29
Curs 6: Cocii Gram pozitivi – Genurile Staphylococcus şi Streptococcus.

curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Curs 6: Cocii Gram pozitivi – Genurile

Staphylococcus şi Streptococcus.

Page 2: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Genul Staphylococcus

• Coci Gram-pozitivi• grămezi neregulate (ciorchine)• cresc pe medii uzuale, produc pigment (alb-galben)• familia Micrococcaceae (Staphylococcus, Micrococcus, Sarcina)• Genul Staphylococcus – 20 de specii• Staphylococcus aureus – coagulazo-pozitiv infectii severe• Staphylococcus epidermidis- coagulazo-negativ frecvent infectii

legate de protezele cardio-vasculare, ortopedice, catetere• Staphylococcus saprophyticus- coagulazo-negativ – infectii urinare

Page 3: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Staphylococcus aureus

• Caractere morfologice:- celule sferice, diametru=1μm- in mediul lichid – coci izolati, in perechi, tetrade sau gramezi- Gram pozitivi- genul Micrococcus – asezati in tetrade, genul Sarcina - asezati cate

8 coci

• Caractere de cultura: - aerobi, microaerofili, cresc la 37°C- colonii rotunde 1-2mm “smooth”, lucioase- S. aureus - colonii pigmentate alb-galben- tulbura bulionul, formeaza depozit- pe mediul geloza-sange pot fi hemolitici• – Pigment:• – galben-auriu (Staphylococcus aureus)• – alb (Staphylococcus epidermidis)• – galben-citrin (Staphylococcus saprophyticus)

Page 4: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Caractere biochimice:• fermenteaza glucoza fara producere de gaz• fermentează glucoza, manitolul, lactoza, zaharoza etc. cu producere

de acid• catalazo-pozitivi (diferentiere de streptococi)

• Stafilococi coagulază – pozitivi -Staphylococcus aureus

• coagulaza libera- transforma fibrinogenul din plasma umana/iepure in fibrina cu un activator prezent in plasma(observabila prin contactul culturii cu plasma diluata)

• coagulaza legata=factor de coagulare asociat suprafetei stafilococilor leaga fibrinogenul agregarea bacteriilor

• – Stafilococi coagulază - negativi:

• • Staphylococcus epidermidis

• • Staphylococcus saprophyticus

Page 5: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Actiunea agentilor fizici si chimici

• Rezistă:

• culturi, la frigider – cateva luni;

• puroi uscat – rezista cateva saptamani;

• • relativ rezistenţi la

• – antiseptice/dezinfectante (60’ la alcool 70; 10’ la

• fenol 2%)

• – radiaţii gamma

• – coloranţi – violet de genţiană, fuxina acidă, verde

• malachit etc.

• distruşi in 60 minute la temperatura de

• 60oC

• • sensibili la bacteriofagi, la UV

• • efect bacteriostatic: suc de lămae, măr,

• ananas, caise, piersici, ciocolată, cacao

• Peste 95% rezistenţi la penicilină

• – Rezistent la meticilină (oxacilină)

• – Sensibil la vancomicină, cefalosporine de generatia I si II

Page 6: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Structura antigenica

• Peptidoglicanul- polimer polizaharidic – antigen specific de gen (este distrus de lizozim)

• Acizii teicoici – antigene specifice de specie• Proteina A • prezentă la toate tulpinile de Staphylococcus aureus;• – este imunogenă;• – interacţionează nespecific cu porţiunea Fc a Ig G →• efecte biologice:• • anafilaxie locală şi sistemică la animale• • reacţii urticariene la om• • activarea complementului → generarea de factori chemotactici

• proliferarea limfocitelor B umane etc.• Capsula – inhiba fagocitoza sau poseda “slime” cu rol in aderarea

bacteriilor

Page 7: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Structuri antigenice extracelulare:• • Hemolizine:• – α- hemolizina (α-toxina):• • hemoliză beta!!• • lizează hematiile de iepure• • efect dermonecrotic • spasme ale muşchilor netezi vasculari• – β-hemolizina (sfingomielinaza):• • produsă de 10-20% din stafilococii umani• lizează hematiile de oaie, bou, om, cobai• • citotoxică pentru culturi de celule, leucocite, macrofage

Page 8: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Patogenie• PROCES INFECŢIOS DE TIP• INVAZIV• • Foliculita – infecţia foliculului pilos• • Furuncul – abces in jurul foliculului pilos• `Carbuncul- formarea de focare multiple cu acelasi punct de plecare(foliculii

pilosi)• • Hidrosadenită – infecţia glandei sudoripare• • Panariţiu – infecţie peri- sau subunghială• Mastită• • Infecţii ale plăgilor chirurgicale, muşcate,tăiate• • Angina stafilococică → otite, mastoidite,sinusite etc.• • Infecţii urinare, uretrită, cistită, pielonefrită• • Anexite, infecţii uterine post-abortum

• Bacteriemie, septicemie• – de la nivelul focarului primar• – SCN – infecţia sau colonizarea şunturilor• ventriculare, cateterelor i.v., protezelor articulare• Pneumonie la sugar• • Enterocolita stafilococică postantibioticoterapie

Page 9: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Toxiinfecţia alimentară stafilococică• – Ingestia enterotoxinei termorezistente elaborată in aliment• Sursa:• – om – furuncul, sinusită, rar portaj asimptomatic• – animal – mastită, furunculoză• – alimente: lactate, carne, ouă, peşte• • latenţă 1-2 ore, perioadă de stare 24-72 ore,• refacere 12-24 ore

Page 10: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

impetigo stafilococicinvazia foliculului pilos -abces

furuncul

carbuncul

hidrosadenita panaritiuimpetigo bulos al feţei mastita sindromul pielii opărite

– boalaRitter

Page 11: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Tratament

• Abcese si alte leziuni supurative inchise – tratate chirurgical , tratament antibiotic

• 70-90% tulpini- rezistente la penicilina

• In infectii grave se poate folosi – rifampicina, fluorochinolonele, vancomicina

• S. epidermidis este mai rezistent la antibiotice

• Epidemiologie. Profilaxie

modalitatea de infectare:exogena, endogena

Risc mare de infectie in mediul spitalicesc

• Diagnostic de laborator

-prelevate: puroi, sange, sputa, aspirate traheale, urina, lichid cefalo-rahidian, fecale, tampoane nazale sau perineale pentru decelare purtatori

-examinare microscopica- frotiuri

- Cultivare – geloza sange – colonii tipice 18h/37oC

- Identificare – prin aspectul coloniilor si testul coagulazei

- Testul catalazei –pe colonii necaracteristice (H2O2+ colonii)

Page 12: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

caracter S. aureus S. epidermidis

S. saprophyticus

Culoare colonie

de la alb la galben

alb alb-gri

hemoliza + +- -

coagulaza pozitiva negativa negativa

Fermentarea manitolului

pozitiva negativa pozitiva

Sensibilitate la novobiocina

sensibil sensibil rezistent

Caractere minime diferentiale ale stafilococilor

Page 13: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Stafilococii coagulazo-negativi• 20 de specii

• Fac parte in principal din flora bacteriana normala a pielii si mucoaselor • In infectii umane - S. epidermidis, S. hominis,S. simulans, S. haemolyticus,

S saprophyticus, • Identificare – prin testul catalazei (negativ

• Izolarea este semnificatinva din prelevate sterile: sange, lichid cefalo-rahidian

• S saprophyticus- infectii urinare la femeile tinere (UFC/ml= 102-103); diagnosticul stabilit prin rezistenta la novobiocina

• Tratament - cotrimoxazol sau fluorochinolone

Page 14: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Gegenul StreptococcusCaractere morfotinctoriale

• coci gram-pozitivi,sferici sau ovoidali, diametrul de circa 1μm, dispuşi in lanţuri

Caractere de cultură• aerobi, facultativ anaerobi• germeni pretenţioşi – geloză-s (sage de berbec sage de cal)– CO2 5%pe medii solide – colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm– Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A -colonii punctiformecolonii S–mici,– rotunde,– opace,– strălucitoare

Test la bacitracinăIdentificare SHA

Test CAMP

Page 15: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• imobili şi nesporulaţi (unele tulpini din grupul D au un cil–sunt mobili)

• unele specii au capsulă(acid hialuronic)

• hemolizeaza hematiile

hemoliza alfa degradare partiala a hematiilor – culoare verde-brun

hemoliza α-prim, hemoliza partiala, numai o parte a hematiilor sunt hemolizate

zona galbuie, semitransparenta

Hemoliza β-(totala) Zona clara de hemoliza cu distrugerea completa a hematiilor

Hemoliza “gamma” nehemolitici

Page 16: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Cresterea si hemoliza- facilitate de incubarea in atmosfera cu 10%CO2, 37°C (streptococii de grup D 15-45°C)

• Enterococii cresc pe medii cu 6,5% NaCl si 40% bila• Majoritatea streptococilor sunt facultativ anaerobi• Streptococcus pyogenes grup A:-colonii mucoide lucioase-colonii “glossy”, lucioase cu margini regulate si centrul ridicat-colonii “rough”, rugoase, zbarcite-colonii pitice

Caractere biochimice si de metabolism- nu produc catalaza si oxidaza, desfac glucoza fermentativ pana la

acid lactic- Sunt distrusi prin incalzire 60°C/1h, inactivati de fenol 2%, sublimat

0,1%, apa oxigenata, tinctura de iod• supravieţuiesc caeva săptămani in • secreţii faringiene uscate• la temperatura camerei• la intuneric• rezistenţi la acţiunea coloranţilor – cristal violet

Page 17: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Clasificare• Streptococii β-hemolitici• Clasificarea antigenică• Rebecca Lancefield (1933)• criteriu de clasificare– prezenţa polizaharidului C in peretele celular(antigen cu specificitate de grup)• prezent la toate grupele de streptococi• excepţie grupa D şi pneumococul• Leclerq, Duval, Horaud-1986 – clasificare pe baza taxonomiei moleculare.-Grupul A – Streptococcus pyogenes- infectii locale, diseminate, sechele poststreptococice;

produc hemoliza β, sensibili la bacitracina

-Grup B- Streptococcus agalactiae – face parte din flora normala a tractului genital feminin, tractul respirator superior, tract digestiv inferior; produc o zona mica de hemoliza β sau α‘ la 24h, rareori sensibili la bacitracina, CAMP+, produc pigment

-Grupul C si G- patogeni ai animalelor, se gasesc uneori in faringe; multi produc hemoliza β, nu sunt sensibili la bacitracina

-Grupul D – neenterococii: (S.bovis, S.equinus), genul Enterococcus (E.faecalis, E.faecium) dau hemoliza α sau sunt nehemolitici. Enterococii sunt inhibati dar nu distrusi de penicilina

-Grupele E,F,H,K-U se intalnesc mai ales la animale

Page 18: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Streptococii neβ-hemolitici • Dau hemoliza α sau nehemolitici- Streptococcus pneumoniae- inhibat de optochin- Streptococii viridans: S salivarius (grupK), S. mitis, S mutans, S

sanquinis (grupH)- fac parte din flora normala a tractului respirator

Peptostreptococii

-cresc in anaerobioza (flora normala a intestinului, a tractului genital feminin)

Page 19: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Structura antigenica• Fimbriile caracterizate prin doi determinanti antigenici – acidul

lipotheichoic (pt aderenta la epiteliul mucos, la polimorfonucleare), proteina M

• Capsula (acid hialuronic)- rol in virulenta• Peretele celular al streptococilorcontine proteine: M, MAP,T,R,SOF,

polizaharidul si peptidoglicanul• Proteina M –cel mai important factor de virulenta(streptococii care

dau colonii mate sau mucoide); actiune antifagocitara; determin aspecificitatea de grup a streptococilor de grupA(metoda Lancefield-60 tipuri pt. grupul A)

Anticorpii M apar tardiv, se mentin- luni,ani• Proteina T este antigenica, diferentiaza streptococii in tipuri• Polizaharidul peretelui – baza gruparii serologice a astreptococilor

(grupe Lancefield A-U)• Membrana citoplasmatica – producerea sechelelor post-

streptococice prin antigene cross-reactante• Citoplasma contine endostreptolizina –patogenia glomerulonefritei

Page 20: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Componente extracelulare• Toxinele eritrogene- (3 tipuri) sunt antigenice; tulpinile lipsite de

fagul temperat in genom nu produc toxine eritrogene. Actiune: pirogenicitate, citotoxicitate, imunosupresie , alterarea permeabilitatii celulelor sistemului nervos central si accentuarea susceptibilitatii la endotoxina.

• Hemolizele – hemolizeaza hematiile, streptococii β hemoliticiproduc 2 hemolizine (streptolizine): O si S

• Streptolizina O – produsa de streptococii grupului A si unii din grupurile C si G. Anticorpii care apar dupa infectie blocheaza hemoliza produsa de streptolozina O- fenomen folosit pt determinarea titrului ASLO (antistreptolizina O)

• Streptolizina S- produce zona de hemoliza din jurul coloniilor, rol toxic in leziuni initiale, recurentele reumatismului acut articular. Nu este antigenica

• Streptokinaza – lizeaza fibrina si alte proteine, favorizeaza invazia tesuturilor, este antigenica

• Streptodornazele • Hialuronidaza• Difosfopiridinnucleotidaza

Page 21: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Patogenie • Streptococcus pyogenes- infectii acute• Infectii respiratorii: faringita si scarlatiana• Infectii cutanate: piodermita streptococica, erizipelul, zabaluta,

fasceita necrozanta, miozita streptococica• Infectii genitale• Complicatii septice

- boli poststreptococice• Febra reumatica (RAA=reumatism articular acut si CR=cardita

reumatismala)• Glomerulonefrita acuta- datorata unui nr. redus de serotipuri Male

streptococului grupAca urmare a infectiilor respiratorii sau cutanate si a unor tulpini grupC

Page 22: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

• Infecţii streptococice • Streptococcus pyogenes - bacterie invazivă, toxigenă şi sensibilizantă. • Gravitatea infecţiilor depinde de -poarta de intrare, factorii de virulenţă • precum şi de răspunsul imun al organismului infectat. • Infecţii localizate • angina streptococică (30–40% din infecţiile streptococice). Streptococii de

grup A adera de o proteină, fibronectina, situată la suprafaţa epiteliului faringian prin intermediul acidului lipoteicoic de pe fimbrii. Infecţia se poate extinde la urechea medie, mastoidă şi meninge.

• 20% din anginele streptococice sunt asimptomatice ; • restul se manifestă prin roşeaţă şi edem a mucoasei faringiene, cu exudat

purulent şi tumefierea ganglionilor limfatici regionali. Infecţiile tractului respirator inferior, ca de pildă pneumoniile, sunt rare şi survin de regulă după o infecţie virală, care scade capacitatea de rezistenţa antiinfecţioasă a organismului.

• Streptococii de grup A produc infecţii localizate ale pielii dintre care mai frecvent este impetigo-ul sau „buba dulce”- contagios, apare mai ales la copii care trăiesc în condiţii precare. Se manifestă sub forma unor vezicule în jurul orificiului bucal şi orificiilor nazale, care se acoperă cu o crustă de culoare galbenă. Implicate sunt mai ales tipurile M 49, 57, 59, 60, 61. Complicaţia alergică a infecţiilor cu aceste tipuri este frecventa, glomerulonefrita acută, rar febra reumatismală.

Page 23: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Infecţiile invazive • erizipelul – inflamaţie edematoasă a pielii. Apare sub forma unui placard

eritematos, mărginit de vezicule din care se izolează streptococul• fasceita necrozantă – este o a infecţie care progresează foarte rapid,

distrugând ţesuturile moi şi fasciile. Se alterează starea generală şi bolnavul intră în stare de şoc. Boala afectează în special persoanele tinere, fără patologie asociată clară dar şi persoanele cu imunitate compromisă. Streptococii pot fi izolaţi din sânge, lichidul vezicular şi culturi ale ariei infectate. Cel mai frecvent sunt implicate tipurile M 1 şi 3. Întrucât penetrarea antibioticelor în aria infectată este foarte dificilă, tratamentul chirurgical este esenţial pentru îndepărtarea ţesuturilor lezate. Clindamicina este preferabilă penicilinei deoarece inhibă sinteza proteică, inclusiv producerea de exotoxine.

• febra puerperală – este o infecţie septicemică care se poate produce după naştere şi care are ca punct de pornire infecţia endometrului.

• Septicemia – este o infecţie sistemică spre care pot evolua toate infecţiile localizate. • Infecţii toxigene • scarlatina – este o boală a copilăriei întâlnită sub vârsta de 10 ani, care

debutează cu angină streptococică, limbă "zmeurie", febră, după care apare erupţia caracteristică (rash-ul scarlatinos). Boala este cauzată cel mai frecvent de toxina eritrogenă de tip A a streptococilor de grup A şi mai rar de grupul G.

• Sindromul toxicoseptic – este provocat de obicei de eritrotoxina A, mai rar de eritrotoxina C. Mortalitatea este de 10 mai mare decât în sindromul toxicoseptic stafilococic

Page 24: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Boli invaziveErizipel al gambei

faza acută convalescenă

ERIZIPEL

Celulită

Fasceită necrozantă

Amigdalită purulentă Amigdalită ulcero-necrotică

tonsilita streptococică cu exsudat tonsilita streptococică fără exsudat tonsilita streptococică foliculară

Page 25: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Limbă zmeurie – după câteva zilescarlatina

Boli localizateImpetigo streptococic

Page 26: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Tratament • Streptocii βhemolitici sunt sensibili la penicilina, majoritatea sensibili la

eritromicina• Infectii acute cu SHgrA – eradicare rapida pt eliminarea stimulilor antigenici

(apar inainte de ziua 8) - se previn bolile poststreptococice• Durata tratamentului - 10 zile

ImunitateRezistenta fata de streptococi este specifica de tip.Imunitatea fata de toxina eritrogena data de antitoxina prezenta in sange.

Antitoxina protejeaza fata de scarlatinaASLO- nu indica stare de imunitate ci o infectie recenta sau repetata

Epidemiologie, profilaxieProfilaxie persoane cu febra reumatica- administrare intramusculara de

benzatin-penicilina G(moldamin) la interval de 7 zile, ani de zile

Diagnostic de laborator• Prelevate• Examinare microscopica• Cultivare• Identificare• Teste serologice – anticorpii ASLOapar a 7-8a zi, crestere max. la 3-4 saptamani

Page 27: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Streptococcus agalactie (streptococ grup B)• Face parte din flora bacteriana normala a tractului genital feminin• Produc infectii timpurii si tardive la nou-nascuti• La adulti: meningie, otite medii, endocardite,pneumonii, artrite

abcese, infectii ale ranilor si arsurilor, infectii urinare, avort, septicemii post-partum

Streptococii β hemolitici grupC si G- Infectii asemanatoare , mai putin numeroase- Streptococii grup C – meningite, pneumonii, infectia pielii si ranilor,

post-partum;pot fi urmate de glomerulonefrite acute

Enterococii si streptococii de grupD

-infectii urinare, endocardite, septicemii,infectii ale tractului biliar, abdominale, peritonite

Unii streptococi viridans (Streptococcus mutans)- sintetizeaza polizaharizi (dextran, levan) din zaharoza – formarea placilor dentare, geneza cariilor dentare

Page 28: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Streptococcus mutans

• S. mutans digeră zaharurile şi produce acizi care atacă smalţul dinţilor şi duc la apariţia cariilor

• Reprezintã un grup de specii de streptococ, asociate strâns cu dezvoltarea cariilor de la nivelul suprafeţelor netede şi a fisurilor dentare. Speciile de S. mutans sunt asociate cu patologia umanã, iar serotipul C este grupul predominant ce agresioneazã suprafeţele smalţului.

Page 29: curs 6 Mitache STAFILOCOC.ppt

Streptococcus mutans

unele din bacteriile care se află la originea apariţiei cariilor dentare sunt responsabile de o treime din cazurile de accidente vasculare cerebrale severe. Ajungând în vasele sanguine din creier, acestea împiedică organismul în regenerarea capilarelor şi arterelor sparte