativ din viaþaunuia sau a mai multorpersonaje se numeºteschiþã.

Reţine!

Recitește textul pentru a înţelege acţiunea1. Lucraþi în patru grupe pentru a rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

2. Precizeazã succesiunea întâmplãrilor, ordonându-le în etapele acþiunii.3. Indicã locul unde este plasat deznodãmântul. Care este efectul asupra cititorului?4. Numeºte etapa acþiunii reprezentatã de partea din text care pilseºte (participarea

lui Niþã la revoluþie). 5. Imagineazã-þi o posibilã derulare a evenimentelor în participarea personajului la revoluþie ºi

povesteºte-o în scris.6. Precizeazã tema textului.7. Gãseºte avantaje ºi dezavantaje pentru carierea de preot ºi de politician.

Poţi rezolva singur1. Scrie meseria pe care vrei sã o urmezi. Gãseºte trei calitãþi care te recomandã pentru aceastã

meserie. Discutã cu unul dintre colegi ºi încearcã sã-l convingi cã ai fãcut o alegere bunã.2. Realizeazã „o fiºã” a meseriei pentru care optezi, dupã urmãtorul model:

Pentru portofoliul tău1. Informeazã-te despre Revoluþia din 1989, discutã cu participanþi la acest eveniment ºi scrie un

text în care sã-þi exprimi opinia despre importanþa acestui moment istoric în destinul tãu.2. Informeazã-te asupra biografiei unui politician actual ºi discutã în grupul tãu de colegi/prieteni

despre ascensiunea lui politicã. Scrie un text în care sã prezinþi povestea vieþii lui.

Ce seîntâmplã?

Care suntpersonajele?

Unde? Când? Cine povesteºte?

formulaþiideileprincipale

notaþi numelepersonajelor ºiimportanþa lorîn desfãºurareaacþiunii

extrageþicuvinte/sintag-me care indicãlocul

extrageþicuvinte/sintag-me care indicãtimpul

– selectaþi verbe de persoana Iºi a III-a;

– selectaþi propoziþiiinterogative, exclamative caremarcheazã reacþiilenaratorului

Calitãþi necesare Avantajele meseriei Dezavantajele meseriei

Dragomir Hurmuzescu(13 martie 1885 – 31 mai 1954)Fizician, inventator, profesor la Universitateadin Iaºi, membru al Academiei Române, estefondatorul învãþãmântului electrotehnic dinRomânia ºi colaborator al soþilor Curie. A avutcontribuþii în domeniile electricitãþii ºi fiziciirazelor X. A construit electroscopul care-ipoartã numele. A pus bazele primului laboratorde electricitate din þarã, transformat apoi înªcoala de Electricitate de pe lângã Universitateadin Iaºi, prima ºcoalã de fizicã experimentalã.A fost ctitor al radiofoniei româneºti. În 1922,sub conducerea sa, a început sã funcþionezeSocietatea Românã de Radiodifuziune(Societatea de Difuziune Radiotelefonicã dinRomânia), care la 1 noiembrie 1928 difuza în

eter prima emisiune cu anunþul: „Alo, alo, aiciRadio Bucureºti”, urmat de discursulpreºedintelui Societãþii, Dragomir Hurmuzescu.Este momentul ce inaugura, practic, postulnaþional de radio din România.


Povestea unui destin 8


Pentru început1. Citeºte urmãtorul anunþ apãrut într-o revistã de publicitate:

Ofertã de colaborare. Acum ai ocazia sã câºtigi cât meriþi, sã munceºti cât ºi cum doreºti, într-ocompanie de reputaþie mondialã, în plinã ascensiune pe pieþele lumii. Poþi sã-þi stabileºti propriilecâºtiguri, iar noi te vom ajuta permanent. Încearcã ºi te vei convinge!

2. Revezi fiºa de identitate pe care ai realizat-o în unitatea 2, lecþia 1 ºi scrie un text prin care sãrãspunzi acestei oferte.

3. Discutaþi despre caracteristicile pe care trebuie sã le îndeplineascã un text publicitar.4. Lucraþi în patru grupe. Alegeþi o meserie pe care doriþi sã o urmaþi ºi realizaþi o reclamã prin care

sã convingeþi pe ceilalþi de avantajele acestei opþiuni profesionale. Prezentaþi ºi apoi afiºaþireclamele realizate ºi evaluaþi-le cu: ☺ K L.

Citește textul

Termenul „biografie” esteformat din cuvintele greceºtibios (viaþã) ºi graphein(scriere). În limba românã,acest cuvânt este unneologism, împrumutat dinfrancezã. Biografia cuprindedate despre viaþa ºiactivitatea unei personalitãþi.Într-o biografie, totul serelateazã în mod obiectiv, pebaza documentelor rigurosverificate.

Află mai mult!Discutarea textului1. Alege în ce categorie de texte poate fi încadrat textul de mai sus:

a. literar; b. nonliterar.2. Precizeazã care este scopul scrierii unui asemenea text:

a. de a informa; b. de a distra.3. Scrie în 3-4 rânduri informaþia esenþialã din textul dat.

Biografia și autobiografia1. Ce constituie informaþiile cuprinse în textul de mai sus?2. Ce este o autobiografie? De este necesar sã ne scriem

autobiografia?3. Pentru scrierea unei (auto)biografii este necesar sã acorzi atenþie

deosebitã ortografiei substantivelor proprii. Identificã în textuldat substantivele proprii ºi explicã scrierea lor cu majusculã.

4. Ortografia numeralului este, de asemenea, foarte importantã deoarece trebuie sã scrii cuvinte careexprimã cifre, date, care, în gramaticã, sunt cuprinse în categoria numeralului. Identificãnumeralele din textul dat.

Numeralul1. Priveºte tabelul de mai jos ºi observã diversitatea tipurilor de numerale.

2. Transformã numeralele cardinale: opt, douãzeci ºi unu, ºaisprezece, optsprezece în numeraleordinale corespunzãtoare, dupã modelul:doi → al doilea → al II-lea/a doua → a II-a;

3. Scrie cu litere: 47, 126, 1996, 2005.

4. Corecteazã greºelile din enunþurile de mai jos:– Am cãlãtorit cu avionul doar odatã când eram elev în clasa cincia.– În clasa mea sunt patrusprezece bãieþi ºi douã zeci ºi doi de fete.– Ne întâlnim la orele doi ca sã mergem la florãrie sã cumpãrãm doisprezece garoafe ºi ºepte

trandafiri pentru aniversarea lui Ioana.

5. Scrie expresii care cuprind numerale ºi alcãtuieºte enunþuri pentru a le evidenþiasensul; ex.: cu ochii-n patru


Biografia poeticăCiteºte versurile:Unde ºi când m-am ivit în luminã nu ºtiu,din umbrã mã ispitesc singur sã credcã lumea e o cântare.Strãin zâmbind, vrãjit suind,în mijlocul ei mã-mplinesc cu mirare.Câteodatã spun vorbe cari nu mã cuprind,câteodatã iubesc lucruri cari nu-mi rãspund.De vânturi ºi isprãvi visate îmi sunt ochii plini,[…](Lucian Blaga, Biografie – fragment)

1. Care este diferenþa dintre textul biografic despre DragomirHurmuzescu ºi textul poetic?

2. Ce poþi spune despre autorul acestui text dupã lectura versurilor?Se oferã date biografice concrete?

Numeralulcardinal

Numeralulordinal

Numeralulcolectiv

Numeralulmultiplicativ

Numeraluldistributiv

Numeraluladverbial

ºapte,ºaisprezece,douãzeci ºiºapte etc.

primul, aldoilea, a douaetc.

amândoi/ambi,tustrei, tusoptetc.

îndoit, înzecit,înmiit etc.

câte unu, câtetrei etc.

o datã, dedouã ori, decinci ori etc.

Pentru portofoliul tău1. Scrie-þi biografia cu scopul de a o prezenta la un concurs de

oferte de muncã.

2. Compune o poezie despre tine care sã dea rãspuns la primaîntrebare care þi-a fost adresatã în lecþia introductivã. Þi-o maiaminteºti?

Nu confunda cuvântul„biografie” cu „bibliografie”!Cuvântul „bibliografie”provine din grecesculbiblion (carte) ºi graphein(scriere) ºi are urmãtoarelesensuri: 1. lista operelorconsultate într-o cercetareºtiinþificã; 2. listã a cãrþilor ºia publicaþiilor diferenþiate înfuncþie de ordinea alfabeticã,cronologie, autor, titlu etc.

Fii atent!

Poezia liricã este un tip deoperã literarã în careautorul îºi exprimãsentimente, idei, atitudiniîntr-un limbaj figurat.

Reţine!


Autoevaluare III


1. Noteazã numele a trei personaje al cãror destin te-a impresionat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Motiveazã de ce ai recomanda un text citit în aceastã unitate unui prieten. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Rezolvarea exerciþiilor din ghid þi s-a pãrut dificilã?– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Textele selectate în aceastã unitate au fost interesante?– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Citeºte fragmentul de text:Sunt singuri: trei fetiþe la rând, cea mai mare sã tot aibã ºase ani, ºi un bãieþel, prâsnea, ceva maisãltat peste un an ºi jumãtate. Fetele jur-împrejur stau greceºte, iar în mijlocul lor Nicuºor celmititel, drãcos ºi neastâmpãrat. ªi e o larmã ºi un haz ºi gurã de-þi iau urechile. Trebuie sã mintã ºisã-l împace pe mititel pânã vine mama. (Vasile Voiculescu – Singuri)

a. extrage ideea principalã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. formuleazã douã idei secundare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Rezumã, în douã rânduri, fragmentul de text de mai sus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Scrie ideile principale corespunzãtoare acþiunii dintr-un film pe care l-ai vizionat de curând.a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

d. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Scrie cu cifre ºi litere:a. preþul unui:

– kilogram de lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– bilet la teatru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. valoarea de schimb a monedei naþionale în:– euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– dolari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Povara sentimentelor care ne umple sufletul o regãsimexprimatã în muzica pe care o ascultãm, în textele pecare le citim, în picturile ºi sculpturile pe care leprivim, în ritmurile pe care dansãm…Versurile unei poezii sau ale unui cântec ne trezescsentimente profunde ºi suntem cuceriþi demuzicalitatea cuvintelor ºi de graþia sentimentelor.Versurile, mai mult decât proza, valorificãmuzicalitatea cuvintelor. Atunci când scriem un textnarativ, ca autori, ne exprimãm sentimentele indirectprin intermediul acþiunii ºi al personajelor. Cândscriem versuri sau cântãm, ne exprimãm în mod directgândurile, sentimentele ºi trãirile.Dacã ar fi sã comparãm proza ºi poezia cu acþiuniumane, am putea spune cã proza este asemeneaalergãrii, mânaþi fiind de curiozitate ºi de dorinþa de aafla deznodãmântul; poezia este asemenea unui dans,unui moment de contemplare, de coborâre în castelulinterior al sufletului nostru.

Cântecul sentimentelor IV


1. Care este tipul de muzicã pe care preferi sã o asculþi?Motiveazã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ce fel de persoanã te consideri? Alege dintre urmãtoarelecuvinte pe cel/cele care þi se potriveºte/potrivesc cel mai bine:visãtoare, realistã, melancolicã, optimistã, pesimistã ºi explicãmodul în care îþi manifeºti aceste sentimente. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În aceastã unitate vei afla despre:– legãtura dintre poezie ºi muzicã;– cum se citeºte o poezie;– rolul pãrþilor de vorbire în limbajul poetic;– sensul figurat al cuvintelor.

Scrie trei lucruri care þi se par neclare dupã ce ai cititintroducerea la unitatea Cântecul sentimentelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri dupã ce vei parcurgeîntreaga unitate ºi sã completezi rãspunsul gãsit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Poezia și muzica 1


Pentru început1. Adu-þi aminte de o situaþie când ai fost fericit/trist. Descrie starea de fericire/tristeþe în

cuvinte sau/ºi imagini.

Lucraþi în patru grupe.2. Douã dintre grupe vor scrie o poezie despre fericire, iar celelalte douã, despre tristeþe. Citiþi ºi

comparaþi textele produse de voi.

3. Scrieþi versuri despre aceste sentimente din cântecele voastre preferate.

4. Explicaþi semnificaþia urmãtoarelor versuri scrise de Victor Hugo:Bãrbatul este un ocean, femeia este un lac. Oceanul are o perlã care îl împodobeºte, lacul, poeziacare-l lumineazã. (Bãrbatul ºi femeia)

Citește texteleLacul de Mihai Eminescu

Lacul codrilor albastruNuferi galbeni îl încarcã;Tresãrind în cercuri albeEl cutremurã o barcã.

ªi eu trec de-a lung de maluri,Parc-ascult ºi parc-aºteptEa din trestii sã rãsarãªi sã-mi cadã lin pe piept;

Sã sãrim în luntrea micã,Îngânaþi de glas de ape,ªi sã scap din mânã cârma,ªi lopeþile sã-mi scape;

Sã plutim cuprinºi de farmecSub lumina blândei lune Vântu-n trestii lin foºneascã,Unduioasa apã sune!

Dar nu vine… SinguraticÎn zadar suspin ºi sufãrLângã lacul cel albastruÎncãrcat cu flori de nufãr.

Inima mea nu e întreagã dacã nu eºti tu(cântec – formaþia Holograf)

Cine-þi sãrutã genele-n somn?ªi cine-i acolo când îngerii dorm?Toate zânele bune sã te ocroteascã…Toate florile câmpului sã te înfloreascã…

Inima mea e uºoarã,Inima mea parcã zboarã,Inima mea nu e întreagã Dacã nu eºti tu.

Zâmbetul tãu e tot ce îmi doresc.ªi sufletul meu þi-l dãruiesc.Toate razele soarelui sã te cunoascã…Toate apele cerului sã te-nveleascã…

Într-o zi am sã te duc printre nori la o marginede zori,Într-o zi pamântu-al tãu va fi, doar dacã vei voi,Într-o zi ºi stelele-or sã te sãrute miiªi iubirea tot a ta va fi doar dacã vei dori.

Discutarea textelor1. Evocã sentimentul/impresia pe care þi-a produs-o lectura textelor. Alege cel puþin douã dintre

cuvintele de mai jos ºi ilustreazã-le cu versuri din cele douã texte:singurãtate, visare, vrajã, neliniºte, indiferenþã, melancolie, nostalgie, armonie, bucurie, încântare,suferinþã, dãruire, tristeþe.

2. Indicã versurile care þi-au plãcut cel mai mult. Scrie ce amintiriþi-au produs.

3. Spune prin ce se deosebeºte aceastã poezie liricã de alte textescrise în versuri, precum balada Mioriþa sau fabula Boul ºiviþelul? Cu ce alte texte citite de voi se aseamãnã?

4. Explicã legãtura dintre muzicã ºi poezie. Noteazã observaþiile tale în tabelul de mai jos, comparândelementele specifice muzicii cu acelea care crezi cã se regãsesc ºiîntr-o poezie.

Cum se citește o poezie?

Ce ai observat? Ce cunoºtinþe de foneticã ai aplicat?

Poţi rezolva singur


Textul Lacul de MihaiEminescu este o operã liricãce aparþine genului liric.Spre deosebire de genul epicºi dramatic, genul liriccuprinde opere în care auto-rul exprimã în mod directsentimente, gânduri, trãiri.Termenul “liric„ provine dincuvântul latinesc lyra, careînseamnã instrumentmuzical folosit în antichitate,mai ales la acompaniere,când se recitau poeme. Lirasimbolizeazã talentul poetic,creaþia poeticã ºi este semnulzeilor Apollo ºi Orfeu.Referindu-se la legãturadintre muzicã ºi poezie,scriitoarea Cella Delavranceaa afirmat cã „poezia, cufreamãtul ei de dincolo decuvânt, cu valul ritmului eiorganic, se înrudeºte cu artamuzicalã, este curcubeul pecare se avântã muzica întensiunea ei vitalã”.

Află mai mult!

Muzicã Poezie

Pasul 1: se identificã elementele demuzicalitate a textului

Aplicare pe celedouã texte

a. organizarea cuvintelor în versuri ºigruparea acestora în strofe, ceea ce conferão anumitã rostire a textului; dupã numãrulversurilor, principale tipuri de strofe sunt:distih (2 versuri); terþinã (3 versuri), catren(4 versuri), precum ºi alte combinaþii.b. numãrul de silabe dintr-un vers careconstituie mãsura

c. ritmul poeziei prin identificareasilabelor accentuate ºi neaccentuate;existã, în principal, trei tipuri de ritm:trohaic: prima silabã accentuatã, a douaneaccentuatã;iambic: prima neaccentuatã ºi a douaaccentuatã;amfibrahic: prima ºi ultima silabãneaccentuate ºi a doua accentuatã;piciorul metric este o unitate de ritm carecuprinde un numãr de silabe accentuate ºineacentuate care se repetã în mod regulatîntr-un vers.

d. rima prin identificarea sunetelor care sepotrivesc de la sfârºitul unui vers;tipuri de rimã:împerecheatã: 1-2 // 3-4//încruciºatã: 1-3 // 2-4//îmbrãþiºatã: 1-4 // 2-3 //monorimã, amestecatã.

1. Noteazã versuri din cântecele preferate ºi stabilleºte elementele de muzicaliate. Citeºte ºi altepoezii de Mihai Eminescu ºi selecteazã tipuri diverse de strofe.

2. Scrie un text (în versuri sau în prozã) în care sã-þi exprimi sentimentul de fericire legat de unanume moment din viaþa ta.

Poezia liricã este un tip deoperã literarã în careautorul îºi exprimãsentimente, idei, atitudiniîntr-un limbaj figurat,cuvintele primindseminificaþii diferite de celedin limbajul comun.

Reţine!


Farmecul poeziei 2


Pentru începutLucraþi în perechi.

1. Discutaþi care este diferenþa dintre sensurile cuvintelor subliniate:cetãþeni strãini/ochi strãini; om trist/plouã trist.

2. Identificaþi care este trãsãtura pe baza cãreia au fost comparate urmãtoarele elemente:om ca un brad; luna ca o reginã.

3. Precizaþi care sunt însuºirile umane care sunt atribuite unor elemente neînsufleþite:Vântul plânge printre ramurile copacilor. Soarele zâmbeºte printre nori.

4. Notaþi exemplele de la exerciþiile de mai sus în tabelul de mai jos:

Laboratorul de creaţie poetică1. Recitiþi cele douã texte de la lecþia anterioarã ºi precizaþi sentimentul dominant din fiecare din

ele, ilustrându-l cu citate potrivite.

2. Identificaþi cuvinte care nu sunt folosite cu sensul lor obiºnuit.

3. Lucraþi în 4 grupe. Pentru a înþelege mesajul unei poezii este necesar sã mai parcurgeþi câþiva paºiîn înþelegerea modului cum e scris textul.

Însuºiri neobiºnuite = epitete Asemãnãri pe baza unorînsuºiri comune = comparaþia

Atribuirea unor însuºiri umaneelementelor neînsufleþite sauanimalelor = personificarea

Ce caut în text? Ilustrare pe textGrupa I – Pasul 2:Cine vorbeºte în text?Eul poetic = vocea care, lanivelul textului, dã glassentimentelor ºi gândurilor

– Verbe ºi pronume depersoana I singular ºi plural;

– Exclamaþii, interjecþii

4. Prezentaþi în faþa colegilor rezultatul activitãþii fiecãrei grupe ºi discutaþi pentru a da rãspunsuri laurmãtoarele întrebãri legate de semnificaþia poeziei Lacul:

– Care este tema poeziei?– Care sunt stãrile eului poetic?– Care sunt elementele cadrului poetic descris?

Rolul părţilor de vorbire în limbajul poetic1. Enumerã pãrþile de vorbire de a cãror recunoaºtere ai avut nevoie pentru înþelegerea textului poetic.2. Indicã ce pãrþi de vorbire sunt cuvintele subliniate din versurile:

Vântu-n trestii lin foºneascã, […] Sub lumina blândei lune –


Ce caut în text? Ilustrare pe textGrupa a II-a – Pasul 3: Care sunt sentimentele/stãrile eului lirc? Ex.:fericire, neliniºte, visare, dezamãgire etc.

– substantive, adjective,verbe la diferite moduriºi timpuri

Grupa a III-a – Pasul 4: Care sunt planurile de organizare a textului?– Planuri temporale: trecut, prezent, viitor;– Planuri spaþiale: naturã, terestru, cosmic,

exterior, interior, realitate, visare.

– verbe, substantive, altecuvinte care exprimãspaþiul ºi timpul

Grupa a IV-a – Pasul 5: Care sunt imaginile artistice ºi figurile de stil?– Imagini vizuale, auditive, dinamice, statice,

cromatice;– Figuri de stil: personificare, epitet, comparaþie.

– cuvinte ºi expresii cusens figurat, neobiºnuit,care contureazã imaginipe care le percepem cuauzul, vãzul.

Greșeli în utilizarea adjectivului și a adverbuluiAlege forma corectã din urmãtoarele enunþuri:

a. Filmul îºi datoreazã succesul acþiunii sale plinã/pline de neprevãzut.b. Suntem ferm/fermi convinºi cã vom ºti citi o poezie.c. Se ocupã cu grijã de copiii nou-nãscuþi/noi-nãscuþi.

Adjectivul AdverbulExpimã însuºirile unor obiecte:flori galbene, trestie înaltã

Exprimã însuºirile unor acþiuni:vorbeºte repede, stã acolo

Este o parte de vorbire flexibilã,schimbându-ºi forma prin acord cusubstantivul pe care îl însoþeºte:lac limpede/lacuri limpezi

Este o parte de vorbire neflexibilã, neschimbându-ºi foma învorbire:stau acolo/stãm acolo

Unele adjective sunt invariabile,adicã nu îºi schimbã forma:bluzã mov/gri/maro; bãiatcuminte/perspicace

Exprimã:locul: afarã, dincolo, aici, undeva etc.timpul: acum, ieri, odatã, cândva, niciodatã etc.modul: bine, da, astfel, anevoie, altfel etc.; unele adverbe demod sunt provenite din adjective: gest frumos/vorbeºte frumos

Când sunt folosite cu sens figurat, aceste pãrþi de vorbire au rol de epitete.

Într-un text poetic, modulde expunere folosit estedescrierea.

Reţine!Poţi rezolva singur1. Imagineazã o declaraþie de dragoste în care sã foloseºti epitete,

pesonificãri ºi comparaþii.2. Scrie un text de 10-15 rânduri în care notezi impresia ta despre

mesajul poeziei Lacul, folosind informaþiile din discuþiile dinclasã.


Cântecul și poezia 3



1. Ce rol are muzica în exprimarea stãrilor tale sufleteºti?Enumerã câteva situaþii când obiºnuieºti sã cânþi. Careeste melodia/cântecul tãu preferat? Explicã.

2. Ce emisiuni folclorice urmãreºti la televizor sau la radio?Ce cântece populare cunoºti? Noteazã caracteristici alecreaþiilor folclorice studiate sau pe care le-ai citit.

Citește textulDoinã, doinã, cântic dulce!Când te-aud nu m-aº mai duce.Doinã, doinã, viers cu foc!Când rãsuni eu stau în locBate vânt de primãvarã,Eu cânt doina pe afarã,De mã-ngân cu florileªi privighetorile.Vine iarna viscoloasã,Eu cânt doina-nchis în casã.De-mi mai mângâi zilele,Zilele ºi nopþile.Frunza-n codru cât învie,Doina cânt de voinicie,Cade frunza gios în vale,Eu cânt doina cea de jale.Doina zic, doina suspin,Tot cu doina mã mai þin.Doina cânt, doina ºoptesc,Tot cu doina vieþuiesc.(Din culegerea Poezii populare ale româniloradunate ºi întocmite de Vasile Alecsandri)

Discutarea textului1. Selecteazã cuvântul care e folosit cel mai des în text.2. Selecteazã cuvintele cu formã regionalã sau popularã.3. Indicã verbul care se repetã de cele mai multe ori în aceastã

doinã.4. Selecteazã grupurile de cuvinte care se repetã în text. Explicã

rolul acestora în exprimarea sentimentelor.5. Completeazã tabelul de mai jos cu informaþii selectate din text.

Anotimpul Elemente specifice anotimpului Felul doinei Felul rostiriiPrimãvaraIarnaVaraToamna

Doina este o poezie liricãpopularã care exprimã ovarietate de sentimente:dragoste, dor, jale, tristeþeetc. Versurile doinei serostesc diferit în funcþie desentimentele exprimate ºipot fi însoþite de o melodiecu ritm lent, domol. Doinapopularã a constituit sursãde inspiraþie pentru mulþiscriitori. O caracteristicãimportantã a creaþiilorpopulare este legãturadintre om ºi naturã.

Află mai mult!

Folosește-ţi cunoștinţele1. Citeºte textul pentru a-i înþelege mesajul, folosindu-te de paºii pe

care i-ai parcurs în lectura ºi înþelegerea poeziei Lacul.Consemneazã observaþiile tale, pe caietul tãu, într-un tabel pedouã coloane.

2. Valorificã informaþiile selectate din textul doinei pentru acomenta semnificaþia doinei în viaþa creatorului popular.

Rolul părţilor de vorbire1. Observã pronumele personale din versurile: „Când te-aud nu m-aº

mai duce/../ Eu cânt doina pe afarã/../ De-mi mai mângâi zilele/.”

2. Scrie formele accentuate ale pronumelui personal care rãspundla urmãtoarele întrebãri:

3. Completeazã formele neaccentuate corespunzãtoare formeloraccentuate ale pronumelui personal.


Lucian Blaga considerã cãdoina ºi dorul exprimãcomplexitatea sufletuluiromânesc care trãieºteîntr-un spaþiu ondulat desuccesiunea deal-vale, pecare îl numeºte „spaþiumioritic”: „doina exprimãmelancolia nici prea grea,nici prea uºoarã, a unuisuflet care suie ºi coboarã[…] sau duioºia unui suflet,care circulã sub zodiile unuidestin ce-ºi are înãlþãrile ºicufundãrile, în ritm repetat,monoton ºi fãrã sfârºit”.

Știaţi că?

Elementele de muzicalitate a textuluiMãrcile prezenþei eului liric ºi sentimentele acestuia Panurile de organizare a textuluiImaginile artistice ºi figurile de stil

Pronumele este o parte devorbire flexibilã careînlocuieºte un substantiv,indicând persoanele careparticipã la comunicare.În comunicare, pronumelepersonal apare cu formeaccentuate sau neaccentuate.

Află mai mult!

Persoana Cine? Cu cine?Pentru cine? Cui? A, al, ai, ale

cui?I, sg. Eu Mine mie Nu are formea II-a, sg. –a III-a, sg.I, pl. –a II-a, pl. –a III-a, pl.

Pe mine mã vede/pe mine m-a vãzutPe tine …… vede/pe tine ……-a vãzutPe ea …… vede/pe ea a vãzut-……Pe el …… vede/pe el ……-a vãzutPe noi …… vede/pe noi ……-a vãzutPe voi …… vede/pe voi ……-a vãzutPe ele …… vede/pe ele ……-a vãzutPe ei …… vede/pe ei …… -a vãzut

Mie îmi dã/mie mi-a datÞie …… dã/þie ……-a datEi …… dã/ei ……-a datLui …… dã/lui ……-a datNouã …… dã/nouã ……-a dat/nouã … se dãVouã …… dã/vouã ……-a dat/vouã … se dãLor …… dã/lor …… -a dat/lor … se dã

Poţi rezolva singurTransformã urmãtoarele structuri (imposibile în limba românã), folosind formele neaccentuate alepronumelui personal, dupã modelul de mai jos, pentru a observa modul în care apar ortogramele:a aºteptat + pe mine = m-a aºteptat chemat + pe voi = . . . . . . . . . . . . . . . .au poreclit + pe ele = . . . . . . . . . . . . . am considerat + pe el = . . . . . . . . . . .a strigat + pe noi = . . . . . . . . . . . . . . aþi spus + lui = . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pentru portofoliul tăuScrie un text de 10-15 rânduri despre importanþa cântecului în viaþa oamenilor.


Poezia naturii 4


Pentru începutAminteºte-þi un loc din naturã de care te leagãsentimente plãcute/neplãcute ºi descrie-lfolosind imagini vizuale, auditive ºi figuri destil (epitete, comparaþii, personificãri).

Citește textulMalul Siretului, de Vasile Alecsandri

Aburii uºori ai nopþii ca fantasme se ridicãªi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despicã.Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaurCe în raza dimineþii miºcã solzii lui de aur.

Eu mã duc în faptul zilei, mã aºez pe malu-i verdeªi privesc cum apa curge ºi la cotiri ea se pierde,Cum se schimbã-n vãlurele pe prundiºul lunecos,Cum adoarme la bulboace, sãpând malul nisipos.

Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã,Când o mreanã saltã-n aer dupã-o viespe sprinteoarã,Când sãlbaticele raþe se abat din zborul lor,Bãtând apa-ntunecatã de un nour trecãtor.

ªi gândirea mea furatã se tot duce-ncet la valeCu cel râu care-n veci curge, fãrã-a se opri din cale,Lunca-n juru-mi clocoteºte; o ºopârlã de smaraldCatã þintã, lung la mine, pãrãsind nisipul cald.

Discutarea textului1. Selecteazã o imagine artisticã sau o figurã de stil ºi descrie

impresia/sentimentul pe care þi l-a produs.2. Explicã de ce autorul a ales sã scrie o poezie despre naturã.3. Indicã elementul din naturã descris în aceastã poezie.

Folosește-ţi cunoștinţele1. Textul poeziei este structurat în:

a. catrene; b. terþine; c. distihuri.2. Autorul îºi exprimã sentimentele prin vocea:

a. naratorului; b. eului liric; c. unui personaj.3. Mãrcile prezenþei eului liric existã în versul:

a. Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã;b. Cum adoarme la bulboace, sãpând malul nisipos;c. Eu mã duc în faptul zilei, mã aºez pe malu-i verde.

Pastelul este o poezie liricã,în versuri, în care se descrieun aspect din naturã sau uninterior, care genereazãsentimente general umane.Acest tip de poezie a fostimpus de Vasile Alecsandri.

Reţine!

4. Adjectivul din versul: „Aburii uºori ai nopþii ca fantasme se ridicã” are rol de:a. epitet; b. comparaþie; c. personificare.

5. În versul: „Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur” existã:a. doar un epitet; b. doar o comparaþie; c. un epitet ºi o comparaþie.

6. Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivã.7. Precizeazã mãsura, ritmul ºi rima poeziei.8. Selecteazã elementele care constituie câmpul lexical al naturii.9. Care sunt sentimentele de care este cuprins eul liric în contemplarea naturii?

Poţi rezova în grupLucraþi în patru grupe.

1. Citiþi urmãtorul text:


Dezvoltarea industrialã promovatã înainte de1990, pe de o parte, ºi slaba preocupare pentruprotecþia mediului, pe de altã parte, au dus lacreºterea suprafeþelor din fondul forestier, afec-tate de diferite procese de poluare. Zona CopºaMicã este recunoscutã pentru poluarea intensã ºigradul avansat de deteriorare a calitãþii mediu-lui. Suprafaþa afectatã se întinde de-a lungul vãiiTârnava Mare, mai ales între localitãþile Dum-brãveni (la est) ºi Blaj (la vest), însumând180 750 ha, din care 31 285 ha fond forestier ºi149 465 ha teren agricol. Din aceasta, o parte estegrav poluatã, unde cel puþin unul sau doipoluanþi principali depãºesc limitele maximeadmise. Este vorba de 3 245 ha de fond forestierºi 18 630 ha de teren agricol.

Convenþia de la Rio de Janeiro (adoptatã înanul 1992) are ca scop protecþia biodiversitãþii, fo-losirea durabilã a resurselor de mediu, împãrþireajudicioasã a avantajelor care decurg din folosirearesurselor genetice, precum ºi asigurarea resurse-lor financiare necesare în acest scop. Pe bazaconvenþiei, pãrþile participante trebuie sã elabore-ze strategii ºi programe naþionale pentru pãstrareabiodiversitãþii ºi folosirea durabilã a acesteia, iarprevederile acestor strategii sã fie parte integrantãdin planurile ºi politicile economice. Primul pasîn eleborarea acestor strategii este identificareacomponentelor biodiversitãþii care trebuie prote-jate. (Fragment din articolul Efectele poluãrii dela Copºa Micã asupra pãdurilor, publicat înBuletin informativ de mediu nr. 4/2002.)

2. Realizaþi o masã rotundã cu tema S.O.S. natura! Folosiþi informaþii din articolul citat, completaþicu alte informaþii despre poluare din mediul în care locuiþi. Identificaþi pericolele continuãriipoluãrii, dar ºi posibile soluþii de înlãturare ºi ameliorare a efectelor cauzate de poluare.

3. Redactaþi o scrisoare ministrului mediului/primarului/prefectului pentru a-l informa despresursele de poluare din zona voastrã, solicitând intervenþie pentru stoparea efectelor negative.

4. Realizaþi o reclamã prin care sã atrageþi atenþia opiniei publice asupra pericolelor poluãrii naturii.

Poţi rezolva singurDescrie un râu aºa cum ar trebui sã-l prezinþi la o orã de geografie ºi la o orã de literaturã. Observãdiferenþele dintre cele douã tipuri de descriere, citind informaþiile din urmãtorul tabel:

Descriere obiectivã/ºtiinþificã Descriere subiectivã/literarã– folosirea unor termeni specifici domeniului

descris;– prezentarea unor informaþii precise;– verbele sunt folosite la timpul prezent.

– folosirea unor cuvinte cu sens figurat, aimaginilor ºi a figurilor de stil;

– prezentarea unor sentimente, stãri;– verbele pot fi folosite la orice timp.


Autoevaluare IV


1. Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Noteazã patru aspecte prin care muzica se aseamãnã cu poezia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Citeºte urmãtoarele versuri:

Afarã-i toamnã, frunzã-mprãºtiatã,Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;ªi tu citeºti scrisori din roase plicuriªi într-un ceas gândeºti la viaþa toatã.

Pierzându-þi timpul tãu cu dulci nimicuri,N-ai vrea ca nime-n uºa ta sã batã;Dar ºi mai bine-i, când afarã-i zloatã,Sã stai visând la foc, de somn sã picuri.(Mihai Eminescu, Afarã-i toamnã)

Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã.3. Transcrie din text un cuvânt care indicã timpul ºi unul care indicã locul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Transcrie douã elemente care aparþin cadrului exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Subliniazã epitetul din versul „Pierzându-þi timpul tãu cu dulci nimicuri.“

6. Scrie un enunþ în care verbul „sã picuri“ sã aibã alt sens decât cel din text. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Precizeazã tipul strofei în care sunt organizate versurile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Transcrie un vers în care se face referire la starea provocatã de atmosfera de toamnã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. Descrie, în zece rânduri sentimentele ºi starea sufleteascã de care eºti cuprins la venirea toamnei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Lumi fantastice VÎþi aminteºti, cu siguranþã, de basmelecopilãriei, de vârsta când credeai înlumea ce stã sub semnul lui a fostodatã ca niciodatã… Ne despãrþimde lumea basmului atunci cândînþelegem cã acesta este o proiecþieimaginarã a credinþei omului în bine,adevãr ºi frumos, ca o alternativã laimperfecþiunea lumii reale.În lumea noastrã realã, au loc adeseaevenimente ce nu pot fi explicateprin logica acestei lumi familiare.Apare astfel o intruziune a misteruluiîn cadrul lumii reale. De aceeavorbim despre fantastic ca despreceva ce ne trimite în zona irealului, ainexplicabilului, a misterului – carefac sã disparã limitele de timp ºi spaþiu.

Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibilerãspunsuri.

1. Scrie patru aspecte din lumea realã care nu au o explicaþielogicã, realã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Completeazã câte trei trãsãturi prin care se definesc:realul fantasticul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În aceastã unitate vei afla despre:– legendã;– basm;– sacru ºi profan.

Scrie trei lucruri care þi se par neclare dupã ce ai cititintroducerea la unitatea Lumi fantastice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri, dupã terminareaacestei unitãþi, ºi sã completezi rãspunsul gãsit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

LUMI FANTASTICE

Între realitate și fantezie 1



1. Alcãtuiþi câmpul lexical al florilor.2. Alegeþi o floare ºi notaþi caracteristicile specifice.3. Redactaþi o descriere ºtiinþificã a florii alese.4. Compuneþi o poezie despre floarea descrisã, urmând

structura.5. Citiþi textele realizate de fiecare grupã ºi evaluaþi

calitatea fiecãrui text cu: ☺ K L.

I. Citește textulLegenda daliei de Gheorghe Tomozei

A fost demult… ºi Daliei, crãiþa,i s-a pierdut, de bunã seamã, viþa.Doar basmul ne-aminteºte câteodatãcã fata a rãmas nemãritatã.Se vede c-a fost tare mofturoasã,ºi-a fost bogatã foarte ºi frumoasã…Era înaltã ºi-avea trup subþireºi-ºi alesese, în sfârºit, un mirecu care-a hotãrât sã facã nuntã.Mai pune-o funtã ºi mai pune-o funtã,e prea sãracã rochia purpurie,spre alta ochiul parcã mã îmbie,cã e cu flori mai proaspete ºi-i nouã(ce-ar fi de le-aº purta pe amândouã?).Mai pune-o funtã ºi mai pune una…Când a sfârºit, murea în zare luna.S-au risipit în patru zãri nuntaºiiºi mirele-a plecat, s-au dus ºi naºii…Doar Dalia bolborosea-nainte,nemulþumitã încã de veºminte.Când s-a lãsat pustiu peste palateera-mbrãcatã, abia pe jumãtate…Acuma, ca în vremea zânei Dochii,e-nveºmântatã-n patruzeci de rochii,trufaºã trândãveºte în grãdinã,dar mirele întârzie sã vinã…

Discutarea textului

1. De ce este textul intitulat Dalia?2. Ce legãturã existã între o mireasã ºi aspectul unei dalii?3. Se pot explica ºtiinþific toate trãsãturile acestei flori?4. De ce crezi cã oamenii au atribuit explicaþii fantastice unor elemente din lumea realã?

Situarea acţiunii în timp și spaţiu1. Ce sugereazã faptul cã întâmplãrile au avut loc demult? Se poate

plasa, cu precizie, în timp momentul acþiunii?2. De ce se face referire la basm?3. Existã referire la locul evenimentelor?4. Ce explicã referirea la timpul prezent prin adverbul acuma?5. Ce sugereazã cei doi indici temporali subliniaþi în versul

„Acuma, ca în vremea zânei Dochii”?

Etapele acţiunii1. Formuleazã ideile principale.2. Completeazã cele cinci etape ale acþiunii, respectând

succesiunea evenimentelor prezentate în text.

3. Rezumã conþinutul legendei.

Personajele1. Selecteazã substantive ºi adjective care contureazã portretul fizic

al fetei.2. Numeºte douã trãsãturi care definesc portretul moral al fetei.3. Indicã ce asemãnare existã între veºmintele fetei ºi petalele florii.4. Explicã de ce dalia poate fi asemãnatã cu o fatã care îºi aºteaptã

mirele.

Poţi rezova în grupAþi auzit expresiile „legendã vie“/„legendã personalã“ referitoarela personalitãþi contemporane, precum Madonna, Hagi, Coelhoetc. Alegeþi o personalitate preferatã ºi explicaþi de ce poate ficonsideratã o legendã vie, ilustrând cu informaþii biografice.


Legenda este o specie agenului epic, în versuri sauîn prozã, în care se dã oexplicaþie imaginarã unuifapt real. Legenda estespecificã literaturiipopulare, dar existã ºilegende scrise de scriitoridin literatura cultã, precumVasile Alecsandri, DimitrieBolintineanu, DumitruAlmaº, Alexandru Mitru,Gheorghe Tomozei etc.

Reţine!

Cuvântul „legendã“ provinedin limba latinã, legenda,însemnând „ceea ce trebuiecitit, poveste sfântã, citiredin cãrþi“. Elementelefantastice ºi miraculoase oapropie de basm ºi mit, darse deosebeºte prindestinaþia ei explicativã.Legendele cuprindexplicaþii genetice ºicauzale ale unor fenomene,întâmplãri, caracteristici aleplantelor, ale animalelor, aleomului etc.

Află mai mult!Expozþiunea Intriga

Desfãºurareaacþiunii

Punctulculminant deznodãmântul

Pentru portofoliul tău1. Citeºte patru legende populare sau culte ºi scrie rezumatul lor.2. Discutã cu rude, prieteni mai în vârstã ºi aflã dacã în zona în care locuieºti existã legende ale unor

locuri. Dacã existã, consemneazã legenda auzitã ºi prezint-o ºi colegilor tãi.

LUMI FANTASTICE

De la realitate la fantastic 2



1. Identificaþi ºi notaþi elemente prin care se diferenþiazã realul defantastic. Daþi o definiþie a realului ºi a fantasticului.

2. Notaþi aspecte din lumea realã care ilustreazã binele ºi rãul.3. Amintiþi-vã titluri de basme în care apare lupta dintre bine ºi

rãu. Notaþi, în tabelul de mai jos, date referitoare la basm,bazându-vã pe lecturile voastre.

Citește textulPrâslea cel voinic ºi merele de aurA fost odatã ca niciodatã. Era odatã un împãrat puternic ºi mare ºiavea pe lângã palaturile sale o grãdinã frumoasã, bogatã de flori ºimeºteºugitã, nevoie mare! Aºa grãdinã nu se mai vãzuse pânãatunci pe-acolo. În fundul grãdinii avea ºi un mãr care fãcea merede aur ºi de când îl avea, el nu putuse sã mãnânce din pom merecoapte, cãci, dupã ce le vedea înflorind, crescând, pârguindu-sevenea oarecine noaptea ºi le fura tocmai când era sã se coacã. Toþipaznicii din toatã împãrãþia ºi cei mai aleºi ostaºi pe care îipusese împãratul ca sã pândeascã n-au putut sã prinzã pe hoþi. Încele din urmã veni fiul cel mai mare al împãratului ºi zise:

– Tatã, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astãgrãdinã de atâtea ori ºi am vãzut roade foarte frumoase în pomuldin fundul grãdinii, dar n-am putut gusta niciodatã din ele; acumcã a dat în copt, dã-mi voie ca nopþile astea sã pãzesc însumi ºimã prinz cã voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuieºte.

– Dragul meu, zise tatã-sãu, atâþia oameni voinici au pãzit ºin-au fãcut nici o ispravã; doresc prea mult sã vãz la masa meamãcar un mãr din acest pom care m-a þinut atâta sumã de bani; ºide aceea, iatã mã înduplec ºi te las ca sã pândeºti, mãcar cãnu-mi vine a crede cã o sã izbuteºti.

Atunci fiul împãratului se puse la pândã o sãptãmânã întreagã:noaptea pândea ºi ziua se odihnea; iarã când fu într-o dimineaþã,se întoarse trist la tatã-sãu ºi-i spuse cum priveghease pânã lamiezul nopþii, cum mai pe urmã îl apucase o pirotealã de nu semai putea þine pe picioare, cum mai târziu somnul îl copleºise ºicãzu ca un mort, fãrã sã se poatã deºtepta decât tocmai cândsoarele se ridicase de douã suliþe ºi atuncui vãzu cã merele lipsesc.

Nepovestitã fu mâhnirea tatãlui sãu când auzi spuindu-i-seastã întâmplare. De silã, de milã, fu nevoit a mai aºtepta încã unan ca sã facã ºi voia fiului sãu cel mijlociu, care cerea custãruinþã de la tatã-sãu ca sã-l lase ºi pe dânsul sã pândeascã ºise lega cã el va prinde hoþii care îi fãceau atâta întristare.

Timpul veni, merele începurã a se pârgui. Atunci fiul sãu celmijlociu pãzi ºi el; darã pãþi ca ºi frate-sãu cel mare.

Basmul este o specie agenului epic în careîntâmplãrile reale seîmpletesc cu cele fantastice.Acþiunea se desfãºoarã pedouã tãrâmuri, iarpersonajele au puterisupranaturale ºi reprezintãbinele ºi rãul. Finalulbasmului aduce întotdeaunatriumful binelui asuprarãului. Existã basmepopulare ºi basme culte.Cele populare au fosttransmise oral de-a lungulsecolelor. Începând cusecolul al XVIII-lea, basmelepopulare au fost transcriseºi publicate de cãtreculegãtorii de folclor, PetreIspirescu fiind unul dintrecei mai cunoscuþi. Basmeleculte sunt scrise de cãtrescriitori cunoscuþi (IonCreangã, Mihai Eminescu,Ioan Slavici etc.) carepornesc de la modelulbasmului popular, dar îlinoveazã, punându-ºiamprenta stilului ºi aviziunii despre lume.

Află mai mult!

Titlulbasmului

Grupa IFormulede începutºi de final

Grupa a II-aPersonajepozitive ºinegative

Grupa a III-aProbe lacare suntsupuºi eroii

Grupa a IV-adeznodã-mântul

Discutarea textuluiLucraþi în perechi.Completeazã tabelul, folosind informaþii din textul de mai înainte.

1. Precizeazã ce etapã a acþiunii constituie fragmentul de mai sus.2. Explicã motivul pentru care fiii împãratului nu izbutesc în ceea

ce ºi-au propus.3. De ce crezi cã fiul cel mai mic va reuºi? Citeºte fragmentul

urmãtor ºi gãseºte rãspunsul.


Basmul este expresia forþeiimaginaþiei omeneºti.Basmul are o vârstãpreistoricã ºi rãspândiremondialã. Cuvântul basmprovine din limba slavãveche „basni“, însemnând„nãscocire, scornire“.

Știaţi că?

Cine? Când? Unde? Ce?

Fiul sãu cel mai mic, Prâslea, veni cu rugãciunecãtre tãtâne-sãu ºi-i zise:

– Tatã, atâþia ani l-ai þinut, ai suferit atâtea ne-cazuri dupã urma acestui pom, mai lasã-l, rogu-te, ºi anul acesta sã-mi încerc ºi eu norocul.

– Fugi de-aici, nesocotitule, zise împãratul,fraþii tãi cei mai mari, atâþia ºi atâþia oameni voi-nici ºi deprinºi cu nevoile n-au putut face nimicºi tocmai un mucos ca tine o sã izbuteascã? Aicitrebuie sã fie ceva vrãji.

– Eu nu mã încumet a prinde pe hoþi, ci ziccã o încercare de voi face ºi eu, nu poate sã-þiaducã rãu.

Împãratul se înduplecã ºi mai lãsã pomul ne-tãiat încã un an. Sosi primãvara, pomul înflorimai frumos ºi legã mai mult decât altãdatã.

Când veni seara, se duse, îºi luã cãrþi de citit,douã þepuºe, arcul ºi tolba cu sãgeþile. Îºi alese unloc de pândã într-un colþ, pe lângã pom, bãtu

þepuºele în pãmânt ºi se puse între ele, aºa cumsã-i vinã unul dinainte ºi altul la spate, ca, dacã îiva veni somn ºi ar moþãi, sã se loveascã cu barbaîn cel de dinaintea lui ºi, dacã ar da cu capul pespate, sã se loveascã cu ceafa în cel de dinapoi.

Astfel pândi, pânã când, într-una din nopþi,cam dupã miezul nopþii, simþi cã-l atinge boareazorilor care îl îmbãta cu mirosul sãu cel plãcut ºi opirotealã moleºitoare se legã de ochii lui, darãloviturile ce suferi, vrând sã moþãiascã, îl deºtepta-rã ºi rãmase veghind pânã când, pe la revãrsat dezori, un uºor fâºâit se auzi prin grãdinã. Atunci cuochii þintã la pom, luã arcul ºi sta gata. Fâºâitul seauzi mai tare ºi un oarecine se apropie de pom ºiapucã ramurile lui. Atunci el dete o sãgeatã, detedouã ºi când dete cu a treia, un geamãt ieºi de lângãpom ºi apoi o tãcere de moarte se fãcu; iarã el, cumse luminã puþin, culese câteva mere din pom, lepuse pe o tipsie de aur ºi le duse la tatãl sãu.

Folosește-ţi cunoștinţele1. Selecteazã din acest fragment scurte citate care descriu comportamentul lui Prâslea pentru a

ilustra urmãtoarele trãsãturi:

2. Descrie, aºa cum îþi imaginezi tu, tãrâmul celãlalt, pornind de la citatul: „toate lucrurile schimbate;pãmântul, florile, copacii, lighioni altfel fãptuite erau p-acolo”.

Lucraþi în perechi.3. Imaginaþi-vã care ar putea fi aventurile lui Prâslea pentru prinderea hoþilor.

Scrie un plan simplu de idei. Între timp, colegul tãu / colega ta de bancã va citi dintr-o carte ceeace scrie în textul basmului ºi îþi va povesti întâmplãrile. Comparaþi ºi discutaþi asemãnãrile ºideosebirile.

4. Notaþi personajele care vin în ajutorul lui Prâslea.5. Explicaþi de ce eroul mai este supus ºi la alte încercãri dupã ce iese de pe tãrâmul celãlalt .

Pentru portofoliul tăuAi auzit afirmaþia „telenovelele sunt niºte basme moderne“? Discutã cu prietenii dacã telenovelelepot fi comparate cu basmele. Exprimã în scris punctul tãu de vedere referitor la aceastã afirmaþie.

capacitate de convingere modestie prudenþã inteligenþã dragoste

LUMI FANTASTICE

Între realitate și vis 3



1. Povesteºte-i colegului tãu/colegei tale un vis ciudat pe care l-ai avut ºi pe care nu-l poþi înþelege.Discutaþi despre superstiþii populare în interpretarea viselor.

2. Citeºte textele ºi foloseºte informaþiile pentru a scrie un enunþ despre importanþa visului în viaþaoamenilor.

a. Vis, vise, s.n. 1. Faptul de a visa; înlãnþuire de imagini, de fenomene psihice ºi de idei careapar în timpul somnului. Carte de vise = carte care cuprinde semnificaþia profeticã avisurilor. 2. Reverie, meditaþie, visare. 3. Fig. Iluzie deºartã; gând, idee, aspiraþie irealizabilã.(DEX) Pentru sensurile 2, 3, forma de plural este „visuri”.

b. Dupã cele mai recente cercetãri, un bãrbat de ºaizeci de ani ar visa, dormind, minimum cinciani. Dacã somnul ocupã o treime din viaþã, aproximativ 25% din somn reprezintã parteastrãbãtutã de vise; visul ocupã deci a douãsprezecea parte din existenþã la majoritateaoamenilor. Ce sã mai spunem despre visul treziei ºi de reveria diurnã care se adaugã acesteipãrþi aºa de impresionante! (Jean Chevalier & Alain Gheerbrant, Dicþionar de simboluri).

Citește textulÎn timpul lecturii textului noteazã pe margine urmãtoarele semne care sã exprime poziþia ta faþã deceea ce citeºti referitor la vis:

ü – + ?

Confirmã ceea ce ºtiai deja

Contrazice sau diferãde ceea ce ºtiai

Informaþia este nouã

Informaþia este confuzã

Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu

Uriaºa cumpãnã a lumii, urnitã de ritmul cos-mic, miºca talgerele-i potrivnice, ziua ºi noapteapentru asfinþire. Talgerul luminii, îngreuiat deaur, se plecase de tot ºi spânzura jos în rasulpãmântului, dincolo de apus; buza lui fulgera,înainte de scufundare, cãtre talgerul nopþii, carese ridica gol în slavã ºi astupa, cu fundu-i negru,cerul. Sãgeata cumpãnitoare încremenise, culuceafãrul în ascuþiº.

Când, o prevestire trecu ºi scuturã din floriletãlãncilor o rouã de clinchete. Pãstorul tresãrisub cerul unde se ruga. S-a sculat leul pustiei ºivine sã-i dijmuiascã turmele?

O formã nedesluºitã înainta, fãrã paºi, sprestaul. Sãrise din talgerul luminii, care acum secufundase în puþul de dincolo de pãmânt. Iacobse repezi cu ghioaga sã-ºi apere averile. Staturamãreaþã îl aºtepta în strungã, aþintindu-i calea. Nuera leu, nici fur. Pãrea o arãtare de pe alt tãrâm.

– Ce vrei? – rãcni ciobanul, clãtinat întrespaimã ºi uimire.

– Luptã – rãspunse celãlalt, ca ºi cum ar fi zisbunã-seara.

Nu dorea nici oi, nici bogãþie, ci altceva, maide preþ: puterea. Spre a fi stãpân se cere sã fii tare.Care din ei doi e mai vrednic? ªi vedenia nupropunea enigme, pretindea încercarea puterilor.Prin labirintul crengilor despletite pentru somn,vântul trecea degetele-i încãrcate de plânsete moi.Caprele se sculaserã ºi priveau în târlã. Înfãþiºareacu chip de zburãtor îl înfrunta din poarta þarcului.Iacob îi desluºea asupra capului un moþ, adus cagluga ciocârliei… ªi glasul îi cântase a viers. Cine,oare, se ascundea în veºmânt pãsãresc? Iacobsimþi o râvnã tinereascã sã se mãsoare cu taina…Necunoscutul îi cãzuse drag deodatã, aºa cum îþicade un prinþ hoinar, colindãtor dupã ciudãþenii,cãruia nu i te poþi împotrivi sã nu-i faci gustul.

El primi lupta fãrã vrãºmãºie, prinzându-seca într-o horã cu îngerul, ochii iezilor – bucuroºide salturile stãpânului în lupta cu ceresculpartener. ªi astfel Iacob s-a luptat cu îngerul, nuîmpotriva lui…

Fiecare din noi, mãcar o datã în vreme, tre-buie sã ne mãsurãm cu trimisul Domnului, la unpopas, sub sicomor, lângã o fântânã de rãscruci.Te iei cu el la luptã, aºa cum te lupþi, copil, cuun frate mai mare, dornic sã te înveþe lupta. E unexerciþiu pe care trebuie sã-l deprinzi, mãsu-rându-te cu cineva mai puternic. E o voinicie lacare trebuie sã te ridici sub povaþa unui superior,unui dascãl cunoscãtor al tuturor adevãruriloratletismului spiritual.[…]

Nici arc, nici palã. Luptau luptã dreaptã, în-cinºi cu braþele. ªi mâinile omului se încleºtau,pafta cu zimþii degetelor petrecuþi unii într-alþiiîn ºalele îngerului. Iar aripele acestuia, ridicatedin sfârc, se încondeiau pe umerii discipolului,aºa încât el, cãtând drept în ochii miraculoºi ca-re-l stârneau la vitejie, nu le vedea strejuindu-l,ca sã nu se înspãimânte. E îngãduit fiului de omsã biruie, în virtute ºi har, un înger, alcãtuit dinºapte stihii mai mult?

Oricum, îndemnul îngerului adevãrat e tot-deauna lupta. Numai satana e ispita, vrajã decâºtig uºor asupra a tot ce cuprinzi cu ochii.Minunea cea mare a fost cã atingerea cu îngerulîl întãrea pe om. El devenea mai puternic, pemãsurã ce se îndelunga îmbrãþiºarea. Virtutea luicreºtea, cu cât dura misterioasa iniþiere. […]

A durat lupta o noapte, un veac? Cine ºtie…Solul a zburat. Dar lecþia rãmase indelebilã. Înzori, nostalgic, cãuta urmele vânzolelei. Dar niciun semn nu sta mãrturie: pãmântul nu era gãuritde câlcâie. Iarba, treazã, îºi mijea lumina-i verdenestrivitã din pãmânt. A fost o nãlucire? ªitotuºi n-avea nici o ºovãialã… Nimic nu pãtrun-de mai de-a dreptul în suflet ca un mirosrespirat… ªi el simþea mireasma îngerului stã-ruindu-i adânc, acolo unde amintirea se þese cuuitarea, împletind sufletul. Îngerul a fost? Dar s-a hãrþuit cu el afarã, în luncã? Sau în lãuntru, îngând? Fusese o luptã sau o meditaþie? Zãvozii luio ºtiau mai bine, cãci nu dãduserã nici un lãtrat.


Discutarea textului1. Comenteazã aspectul care te-a impresionat cel mai mult în jurnalul dublu de lecturã.

2. Explicã ce este neobiºnuit în alãturarea celor douã substantive din titlul textului.

3. Identificã în text secvenþe care descriu imaginea îngerului.

4. Exprimã-þi pãrerea asupra finalului textului.

5. Explicã semnificaþia frecvenþei enunþurilor interogative din ultimul paragraf al textului?

6. Rezumã textul în 10-15 rânduri.

7. Selecteazã din text cuvinte/sintagme care descriu atmosfera de mister.

8. Lucraþi în patru grupe. Fiecare grupã îºi alege unul dintre cele patru semne care au ghidat lectura.Câte un membru din fiecare grupã discutã cu membrii celorlate grupe, pe rând, ºi adunã ideileacestora notate sub semnul respectiv. Întors în propria grupã, prezintã ideile adunate. Realizaþi îninteriorului grupei câte un poster care sã ilustreze cât mai expresiv conþinutul mesajului. Puteþifolosi ºi desene. Prezentaþi posterele în faþa colegilor. Evaluaþi prezentãrile colegilor (monologuloral) cu grila de evaluare a comunicãrii orale.

Poţi rezova în grup1. Scrieþi argumente pro ºi contra afirmaþiei: „Visele nu au nici o legãturã cu realitatea“.

2. Aliniaþi-vã ºi ocupaþi o poziþie în funcþie de propria pãrere referitoare la aceastã afirmaþie.Argumentaþi-vã poziþia, ascultaþi pãrerile colegilor ºi decideþi, în final, dacã vã menþineþipoziþia iniþialã.

Pentru portofoliul tăuScrie un text despre visul tãu de viitor ºi explicã cum crezi cã poate fi împlinit.

LUMI FANTASTICE


Pentru început1. Adu-þi aminte de „copacul sintactic“ ºi de pãrþile de propoziþie.

Cuvintele pe care le foloseºti se combinã în propoziþii pentru acomunica un mesaj. Claritatea mesajului este datã de modul încare oamenii atribuie funcþii sintactice cuvintelor. Subiectul ºipredicatul sunt pãrþile de propoziþie principale în jurul cãrora seorganizeazã pãrþile secundare de propoziþie.

2. Exerseazã construirea de predicate, considerând cã subiectul eºtitu însuþi. Comparã-te cu un copac ale cãrui rãdãcini sunt întrecut, trunchiul semnificã prezentul, iar coroana, viitorul.

Cine sunt eu? Cine suntem noi? 4

Cine am fost/sunt/voi fi? Ce am fãcut/fac/voi face?Predicat nominal Predicat verbal

Am fost …………………………..Sunt ………………………………Voi deveni ………………………

3. Exerseazã complementele circumstanþiale completând tabelul demai jos:

4. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri pentru a obþine complementenecircumstanþiale.

5. Scrie cât mai multe rãspunsuri la întrebãrile din tabel pentru aobþine atribute.

Unde amtrãit/trãiesc/voi trãi?

Când amtrãit/trãiesc/voi trãi?

Cum amtrãit/trãiesc/voi trãi?

Complementcircumstanþial de

loc


timp


mod

Pe cine am iubit/iubesc/voiiubi? Ce am citit citesc/voi

citi?

Cui m-am adresat/mã adresez/mã voi adresa? Cu cine amdiscutat/discut/voi discuta?

Complement direct Complement indirect

Complementul determinãun verb, un adverb, unadjectiv, o interjecþie.

Reţine!

Ce fel de fapte am fãcut/fac/voi face?

Ale cui sunt ideile/faptele lacare m-am raportat/mã

raportez/mã voi raporta?Atribut Atribut

Atributul determinãîntotdeauna un substantivsau un înlocuitor al acestuia(pronume, numeral).

Reţine!

Citește textulSacrul ºi profanul în lumea modernã (fragment) de Mircea Eliade

Aºa cum am afirmat de atîtea ori, omul religios îºiasumã un mod de existenþã specific în lume ºi, înpofida numãrului apreciabil de forme istorico-religioase, acest mod specific poate fi întotdeauna

recunoscut. […] Homo religiosus crede cã origineavieþii este sacrã ºi cã existenþa umanã îºiactualizeazã toate potenþele în mãsura în care estereligioasã, adicã în mãsura în care participã la

realitate. Mai întîi de toate, omul areligios respin-ge transcendenþa, acceptã relativitatea „realitãþii”ºi chiar se îndoieºte uneori de sensul existenþei.Marile culturi ale trecutului au cunoscut ºi eleoameni areligioºi, care au existat poate ºi lanivelurile arhaice de culturã, deºi nu sînt încãatestaþi de nici un document. Abia societãþileoccidentale moderne favorizeazã manifestareaplenarã a omului areligios. Omul modern areligiosîºi asumã o nouã stare existenþialã, recunoscîndusedoar ca subiect ºi agent al Istoriei ºi refuzînd oricechemare la transcendenþã. […] Sacrul este prinexcelenþã o piedicã în calea libertãþii sale. […]

Aºa cum am mai arãtat, omul areligios în sta-re purã este un fenomen mai degrabã rar, chiar ºiîn cea mai desacralizatã dintre societãþile moder-ne. Majoritatea celor „fãrã religie„ au încã uncomportament religios, chiar dacã nu-ºi dauseama. Nu este vorba doar de mulþimea „super-stiþiilor” sau a „tabuurilor” omului modern, careau toate o structurã ºi o origine magico-religioa-sã. Omul modern, care se simte ºi se pretindeareligios, dispune încã de o întreagã mitologieascunsã ºi de numeroase ritualisme degradate.

Petrecerile care însoþesc Anul Nou sau mutareaîntr-o casã nouã prezintã, sub formã laicizatã,structura unui ritual de înnoire. Acelaºifenomen se poate constata cu prilejul serbãrilorºi petrecerilor care însoþesc cãsãtoria saunaºterea unui copil, obþinerea unui loc nou demuncã, o promovare socialã etc.

Cinematograful, adevãratã „fabricã de vise”,preia ºi foloseºte nenumãrate motive mitice: lup-ta dintre Erou ºi Monstru, înfruntãrile ºi încercã-rile iniþiatice, figurile ºi imaginile exemplare(„Fata”, „Eroul”, peisajul paradisiac, „Infernul”etc.). Pînã ºi lectura are o funcþie mitologicã, nunumai pentru cã înlocuieºte rostirea miturilor însocietãþile arhaice ºi literatura oralã, care se maipãstreazã în comunitãþile rurale din Europa, cimai ales pentru cã lectura îi permite omului mo-dern o „ieºire din Timp”, asemãnãtoare cu ceaînlesnitã de mituri. Fie cã-ºi „omoarã” timpul cuun roman poliþist ori pãtrunde în universultemporal strãin pe care-l reprezintã orice roman,omul modern este proiectat, prin lecturã, înafara duratei sale personale ºi integrat altorritmuri, trãind într-o altã „istorie”.[…]


Discutarea textului1. Precizeazã cele douã ipostaze ale omului la care face referire autorul.2. Scrie, pe caietul tãu, conform tabelului de mai jos, citate din text care sã ilustreze tãsãturile celor

douã tipuri umane:

3. Explicã în ce constã „mitologia ascunsã” a omului modern.4. Enumerã miturile omului modern.5. Precizeazã rolul lecturii pentru omul modern.6. Numeºte lucrurile sacre pentru tine.7. Lucraþi în douã grupe. Prima grupã noteazã caracteristicile realului/profanului. A doua grupã

noteazã caracteristicile fantasticului si sacrului. Pentru a observa care este legãtura dintre realitateºi fantastic desenaþi douã cercuri care se întrepãtrund. Scrieþi în cele douã cercuri trãsãturileprofanului ºi ale sacrului iar, în partea comunã a celor douã cercuri, identificaþi elementelecomune pentru sacre ºi profan.

Poţi rezova în grupLucraþi în patru grupe.

– Douã dintre grupe aleg afirmaþia „Omul secolului XXI“ este religios ºi vor gãsi argumentepentru a o ilustra.

– Celelalte douã grupe aleg afirmaþia „Omul secolului XXI“ este areligios ºi vor gãsi argumentepentru a o ilustra.

Pentru portofoliul tăuReciteºte prima ta compunere în care ai dat rãspunsul la întrebarea „cine sunt eu“? Completeazãacum cu ideile pe care le-ai reþinut pe parcursul acestui an ºcolar ºi rescrie textul din perspectivacelui care a aflat ºi ºtie mai multe despre sine, despre alþii ºi despre lume.

Omul religios Omul areligios

LUMI FANTASTICE

Autoevaluare V


1. Tema acestei unitãþi mi s-a pãrut interesantã:– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Noteazã douã idei noi pe care le-ai aflat în aceastã unitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Scrie douã aspecte care þi-au rãmas neclare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o consideri adevãratã sau litera G, dacã o consideri greºitã.A G Fantasticul nu se confundã cu imaginaþia.A G Literatura fantasticã cuprinde basme, legende, mituri.A G Personajele dintr-un basm se grupeazã în negative ºi pozitive.A G Eroul basmului nu reuºeºte sã învingã rãul.A G Deznodãmântul basmului este trist întotdeauna.A G Legenda oferã explicaþii fantastice pentru un fapt real.

5. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:– În propoziþia „Prâslea îl rãneºte pe hoþ“, pãrþile de vorbire sunt, în ordine:

a. substantiv comun, pronume personal, verb, prepoziþie, substantiv comun;b. substantiv propriu, pronume personal, verb, prepoziþie, substantiv comun;c. substantiv propriu, pronume personal, verb, conjuncþie, substantiv comun;

– Pãrþile de propoziþie din enunþul „Fraþii lui Prâslea au fost invidioºi“ sunt, în ordine:a. subiect, atribut, predicat;b. subiect, atribut, predicat, complement;c. subiect, atribut, predicat, atribut.

6. Povesteºte, în cinci rânduri, un vis care poate fi considerat fantastic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Scrie, în trei rânduri, ce înseamnã religia pentru tine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Motiveazã, în douã enunþuri, de ce cinematograful poate fi considerat „o fabricã de vise”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. Scrie, pe o colalã A4, rezumatul unui basm citit sau al unui film fantastic vizionat.

accent – 35adjectiv – 65adverb – 65afiº – 18

antonime – 37articol de lege – 38arhaisme – 36atribut – 78autor – 45

baladã popularã – 31basm – 74

biografie – 58

Index ii


A

B

câmp lexical – 39, 72comparaþie – 64complement – 78comunicare nonverbalã – 15, 17, 19comunicare verbalã – 15

condiþional-optativ – 48, 55conjugare – 47conjunctiv – 48, 55conjuncþie – 41cuvânt – 34, 36

descriere obiectivã – 69, 72descriere subiectivã – 69dialog – 13, 19dialog formal – 37

dialog informal – 37diftong – 35discurs – 23doinã – 66dramatic – 18

C

D

epic – 19, 45, 57 epitet – 64etapele acþiunii – 32, 45, 46, 73

E

fabula – 29familie de cuvinte – 38fantastic – 79

foneticã – 35frazã – 41

F


idei principale – 45, 57idei secundare – 45imperativ – 48

indicativ – 50, 51, 52interjecþia – 15

I

jurnal – 55 jurnal de lecturã – 57

J

legendã – 73 liric – 63

L

mit – 33masa vocabularului – 36mãsurã – 63

moduri nepersonale – 48moduri personale – 48monolog – 23

M

narator – 45naraþiune – 29, 45, 46

neologisme – 36numeral – 59

N

omonime – 37

O

pastel – 68pãrþi de propoziþie – 39, 78pãrþi de vorbire – 39persoanã – 26personaj literar – 27, 31personificare – 29, 64poezie – 59portret – 26prepoziþia – 41

profan – 79proiect – 53pronume personal – 67propoziþie afirmativã – 17propoziþie negativã – 17propoziþie simplã – 40propoziþie dezvoltatã –40 povestire – 20, 22

P

hiat – 35

H


regionalisme – 36reclamã – 58rezumat – 46, 73

rimã – 63ritm – 63

R

temã – 33text literar – 18

text nonliterar – 19, 58triftong – 35

T

sacru – 79scrisoare – 21sinonime – 37situaþie de comunicare – 12, 16

strofã – 63subiect – 78substantiv – 27

S

verb – 47vers – 63vis – 76

vocabular fundamental – 36vorbire directã – 15vorbire indirectã – 15

V

Cuvânt de încheiere aa


Iatã cã ai ai ajuns la finalul acestui modul. Sper cã þi-a fãcutplãcere aceastã cãlãtorie prin lumea textelor, a gramaticii ºi acomunicãrii. Tot ceea ce ai învãþat te ajutã sã comunici mai uºor,sã scrii mai bine, sã înþelegi mai profund mesajul unui text cititsau ascultat. Ai rezolvat cinci autoevaluãri ºi evaluãri care auavut rolul sã te pregãteascã pentru pasul final: evaluarea demodul. Participã cu încredere la evaluare, dar, mai înainte, þinecont de câteva sfaturi de ultimã orã:

– reciteºte tot ce este scris în ghid la simbolurile: Aflã mai mult,Reþine, ªtiaþi cã;

– uitã-te la testele de autoevaluare ºi evaluare pe care le-ai rezolvatpânã acum ºi treci în revistã aspectele deficitare ºi reciteºtesugestiile profesorului/profesoarei;

– acordã atenþie tipurilor de exerciþii prezente în testele deevaluare ºi autoevaluare;

– citeºte termenii-cheie de la Index ºi verificã dacã ºtii ceînseamnã fiecare;

– verificã portofoliul ºi reciteºte toate lucrãrile pe care le-ai adunatpe parcursul anului;

– nu uita de ortogramele puse în chenar.

Înarmeazã-te cu încredere în propriile forþe ºi cusperanþa în reuºitã.

Îþi urez mult succes!Dorina Kudor

Documents

Romana -- Ghidul elevului