DETERMII{ARaA F FloFtR.tETAruon DINAMIcE el-e pAmANruLUl FoLosrND METoDEGEOFIZICE

Analiza vibratiilor fundafilor qi a problemelor de inginerie geotehnicl seismici in construclii civilenecesiti determinareil proirriet[1ilor dinamice ale pdmdntului folosind metcde geofizice. Analizadinamicd strucf,rald a sutr,rastructurilor necesitd, de asemenea crnoa$terea rdspunsului dinamic alcomplexului teren-stru(:tura!, care, la r6ndul sbt se bazeazd pe proprietdlile dhanlce ale pdmAntului.Vibraliiie me-ginilor, ev:ninentele seismice sunt exemple de tipuri de intrdri dinamice ce pot fi supuseingineriei sisiemelor.Metodele geofizice s:u rt fo rosite pentru determinarea proprietdlilor dinamice ale terenului de fundare.

Metodeie d: teren r:a;"e irriiuc senlnificativ eforturi fi deforrnalii ne-liniare qi ne-elastice includ:refraclia ;i leileclia se rsrnir:6, starea de echilibru la vibratii, down-hole, cross-ho\e, analiza spectralda undelor, gr. CPT seisrnic l;.a.

INTRODUCERE

Rdspulsul lSmAntulu: la sarcini ciclice este controlat in principal de proprietdlile mecanice alepdmAntului. Existi nrai ::nulte, tipuri de probleme de inginerie geotehnici asociate cu sarcinadinamic5, unele exernple, incJtud: propagarea undelor, vibralii de magini, incdrcarea seismici,lichefierea, incdrcarta ciclicd tranzitorie,etc. Proprietdli mecanice asociate cu incdrcarea dinamiclsunt viteza undelor d: fo:decare (VJ, modulul de forfecare (G), raportul de amortizare (D), Licoeficientul lui Foisson (v). Demrmirea uzuald pentru acest tip de proprietdli este "proprietdniledinamice ale pEm6ntuiui", chiar dacE acestea sunt, de asemenea, folosite in multe probleme de tipnon-dinanii,:. Froble,n,ele de inginerie reglementate de efectele propagdrii uldelor induc un nivelscdzut de defor:na n:ii in n:,asa pdmAntului. Pe de al+A pwte, atunci cAnd pdmAnturile surt supuse la oincdrcare dinamicb czre lroate provoca o problemf, de stabilitate, atunci, sunt induse deforma! iimari,

Alegerea mctodei dr: lncercare adecvate uttlizaid pentru problemele de inginerie necesit6 o anahzitatent6 qi r ii4elegere cu.:rrivire la nivelul asociat de deformalii. Existi o varietate de metode delaborator gi de teren c;:'e !j.n corrt de deformaJiile mici sau mari ale terenului.

La niveluriie intenrr;diare rrle deformaliilor (-i0-2 Vo) acest rdspuns incepe sI devind non-liniar. Iadeformairii rna::i (-10-r pis'h la 19lo) conportamenhrl d.inamic al pdmdnturilor rirndne ne-liniar gi vorincepe si ap;ard iefotrrla, ,i: penaalente (plastice) ajungdndu-se in cele din lmli 1a o stare instabild.Pentru valori irrefl;e

incercarea se suprapun() cu deformaliile. Bucla de histerezis rezuhztd din incdrcdrile ciclice ale unuipimdnt tipic poate fi dr:scrisf, prin confunrl buclei in sine sau prin doi parametri care descriu forma sageneralS. Aceqti pareLrrLetri sunt inclinarea qi suflarea buclei de histerezis, modulul de forfecare girespectiv arnortizarca, irigura 1 este un indicator cate atatd simplificat, schematic, o buclh de inciicareciclicd simetlici si paramet:ii sdi corespunzdtori.

Fig. I CurL a histere,ris ce defineqte secantq ;i tangenta modulului de forfecare

DacA amplinrdinea dcf{)mi:'riilor este variabilS, vor rezulta curbe histerezis de diferite dimensiuni, 9ilocul geome',nic al punctel,rr corespunzAtoare acestor tipuri de bucle se nume$te infrquritoare (sauschelet). Daci deforrneLlia r;reqte modulul secant de forfecare va scddea. Prin urmare, in cazul in caresunt folosite incerciri geol.izice modulul de forfecare maxim este oblinut la deformalii de forfecaremici. Un alt mod de il iepfl:,zent1 aceastd reducere a modulului de forfecare cu deformalia ciclicd esteprin intermediul curbr:i de reducere a modulului. Curba de reducere a modulului normalizeaza modululde forfecare (G) cu pri'zire lia modulul de forfecare maxim (Gmax) $i este denumit in mod obignuit caraport de varialie al rno,lululr.ri. Figura 2 prezinlA o schemd a comportamentului ciclic tipicpdm6nturilor. Pdmdntul igi pierde din rigiditate odatS cu oe$terea deformaliilor qi capacitatea sa de aprelua sarcini dinamic: scade. Acest lucru se datoreazd energiei disipate in p5ment prin frecare,caldurii sau randamentului plastic. Deformalia de forfecare 1a axtortizarc este invers proporlionald cureducerea modulului.Amortizarea este adese a exorimati prin raportul de amortizare (D), care este definit ca coeficientul deamortizare impArlit Ll coel icieniul de artofiizarea criticd. Aoest lucru poate fi oblinut din bucla dehysterisis prin impdrlir,:a ariei buclei in triunghiuri definite de modulul secant gi deformalia maximd(energia disipati intr-rin ciclu de energie de virf in timpul unui ciclu). Raportul de amoriizarereprezintd capacitatezt r:nui material de a disipa presiunea dinamicd sau de a atenua efectul asupra

sistemului. liebuie rernalcirt faptul cI mulli factori contribuie la rigiditatea pSm6nturilor in timpulinc[rcdrii ciclice, curn ar fi,, pia.sticitatea, densitatea, efortul principal efectiv, gradul de consolidare,numirul de cicluri qi poroi:itatea.Cu toate ace:\lea, penl:nr cornpodamentul dinamic la deformal ii mici in incerclrile geofrzic4 modulul

de forfe cane, ?n acel constant G qi este de obicei folosit ca un parumetru elastic.

l.il

t-Tpc

\ tTnu

L*g T

Fig.2 Curba efort - deformalie cu varialia modulului de forfecare Si a modulului de reducereaa curbei

Coml)ortamentul eft:rt deformalie al pdmdnturilor incircate ciclic este complex.Precizia, acuratelea :ii simrlitat,:a depind de mai muili factori qi au fost propuse mai multe combinalii.

Pentru metodele geot-'iz;ice ;are induc deformalii mici (

orizontal, Si 1ld) Unde dz suprafald controlate definite de frecvenle.

Impactul venical gi e:,rp,lozi:,le de mici adAncime sunt foarte eficiente in crearea de unde P. I-oviturileorizontale cu barosul ciue fi:losesc un element din lemn orizontal in contact cu pimdnhrl sunt indicatela generarea undelor S, cate produc o miqcare de particule perpendiculard pe direclia de propagare aundei.

Condiliile existenllei apei subterane trebuie sd fie iuate in considerare pentru interpretarea corecta atestelor seisntice geofizice. Undele P at o vitezd de aproximativ 1500 m / sec $i in prezenla depozitelorsatuate moi de pdmlint unla va pdstra in continuare aceeagi vitezl., chiar dacl viteza nu este indicativde rigiditate al schel,:t:lui pimlintului. Prin urmare, se obignuieqte sa se utilizeze undele S, care suntpropagate de scheletul pdnrAntu.iui gi nu de fluid. Un alt aspect ce se ia in considerare este legat decondiliile de eforc anizc,troF e care ar putea face ca viiezele m5surate ale undelor de forfecare sd variezecu direclia de propag ue a r.mdei gi migcarea particulelor. (Roesler, 1979; Stokoe, et aI., 1985 and Yanand Byme, 1991).

PARAMETTTII NECESAIIJ A F'I M{SURAfiTt

Viteza undei de forfe,can:: (V,) este cel mai des utilizat parametru mlswat utilizat tn geofizicastratufilor superficiale per:rtru caracterizarea pdm6nturilor. Acesta este folosit pentru calcululurmdtorilor paranetri irr domeniul elastic ai pdmAntului.ModuIuI de forfecart: (G) t:ste un parametru calculat pe baza Vs folosind o relalie simplS elastici defomra G'"* : P . Vt'. Densitalea este adesea estimatd sau mAsurat.d pe probe prelevate din terenuldin apropiere sau foiosind c creialii. Coreialii avansate pentru estimarea valoarii modulului deforfecare dinamici sunt disponibile pe baza incercerii de penetrare standard, Lirnirele Atterberg(indicile de plasticitato) si c

interactiunii teren-strd!)turli. infiuenleazi, de asemenea, amortizarca sistemului. Utilitatea acestuiparameftu se bazeazd i,e cirpacitatea sistemului de a absorbi enetgia dinamici gi modul in care acest

lucru va afecta durata gi mo,lurile de vibraiie.

Coeficientul lui Poissorr (v) este un parametru frmdamental care este dificil de mdswat gi de obicei esteestimat prin calcule irrginer,,:sti. 0 sugestie pentru gama de valori pentru coeficientul lui Poisson pentrupdm6nturi este de 0.2-0.5, ','alorile mai pulin frecvente pot fi mai mici de 0,1 pentru depozite de loess.

Acst coeficjenr poatr: :ii ca lculat [v = E(2G-1)] avind 1a bazd determin5ri de laborator in care G 9i Esunt obtinute din incercarea de torsiune gi respectiv vibralii longitudinale.

ABORDARI GEOTEHNIC E PENTRU DETERMINAREA PROPRIETA N ILOR DINAMICE ALE

PAMANTUI{ILOR

Metodele geofizice sunt folosite de mai mulli ani de ingineri pentru pamenturi 9i aplicalii la firndalie.

Geofizicanu numai cI ofer,i mijloace pentru determinarea propriedlilor pdmdnturilor, sedimentelor giaflorimentelor de roci dar este de asemenea folositi pentru a determina proprietSlile dinamice alepdmfinturilor, in spe

O modalitate de a gerrera o sursi bogatd de energie forfecare este urmdtoarea. Aceastd metodd constildin dispunerea unei sc6adrui pe p6mint gi izbitoarea cu un ciocan, dupi cAntirirea acestuia. Acest lucruva genera o suprafald de tractiune pur6, qi unde de comprimare P gi urde de forfecare cu douApolaritati; verticaie (uride !:lV) 9i orizontale (urde SH) vor fi generate din surs6. Undele SH se vorpropaga intr-o direclii: perpr:ndiculard pe axa sursei. Dezavantaje majore ale testului refracliei seismicedin punct de vedere f]e,ltehnic srrnt incapacitatea de a detecta sffaturi cu vitezd redusd amplasate intrestraturile cu vilezd m.are dr,, deplasare a undelor gi faptul ci incercarea catacteizeazd doar o parte amaterialului ?ntr-un strat grc's de pdmdnt.

Parametrii dinamici ai odmrintului rezuitali din datele mdsurate intr-o incercare seismici prin refraclieqi in cele mai muite incerciri gerfizice utiiizate in ingineria geotehnicd seismic6 sunt, presupundnd unmediu elastic, modul ile elasticitate, E, qi modulul de forfecare, G. Acegti parametri sunt calculalipornind de la viteza undelor de compresiune (V") gi a undelor de forfecare (V.).Tehnica Cross-HoleTehnica cross-hole esle una dintre cele mai bune metode utilizate pentru determinarea varialia cuadAncimea a vitezei unclei do forfecare la deformalii scdzute. in aceastd determinare, o sursd de energieseismicd (in principal rmde S) este generate in sau la partea de jos a unui foraj gi se mdsoard timpulpentru ca unda sI parcurgii disbnna pdnd la un alt foraj prin stratul de p6mAnt. Funclie de distanladintre foraje $i timpul r.eceriar undei pentru parcwgerea distanlei, se calcuieaza viteza undei seismice.Ambeie tipuri de unde P qi S pot fi utilizate in acest test (Woods, 1978, 1994). Sunt necesare cel pufindoui foraje un':l penln. imruls rpi unul sau mai multe pentru receptoare a$a cum se aratA in figura 4 .Pentru succesul unei c.eterrnindri cross-hole, existd mai multe cerinle: (1) Deqi un minimum doudsonde este suficient per1tru a efectua testul, este bine sd se execute trei sau mai multe foraje pentru aimbundtdfi performar:.{ele nretodei. (2) Sursa de energie trebuie sd fie bogatd in energie de forfecare(unde S) qi siracd i:n eneigie rle compresiune (unde P), astfel incAt sosirea undelor S sd poati fidetectati cu ugurin!5. (3) Geoibnii sau receptorii din foraje trebuie si aibi rdspuns in frecvenlicorespunzdtoare gi siL lie c'rientali in direclia de migcare a particulelor. Geofonii trebuie sd fie, deasemenea, in contact (,u piiman.tul, fie direct, in cazul pdmAnturilor coezive, sau indirect, in cazulpamanturilor grarruia.:e. in cele din urmd, cuplajul dintre traductoarele geofon qi perelii verticali artrebui s5 {re realizal)i cu izolatori speciai concepu}i. (4) MAsurarea timpului parours de undele deforfecare trebuie mA:;unt r:u precizie folosind tehnici directe sau indirecte. De cele mai multe ori,mdsurarea tiinpului se reali:rreazd. direct cu osciloscoape cu canal dublu sau cu osciloscoape digitale.

Oscilc.s,:op

{,'ln,,l

I

-

---]I

Traductor impuls

---------*--u--

tr'16rgtcri'i

Flg.4 - Testul sesmic Cross-Fiole

Tehnicile Down-hole g:i up'hole

Tehnicile Llp-hole gi dor,vn-hole, sunt o alternativd mai economicb la tehnica cross-hole, fiind

necesar nurnai un foraj. in tehnica down-hole, sursa de impuls de energie este generatd de lasuprafata terenului idngd plrrtea de sus a forajului, in care unul sau mai mutrte geofoane suntcobordte la adancirni p;estal:i1iie, intrucAt, iat in testul up-hole, undele sunt generate la adancirni

diferite in fc,raj gi receptoirrele sunt situate de-a lungul suprafelei terenului. Figura 5, prezintdschematic incercdrile u1l-hol.e gi rJown-hole. Este inregistrat tirnpul de deplasare al fascicolului de

unde (S gi P) intre fiscare geofcrn gi sursd. tnregistrarea timpul de deplasare este apoi raportatdfald de adAncime ca in r:azvi dete:rmindrii de refraclie seismici. Aceste rczultate sunt apoi folosite

pentru a Cete:rmina uirdeie rle ccrfilpresiune maxim[ gi vitezele undelor de forfecare i Vc ,n* triVsru" pentru toate straturitre iSW-A-T A, L972; Woods , 1994; Gazetas, L991).

Proprietalils dinamir:e ale'r:6mfrntului, E Ii/sau G vor fi calculate cu relaliile (1) l-l i {2). DacSambele Vc ai Vs sunt mfsirrate., coeficientul lui Foisson al parndntului (v) poate fi

Incercarea scisrnici clcwii-iiole, pcate fi fotrosita pentru straturi la care vttsza redttsS. aundelor po2;te i'i deteci ata;:htat dacd" acestea sunt situate intre straturile de rnare vitezdaundelor d,acli spagiere,a gec ioniclr este suficient de mic5. Sursa de unde S utiiizata inrcfraclia seis,mic[ poare fi utilizatd, pentru incercdrile seismice down-hole. Func{ie deaddncimea siratunicr d,: cdrn2nt investigate, sursa a undelor seismice va varia de la sursegenerate cu mdna la utiliz zrea Ce echiparnente mecanice mari. in plus, in incercareaseismicd up-hole gi dcr',.n-hrrie, clificultatea de a prelua prima sosire a undelor de forfecare

de la undele rie comp:'e,iiunt: este rezolvatl, prin inversarea polaritAlii sursei generatoare demodele de unde. Xnve;rs;areii sen:;uiui energiei de lovire permite ca undele de flcrfecare s5fie inregisirale in sens inr.e rs in timp ce modeiul undelor de compresiune este ?n esen!6,neschirnbat. Ln acest rn{rd, r.rndele de forfecare se disting de undele de compresiune.

ffi

FiE. ii-Schsnra (a) Testul Up-l-{ole gi (b) Testul Down Hole

Analiza sgreerr"al6 a arndeEc,r de supraf,alS {SASW):Scopul testuiui SASV/ este de a stabili o evaluare detaliatd a vrtezei undelcr de forfecare pe un

profil de lucru Ce ia si.ipraf-at.a scluiui. Metoda presupune folosirea unei serii de tablouri succesivesursS-receptcr petlim a ,:::dsi;ra piopagarea ui:rdelor R.ayieigh pe o gamd largdde lungimi de und[.Un impact 'v,ei'rica] se apiic6 ,Je la suprafbta terenului generatoare tranzitcrli de unde R,Rayleigh"

Doud sau r,rai rnulte r:ceprcrare sunt piasate la suprafa!6,\a distante cunoscute care mcnitortzeazd

trecerea acestor i:nde iS[oiioe, et. &\., 1994; Gazetas, 1991). Figura 7 prezi.nr[ o schemd deconfigurare a acestei i*cerc 6ri. I{eceptoare sau traductoare de vibralii produc sernnale care sunt

digitalizate ryi iru'egisr.r:Lte cle sdt.re un analizor de semnal dinamic, gi de ftecare dxa semnalulinregistrat este transformat in d,tmeniul de frecvenfd folosind un algoritm pentru transformataFourier rapidi.Calculele Rv $i Ra:;unt ei'ectuirte pentru fiecare frecvenldaplicat5",iar rezultatele grafice suntsub fonna unei curbe de disp,ersie. Curba de dispersie este caracteristicd sau"semnitura"amplasamenruiui. Curk,a dr: disgrersie teoreticd este comparatd cu curba experimentalS mdsuratd

pe teren. Profilul asum;lt es;te apoi modificat gi procesul se repetd plnd cdnd o similitudine este

rcalizatdintre curbele de dil;persie teoretice si experimentale.

l.-\4 tlator

Sursa de *nergie

I

*lriR

I

It:Ft )

Fig. 6 -Testul de suprafala1'-S ^'tr'iR{ k"

R e*epton

F:!9.,i' Anializa sprectrald a testului de suprafa{d

Loggrng suspendat FS:Loggingui si;spendat F'S e:';te un instrument recent dezvoltat pentru mdsurarea profilelor vitezeiundelor seismice. O sursa sr:ismici gi doud receptoare sunt introduse printr-o sondd intr-un foraj.Undele de compresiunr: (P,r gi cle forfecare (S) sunt generate de o sursd seisrnicd care implicdutilizarea unui ciocan. rlioe:anul produce un val de presiune in fluidul din foraj. Aceste unde depresiune sunt transformate in undele seismice (P $i S), pe peretele forajului. The 'waves travel ina radial direction fronr thr, borehole wall. Receiverul conline dou5. tipuri de geofoni, verticalipentru a inregistra undr:le I' gi unul orizontal pentru inregistrareaundelor S.

) Receptori i Geofoni

Figur,z Incercarea cu Loggingul suspendat PS

Incercarea de penetra.re crr eon seismicd (SCFT):

SCPT a fbst C,ezvaltlfiir rer;ent (Campanella and Robertson 1984). incercarea ccmbind tehnicadownhole seismicd cr in,::ercarea standard de penetrare cu con. Este adaptat6 o sursd de undeseismice sau ",,1n i:ecept{)r p{:: ccn, apoi este folositi o procedurd similard cu cea unnald in cazulincercdrii seismice in f':ra.j . Le siuprafata, este indus[ o for![ de forfecare in tirnp ce penetrareaeste intrerupti. tn sr:opurl de a compara intensitatea sernnalelor care sosesc la receptor laad6ncimi ciiferite? esi(: iitili;tatd c, sursd capa1rld, sd genereze semnale repetabile. Acest lucru esteasigurat prin ffiilizare;a unui singur ciocan cu inS.lfmea de cf,dere constanta (Carnpanella andDavies, 1994). tru*erca'ea t'picd SCPT este prezentatd in Figura 6. Viteza undelor de forfecare,Vs, so calculr;azL prin i rnpd,:{irea diferentei parcurse intre doui cote la timpui ca diferenla dintrecele dou[ serrnale inreg:istri,.te.

"4IA

rlIIr-rlF--lL-Jrli-lilttr-------

Avantajetre SCFT in cornpi,rafie cu alte cieterminiri convenlionale seismice in-situ, constau invitezd I i, de asernerle:r ?n faptul cd indicl I i propriet{ile statice ale pdm6ntului, cum ar firezistenla (qc) gi ::eeistern!6 la freoare pe manta (f.) precum gi de verificare a stratificalieiterenului de pe arnF'lasanrlnt. .Deformalia indusd in jurul sondei in timpul penetrdrii este odeformalie foarte nlare {ri, prin ur'rnare pot fi oblinutri parametri corespunzdtari pentrudeformalii rnari gi nri,:i. ?n plus, SCPT poate fi considerabil mai pulin costisitoare dec6t altetehnici conve ntiona-le st;isra ice.

truf,iocfin

*=r, =i--rlil\\\\tl

I

I

I

I

R*t*grt*rls*lsnrls

I

i_

Static

tz, Lr

rys={Lz-Lr}{tr-tr }

Fig].9 Penetrarea cu con selsmica

'.\\..\\ \..\\Xf ,-.'tr,Lr

-r- -, A \E \,/ \_-/- . fi -'*-E,/-\

{

t-----

I.t.rl/t

--/r ./,//

,/

il#

Cerinfe de pnoiectare1. Proiecfzerea [a st[r"i linritS.

Cerinf,a principala a Furor:odulrri 7 este proiectareala st[ri iimitd.Pentru mui{i ingineri geoti:hnicieni din Europa, aceasta reprezintd o schimbare majord ?n filosofiade proiectare, care s;e indi:pdrteazd de proiectarea la SLR care implicd un singur factor concentratde sigurantd,

Proiectarea geotehn;rcii trir.difional[, utilizdnd un singur factor de siguran{6, S-o dovedit a fisatisfdcdtoare de-a lr"rrgul rnai rnultor decenii gi s-a acumulat multd experien{a in calculul cu acestemetode. Cu toate aoerttea, utilizarea unui singur factor de siguran{d pentru toate incertitudinileanalizate - clegi convenabil - nu oferd un control adecvat al diferitelor niveluri de incertitudine dindiferitele etape ale cal,:ulului. C) aborC are a incdrcdrilor de proiectare la stdri limitl trebuie privit[mai riguros privind mcdulile p,rsibile de cedare. Acest lucru trebuie sd conducd La nivele mairafionale de fiabilitate penlru intreaga structurd. Factorii parliali din Eurocod 7 au fost alegi pentrua oferi modele simiiare cui cele ob{inute cu ajutorul factorilor de siguran{d unici

- asigurdndu-ne

astfel ci e>:perienfd anterioar[ nu se pierde prin introducerea unei metodologii de proiectare radicaldiferite.Filosofia stdrilor iimiti a f:lst fc,losit[ de mai mulli ani in proiectarea structurilor din otel, beton gilemn.

in cazul in s:are acesle stru';turi conlucrau cu terenul, in trecut, au reprezentat o sursi de dificultalianalitice. Eurocociurile pre:rentd o abordare unitard a tuturor materialeior structurale qi ar trebui sd

conduci lartai putinr: canf'vii gi erori atunci cdnd se analizeazd interacfiunea teren -structur6.

Stdrile iin,ita ar rrebui sd {le verificate prin calcule, mdsuri prescriptive, modeie experimentale giteste de sarcinS, o metoCd de observare, sau o combinafie a acestor abordari Nu orice stare limit[trebuie sE fre verific;rtii ?n mod explicit: cAnd una dintre acestea guverneazd clar, altele pot fi doarverificate .

Com plexitatea proir:c, c5 riiiO cerinld es;enlial5 a trluror:od i/ este obligativitatea evaiudrii riscuiui pentru toate situaliile deproiectare. trdeea esie, c d. a',.unci cAnd este asumat un riso neglijabil, de proiectarc acesta poate fibazat pe experienla p;:oier:tantului $i pe investigaliile geotehnice calitative. in toate celelaltecanui, sunt necesare in ve st i gali i cantitative.

Existd mal nlulte schrtnre ,i',. evaluare a riscurilor care pot fi folosite in conjunctie cu o proiectareconformi cu Eurococi T'.

Categorii pieotehnic:ePentru a ajvta irrginerri gertehnicieni in clasificarea riscuiui, Eurocod 7 introduce trei Categoriigectehnice cu cerin{e cie pn>iectare gi proceduri de proiectare specifice.Categoriiie geote;hnic:e sunl definite intr-o serie de reguli pe aplicare, nu principii, gi, prin urrnare

ar putea fi ur-iLizate mercde ;llterriative de evaiuare a riscului geotehnic.

Exemple: fu,ndatii izsrirrie, ',:'adiere, funda{ii pe piloli; pere{i gi alte structuri de spri.jin ale pam6ntuluicu sau f6rd ap5, exc avvtrli. funda{ii pentru poduri; digurile qi lucrdrile de terasamente; ancorajele inpdmAnt; tun,:lurile in roci ti;ri ne-fisurate fac obiectul unor prevederi speciale .

Exista structuri sau piirfi r.le structurd care nu sunt acoperite de normele de proiectare dinEurccoci 7

Exemple: structuri lb;rte mari sau neobignuite; structuri care irnplica riscuri anormale sauneobignuire sau cu c;onciii:i exceplionaie de teren dificil sau condilii deosebite de inchrcare;structuri in zane cu sei:;i-nicii.ate foarte ridicatd; structuri in zonele de instabilitate aleamplasamentetror mcti've p::ntru care necesitb abordiri specifice.

Cerinleior r1e proiectrire r;i procedura pentru categoria geotehnicd 3, CG3, necesitS studii

suplimen.uare decarece nu este ,;lar imediat ce " alternative qi norme include ". Proiectarea

trebuie sd respecte prrincip iile din Euro cod 7, dar normele de aplicare prevdzute in standarde

nu pot fi si;ficiente singure sd satisfacd aceste principii. Prin urmare pot fi necesare normealternative ($i I sau suplirn,,:ntare).

Nu este n*ce sair sI ;lasifrcdnr toate pdrlile componente ale unui proiect intr-o singur[Categorie geotehnicri. ?nrr..adevdr, multe proiecte vor cuprinde un amestec de elemente din

categoria goorehni cd'r, Cl(i1 gi categoria geotehnicS 2,CGZ (gi, in unele cazuti din categoriageotehnicE, 3, CG3), o,tilt e ste iir"tstrat in figurI.

Structurile eiin categcria g::otehni cd !, CGi pot fi proiectate $i executate de o'nioei in sonditii desiguranfa, deoarece ace stea nu irnpiicd nici caractedstici gi nici circumstan{e neobignuite.

t*"

\";a,

-,EI;.

1

.s I

sii

>..= .1q:..*{'

= f.

* E,a

lt *

"-:($"u i;

a*F$

u

.' i: ':

,f

'-: f.

i-i

E

Lucrdrile din categoria geoi:ehnicd 2, CGz necesitd o proiectare atentd,.Proiectarea structurilor, din categoria geotehnicd 3, CG3 necesitd o g6ndire atentd. datoritd naturiilor exceplionale; cuvintelt,: cheie sunt "mari sau neobignuite", "anormal sau extrem de dificil","incdrcare seismicd foarte mare*, "instabilitate probabild", etcAmploarea gi domeniul dt: aplicare al investigaliilor geotehnice trebuie s[ reflecte Categoriageotehnic[, astfel crtlr] su nt rezumate in tabelul de mai jos. Deoarece condiliile de teren potinfluenla categoria aieasb pentru structuri sau pentru par{i ale acesteia, lucru care ar trebui sd fiestabilit incd de la incegrutui studiuiui geotehnic (probabil printr-un studiu preliminar de birou sau peteren ).

CG Rist:: Investigalii geotehnice necesareNeg:lijabil In limite ncrmale ( verificbri adesea bazate pe

experienla locala )Deo:'ebit Se aplicd dispoziliile din SR EN 1991-2

Exce:pfional Suma de investigafii, cel pulin aceleaqi ca 9ipentru proiectele din categoria geotehnic62.Circumstanlele care se intAlnesc intr-un proiectdin categoria geotehnicd 3 pot necesitainvestiga{ii suplimentare gi incercdri avansate.

Stlri limitiCAnd se proie cteazd c stri.rcturti geotehnicS, inginerul trebuie sd identifice stdriie limita posibile,

precum 9i starea limitir de :,,ervic;iu, care sunt susceptibile de a afecta structura. Starile limitd ultirne

sunt acelea care vor concluce la cedarea terenului sau a structurii; stateie limita de exploatarenormal5 este cea care are ca rczultat un nivel inacceptabil de deforma{ii, vibrafii, zgomot sau dedebite cie apd.

Eurocod 7 identificii r:inci stdri limita ultime pentru care sunt furnizate diferite seturi Ce factori

parfiali: iup:s1ea sau c;efbr;narea excesivd a terenului (GEO) qi cedarea interned sau deformareaexcesivd a iirructurii (STR ); pierderea echilibrului static (EQU), pierderea echilibrului datoritddeformdri ercesive (LI,PL). qi pierderea echilibrului datoritd ridicarii hidraulice gi eroziunii (HYD)Urmdtoar-ele stdri linlira uir.ime trebuie s5 fie verificate pentru toate structurile geotehnice: pierderea

stabilitAtii generale (:, p4;n6ntrilui gi / sau asociat cu structura); cedlri combinate in teren qistructurd; gi ced5rile structr.iraie cauzate de migcarile excesive ale p[mAntului.Urmdtoarele stdri iinrir.6 de: explo atarc ar trebui si fie verificate pentru toate structurile geotehnice:

tasdri excessive, aiur,e,:dri :ie teren excesive gi vibralii inacceptabile.

3.4 Acfiuni gi situa{li de Froiec,tare3.4.L Srtua-tEi de pr"cilecar'g

Situaliile de proie ciare au rn rc,l esenliai in selectarea acliunilor, in aiegerea factorilor parliali

siguranl5 gi a pr*prit:tirtilol rnat*:rialelor pentru a fi incluse in calculele de proiectare. Situaliileproiectare sunt urrrrdtc;irele :

de

de

i'ai;elul rezumd situatiile de proiectare definite in EN 1990.S ituatia dt:proiectare

Conciiliireale

Intervalul de Probabilitatea Exempletimp*

P'ersistentr: Norn:ale - PEC Folositdpermanent

Tranzitorii Temporare

Consolid are.a, umflat'etr, flr.lajul, aiunecf,rile Ce teren, cutremurele pot irnpune acfiuni suoiimentaresemnificative pe piloli gi aire fundalii de ad6ncime. Atunci cAnd se analizeazd aceste efecte, cea mairea situatie 6;cate imp'lila v:llori :;uperioare pentru rezisten!agi lsau rigiditateapamdntului.

De exemplu, evaluar,=a sup,:ricard a valoriior rezistenlei pdmAntului poate fi importantd atunci c6ndse stabilegtc capac|:a,ea lrortantd a unui pilot datoratd frecarii negative. in aceast[ situatiecapacitatea portantd zr p,iioti.rlui este mai micd.

Distincgia intne acgiun ile l'avorabile gi nefavorabile

Eurocoduril: fac o disrinclie impcrtant6 intre ac{iuni favorabile gi defavorabile, eare se reflectd invalorile factoniior par'li ali d,: siguranla aplica{i pentru fiecare tip de acfiune.

Din pdcate, distinclia ,'ntre acfitrnile favorabile gi nefavorabile nu este intotdeauna atAt de simpla.Ludnd in considerare urn dtoarea distribu{ie de incdrc[ri datoratd presiunii apei subterane careaclioneazf asupra unui zid ;Ie sprijin dupd direc{iile verticald qi orizontaiS Uv gi Uh.

impingere orizontalS I lh e::;te ne:favorabilS pentru capacitatea portantd, alunecatre, gi rdsturndrii, iat

for.ta de trac{iune ve$tcal* UV este favorabild pentru capacitatea portantd dar nefavorabiia pentrualunecare gi rlsturnvr?. D:rr este ilogic sd se trateze o acliune atil favorabil c6t gi nefavorabil inaceeagi calcul

- cun] pc&tt;: componenta orizontald a presiunii apei freatice fi llatate diferit fata de

componenta sa verticai a?

Eurosod 7 se referd la ace:'istd F,roblemi in aeea ce a devenit cunoscut sub nurneie de " principiulsingurei s&l.'se " (de;i ?n rt:aiitate aceasta este doar o not6 la o norma de aptricare):

Acliunile pert?xaneitte l,iefa'rcrabile (sau destabilizatoere) Si Javorabile (sau stabilizc{toare) pot fi, tnunele siiucttii corcsidercte c,:r provenind dintr-o singurd sursd. fn astfel de cazuri, poate fi aplicat unsingurfactGi. jlz?'tirsl Ci sig;trant,i le surna acestor acliuni sau la suma efectele lor.

Inr,r ]']97-] #2.4"2(9itr JAceastd r"lct;i per:mitc r:a L h $i Uv gi sa fte traiate in acelagi rnod

-

fie arnbele nefavorabile sau

ambele favorabiie. funr:fie

Yiltii.r! ;liani:

Exantple de acJiunifaa our abile J i n efaa or altileAceastS not[ permite ca Uh $i Uv gi s[fte tratate in acelagi mod

-

fie ambelenefavorabile sau ambele favorabil, in

funcfie de starea de prc,iect:rre mai oneroasi.

Frincipiul srngurei-suLrse &r:] uh efect profund asupra rezultatului unor situalii de proiectare foartefrecvenie. lle interzice:, de asernenea,ulilizarea de greutdli volumice submersate in calculele deproiectare: p,rin ?nloc'ri:ea frreut5.tii W brutb gi tracliunea apei Uv din Figurd de greutatea scufundat5W' = 'W - U*,, aLegerca r;e fa,:e irnplicit prin a trata atdt greutatea cAt gi fo(a din ap5 ca favorabild saunefavorabiiS.

Ar trebui sd fie luald in caicul subpresiunea apei ?

In concordanli cu Eurocod 7 , pentru Starea limit6 ultim6:

Valoarea de praiec,tare {a su,,bpresiunit apeil reprezintd vqlaarea cea mai deJavarabi,ld carear putecr apdrea pz ,fura'ic de via{d proiectatd a structurii [EI,{ 1997-i 52.1.6.1(6)P]

intrucAt pen|ru starea limitii de slrviciu:valorile nle proie{:tt7re trebttie sd fie valoril.e cele mai defavorabile care ar putea sd apard inconditii norrnale.

Pentru mul1i ingii'ieri, prrimr,r definilie evocd ideea cd subpresiunea apei subterane reprezint5 "cel maicredibil r6u ", Adicii:;ubpresiuilea apei subterane este cea rnai defavorabild sarcin6 posibild petimpul de viald al str,:cturii. A doua definitie sugereazi condilii rnai pulin severe, de exeinplu, dacd

"+,;*;tJ,i

apar presiuniie cele rnrii neiavorabile din apd,, nu se intdmpld ceva exceplional. Presiunile extremedin apd "pot fi ttatate ca ac:iuni accidentale".

in multe ca:ruri. presiunile din api sunt calculate la un nivel de apa asumat, care ar trebui sd fie,prin urmare. nivelul c;ei maideflrvorabil al apei care arputea apdrea.

Eurocod 7 contintd s[ slun5:valorile de proiectar,? ,t presiunilor pdntant-apd pot

-fi oblinute fie prin aplicarea de factori parliatila presiunea cai^actti'istit'a a apei sau prin aplicarea unei marje de siguranld la nivelulcaracteristit: al cpei.

Proiectareei gi considc:rafi i ccnstnuctive

Durabilitaea

Semnificafie, conditiilo: de rnediu trebuie sd fie evaluate, astfel ca rnaterialele sd fie protejatecorespunzbttsr.

I nr,r 1 997 -l #2.-q ( ] )P I

Considex'ente de prtiie :ttar privitoare ia ccnstrucfie

Se vfi tt'ne sesft,ia 'le diJei"en;ele posibile fntre proprietalile pdmantultti Ei parametrii

geotehnici obfinzt:ti ,lin rczuhatele determindrilor Si cele care reglementeazd comportamentul

structt tritt geotehnic z. IEN "iss7-1 s2.4.3(3)p]

Execu f iaSecliunile 5-9 gi i 1- 12 din EN I 997-1 pu{ine oferd orientdri practice privind execulia, dar se referb?n schimb ia standardt: Euronorm care fumizeazd informa{ii mai detaliate. Daunele cauzate deinghefui fr-rrrdatiilor r:lr,Ldirilor vor fi evitate dacb, pdmdntul nu este sensibil la ?nghe!. ftlnda{ia estesub addnciniea maxiinri Ce inghc! sau ingheful este eliminat prin izalare termic6.

Proiectarea geotehet icIEurococl'uriJe ar.lopftt, peni'ru toafe m(tt'erialele de construclii civile Si de cladiri Si structuri ofilosofie de proiectare corrrun5, bazatd pe utilizarea de stdri iimita separate gi f'actori pa4iali de

siguranlb.

Proiectarea prfim catrcrdAcestea incluC ceie tre i va,:iabil,l de bazd: acliuni (de exemplu, greutatea pimAntului si a rocilor,presiuniie pam*::tuiu i gi a-isei, :;arciniie din trafic, etc), proprietati ale rnaterialului (de exemplu,

densitatea 9i rezistetltre pi:m6nturilor, rocilor gi a altor materiale), gi a dateior geometrice (deexemplu, diinensiuniie funl;.atiei,, adincimi de excavare, exceniricitatea?ncdrcdrii. etc).

Variabiieie ,ie baz6 sun't in:rodurse in modele de caicul, care pot include simplificari. Aceste modelepot fi analitice (de tlxemplu, teoria capacitafii portante), semi-empirice (de exemplu, rnetoda deproiectare a fundatiiicl"pe tr:iloti), sau numerice (de exemplu, analiza cu element finit).Modeleio cler calcul sLn,t utjLizate: pentru a verifica dacd stirile iimita nu sunt depdgite. Pentru stdrilelimita de sr:rviciu, iic:ste modele trebuie sd demonstreze od deplasarile calculate nu depdpescvalorile limita maxinie , care sunt de obicei specifice proiectului.

Pentru si[rile lirnita. -iltirte, trebuie si se demonstreze cd efectele actiunilor nu depigeasc

rezistenlele,J i sponibi I e.Stdrile liniita uitlrate rn':luC deforrmarea excesivd sau ruperea structurii sau pim6ntuiui (starile limitdSTR qi GEC} ) gi pierde:ri d.: ech:libru, ridicare gi ruperi hidraulice (EQU, UPL qi HYD ). Aborddrilede proiectare fumizeaz,t cat,s dacd STR qi oUG sunt verificate.

Proiectarea prin mirsr-ari grrescriptiveMdsurile prr:scriptive: suni o contbinatie de reguii de proiectare conservatoare gi un control strict dqexeculie care, dacd e:;te itdoptat, evita apari\ia unor stbri limita. Regulile Ce proiectare, careutmeazd arJr:sea con.renlii rc;cale, sunt de obicei stabilite de c[tre autoritdlile lacale sau nafionale,prin regien-lent6riie Cin ccnstrurctii. manuale Ce proiectare gi alte asernenea documente. Acestenorrne de proiectare :;u-nt rJi:.te in anexa national[ la SR EN 1 997 -1.

Proiectarea prin rnS.sui i pr,,:scnp'tive poate fi mai adecvatd decAt proiectarea prin calcul, in specialatunci cd"nd existi ";xpenr,-nld cornparabilS", adicd documentate (sau alte inforrna{ii in mod clarstabilite)" ?n coniit,,i de 'ieren similare, care implicd structuri similare - c,are sugereazd unCOmportarfienT geCteltnic Si;nilar. IEN 1ss7-1 51.s.2.2 and2.se)l

3.5.2 Fr*ieetnrea g:,rrn riesareEurocod 7 recuncagte rch-l! tesielcr efectuate pe rnodele de mari dimensiuni gi la scard mici carejustificd prr>ieciarea siruclurilor geotehnice gi conduc la oblinerea de mdsuri prescriptive, sauobservatii. Cu toaie alest(;:a, in afard de efectele testelor, care necesitd timp gi spaliu , cere pot filuate in ccn:;iderare S;R EN 199','-i ofera ?ndrumari foarte putine privind proiectarea incercdrilor.

Proiectarea prin cb:senva! iiintr-un mod silnilar Jrr pl'c iectar:ea prin testare, Eurocod 7 recunoagte rolul metociei observa{ionalein proieciarea gi construcfir,i strulturilor geotehnice, dar oferd prea puline indrumiri despre punerea

in aplicare"

Anumite acliuni trebuie sd fie luate: stabilirea unor limite de comportament, evaluarea gamei decomportarne nt pr:sibil, elaL'orarea unui plan de monitofizare, elaborarea unui plan de intervenlie, qiadoptarea" ?n cazul in care (:romp{lrtarnentul merge dincolo de lirnitele acceptabile.

Supravegh*:rea, rnoni tori:r;area gi intre{inerea {mentenanfa)Eurocod 7 are cerjni.e sFecific;e pentru a asigura calitatea gi siguranla unei structuri:... procesele de can,:;trut:tie ;i de rnanoperd vorfi supravegheate; performanla structurii va-fimonitari::dttd in ti,mitul ;:i dup,d terminarea construcliei, [SiJ structura vc -fr menginutd in modadecv,at.IEN L997-1. 41.i(i)P]

EN 1997-1 c;onsider1 a:east.d cerintd ar trebui sd fie efectuati ", dupd caz".Astfel, irt *zuttl in c;rrr: eot'rstrue;lia nu are nevoie de supraveghere, sau structura nu are nevoie demonitorizai(., gi proiec.iul n ri specifrcd in mod explicit c[ nevoie de ele atunci nu se rcalizeazd.

SupravegEa*:reaSupravegherea conr't6 in a verifica dacd ipotezele de proiectare sunt vatrabile, identificarea

diferenfelor ?ntre condiliile de teren reaie gi cele asumat, gi in a verifica dacd, execufia se efectueazd

conforrn proiectului. Trebr- ie pregd,tit un plan de supraveghere precizdnd iimite acceptabile pentru

orice rczLiltatelor cb;illute gi care indicd tipul , calitatea gi frecvenla supravegherii. Cantitatea gigradul de inspeclie g:, contr,rl gi r.,erificare a condiliilor de teren gi caiitatea execuliei depind toate de

categoria geotehnici. '.CG'r" ?n eare a fost incadratd structura. Dacd este foiositd o metoddalternati.;6 ,Je erualuare a risc'..rlui geotehnice, atunci controlui ar trebui sd analizeze in modcorespun zetx riscuh-ii impl icat.

Monitoriss s'eafufcnitortzarett in"rpiicE nrdsuritori atre deformafiilor terenuiui, ale ac{iunitror, presiunilor de

contact astfr:i ftcindu-se o evaliuare a perf,orman{elor a structurii. Fentru struciurile din categoriageotehnicd',',, o astfel ce er,aluare este sirnpl6, urniSrindu-se doar calitatea lucrbrilcr gi estebazatdin

mare m5suripe insp:ciie. Pentlu structurile de categoria geoteirnicd2, se realizeazda seleclie depuncte pe siructura ?n r:are se realize azd. rndsurdtori. in cele din urmd, pentru categoria geotehnicd 3

de structuri, monitor iz;Lre irnplic6, de asemenea, ofolositd o metodd alt=rliatir,'E de evaluare a riscuiuisd fie selectat in mod corespunzittar pentru riscurile

fazelor de execu{ie. Dacd estegradul de monitorizarc trebuie

anahzd detaliatd a

geotehnic, atunci

implicate

Intrefinerea (rnentenarnta )iintrelinerea unei str:;eturi asigurd siguranla ?n func{ionare, precum gi la indeplinirea cerinfelorspecificaie cle proprie:ttrr Ssrt client. Aceste cerinfe includ identificarea acelor p5r1i ale structurii care

necesitd insl>ecli i periodice.

C ategc'ria geotehnica1I

-Trr s o ectii- sl- --t -. mitatTtlnsoecm-coritroi simpie de verificlre

a calitZilii execuliei

necesitd adeseamdsurdtori aleR5oplieta,!ilorDamantulul saut

.e

verrlrcan alecomportamentul uistructunlor

masuritortsupiimentare.necesare ln tiecareetaod de execu-liesemnificativE

--V-sT-inc area - --I-' L:ET> p ecoriditiilorde arnplas;ament, Veriticareaproprietdtilcrqeotehnice:

rbboltarea deesantioanerdorezentat!ve nentrua determinanroorietdtile deblasi fi carb- rezi stent5qi deformabilitate

reren ioan'lA:lt d,:t;-rminarea'tipuluiEi ioci)

*,; l:ifir BsHHJ'.f,?ld.:scrierea tipului de'te,ren pdmantkocder,lpus ln excava{rr

Verificareaproprietdtilorgeotehnice;ibcoltarea deepantioane

.

reorezentatrveoentru a determinabroprietalile declasificare.rezistentl 3ideformabilitate

-V e.aifi c a r ea - -- P t: E-aztE xpE n e n-I e tapf:i sr.lbterane, arrterioare, a

ii.>cumenteior sau

observatu drrecte. in cazulfoarte afectate pei parcursul

structufiTcr -executlel

p icbelor indirecte

-Verificarea ---T'u se rEelude Flanui de controi trebute sX conl--.,tn6fiecare fazd de executieoa'i.rrrtlalL/,^-L/L,u L-tt/l o:rlisaioriu in

p:ogianul de control

E alr.r'drea - --Sirnpl-elEafitativq 5ipenfi'rma.nireior b,:"zate pe inspeclii(monrrortzatejMeasurarea dep ias6n lorin toate puncteleorevdzute ale slructuriiire fiecare secven{a deexeculre

Measurareadeplasdrilor intodte puncteleprevbzute alestructunr

2. ACTIVITA'|I PFE-TEIiEN2.1 Generalitali

Investigarea terenului trlbuie astfel planificatd incdt sd se dispund de datele gi informaliilegeotehnice relevantr: pentru diferitele faze ale proiectului (in special pentru proiectare qiexecu{ie). Informaliile gr:otehnice trebuie sd fie adaptate riscurilor identificate gi anticipate aleproiectului. Pentru l'azelr: intermediare gi finale ale execuliei, informaliile qi datele trebuie sdfurnizate date care sii prevind riscurile de accidente, intdrzierile qi deteriordrile.

Obiectiverie irivestig;irii ,qeotehnice sunt stabilirea stdrii pdm6nturilor, rocilor gi apei subterane,

determinarea proprie:tdfiltr fizico-mecanice ale pdmdnturilor qi rocilor gi colectarea informa{iilorsuplimenlare lelevar te aliupra amplasamentului.

Colectare,a, inregisi.rarea gi interpretarea informatiilor geotehnice trebuie efectuatd cuprofesionalism. Aceste inforrna{ii trebuie sd includ6, dup[ caz, condiliile de teren, geologia,geomorfcrlogilr, seisrnicir:atea gi hidrologia zonet analizate. Trebuie avute in vedere indicaJiileasupra variabilit6{ii terenr-riui.

Este indir:at cia pe pilrcu'sul investigaliei sd se determine, cdt mai devreme cu putinfd, condifiilede teren care trlot influen{;l aleSlerea categoriei geotehnice.

inainte de elabo :rf:a. plogramului de investigare este indicat ca informaliile gi documenteledisponibile sd fie evaluatt: prirL studii in birou.

Investigarea l.erenului er;te necesar, in mod normal, sd fie efectuatd ?n etape, funclie deprobiemele ririicat{l tr)e pzrrcursul planificdrii, proiectirii qi execu{iei lucrdrii astfel:

- investigarea prelimina-rrir pentru pozilionarea gi proiectarea preliminard a construc{iei;

- investiga{ii pentr,l rlroie:ctare;

- controhLl gi monitcrizari:a .

2.2 StuCir de trirou

Primul pas ?n procesul de investigare a terenului de fundare este evaluarea datelor existente.Fxista un nuniSr de r.;ursq: ajtitiitoare care trebuie folosite in planificarea investigaJiilor subterane.Evaluare;l ace stor informalii proate sd rninimalizeze surprizele pe teren, sd aiute la determinarea

J{

pozitiei foraje'lor i;i adsncimij, acestora gi sd ofere informafii geologice qi istorice pentru a fiincluse ?r, raportul gcotehnic.

Sursele de inicrn^ atrii geologice ;i istorice, utile, legate de amplasamentul unei construc{ii,care trebuie avute il-L rieciere l;r intocmirea studiilor geotehnice, sunt urm6toarele:

' Circetarea allte.rir.)3.rd a" stratifica{iei (datele istorice) de pe amplasamentul constructiei saudin aprropir:rr)3. ac:esteilr;

' Clmport&rr:& iI] l.imp iL constructiilor existente in apropierea amplasamentului qi dateleprivind stnrctuari,, de rezisten{d a acestora, sistemul de fundare, ad6ncimea de fundare(ex: dimensir-tnile cladirilor, tasbri existente, alunecdri de teren, ape din ;iroire, pierderidin instala{ii, lips;i trofrarelor);

. Sudiile de rnt:diu realizate anterior.

' F]anu-rile topogr;.fice ille amplasamentului care indicd pozitrile drumurilor de acces autilitalilor :;i a relr:ielor de conducte purtdtoare de apd;

o H5rlile rdlrriior, fluviilor qi altor ape traversate de poduri, canale de scurgere, etc.,incluz:ind clar.ele Lratorrretrice, in cazul studiilor geotehnice pentru poduri;

. Fotografiik: rLeriene aler zonei, in cazur drumurilor;

. H5r:ti geolcgice, 1a.poal.te, qi publicalii;o H5rlile cu adinci.:nea d,e inghef de pe zonaamplasamentului;| trnfornialiil,: ilespie cutremure, hd4ile de risc seismic ;i alte informalii de acest gen ;

incd din ace,ast5 frtz6 llroiectantul geotehnician trebuie sd devind complet famtliarrzat cuelementere propuse ale proiectului prin studierea planurilor preliminare. Trebuie sd fie binedeterminate pozi{ia ;i dirnensiunile clSdirilor, drumurilor gi rambleelor. Geotehnicianul trebuiesd anahzeze cu Proiect:tn{ii de structurd flexibilitatea structurilor qi sd determine mdrimeaaproximativd a sarri,rilor ce vor fi transmise terenurui.Explorarea arnpla;;amenlului ?ncepe prin identificarea proceselor geologice majore care l-auafectat. Frocesele: geo iogice specifice de depunere a straturilor de pamdnt presupuncaracteristicile topcgrafi(le sau configuralii ale terenului care pot fi identificate

.

O configura{ie a terenulu:i confine pdmdnturi cu propietdfi mecanice asemdndtoare ce se extind inmod tipic nere:gulat i)e zone intinse .Identificarea limprrrie a conf iguraJiei terenului este folositd pentru optimi zarea programul deexplorare a subterarrului Multe dintre pdmdnturile din Romdnia se afla in zone geologice cutipuri de pdmdnturi clifen le, caracteristice pentru zonarespectivd.

3j

Geologia generaid a zotre:i arnplasamentului ne oferd indica{ii cu privire la condi{iile de formare apdmAntului care pot sau r.iu si fie int0lnite in foraje.

Unul dir, obrecti,zeie siudlilor de birou este planificarea recunoaqterii arnplasamentului qipregdtirea unui plan cone:eptual pentru explorarea subterand.

2.2.1 Geologilr gi seisrnic,itatea, zonei amplasamentului

Geologia este qtiin{a cat:e studiazd originea, istoria, structura qi textura pdrndntului. Aceastafurnizeazd baza pt:ntnuL difcren{ierea materialelor care alcdtuiesc scoar{a pdmOntului qiinterprete azd, i storia o6m iintutrui"Hd(ile tc'poglafice. F{a4r.le topografice sunt in general disponibile pentru toate amplasamentele.Hdrfile n: oferd infrtrmtrfii cu privire la topografia generald a zonei amplasamentului inclusivasupra ntodului de dret.Lare ,a, apelor, inclinarea pantelor, existenla terenurilor cu urniditateridrcatb g i accrlsibilitatea generald pentru explorarea terenului.

Folosirea hS4iior ;geoiog lce se realizeaza ?n conjuncJie cu fotografiile zonale, cu ajutorul cdrorase pot icle ntifir:a caracter:stici lgeoiogice u$or de identificat.

Harfile prezintb distiibulia unitalilor geologice de bazd, qi ne oferd o descriere scurtd a fiecdreidepuneri gi tipr de t'oq:d in,:lusi,r mediul de depunere qi v0rsta relativd. Harfile inciud de asemeneao listS de refel'in{e c;re pr>t s5 ne ofere informa}ii cu privire la o zond specificd.

Existd o rela{ie str;insd. dLntre geologie gi inginerie ambele fiind implicate in proiectarea, execuliagi intreiitlerea cortslruc{iilor. Aceastd asociere este valabild in special in cazu\ proiectdrii ;iexecufie,i de autostrhzi. baraje $.a.

inlelegeroa geologie i amplasamentului este o cerin{d fundamentala ?n planificarea gi interpretareastudiilor de teren u terit-,are. trnformalii detaliate despre geologia zonelor din Rorndnia pot fioblinute ,Jin cele rnrri re(.ente hdrfi qi studii. Avdnd in vedere variabilitatea din punct de vederegeologic" ilu e,ste r3corrraadabii sd se aplice universal regulile de proiectare, fdrd a avea ?n vederecauzele detali;rte aie vari:r{iilor geologice. Grosimea qi natura straturilor variazd considerabil, infunc{ie dr: tipr-rl de rccd. 1:,ozi{ia topografica gi istoria geologicS.

Este important dl rnertionat semnifica\ia observa{iilor geologice de teren. O astfel deexperien{d, constnritf pe relalia directd gi empiricd intre geologie qi inginerie, pot fi de nepreluit,in special in situa{iile 1n ca'e observafiile nu pot fi explicate in mod adecvat prin teoriilemecanici". Esle re(:oinanr:labil ca specialiqtii s5 fie conqtienli de pericolul generalizdrilor deoarece

0)r.)

acestea pot f"i invalidal.e de geologie sau de diferenfele in comportamentitl mecanic almaterialelor ciintr- o forn:,aliurLe geologic d datd.

In ingine,rie lmpcrt;rnfa geolcgiei constd in interpretarea formelor de relief; isroria lor, aproceseicr care au ctlndu.s la frrrmarea lor qi stratifica{ia terenului. Studiile de inginerie geologicdajutd la t:vide,nliere;L zol'relor cu versanfi cu potenlial de instabilitate, a zonelor cu pdrndnturicompresibiie r;i a :zonelol' de subsidenfa.

Aplicaree' cunogtiljelor greologice oferd posibilitatea delimitarii tipurilor de materiale din pdmdntqi a zonelor cu prc,bleme poten{iale. in final, diverse metode de prelevare de probe gi ?ncercdrilede teren gi laborator, din mecanica pdm0ntului, furnizeazd datele cantitative necesare pentruincorpora"rea in cri[er iile rle prr:iectare.

Geologia Romdnie:i este complexd ;i divers6. Istoria geologicd include perioade de depunere gieroziuni tilterioare, subsirlenla qi fracturi, prin submersie in mdri cu depunerea ulterioard a mii demetri de rnaterial prentru ;r fornna roci sedimentare.

Toate aceste evertirnentl: au avut loc inainte de inceputul perioadei cuaternare, care a inceputacum &pr^clipativ doua rnilioane de ani. Roca debazd care a fost creatd in timp este ?ngropatd incea mai Lnare pert: sl ac0peritli de depozitele cuaternare.

Principalcie trpuri cie piLm6nturi intAlnite pe teritoriul RomAniei sunt: pdminturile aluvionare,pdmAnturile riedirnentar,: de origine lacustrS, turbele gi pdm0nturile organice, marna gicoluviuniie.

Pim$ntu,rile alulicnarr,: - O,iice material depus de apd este cunoscut sub numele de aluviuni.Vdile rdurilor sunt ntarczrte de depozite de nisipuri qi pietriguri, gi prafuri qi argile, care se afla inzone inundabile ai,: ilcesl,lr r6rlri.

Depozite'le de tera.sr:L sun I similare in compozifie, dar se afld deasupra nivelului curent al apei, peteraseie tle pe laturile .,'bilor aluviale, Terasele aluvionare sunt rdmdqi{e ale fostelor cdmpiiinundabile, care atr)a: ca lidicdri ale luncilor de azi. Acestea pot con{ine nisipuri gi pietriquri saumateriale cu granulafie fi na, sau pot fi marcate prin suprafe{e unde este expusd roca de bazd.

Pim6mtu,rile sedjirrrent:lre die origine lacustrfl Sedimentele lacustre sunt sedimente cugranulafic finir. care au fr:,st ilepozitate in lacuri cu apd dulce.Aceste lacuri pot s;.u nu pot fi inca existente. AcJiunea valurilor in lacuri poartd particulele cugranulafir: finii de ltrirf gi de argila.

! \tdI'

CdnC se a, a:este particule se acumuleazd pe fundul lacului pentru a formaceeace

este cuncscut sub numele- de pimdnt lacustru. Vechi cAmpii lacustre, foarte piate, sunt frecvent

evidenliaie prrn riclicSri topografice.

Turba gi pimdnturile or:ganice -

Turba er;te o varieiate cie cir:bune inferior, o rocd sedimentard de culoare cafenie-inchisd sauneagr6, care s-a fc'rrnat itrin descompunerea lentd qi carbonizarea parlialS a materialului vegetal

acumul at ?n rrr:laqti ni near,,risite,.

Turba se forrieazl atyrrc: c6ntl materialul organic este depozitatintr-un mediu predominant receqi cu defrcit cle oxigen" r\ceste condilii conduc la conservarea materiei din plante, cu frunze qitulpinb si Ce nrulte ori mi'.terialele rd.mase sunt identificabile.

Aceste se dimente {)r:lani{:;e se acoperd cu vegetalie qi apoi umplu complet lacurile pulin adinci.Pdm0nturile organice cc,n{in materie organicd bine descompusd, cu sau fdrd fibre vegetale indiferite sladii de dr:s;omi)unere; de exemplu, "p5m6ntul organic" confine 19 pdni la 30 la sutdmaterii olganice" l'u:ba s o considerd cdprezintd peste 30 la sutd materii organice.

Marna - Prafuriie gi arg;ileie bogate in carbonat, formate prin precipitarea calcitelor pe fundullacurilor sau Lral{ilor surLt cunoscute drept marne. Carbonatul precipitS, in general, direct dinapele sutrterane dar poale fi, de asemenea, depus de carbonatul de fixare al organismelor. LInagegat din carbonat poaie fi numit de asemenea marnd. Datoritd con{inutului de carbonat ridicat,mamele i,or f ierbr: in ar.,id clorhidric diluat, diferenliindu-le de nisipurile fine gri deschis, deasemene;:. f,recvenl intAllite pe fundul mlaqtinilor.

Mama este o rocd sedimr";ntar;L cornpusd din carbonat de calciu qi argil6, in proporfii variabile, de

obicei Ce cr-iloare cenusie'"

Ca structurd, manta estr:: o rocd de tranzilie intre argili ;i calcar, masivd sau stratificati, cutexturd peliticd fin6 gi structu,rd mecanicd sau chimic6. Adesea este microstratificatS. Marnele

sunt alcf,l-uite in pl"olror{ir prac:tic egale din minerale argiloase Ei carbonali la care se adaugd alteminerale autigene, a cdrc,r prezenld in rocd determinS varietdli

Coluviurdle - Fragrnent;: de roci nesortate gi materiale ce intrd in alcdtuirea pdm0ntului, produse

de gravitalie, sunt n,irnitr: coluviale.Terenuriie alunecdtoare, ,Jepo;ritele prdfoase sunt toate depozitele coluviale. Aceste depozite sunt

identificabile ?n teren ca fiind in general eterogene. Prezenla unui astfel de rnaterial, de obicei,

indicd o zond instabilS s -lpusii alunecdrilor de teren, prdbugirilor sau la fluajul de declivitate.Condiliilc valiabile subtr:rane sau bolovanii posibil prezenli pot oferi inforrna{ii ?nqeldtoare inceea ce prlrreq;te condi{iile de teren sau cu privire la tipul de pam0nt qi la adAncimea la care seafl[ roca Ce baz5.

){

La fiecare Pian urbanistic general al unei localitdfi sunt ataqate h6(i cu zone cu risc geotehntc.Aceste hir(i ne oferE lndicalii privitoare la zonele cu probleme potenJiale. Sunt foarte utile hirfilecare pre:ziid stabjli,,atea pantelor qi pozr\ra pdmdnturilor lichefiabile. Sunt disponibile deasemene;L gi har-fiXe: cu r,a iorile acceleraliilor seismice.

Teledeteertia aerosllafialS, Ima.ginile prin satelit pot fi folosite pentru interpretdrile regionale alecaracteris ticilor geol cgi c ;:.

2.2.2 Utilizarea ante'rio ard, a amplasamentului

Fapti;l cd pe un anrplasa, nent au existat anterior alte construc{ii poate afecta abordarea cercetdriiacestuia s;i posibil sincror.iizar.o csrcetarii.Este necosar de;r"itt in specLal dacd amplasamentul prezintd sau nu importanla din punct devedere istoric silu arireologic. Cercetarea pentru acest tip de utilizare anterioard aamplasanrcntului tie:uie fdcutf, inainte de inceperea cercetdrii geotehnice a acestuia.ln timp ce proiecr:a;itul geotehnician nu este responsabil cu realizarea unei cercetdri Cetaliateprivind Xrosibilitate;r de a ?ntAtrni materiale subterane riscante sau arheologice, acesta areresponsabilitatea cle a gt i daca acest tip de cercet[ri au fost fdcute sau nu pentru a comunicaaceastd ilrf'olnralie fiictor ilor rt:sponsabili, gi pentru a ajusta corespunzdtor explorarea geotehnicda amplas;imentului.

Inforrnalii cu prir,ir: la istorlcul amplasamentului pot fi oblinute din diferite surse, inclusivplanuriie anterioare qi e,,'oluliile existente, fotografii aeriene, hd4i topografice vechi, impreundcu hd4i g;eologice gi mernorii. trnforma{ii utile cu privire la posibtla prezen{6 a fundaliilor vechi,abandonate puluri, 1.unel*ri, etc, pot fi extrase dintr-un studiu al istoricului amplasamentului.Pentl u arnpiasame:nr-e pr.: terenuri recuperate prin desecare sau in zone de terasamente careimplica rr:aliz;area de, umplutur"i, este important sd se stabileascd momentul gi intinderea desecdrii

sau lucrdrilor Ce terasan'rente, bazat pe fotografii aeriene sau hd4i topografice vechi, pentru aajuta la e.'valuerrea llrrtbab iiitalii de a continua tasdrile sau la apati{ia de freciri negative pe pilo{i.

Pilo{ii vechi qi radierele ,dsate, in pdmdnt de la demolarea altor construclii pot afecta proiectareaqi execu{la de, noi piloti Este important sd se ia in considerare astfel de probleme la alegereatipului de pilot qi in 1:roie:ctarea fundaliei pe piloli.

Amplasarnentele c)e au ibst ocupate de construclii industriale care implicd substanle care pot

contamina terenul vor n(:cesita teste chimice detaliate pentru a evalua tipul, amploarea qi gradulde contar,rinare existent i n vederea alegerii caracteristicilor betoanelor utilizate in fundalii.

2.3 - Vizitarea ampiasan.ientuiui / Evatruarea preliminard a terenului

26

Este obligatoriu ca s peciiilistul geotehnician sd realizeze o vrzitd de recunoaqtere la amplasamentpentru a identifica caracteristicile topografice qi geologice ale locului gi pentru a devenifamiliarizat cv condi.liile de access qi de lucru. Yizitarea amplasamentului este oportund dupd ceau fost colectate qi e''ralur,rte inlormafiile disponibile despre zona amplasamentului.

Scopul recunoa$terii amlllasamentului este acela de a comfirma informaJiile oblinute in cadrulstudiului de birou gi de ar;emenea pentru a obline informafii aditionale despre acesta. Acest lucruinclude examinare:a conritruc!.iilor existente in apropierea amplasamentului pentru a semnalaproblemele legate Ce exp ioata:ea acestora.Recunoa;;terea amplasanientul,ui permite compararea caracteristicilor de suprafala qi topografiaterenului cu datele qi infcrrma{rlile oblinute din studiul de birou.

Este de asemenea fbarte important sd se localizeze gi sd se studieze aflortrnentele pentru aidentifica alunecbrilr: de teren anterioare sau prdbuqirile care reprezintd un indicator legat destabilitat ea zo ner amplasr,Lmentului.

Studiul asupra vegetatiei oferir indicii despre zonele cu terenuri foarte moi in care trebuie fdcutecercetdri suplimenlal'e.

Evaluare;r preliminar'd a terentrlui qilsau vrzitarea zonei este o bund oportunitate pentru a evalua:

. Planurile proiectului viitoarei construc{ii;

. Condiliile generale ale zoner;

. Inforrna{ii1,: geok.rgice;

. Geomorfolop;ia;

. R.estricfiile d,l ac0es ale echipamentului de forare;

. C,erinlele de conl,rol a traficului in timpul investiga{iilor de teren (in cazul drumurilor gipoduriior);

. Poziliile utiliHtilor sub'terane gi supraterane;

o Folosirea t.erenului din imediata vecindtate a amplasamentului (ex: cl6diri, utilitifi,public/priv at. urb an/rural, dezvolta tl nedezvoltat) ;

. Problemele, de mc,diu;

. Alunecdrile cle telen, aflorimentele qi caracteristicile de erodare;

?/

. Posibiiitate a Ce irrundare;

Direc{ia de c,"lrgel'e a apelor din precipitalii;

' Reperele de i'eferinld gi alte puncte care ajutd la localizarcapoziliei forajeior;

inainte de efectuaret. recr.inoagterii amplasamentului trebuie sd existe deja un plan de explo rarc alterenuiui de pre anrplasarnentul viitoarei construcfii. Revizuirea datelor existente trebuie fdcut6?nainte d; recunoil$:eret: amprlsssmentului pentru a stabili ce trebuie cdutat pe amplasament.RecunoaSterea tert:nului ar trcbui de asemenea fdcutd av0nd la dispozilie planurile preliminareale viitoarei c,onstru;tii" Odali cu planurile preliminare trebuie verificate pe teren;i sec{iuniletransversiale. Sec{ir"inile tiansvr:rsale sunt adesea generate de fotogrametrie gi nu reprezint6 corectsuprafafa existent5 a terenului.

Pietriqui prezent in jurul fuCaliilor podurilor sau clddirilor indica o protrlemd de erodareanterioani gi poate sii aibii impact asupra pozifiei forajelor.

Se va verifica aq:c asui echipamentului de explorare gi se va face o estimare a tipului deechipame nt care estt: cel mai potrivit pentru condiliile de pe amplasament. Dacd este necesardpregdtire;t terenuhii se

', a tine cont de tipul de echipament care este necesar pentru accesul

echipaine ntului de sondar"e.

Se vor hLa ?n contiilerat'e prc,blemele potenliale legate de utilitd{i cum ar fi re{elele electricesupraterane gi subiel'ane. accesui pe teren, proprietafile private pe care este necesar accesul saualte prokrleme. Si: va tine cont de sursele de apd care pot fi folosite in timpul sonddrii. Deasemeneri" in c&ZU,l drur:iurilcr se va {ine cont de necesitalile de control al traficului pentru arealiza programul ,Je explorare: a terenuiui, consider0nd aspectele practice ale planului de sondarepropus ctr privire la impi:.ctul rlsupra publicului. Trebuie avut in vedere echipamentul special deprelevare necosar in spec lal in cazul prelevdrii de probe netulburate.

Se va evidentia exlensia panteior instabile sau caracteristicile de erodare. Pentru pantele instabilesau clr alilneciiri de teren Se v?i analiza lungimea qi laJimea zonei afectate. Se vor evidenfia qi alteindicalii privind inslabitritatea terenului cum ar fi inclinarea copacilor, existenla aflorimentelorsau izvoarelor. Se va. anatiza vegetalia prezentd".

Fotografiitre reprez;intd ?liregistrdri valoroase in etapa de vizitare a amplasamentului. Trebuie sdse realize:ze fr:togi'al1i pr,,ntru toate caracteristiciie zoner amplasamentului prezentate qi pentrupoziliile probabile d* ex1:lorare.

nul_L-

2.4. - Detalii ale strurcturjlor invecinate existente qi a fundafiilor acestora.

Datoritd ,Jensit[1ii nrari ir construc{iilor din zonele urbane, o cunoagtere detaliatd a structurilorexistente qi a lundlr{iilor ircestora, inclusiv in cazul tunelurilor, in interiorul qi dincolo de limiteleamplasanrentului esle importantd, deoarece acestea ar putea reprezenta constrdngeri la execulia

fundatiei propuse.

Detalii prrivirrd tilturile rle fundalii existente qi alcdtuirea lor vor servi drept referinfd pentrualegerea tipului de fiindai.ie cel mai adecvat pentru construclia propus[. in anumite circumstanfe,existd posibilitate;l sd fle necesari re-folosirea unora dintre fundaliile existente pi chiar inintegritatea lor irL edzui in care sunt disponibile proiectele detaliate ale acestora gi dacdcapacitatea portanl.d a acr::stora poate fi confirmatd prin incercdri.

O aten{ir: deosebitii trc'buie acordatd, de asemenea, tunelurilor existente, cavernelor qir ezerv o arel or ingrop ate.

2.5. - Apa subterand

Informa{ii cu privirt: la reginrul apelor subterane sunt necesare pentru proiectarea gi alegereatipului de fundalie gi a rnetodei de execu{ie. Apa sub presiune poate afecta negativ stabilitateapilo{ilor in cazutr pilolil.rr turnali pe loc. intr-un teren in pant6, nu pot exista fluxuri de apf,subteranl semnifi

3. Planificare:& cli'cetflrii terenului de fundare

E.ristd nunleroasi) controverse privitoare la costurile mari ale studiilor geotehnice qi cuprivire la construc{iile clegraclate datoritd informaliilor geotehnice insuficiente, interpretate gregitsau neforrdate rezultirte din cercetarca terenului qi din ?ncercdrile de laborator folosite in proiectarealucrdrilor geotehnice

.

tn, veclerea crestt:rii irnportanlei studiilor geotehnice acest capitol prezintd planficarea qiselectarea lucrdrilor de c:rcet;tre a terenului, incluzdndincercdrile de teren, prelevarea de probe giincercdrile cie laborator cu a.ccentul pe aspectul practic al lucrdrilor. Se prezintd interpretareatezultateior incerciirilor rle teren ;i de laborator necesare pentru proiectarea fundafiitror.

3.L Flarnul de inveritigarfii a l;erenului de fundare pentru proiectare

Specialistul geotr:hnician este responsabil de determinarea numdrului de foraje, deprelevarea Ce probe, de erxisten{a echipamentului necesar pentru recoltarea gi incercarea probelor, qide instrumenl-area t,:reniilui pentru monitorizare. Aceste determindri se fac in funclie de tipul,mdrimea gi comple:x itater:i proiectului construc{iei gi de condiliile geologice anticipate.Investigai'ea terenuliti tre,buie s5 furntzeze o descriere a condi{iilor de teren pentru lucr[rile propusegi sd stabiXeascd o b:r25. 1:,entrli evaluarea parametrilor geotehnici importan{i pentru toate etapele derealizare a lucrdrii.

Scopul prograrnului de cercetare geotehnici este acela de a obline proprietdJile fizice qimecanice ale pdmiinr.ului sau rocilor qi de a defini extinderea in plan, adAncimea gi grosimea fiecdruistrat de Xramlint/roci id,:ntiiir:abil, pe o addncime care poate s6 afecteze proiectarea structurii,existenla umplutul'il,r1, s'u.avzlfiilor, alunecdrilor de teren, sau alte elemente din proiect, funclie demdrimea gi natura eil:melitelor.

Froprietdiile tipicr: gi condiliile ce trebuie evaluate includ permeabilitatea, compresibilitatea,rezistenfa, la forfecare, pi;zi{ia apei subterane, gi prezen{a gi rnagnitudinea presiunilor artez\ene, dacdsunt pre;:enie. tru ce pr iveqte- r1eterminarea proprietS{ilor terenului necesare pentru proiectare,concentrrrroe. gxptror;irii :;i programul de incercdri trebuie fdcute pe unitatea/stratul geologic, iarnumdrul de nidsulStori i:entrur fiecare proprietate pentru fiecare unitate/strat sd prezinte increderepentru pr:prietate;i rldsulat6. {lercetarea geotehnica trebuie sd fie adecvatd pentru a defini pe deplincondi{iile de teren penlru obiestlysle de proiectare gi execulie gi trebuie sa fie ?n concordantd custandarde'le nagionrrtre qi

;r-rropoile.

,)1J

in misura in care sunt relevante, este indicat cainvestiga{iite pe teren in etapa de proiectaresd cuprinCS:

- fc,raje gilsau exca'raJii r'gropi, pu{uri, trangee);- m6suriitori plivinri apa subterund;- incerciiri pe teren,

Exemple de diverse :ipuri de investigalii pe teren sunt [SREN 199j-Z]:- lincercl.ri pt: tere:n (de exemplu incerciri de penetrare staticS cu con CPT, incerc[ri de

penetrare standarcl SPT, penetrdri dinamice cu con, incercdri prin sondarea cu greutali WST,incercbrl presiom,:ti"ice, incercdri dilatometrice, incercdri de incircare cu placa, incercdri cuscizometrui qi incercdri c.e permeabilitate);

- prelev;?.re& de: eqantioane pentru descrierea pdmOnturilor qi rocilor qi efectuarea de incercdridc labitrator;

- rndsuriitori ale ap,:i subterane pentru a determina nivelul acesteia sau profilul presiunii apeidin pori si iluctuz.qiile acestora;

- investigalii greofi:zice (de exemplu profile seismice, radar geologic GPR. mdsurltori alerezisti',zit5{ii r:lectrice qi inregistriri de tip down hole, etc );

- ?ncercf,ri la srcari. mare, de exemplu pentru determinarea capacitdlii portante sau incercdrief'ectu:rte dire:ct ar: upra unor elemente prototip, ca de exemplu ancorajele.Tipul, pozlli;r, dimensiunea gi ad0ncimea sondajelor gi incercdrilor de teren qi laborator

depind dr: natura rli mdrimea proiectului, de gradul de complexitate gi natura criticd a condiliilorsubterane . in gener:rl. e:;te justificabil sa cheltuim bani in plus pe explorari gi testarile aferenteprecurn gi pe ingirLe;'iea ileote;hnicd atdt timp cdt se pot realiza economii suficiente pentru costurilede reaiizi$e a proiec,"ului. Trebuie sd ludm in considerare costul redus al unui foraj raportat la costulfunda!iei.

TI'ebuie avut in vedet'e c6t de sensibild este structura rambleului la varialia condiliilorsubterane c0nd planificar.n cercetarea geotehnicd. Rambleurile pot sd tolereze ?n general o tasare decdliva centimetri, 'in tim1l ce c) construclie poate sd limiteze tasdrile la mai pulin de un centimetru.Sarcinile ramJrleut'ilsrr sunt reparttzate pe o suprafa!f, mare in timp ce sarcinile din structuri pot ficoncentrzrte.

De asernenea trebuie a'rut i.t vedere gradul de risc pe care ar putea s5-1 prezinte condi{iilenecunoscute aie pa"rrAntu lui pentru proiectare.

Cerin{eie specifice de ex plorare identificate trebuie sa fie folosite doar ca un prim pas in estimareanumdrului de foraje peni.ru un anumit proiect, deoarece distan{a dintre foraje va depinde de tipulproiectuhii qi Ce nrerliul lleologic. Chiar qi cele mai bune gi detaliate programe de explorare nu potidentifica condilii pi'obie:niatir:e importante ale terenului dacd aceste condi{ii ',,er\azd mult. Scopul

'\Lr-l .

programtilui rJe etplorat'e, es,te totuqi, acela de a reduce riscul acestor probleme la un rninimacceptabil.

Forajele sunt in rnoC tipric m'Ljloace primare folosite pentru a obline informafiile necesare desprestratifica{ia terenulut gi l.ientru recoltarea de probe pentru determindri de laborator. Totugi, trebuieluate in considerare gi alte mijloace de ob{inere a datelor referitoare la stratificalia terenului pentrua oferi o imag;ine t:omplt:td as,rpra condiliilor de fundare gi pentru a ajuta la reducerea costurilor deexplorare.

Trebuie ide,ntificzrte, ca parte din procesul de planificare a cercetdrii geotehnice, proprietdfilep[mdntului ne'cesare pent-ru proiectare precum $i cum pot fi folosite aceste proprietSli cel mai bine.De exemolu, dacd srrnt 1;rezente pimAnturi coezive moi trebuie sI se obfini un num6r adecvat deprobe neiulburate p3n6t realtzarea determinbrilor de laborator in vederea oblinerii rezistenlei laforfecare precurn pi pet:,tru incercarea de consolidare pentru a defini rezisten{a la forfecare gipropriethliie de (:ornpr(:sibilitate necesare, {indnd cont de variabilitatea poten{ial6 a acestorproprietbi.i in i:iecare unitrtte geologicS.

Tr"ebuie avut in v,:dere gradul acceptabil de tulburare al probei precum qi abilitatea specificide prelevare gi re{ine,re a pdm6rnturilor netulburate necesare.Tehnicilt: de prel3\are rle probe tulburate, selectate pentru a obline probe reprezentative pentruclasificar: qi cerrLclerizi::re, \/or depinde de dimensiunea praticulelor mai mari anticipate. Deexemplu, preievarr:a SPlf nu rlste in general potrivitd pentru pdmdnturile care con{in un procentajmare de lrietris de la m,ldiu la grosier. Dacd pdm0ntul cupietrig este la suprafaJd, este posibil sIoblinern probe ma; r,:pre':ental-ive prin recoltare directi din gan! sau groapd.Planificat"ea instruni:ntdrii de teren este de asemenea determinantd pentru dezvoltarea unui programde explorare cornplel al terenuiui.

M[surarea presiunii apei din pori funclie de amplasament, tipul conului piezometric, extinderea peamplasanrent gi c

Atunci clind se ale,g poz i{iile 1:unctelor de investigare, este indicat sd se {ind seama- de urmdtoareleaspecte:

- punctele de invr:stigare este indicat sd se dispund in aga fel incdt sd poatd fi recunoscutdstratificalia pe arnpla:;ament;

- punctele cle inve stigi,rre pentru o clidire sau o lucrare este indicat sd fie amplasate in punctecritice prin raport crt forma, comportarea lucrdrii qi distribuJia aqteptatd a incdrcdrilor (deexemplu la colgurile r;upral'efei de fundare);

- pentru structuri liniar:, punctele de investigare este necesar sd fie dispuse la distanJe adecvate inraporl. cu axa htngitu',linalb a lucrdrii, linAnd seama de lalimea totald a lucrbrii, cum ar ft amprrzaunui lambleu sali a uilui Ce:bleu;

- pentnr structuri pe silu in apropiere de un versant sau un taluz (inclusiv excavalii) punctele deinvesiiigare este lleceiltar sd fie de asemenea dispuse in ampriza de teren a lucrdrii, astfel incdt sdse poatd e'valutt stabi, itatea, taluzului sau excavafiei. Cdnd se prevede instalarea de ancoraje, estenecesar sd se {in6 se;rma in mod special de eforturile induse in zona de Eansfer de incdrcare aacesiora;

- este irdicat ca punctcle de investigare sd fie dispuse astfel incOt sd nu prezinte vreun risc pentrulucrare" pentru ltrcrarile de execufie sau pentru vecindtSfi (de exemplu ca Llrmare a modificdrilorpe cale le pot tr)rovoca in condi{iile de teren qi de ap6 subterand);

- este irrrdiceit ca aria lurlt6 in considerare pentru investigafiile de proiectare sd fie extinsi p0nd la oCistarr{a dlncclo de c,are sr: agteaptS sE nu se producd nici o influen{d dbundtcare asupra zoneiinvecinate;

- pentrti punctele de rit6surare piezometrice, este necesar s5 se considere posibilitatea utilizdriiechipamentului instalat in cursul investigdrii terenului pentru o monitonzare continud in timpulqi Cugra perioaela de e;recu{ie a lucrdrilor.

Atunci c'nci condi;iile de, terert sunt relativ uniforrne sau terenul este recunoscut ca avdnd proprietdlide rezistt:n!6 gi ri;girtritat,:: cor(lspunzdtoare, punctele de investigare pot fi dispi-rse la distan{e maimari, reducdndu-se nurflirul ra.cestora. Este necesar ca o asemenea op{iune s6 fie justificati prinexperien'ia locala.

ln situatriile in care pe un anunrit amplasament sunt programate mai multe rnetocie de investigare (deexempiu penetrdri statistice cu con CPT qi preleviri cu piston) punctele de investigare trebuiedispuse ia o distan[d core spunlrdtoare.in cazutr r:nei combinalil. Ce ;xemplu, de sondare prin penetrare staticd cu con CPT gi foraje, esteindicat ca incercari,e p(;rnetrrlrnetrice sd fie efectuate inainte de foraje. Distan{ele minime estenecesar s;d fie astfe,l alese, ?nc01 fora.jul si nu int0lneascd gaura CPT.Dacd se e,xecutd rnai ?ntAi torajul, este necesar sd se efectueze CPT la o distan{5 pe orizontalb de celpulin 2 m, fa\6 de f oraj .

3Y

Addncim:a de investigale trebuie extinsd la toate straturile care pot afecta lucrarea sau care suntafectate cle execulie. La,liguri, baraje sau excavatii sub nivelul apei subterane, c0nd intervine qi olucrare dt: cobordr,: n nil elului apei, ad0ncimea de investigare trebuie aleasd in funclie de condiliilehidrogeoiogice. Teiiuzurile qi versanlii trebuie explorate p0nd la addncimi situate sub nivelul oricdreisuprafele poten{iale rle al'rnecrre. {}r-${i{-.1l{. i}

3"1"l.a Distanrla dinl.re foraje- Nu existd reguli generale pentru stabilirea distanlei dintre foraje. Distan{a dintre forajepoate sd creascd, in :azui unei stratificalii de origine aluvionard cu straturi cu consistenfd ridicatd(dupa cLun se interpreteazd djn cercetarea preliminard) sau unde este folositd cercetarea geofizicdpentru a rnterpoia:;al ide,ntifica zonele problemd.

- Cercetarea terenu iui se intensificd pentru zonele cu probleme qi pentru structurile ce transmitsarcini mari la" teren pentru arezulta proiecte sigure gi eficiente din punct de vedere al costului.

{Tabelul 3.l. * prezinth indicalii privind determinarea numdrului, addncimii si distanlei dintreforaje.)

Tabelul 3.1 - indrcalii privind determinarea numdrului, addncimii ;i distan{ei dintre foraje

C-* -te"i.it*;i--I

11,-,,L^!^--:^: IAdincimea miniml a forajelor

GeritehnicdI

i

I

D,istanta dintre forajeffia,tf u -l-ls. reat,"eara cel p"ti" un foraJsuperafal5 peltru o construcfie cu lungimea30 m;

Se reahzeazd cel pulin 2 forajepentru ci construc{ie cu lungimea >30 rn;

Se vor '-xecuta foraje suplimentare?n :rone in care se intAlnesc condiliines;igure de teren

tr-"d,!" =t |L;e ,e,il,rearat.j per:tru hecare cel pulin un forajlocaJie a pilonului

Jt

Adf,ncimea minimi

Addncimea explordrii ar trebui sdfie:

- suficient de mare pentru astrdbate terenurile slabe defundare pe toatd grosimea lor (ex:turba, aluviunile organice,pdmdnturile cu granulaJie fini)pAnb in stratul cu rezisten{ecorespunzdtoarc fundirii (ex:pSm0ntul coeziv de consistenlStare) sau pentru a compacta pdndla indesarenecoezive.

pamdnturile

- Cel pulin la o addncime undeefortul in teren datorat sarciniitransmise de fundalie este mai micde 107o din sarcina geologic5.

n pdmdnt, addncimea explordrii artrebui sa se extindd sub adincimeaanticioatd a oilotilor cu minim 6.0

rde* i*. _--tr*l l*i-

(l c ttfJL IIpertrupiL.r!ilopal'te ddin lr-ursingur

Se teazolrelestrfitifiipentrude r"ocZ

ls*spru1.'i I

peltr

FelLtrudisl.an{?ntr e 3din fa!acrstu

Per itruSC VOIzol]a (eie cul

Ramtrleele de iacces pe podulirealizate pestepdm0nturislabe defunda"re.

a9e lfealrafl isi-lniEtal:[af ilnfdcpe1SPI

i

D**"ri, ='i fS-It.i lllll iifila lnre ete u

I

; i0{'m'I

it_I se \iol face forari s

-*

i--- --=-

lui

reahzeazb cel pulin un foraj'u fiecare loca{ie forat[ ailor monolili dac6 pilo{ii nu fac: dintr-un grup, dacd fac parte-un grup este necesard doar un"rr foraj pentru tot grupul.'eahzeazd fordri adilionale in:le ?n care se intAlnescificarfii neuniforme, in sPecialru prilo{ii incastrali intr-un stratrc6.

m, sau cu minirn de doud oridimensiunea maximd a gruPului depilo{i .Toate forajele vor str[batestraturile slabe de fundare (ex:umpluturi neconsolidate, turb6,materialele puternic organice,pdm0nturile moi cu granulalii fine,pamdnturile slabe cu granulaliigrosiere) pentru a ajunge la unstrat cu rezistenlb rnare.

Pentru pilolii incastrafi ?n piatrd, seva pitrunde in aceasta minim 3.0m.

real'rzeazd cel pu{in un forajru fiecare zid de sprijin.ru zidurile mai lungi de 30 m,rn{a dintre foraje va fi cuPrinsi: 30 m qi 60 m alterndnd Poziliilefa{a zidului cu ceie din sPateletuia,

iru ziduri de sprijin cu ancoraje,/or reahza foraje adilionale inl de ancorare cu distanla dintre:uprinsd intre 30 qi 60 m.

Cel pulin la o adAncime undeefortul in teren datorat sarciniitransmise de funCalia zidului estemai mica de 7Ao/o din sarcinageologicd. sau intre 1 Pi de 2 otrindl{imea zidului, care dintreadAncimi este mai mare.

Addncimea de forare ar trebui sdfie suficient de mare Pentru astr,lbate in totalitate pSrntnturilemoi puternic compresibile (ex:turba, ndmolurile organice,pdminturile cu granula{ii foartefine) gi pdn[ se intfflne;te un stratde teren cu o capacitate Portantdmare (ex: p[rndnturile coezivecompacte gi tari, P6m0nturilenecoezive compacte 9i dense, unstrat de piatrd).

rd rambtreele trebuie sd fiezate pe pdm0nturi moi, se vatza c:el pulin un foraj la fiecareibleu pentru a detemina dacdt probleme asociate curiiiiatea gi deformabilitatearbleului"

rnod tipic, fordrile de testarei;te la ramblee sunt cele Propuseitru realiza're la Punctele de,,jin aie podului gi au dublu ro1.

Cel pulin la o adOncime undeefortuX in teren datorat sarciniitransmise de fundalia zidului estemai micd de TAVo din sarcinageologicd. sau intre X 9i de 2 orrindl{imea zidului, care dintreaddncimi este mai ntare sau 3 min stratul de rocd dac6 se int0lneEtela o adOncime mai mic6.

reahzeazb foraje cu o distanlirim6 intre ele Ce aProximatirifa]

\ior face forari suplirrientare ir

Forajele se vor extinde Plnd laad0ncimea de minirn 2 In subnivelul stratului Ce rezisten{ipropus"

ferate

)(,

AlunecdriLe deteren

Surs,eimprumut,cariere

de-cuperl;itra,detr:

legr

ele cu stratificatii neuniforme.

mod tipic, distan{a dintre forajeii cuprinsd intre 60 m (in condiliirgulate de teren) Ei 120 mndilii uniforme) .

_

Forajele se vor reatrrza pdnd inff-un strat rezistent sau pAni la oadAncime egalS cu de doud oriindllimea rambleului.

va realiza un minim de trei forajea lungul unei linii perpendicularelinia de centru a laturii panteitru a efectua o analizd geologicdde stabilitate a secfiunii

rsversale. Numdrul real de forajeinde de extensia problemelorrte dc stabilitate.

cazul alunecdrilor active, se'rzeaz'.d cel pu{in un foraj in:nte si in aval de alunecare.

Forajele se vor extinde pdnd subsuprafafa cu risc de alunecare,pdn6 la un strat rezistent gi stabil,sau pdn[ la o adAncime in careriscul de alunecare este improbabildatoritd geometriei secfiuniitransversale.

inclinometrele foiosite pentru alocahza addncimea unei alunecdriactive trebuie sd fie extinse subbaza alunecdrii.

tanla dintre foraje va fi cuprinsde 30msi60m.

Se va fora pdnd labaza depozituluisau la o addncirne impusd decantitate necesard de materiale.

de

Not6: Se pot :lace rnodifrciri ale criteriilor de mai sus pentru proiecte mari, pentru volume scdzutede trafic (?n cazul d rumr.rrilor'), pentru amplasarnente rurale, func{ie de condi{iile de stratificalie qicomplexitatea geo.loi3ic5.

Dupd ce au fos,t st;,rbiliti: pozitiile forajelor, geotehnicianul coordoneazd marcarea pozifieiacestora pe lereri. in nrod tipic, pozitiile pot fi marcate folosind un GPS sau benzi de pAnzd gi onivel6. Linde exa

Este indicat6 f,rlosire a drept ghid a urm[toarelor valori ale ad0ncimii de investigare zu. (Nivelulde referin{d pentru 2,, estr:; cel rnai cobordt punct al funda{iei structurii sau elementului structural sau

baza excava{iei.),A.tunci cancl sunt specificate mai multe alternative pentru stabilirea lui zu, estenecesar sd se uttltzezle cea care conduce la valoarea cea mai mare.

(Atunci c6ml se ;rntic ipeazd condi{ii geologice nefavorabile, cum ar fi straturi slabe saucompresibile sub urL strat cu portantd ridicatd, este indicat sd se aleag6 intotdeauna addncimi de

investigar;ie mai mari.pentru clddirile inalte qi lucrdrile de construclii ingineregti este indicat sd se utilizeze cea mai mare

dintre urrnitoarele condilii ( f'ig*ra ;1" I ;r):- zz,,> 6rn;- zr > 3,0br.

in care bpeste latura micii a fundaJiei.

pentru fundaliile pe radier gi clddirile cu mai multe elemente de fundare ale cdror efecte in

zr, 2 1,5-b6

in care beeste latura micii a cl5"dirii, ( figure: 3.1 b).

a) funda{ie b) structurd

Flg*r.*z J" ;' -

Clddiri tnalte, proiecte d.e lucrdri de construclii inginereSti (preluatdCin SR El{ 1t97-':-')

La umpLutur.i gi srip[turi, este indicat s[ se indeplineascd cea mai mare dintre urmdtoarele condilii (figur'* i.-:):

W

3,8

T---7',-\Y('-l-----\*/

Z6

a) untplutt.rd

Figur* f'j.;) -

Umpluturi Si excavalii (preluatd din SR EN 1997-2 )

a) Pentru umpluturi::- 0,8h < zu < L,2h

- za > 6min care heste indltim,oa urnpluturii.

b) Penffu s[piittri:' za) 2,Om- za> Q4h

in care heste addncirneir rlXC&valie L

La sffucturi liniare e,ste indicat sd se ia valoarea cea mai mare din urmdtoarele condilii (a se vedeafigura 3.3):

ryryL*JffiI

Za

b) trangeea) drunr

Figrurc -t"l;l

-

Structuri liniare (preluatd din SR EN 1997-2 )

Penfu drumuri gi pir;te d,e aeroport: zu2 2m sub nivelul formaliei propuse.

Pentru trangee gi conducl.,e, valoarea cea mai mare dintre:

- za 2 2m sub nive'lul tdlpii excavatiei;- za > 1,56b.qr'

in care ban este 151.inLea e:rcavatiei.

z .9

c) I)acd, este cantl, se pot folosi recomandbrile de la umpluturi li excavafii.(9) Pentru tuneluri gi excava{ii subterane mici, (a se vedea figura 3.4):

b15(Zs(2,0beo

in care bar,este ldlirnea ex:ava{iei.

Condi{iile privind ap,a subterard descrise la (10) b) sunt de asemenea luate in considerare.

f;'i,tltrtrr J..;t -

T'uneluri Si excavalii subterane (preluatd din SR Elr/ 1997-2 )

Excavalii (iigi"ere :j.:i).

a) Cdnd rrivelurile stLprafi:lei piezometrice gi ale apei subterane sunt sub bazaexcavafiei, este indicatsd se adopte c'o& rr]&i mare valoare din urmdtoarele condilii:

- za > 0,4h

- ze > (r+2,0)min care

/ este figa susfinerii, gi

h este addncirnea rle exci,rvare.

b) CAnd nivelul suprafelei pir:zometrice gi ale apei subterane sunt deasupra bazei excavaliei, esteindicat s5. se adopt; t:ea rnai mare dintre urmitoarele condilii:

- zi. > ( 1,0F[ -r Z{l)m- ze,2 (t+2,(l) m

in care

H este indlJimea ni'relului apr:i subterane deasupra bazei excava{iei;

rar t estr: fiqa susl.inerii.

DacS nu rie int0lneptt: pAnS ia erceste ad0ncimi un sfrat permeabil:

3lr

zu) t+ 5rn

Legendir

1 aper subteraniif:;.rgr.er'c J".:;

-

Excavalii (preluatd din SR EN 1997-2 )

pentru structuri de rrllinere a apei, este indicat ca za sd fie specificat in funclie de nivelul propus al

apei, de condi{iile hiCrog,:olog;ice qi de metoda de execu}ie.Pentru perelii de etatqare ( $'i5lura 3.S):

- za > 2 m sub nivc,lul stratului impermeabil.

IZ1

fll'grur1;r .J.ili -

I'erete de etansare (preluatd din SR EN 1997-2 )

(13) Pentru piloli (a se vc,dea figura B.l), se cer indeplinite trei condi{ii:

- za> 1,0 bg

- za25,0m- z2> 3Dr

in care

De es;te diamelruLl ba'.,"etpi1otu1ui; qi

rl

3, nfi

bs este latura m-icd a dreptunghiului care circumscrie grupul de pilo{i care form eazdfundafia labaza pilotului

fl--s-* ebsdlt,PsqFigur*. 3.7

-

Grupuri de piloti (preruatd din sR EN IggT-2 )

it

| ,,' ,,)tn /'tf

I-Lnt-I{

-/,./t

\t\/'

-ja-\ pro6$|e Usop.Clrds Fafrrms'':

ts

II

.,/i

\:i--- *-)n-

q

I

Figuru.3.,9 :: Adfincinre* incerr:#rilor de leren penttv an*liz*Eie sredx"l itate

in muncaftaldde teren adincimea forajelor este de obicei mai mare pentru c6 sistemul defundare nu este inr:6 statrilit gi costurile penffu a addnci forajul nu sunt semnificative in comparatiecu costul realizdrli unui rrou foraj.

5.{ L

3.2 Confiinutul planului de irrvestigareCon{inutul pleinului de iri vestigare a terenului trebuie sd includb urmdtoarele informa{ii:

. mrmdrul gi poziti::, fora.ielor;

. tipul de echipame:nt pentru forare;

. arlAncimea a;;tept:ltd pe ntru fiecare foraj;o til;ul gi interr, atrul de prelevare a probelor;o proceciurile, neces are dr: incercare in-situ;. cerin{ele de lestaluare a terenului; gi. note cu privire la condilii neobignuite intdlnite pe parcursul realizdrrt forajelor (ex: materiale

cer prezintd risc pr::ntru sdndtate, puluri arteziene').

3.2.1" Fc;zifia, utilitil{ilor:inainte de forare, este necesar ca specialistul geotehnician sd determine pozilia oricdror

utilitdii din zond. {} evaluare [a fa{a locului poate sd determine cu uqurinli pozifia utilitSlilor de lasuprafata terenului. Perrtru unele zone unde este cunoscutd existenla de utilitSli multiple sau incazul in coro po;ritia L,Lilitalilor existente nu poate fi determinatd cu ugurin{d, este necesarlsolicitarea prezenlr:i prcprrietarilor utilitatilor pe amplasament.

Specialisrui geotehnician rtarcheazd pozi\ta propusd pentru forare. Proprietarii de utilitilimarchea zb pozi\tile utilitiililor ce le apar{in . Poz\\ta utilitdtilor subterane poate fi amplasatd cu pandla 900 mm ?n plan itrizc,ntal orizontal fa{a de poz\tria marcatd pe teren. Dacd nu este posibil sd semodifice pozilia frtr;tjuir-ri in;rfara acestei zone, atunci este necesari sdparea manuald a unei gropi

inainte Ce forare grentru identificarea pozitriet exacte a cablurilor sau conductelor. in cazulinstaiatiilor electrice aeriene, pozilia forajului ar trebui sd fie la o distanli de minim 6 m fald deacestea. Dacd acest rucru nu este posibil este necesard scoaterea de sub tensiune a liniilor aerienesau proiejare:i liniei,

3.2.2. Cilile feratrlDacd cerc,tarea r;ubterand sau activit[1ile de teren sunt in apropierea sau ?n dreptul cdii

ferate, esr,e ne3esal s[ se gooriioneze activitatea de teren cu compania de cdi ferate.inainte d1: forare, ;cmpania de cdi ferate este responsabild pentru stabilirea localiei utilitdfllor cdii

ferate dirr zori6. Dac:d fcirarea se face in perimetrul amplasat in apropierea axului cdii ferate, este

necesarb prezr:nla lrui sl,recialist din cadrul companiei de cdi ferate lafa\alocului.

3,2.3. Identificflrrg& Pro belor

Urmatoareie infonn;i{ii ar trebui scrise pe jum[tatea superioari a qtufului sau pc capacul borcanuluicu probe.

341

Amplasarnentul,

Numdrui forajuh-ri.Intervahr ad0ncirnii. sau adAn,:imea probeiTotaiul ioviturilor (in ca;:ul recoltdrii din SPT),Date de i,Jentificare rrobri.

Ldngd capdiul supr:rror al ;tu{uiui cu probe, se va scrie "partea de sus" qi se va desena o sdgeatd carearaIL spr, parlea dr: rius a prob,oi. Pundnd informalii despre probd at0t pe qtu/recipient cAt $i pe

capacul borcanelor'\om.:vita ;onfuziile sau gregelile in laborator atunci cAnd unele borcane rdmanfdrd, capac ?n timpul analizelor.

3.2.4, Tr"anspontul eqantioanLelor de p[mdntFiecare pas ir-r prelevare, extragere, depozitare qi testare introduce diferite grade de tulburare asupra

probei. Frelevarea c:orec:1d, rrietodele de m0nuire gi depozitare sunt esenliale pentru a mintmrzagradui Cr: tulburare al egantioanelor. Specialistul geotehnician trebuie sd cunoascd gradul detulburare introdus in timl.rr-ri diferililor paqi de testare a probelor.Manipuiarea. trans,portul gi depozitarea egantioanelor trebuie sd se facd in conformitate cu EN ISO22415-i

"

Distanlele mn'i Cintre locurile de recoltare qi laborator impun parcurgerea unor drumuri cupietrig sa:r cu denive lari" Probele netulburate nu se vor a$eaz in spatele vehiculetror sau in alte zonein care vor exista f-epiclalii in timpul transportului. $tulurile cu probe vor fi aqezate in timpultransportrrlui pe un rnateiial care amortizeazdvrbra\iile (ex: material spumos, scaunul din spate alvehicuhriui). $tu1urile ', rr fi asezate vertical cu partea de sus a probei orientatd in sus.

Ft'obeie netulbririite nu se pdstreazd in gtufuri perioade mari de timp, chiar daci suntdepozitate corecr iiltr-o carne:rd, cu umiditate constantS. Pe mdsurl ce durata depozrtdrii creqte,;tufurile ruginesc. ,\cesl. lucru poate altera caracteristicile frzice ale pdmintului de l0nga pereteletubuliii g: ii poate niodif ica umiditatea. Pentru extragerea probei din ;tu{ este necesari o presiunemare care pc;&te mlclifi la rezisten{a la forfecare gi compresibilitatea pdmdntului. Ca o regul[general[, probeie riill qtuluri depozitate mai mult de cdteva luni in mod normal nu ar trebui folositepentru ?ncerc:rrea dt: rei:istenld la forfecare gi compresibilitate. Probele care au fost extrase dinqtufuri trebuie ince rcate q:0t mai repede. Nu este permis ca probele extrase sd fie depozitate mai mult

de c6teva ore.

3.2.5, Istentiffiearetr pHm6nl.urilorIdentifica.rea pdmdritului, bazatd pe examinarea egantioanelor prelevate, trebuie efectuati inconforrniiate cu SIf iBN ltSO 14688-1.Indentifir:aiea/ciesc:rierea pdnr0ntului reprezintb numirea precisd qi completd a pdmAnturilorindiviCuale, i.n tinrp ce ciasil'icarea p[m6nturilor inseamnd gruparea pdmAnturilor cu proprietd{i

) ,lY

fizico-mecanice asemdn itoarrl intr-o anumiti categorie pe baza rezultatelor incercdrilor delaborator (ex: numell gnrp[rii, simbolul).Dupd ce probele de liamdnt au fost recoltate primul pas esential este rcalizarca clasificdrii vizuale 9ideterminarea umirlir.dtii in toate egantioanele. A