Author
gheorghita-andrei-valentin
View
135
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
c6
Geotehnică – note de cursConf.dr.ing. Irina Lungu, Prof.dr.ing. Anghel Stanciu
Cursul nr. 6
Bibliografie: A. Stanciu & I. Lungu, FUNDAŢII – IFizica şi Mecanica Pământurilor, Ed. Tehnică, 2006
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Sensibilitatea la îngheţ Îngheţul apei în pământ→ modifică proprietăţilefizico-mecanice aleacelui pământ→ variaţiide volum şi creşteri alerezistenţelor mecanicela îngheţ → micşorareapermeabilităţii şimicşorarea rezistenţelorla dezgheţ
apa creşte cu 9% învolum prin îngheţ iarapa migrează printermoosmoză de lazonele cu temperaturimai înalte spre cele cutemperaturi mai scăzuteşi eventual princapilaritate
u∆
Temperatura de îngheţ a apei pure este de 0oC, dar temperatura de îngheţ a apeidin pământ, aflat sub influenţa câmpului de forţe generate de fenomenele deinterfaţă şi care poate conţine diferite săruri în disoluţie, este mai mică decât 0 oC.Experienţele efectuate asupra apei din tuburile capilare indică scăderi apreciabileale temperaturii de îngheţ, în funcţie de raza tuburilor capilare:• diametrul capilarului (mm) 1,57 0,24 0,15 0,06• temperatura la îngheţ (oC) -6,4 -13,3 -14,6 -18,5 Explicaţia acestui fenomen trebuie căutată în intensitatea forţelor ce semanifestă la interfaţa solid-lichid. Ca urmare, apa din pământ la o anumită temperatură negativă dată, se găseşteatât sub formă de gheaţă, cât şi sub formă lichidă şi de vapori. Prima îngheaţă apagravitaţională şi apoi, în funcţie de temperatură, îngheaţă apa adsorbită, dincomplexul de adsorbţie. Temperatura de îngheţ a apei din nisipuri este practic egală cu 0 oC în timp ceîn argilă, ea este situată sub 0 oC . În timp, geoizoterma de 0 oC, în funcţie de durata procesului de îngheţ, coboarăîn interiorul pământului până la o adâncime maximă definită ca adâncime de îngheţ,ce indică zona maximă din teren până la care temperaturile pot atinge valori maimici sau egale cu 0oC. Adâncimea maximă de îngheţ este standardizată în STAS6054-77 şi ea variază între 60 şi 110 cm pe teritoriul României.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Zonarea după adâncimea maximă de îngheţ (adâncimi în cm)
Tendinţă de umflare – împiedecatăde suprafaţa construcţiilor → presiunide umflare → plasarea fundaţiilorconstrucţiilor la adâncimi de fundaremai mari decât adâncimile maximede îngheţ
Drumuri, aeroporturi – nu se potrespecta adâncimile minime defundare – presiuni de umflare >presiunie transmise → fisuri aleîmbrăcăminţii la îngheţ şi degradăriimportante la dezgheţ, în specialunde vehicolele frânează (curbe şistaţii)
Lucrări de săpături sprijinite – potapărea presiuni suplimentare dinîngheţ, ce nu dispar în perioadadezgheţului (scad rezistenţelepământului şi creşte împingerea pesprijinire)
Stabilitatea taluzurilor în roci fisurateeste alterată prin îngheţul apei cepătrunde în fisuri – efect de pană(despicare)Geotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Legea lui Darcy – deplasarea apei în pământ
unde reprezintădiferenţa de sucţiuni,exprimate în cm coloană deapă, între punctele 1-2, indusede diferenţa de temperatură
viteza de migrare a apei este datăde produsul celor doi termeni(coeficientul de permeabilitateşi suma algebrică agradienţilor ce determinămişcarea), valoarea maximăse obţine pentru valorile lormedii.
v k i= ⋅ ⇒
1 2 1 21 21 2
1 2 1 2
v 1t tz h hk k
z z− −−
−− −
∆ ± ∆ ∆ = ⋅ = ⋅ ± ∆ ∆
1221 ttt hhh −=∆−
21−∆t
Ca urmare, pământurile, în funcţie de intensitateafenomenelor determinate de procesul de îngheţ –dezgheţ se clasică în pământuri insensibile,sensibile şi foarte sensibile la îngheţ
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Criterii granulometrice declasificare a gelevităţii
complementar, coeficientul deumflare la îngheţ Cu - raportul,exprimat în procente, între sporulde înălţime a probei supusăîngheţului la un moment dat, Δhi,în mm şi adâncimea depătrundere a îngheţului la acelaşimoment, zi, în mm puţin sensibile (Cu ≤ 4%); de sensibilitate mijlocie
(4%<Cu< 8%); foarte sensibile (Cu ≥ 8%).
un criteriu empiric, cu totulcalitativ, exprimat deCasagrande, apreciazăgelivitatea pământurilor, dupăcum o probă de pământ luatăîntre degete se sfărâmă (pământgeliv) sau rămâne intactă(pământ negeliv)
Grupa Descrierea pământului Calitate
F1
pământ amestecat cu pietriş conţinând între 3 şi 20%particule cu dimensiuni mai mici de 0,02 mm
Foarte puţin geliv
F2nisip conţinând între 3 şi 15% elemente inferioaredimensiunii de 0,002 mm
Puţin geliv
F3
pământ amestecat cu pietriş conţinând peste 20%particule cu diametrul mai mic de 0,02 mm; nisipprăfos conţinând mai mult de 15% elemente cudimensiuni mai mici de 0,002 mm;
argile având un indice de plasticitate mai mare ca12%;
argile stratificate omogene.
Relativ geliv
F4
a) praf şi praf nisipos;b) nisip fin, prăfos, conţinând mai mult de 15%
particule mai mici de 0,002 mm;c) argile puţin plastice având un indice de
plasticitate mai mic de 12%;d) argile stratificate cu caracter heterogen.
GelivGeotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Convenţional se consideră următoarea influenţă a apei subterane asupra desfăşurării procesului de îngheţ – dezgheţ:
neglijabilă, dacă adâncimea acesteia este de trei ori mai mare decât adâncimea de îngheţ;
medie, pentru adâncimi de 1,5-3 ori adâncimea de îngheţ; favorabile, dacă nivelul apei subterane este deasupra adâncimii de îngheţ; foarte favorabile, dacă apa bălteşte în gropile de împrumut, în şanţurile
înfundate de la marginea platformei sau la piciorul taluzului.
Gradul de sensibilitate la îngheţ a pământurilor
Coeficientul de umflare după îngheţ
Insensibile sub 2 peste 0,75Sensibile 2...8 0,50...0,75Foarte sensibile peste 8 sub 0,50
Clasa de sensibilitate la îngheţ a pământului (oC∙zile)1/2
Insensibil ≤ 0,05Puţin sensibil ≤ 0,20
Cu sensibilitate mijlocie ≤ 0,40Foarte sensibil ≤ 0,80
Foarte geliv > 0,80
Gradul de sensibilitate la îngheţ a pământurilor după coeficientul de umflare la îngheţ (STAS 1709-90)
Clasa de sensibilitate la îngheţ a pământurilor după L.C.P.C
(%)uC cI
/h I∆( ) ( )o nr.zileI C= ⋅
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
În acest sens se defineşte o adâncime critică ( ) a nivelului apei subterane(N.A.S.), ca fiind adâncimea la care se află apa subterană de la care regimul deumiditate pentru zona (0 < ) este dictat, prin fenomenul de sucţiune, decătre acesta.
Adâncimea critică este dependentă de tipul pământului astfel:→pentru pământurile P1, P2 şi P3;
→ pentru pământurile P4, P5 (argilă nisipoasă);→ pentru pământurile P5, mai puţin argila nisipoasă.
Eliminarea sau reducerea efectelor îngheţului asupra construcţiilor se poate faceprin:
înlocuirea totală sau parţială a pământurilor gelive din zona de variaţie atemperaturii în teren, cu pământuri insensibile (nisipuri, pietrişuri etc.);
plasarea în teren a unor elemente hidroizolante (straturi asfaltice, de bentonităsau folii din materiale plastice);
micşorarea migraţiei apei datorită termoosmozei sau capilarităţii, spre zoneleîngheţate din suprafaţă, prin coborârea nivelului apei subterane;
plasarea unor straturi termoizolante (nisip, pietriş, vată de sticlă, materialeplastice expandate) sub pavaje sau pardoselile depozitelor frigorifice, în scopulmicşorării variaţiilor de temperatură în terenurile gelive;
utilizarea unor materiale insensibile şi totodată uşoare la realizareaterasamentelor cu polistiren expandat, beton celular autoclavizat, cenuşă determocentrală, sol-ciment cu spumă de aer, etc.
crhcrh h≤
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Noţiuni de hidrogeologiestudiul, din punct de vedere geologic, al proceselor
de infiltrare şi acumulare a apei superficiale înteren şi, respectiv, importanţa şi poziţiarezervelor astfel constituite
Proprietatea pământurilor, conferită deporozitatea lor, de a permite circulaţia apei prinpori este denumită permeabilitate sauhidroconductivitate.
Porozitatea – definiţie, interpretare Porozitate interstiţială Porozitate de fisuraţie Porozitate carstică
Ca urmare, se disting roci: permeabile (nisipuri, pietrişuri, etc.); semipermeabile (nisipuri argiloase şi fine,
prăfoase, etc.); impermeabile (argile, calcare compacte şi alte
roci nefisurate).
P -precipitaţii; A –acumulare / înmagazinare; B - circulaţie laterală;
E-D – evapo - transpiraţia vegetaţiei şi a terenului; C-ascensiunea capilară
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Existenţa şi succesiunea diferită în spaţiu, capoziţie şi formă a straturilor permeabile şiimpermeabile determină apariţia, prin infiltrareşi acumulare a apelor meteorice în scoarţă, apânzelor acvifere subterane (libere şi captive),cu baza pe straturile impermeabile.
Prin apariţia pânzei acvifere, stratul saupachetul de straturi permeabile este subdivizatîntr-o zonă de aeraţie (ce cuprinde subzona deevaporaţie, subzona intermediară şi subzonacapilară) şi zona de saturaţie în care toţi poriisunt plini cu apă.
Stratul permeabil în care este cantonată pânzade apă subterană poartă numele de stratmagazin
Din cantitatea totală de apă, din precipitaţii,cca. 25% se evaporă în atmosferă, cca. 15%se infiltrează în pământ formând rezervele deapă subterană, cca. 60% se scurge pesuprafaţa pământului sub formă de apă deşiroire şi torente ce alimentează apelecurgătoare.
Din totalul apei subterane se consideră că ceamai mare parte (cca. 80-90%) provine dininfiltraţia precipitaţiilor atmosferice şi maximum10-20% din condensarea vaporilor de apă.
Bilanţul apelor din precipitaţii
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Ansamblul format din apa subterană, stratulpermeabil (rezervorul), stratul impermeabil(fundul rezervorului) şi modul de alimentare cuapă a stratului permeabil constituie aşa numitulsistem acvifer
Limita superioară a apei înmagazinate -suprafaţa apei subterane, iar suprafaţa realăsau fictivă la nivelul căreia presiunea apei esteegală cu presiunea atmosferică este denumităsuprafaţă piezometrică a apei → apă liberă –apă captivă
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Apa subterană iese la suprafaţă – izvoare, lacontactul dintre straturile permeabile şiimpermeabile (iar suprafaţa apei este convexă,dirijată spre zona de emergenţă): de deversare (de aluviune), unde apa se
deplasează sub nivelul sursei; de debordare (preaplin), unde volumul de apă,
depăşind capacitatea stratului magazin debordeazăspre exterior
Captarea apelor subterane pentru utilizareulterioară
Abateri locale ale suprafeţei piezometrice a apeilibere de la suprafaţa orizontală – factori
Factori ce influenţează volumul şi nivelul apelorsubterane: Invariabili în timp: natura geologică, inegalitatea
reliefului, vegetaţia Variabili în timp: precipitaţiile atmosferice, drenajele,
irigaţiile
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Studiul apei subterane Pentru a obţine informaţii privind apasubterană se poate realiza o reţea depuţuri piezometre (hidraulice, electricesau pneumatice)
Se citeşte nivelul piezometric, setrasează curbe de egal nivelpiezometric – hidroizopieze →hărţi laeapei subterane → gradient hidraulic→ interpretare
singrhil
α∗ = =
αα'liniapemasurataABlungimeaizopiezecurbelortaechidistan
. =≈lhigr
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Elemente de hidraulică subterană
Hidraulica subterană – studiul legilor de mişcare a apei în condiţii naturale şi modificate deprezenţa construcţiilor
În hidraulica subterană sunt două probleme de rezolvat: determinarea spectrului hidrodinamic (ansamblul liniilor de curent şi a echipotenţialelor)
pentru a se putea calcula debitele de infiltraţie şi presiunile exercitate de apă asupralucrărilor;
determinarea gradienţilor hidraulici critici pentru a se evita fenomenele de antrenarehidrodinamică (sufozie).
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
după variaţia în timp: - mişcări permanente; - mişcări nepermanente.după variaţia în spaţiu: - mişcări tridimensionale; - mişcări uniforme; sau - mişcări bidimensionale; - mişcări neuniforme; - mişcări unidimensionale.după condiţiile de contur: - mişcări laminare; - mişcări cu suprafaţă liberă.după criteriul fizic: - mişcări sub presiune; - mişcări turbulente.
Parametrii ce carcaterizeazămişcarea unei particule deapă:
tz
ty
tx
zyx∂
∂=∂
∂=∂
∂= v;v;v
( )tcbapp ,,,=
( ) ( ) ( )tcbazztcbayytcbaxx ,,,;,,,;,,, ===
( )( )
( )( )
=
=
=
=
tzyxpp
tzyx
tzyx
tzyx
zz
yy
xx
,,,
,,,vv
,,,vv
,,,vv
Tipuri de mişcări ale apei în pământ
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Ecuaţia de continuitate
1 2(intrare) (ieşire)V V=
dxdydtdzz
dxdzdtdyy
dydzdtdxx
V zz
yy
xx
⋅
∂
∂++
⋅
∂
∂++
⋅
∂
∂+=
2vv
2
vv
2vv1
2
vv vv v v2 2 2
yx zx y z
dx dy dzV dzdydt dxdzdt dxdydtx y z
∂ ∂ ∂ = − ⋅ + − ⋅ + − ⋅ ∂ ∂ ∂
0z
vy
vx
v zyx =∂∂
+∂
∂+
∂∂
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Legea lui Bernoulli
Gradientul hidraulic – vector ataşat punctului M
2v2 w
lucrul mecanicenergia cinetica energia specifica particulei potentiala
u G hzg Gγ
⋅+ + =
. .saugr gri gradH i H= − = −∇
w
uzHγ
+=
.sau grH H Hi i j kx y z
∂ ∂ ∂= − ⋅ + ⋅ + ⋅ ∂ ∂ ∂
. . .; ;gr x gr y gr zH H Hi i ix y z
∂ ∂ ∂= − = − = −∂ ∂ ∂
r dx i dy j dz k= ⋅ + ⋅ + ⋅
. . cos(0)gr gri r i r dH⋅ = ⋅ ⋅ = −
. /gri dH dl= −
gradientul hidraulic reprezintă pierderea de sarcină raportată la lungime
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Legea lui Darcy
În anul 1854, în curtea spitalului din Dijon, Darcy a studiat curgerea sub presiune a apei într-ocanalizare verticală de 35 cm diametru şi 2,50 m înălţime, umplută cu nisip.
Prin măsurarea pierderilor de sarcină (dH) la cele două capete ale conductei şi a debitului defiltraţie (dq), corespunzător regimului permanent de curgere, Darcy a ajuns la următorulrezultat, formulat în anul 1865: “debitul pe unitatea de suprafaţă este proporţional cupierderea de sarcină şi invers proporţional cu înălţimea conductei”
.v grk i= ⋅
.
.
.
v
v
v
x xy xz gr xx
y yx y yz gr y
z zx zy z gr z
k k k i
k k k i
k k k i
= ⋅
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Curgere paralele cu suprafaţa de stratificaţie – curgere perpendiculară pe suprafaţa de stratificaţie
∑
∑ ⋅= n
i
n
ii
h
z
zkk
1
1
1 2 3v
31 2
1 2 3
z z zk zz zk k k
+ +=
+ +
Observaţiile curente arată că, pentru stratificaţiile reale, raportul dintre coeficientul de permeabilitate pe direcţia orizontală şi respectiv verticală, este de ordinul a 10- 20
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Factorii de care depinde coeficientul de permeabilitate
compoziţia granulometrică a pământului; forma granulelor şi mărimea lor; compoziţia petrografică; structura şi textura pământurilor; starea fizică a pământului; gradul lui de saturaţie.
Tipul pământului k [cm/s]
Descrierea
calitativă
Pietriş curat 1 mare
Nisip mare curat
1-10-2 medie
Nisip mediu10-2-
5·10-3medie
Nisip fin5·10-2-
10-3medie la
mică
Nisip prăfos2·10-3-
10-4mică
Nisip fin (Un=2-5)
6·10-3-10-4
slabă
Nisip de dune
0,1-0,3 mare
Loess10-3-10-4 medie
Praf5·10-4-1-
-5mică
Argilă < 10-6 mică
Tipul de rocă k [m/s]Calcite (0,01-1)·10-
7*
Gresii (0,1-1)·10-9*
Granite intacte (0,1-1)·10-9*
Granite degradate (0,1-1)·10-5*
Granite (în situ) (0,1-1)·10-4*
Şisturi fisurate (1-3)·10-4
Tipul pământului kt [cm/s]Pietriş, bolovăniş 10-10-1
Nisip, nisip cu pietriş 10-1-10-3
Nisip fin; prăfos; praf argilos, loess 10-3-10-7
Argilă nisipoasă, prăfoasă, praf argilos 10-5-10-8
Argilă, argilă grasă 10-7-10-13
c) valori orientative după STAS 1913/6-76
b) roci tari sau stâncoase
a) roci moi sau pământuri
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Domeniul de valabilitate a Legii lui Darcy
Determinarea gradientului iniţial
Presiunea de consolidare a probei
(daN/cm2)Umiditatea
finală a probei
(%)
Valori
de la la Coeficientul de permeabilitate k1 (cm/s)
Gradientul hidraulic iniţial
0 2 32,5 1,05 ∙ 10-8 152 3 31,0 0,85 ∙ 10-8 202 5 27,7 0,65 ∙ 10-8 275 6 27,0 0,40 ∙ 10-8 31
0i
În lucrările curente este necesar, de regulă, indicarea coeficientului de permeabilitate pentru un gradient hidraulic dat şi prinurmare este bine ca odată cu furnizarea, de către laborator, a valorilor coeficienţilor de permeabilitate să se indice şigradienţii hidraulici la care s-au făcut determinările.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Ecuaţia lui Laplace. Spectrul hidrodinamic ecuaţia mişcării apei subterane este descrisă de ecuaţia lui Laplace care se obţine prin
asocierea ecuaţiei de continuitate (V1=V2 ) cu legea lui Darcy.
0vvv=
∂
∂+
∂
∂+
∂
∂
z
zyx
yx { } [ ] { }.v
v v
v
x
gr y
z
k i
= ⋅ ⇒
.
.
.
0 0
0 0
0 0
gr x
gr y
gr z
ik
k i
k i
⋅
=
02
2
2
2
2
2
=∂∂
+∂∂
+∂∂
yH
yH
xH
02
2
2
2
=∂∂
+∂∂
yH
xH
0=∆Hsau
Condiţii de contur pentru două tipuri de lucrări
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
introducând noţiunea de potenţial alvitezelor definit prin funcţia=+k·H(x, z), ale cărei derivate parţiale deordinul doi sunt
( )zx,Φ
2
2
2
2
xHk
x ∂∂⋅=
∂Φ∂
2
2
2
2
zHk
z ∂∂⋅=
∂Φ∂
∂
Φ∂−=∂
Η∂⋅−=
∂
Φ∂−=∂
Η∂⋅−=
zzk
xxk
y
x
v
v
( ) ( ) ( )zFzxHkzx 1,, +⋅+=Φ
( ) ( ) ( )xFzxHkzx 2,, +⋅+=Φşi cum x, z sunt variabile independente ⇒F1(z)= F2(x).
Funcţia reprezintă variaţia sarcinii hidraulice în teren iar ecuaţia (x, z)= constant, descrie unset de curbe în lungul cărora potenţialul este constant şi prin urmare curbele se numescechipotenţiale. Instalând tuburi piezometrice în lungul unei linii echipotenţiale apa se va ridica laaceeaşi înălţime, la acelaşi nivel piezometric. Particulele de apă se deplasează perpendicular pe liniileechipotenţiale.
),( zxΦ
Introducând o nouă funcţie, funcţia de curent Ψ(x, z) definită astfel încât relaţia dintre Ψ(x, z) şicomponentele vitezei în direcţiile x şi z să fie:
xz
v=∂
Ψ∂z
xv=
∂
Ψ∂−
( )zx,Ψ ( )0=∆Ψ=∆ΦCa urmare funcţia verifică ecuaţia lui Laplace şi deci cele două funcţii sunt armonice
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Cazul pământuriloranizotrope
Ca urmare, familiile de curbe reprezentând direcţia mişcării particulelor de apă, respectiv liniilede curent şi reprezentând echipotenţialele, sunt ortogonale în orice punct al domeniului de infiltraţieomogen şi izotrop. Într-un sistem de coordonate locale , unde vectorul viteză este dirijat după axa P x1 scriindprima relaţie Cauchy - Riemann se obţine expresia măsurii vectorului din punctul P
( ), .x z constΨ =
( )11, zxP( )[ ]., constzx =Φ
Spectrul hidrodinamic sub un baraj
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Determinarea experimentală a coeficientului de permeabilitate a) Determinarea permeabilităţii în laborator Determinarea permeabilităţii în laborator se face conform metodologiilor prezentate în STAS 1913/6-76,
STAS 1913/8-82, prin:• Metoda permeametrului cu gradient constant cu sau fără sucţiune;• Metoda permeametrului cu gradient variabil;• Încercarea de compresiune-consolidare, în edometru (STAS 8942/1-89)
⋅⋅=
2
1log3,2hh
TLkt
TV Lk
T A h⋅=
⋅ ⋅
( )v v 100
1wc ak
eγ⋅ ⋅
= ⋅+
b) Determinarea permeabilităţii prin încercări insitu
Determinarea coeficientului de permeabilitate insitu se face prin:• măsurarea vitezei de curgere cu ajutorultrasorilor;• turnări experimentale de apă (Bolîrev –Nestaroy);• metoda sferelor de infiltraţie;• metoda Lafrane;• metoda permeametrului (cu vacuum sau Brillant);• turnări şi pompări în foraje.
Turnările şi pompările experimentale de apă înforaje sau puţuri furnizează cele mai veridice date aleparametrilor hidrogeologici ai unui strat acvifer.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
12
1
2
0
ln
2 zzxx
hqk
−⋅
⋅⋅=
π
ln
2
Rq rk
h H hπ= ⋅
⋅ ⋅ −
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu