Criza din Georgia

Cuprins

I. Criza din Georgia............................................................................................3

II. Principalii actori politici (state) implicaţi în evenimente...............................4

III. Decidenţii politici implicaţi în luarea deciziilor.............................................5

IV. Influenţa regimului politic asupra deciziei de politică externă......................8

V. Deciziile adoptate de actorii politici implicaţi................................................9

VI. Situaţia actorilor implicaţi la un an dupa Criza din Geogia .........................11

VII. Bibliografie...................................................................................................13

1

1.Criza din Georgia

Pe 7 august 2008 autorităţile georgiene au fost provocate de intervenţia militară rusă în republica secesionistă Osetia de sud. Ca răspuns la aceste provocări, forţele militare georgiene au fost forţate să încerce a recâştiga controlul asupra acestei regiuni. Încercarea Georgiei de a recâştiga controlul asupra propriului teritoriu a declanşat un atac pe scară largă al forţelor armate ruseşti în Osetia de sud şi în alte părţi ale Georgiei, foarte departe de zona de conflict.

Crizele şi conflictele nu reprezintă ceva nou pentru problematica contemporană. Pe de o parte, războiul tradiţional dintre state şi-a redus prezenţa pe scena internaţională, cu toate că el rămâne oricând posibil datorită permanentei dezvoltări a mijloacelor de luptă şi formelor de

organizare militară.[1]

Războiul ruso-georgian este un conflict tradiţional care dezvăluie, voinţa puternică a celor doua parţi de a repune în discuţie, după mai bine de 20 de ani, echilibrele geopolitice existente.

Pentru a întelege mai bine evenimentul şi presiunile asupra eforturilor de pacificare, este utilă revenirea la originile conflictului şi la pretextul care l-a declanşat.

1. C.Bahnareanu ,Rolul Organismelor Internaţionale în managementul crizelor în regiunea Mării Negre, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,Bucureşti 2004,p. 5, http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rolul_organismelor_internationale_in_managementul_crizelor_in_regiunea_mn.pdf

2

În ceea ce priveşte Osetia de Sud, preşedintele Saakasvili a revendicat dreptul de a restabili integritatea teritoriala a tarii sale in anii 1990.In 1922 sunt acceptate de catre Lenin si Stalin populaţii minoritatre,doar pentru distrugerea sentimentului naţional georgian, li s-a recunoscut un statut de autonomie culturală şi administrativă în sânul republicii.

Odata cu colapsul URSS, s-a facut auzit glasul acestei Georgii multietnice. Micile popoare au auzit apelul lui Boris Eltin de a lua "atata independenţa cata vor", mai ales ca se confruntau cu politica ultranaţionalistă a primului preşedinte al Georgiei independente, Gamsakurdia, care respingea diferenţele naţionale de pe teritoriul georgian. Raspunsul osetinilor şi al abhazilor a fost secesiunea şi razboiul. Aceste popoare şi-au proclamat o independeţă contestată de Georgia, ignorată de comunitatea internaţională, dar pe care Rusia le-a transformat progresiv într-un amplasament leninist-stalinist, în încercarea de a reduce ostilitatea georgiana la adresa ei.[2]

Dupa venirea la putere, în 2003, a lui Saakasvili, criza latenta dintre Moscova şi Tbilisi s-a transformat într-o veritabilă confruntare. Preşedintele georgian a afisat o dubla ambiţie: să restaureze autoritatea georgiană asupra intregului teritoriu şi, mai ales, să se impună în fata SUA drept cel mai bun aliat al lor din Caucaz, pentru a putea elimina Rusia.

Aceasta ambiţie secundă este adevărata cauză a conflictului din august 2008.[3]

Dupa cum spuneam integritatea teritorială este o cauză principală a conflictului.De la admiterea Georgiei în Organizatia Natiunilor Unite în iulie 1992, numeroase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, semnate de Rusia, au reafirmat integritatea teritorială a Georgiei. Ele includeau teritoriile contestate ale Abhaziei si Osetiei de Sud. Cea mai recentă dintre ele a fost adoptată, cu sprijinul Moscovei, la 15 aprilie 2008.Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că acţiunile guvernului georgian au pus capăt integritaţii teritoriale a Georgiei. Liderii separatişti abhaz si oset, Sergei Bagapsh şi Eduard Kokoity, au declarat că republicile lor vor fi impreună cu Rusia „pentru totdeauna”. La rândul sau preşedintele georgian Mikhail Saakashvili a declarat că cele două enclave georgiene vor ramâne sub controlul regimului de la Tbilisi pentru totdeauna.

Aceste declaraţii trebuie plasate într-un context mai larg. Independenţa provinciei Kosovo şi conceptul „responsabilităţii de a proteja” nu au fost bine primite de Rusia, ambele noţiuni ridicând problema integrităţii teritoriale. A fost astfel relativ uşor ca Rusia să-şi arate frustrarea în această privinţă, reamintind Occidentului propriile contradicţii cu privire la conceptul de integritate teritorială.[4]

O altă cauză a conflictului o constitue controlul mişcării resurselor energetice.Teritoriul Georgiei era important pentru transportul de petrol şi de gaze din Marea Caspică. Georgia reprezenta coridorul energetic spre Occident,iar alături de alte state de tranzit avea obligaţia de a garanta siguranţa conductelor de petrol şi gaze, care pornesc din zona azera a Mării Caspice. De la Tbilisi, capitala Georgiei, conductele se indreaptă spre sud, în Turcia, iar de acolo 2. “Război în Caucaz”,în Revista 22,27 08. 2008,ANUL XV(964),P. 1,www.revista22.ro3. Ibidem 4. Gina Zaragiu,”Conflictul dintre Rusia şi Georgia nu vrea să moara”,în The Epoch Times, 23.08.2009,p. 1, www.epochtimes-romania.com

3

spre Occident. Conductele au o mare importanţă pentru Uniunea Europeana pentru că reduc dependenţa de livrarile ruse şi nu traverseaza teritoriul rus. Conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan a fost deschisă în 2006 şi parcurge o distanţă de peste 1.600 de kilometri pâna în portul Ceyhan, din Turcia.Conducta Baku-Tbilisi-Erzurum, cunoscută de asemenea şi sub numele de conducta Shakh-Deniz, transportă gaz de la zacămintele de la Shakh Deniz din Marea Caspică la Erzurum în Turcia. Construcţia conductelor şi a unei cai ferate care face legătura cu Turcia face parte dintr-o strategie pentru a ridica economia Georgiei, care în prezent se bazează pe agricultură.[5]

O altă cauză este încercarea forţată de a intra în NATO din partea Georgiei,iar Rusia începuse să pretindă că ar fi în masura să ceară oprirea acesteia.Conflictul din Georgia s-a adâncit de fapt la Bucuresti, pe 3 aprilie 2008, atunci când NATO a declarat oficial că va ingloba Georgia si Ucraina, făra să specifice exact statutul şi procedurile de primire a noilor membri.[6]

II. Principalii actori politici (state) implicaţi în evenimente

Principalii actori ai razboiului ruso-georgian,dupa cum se poate şi observa sunt: Rusia,Georgia,iar Rusia acuză că şi SUA s-a implicat în acest conflict.Şeful Comisiei de Securitate a Dumei de Stat, Vladimir Vasiliev, a acuzat Statele Unite de implicare în conflictul din Osetia de Sud."Georgia nu ar fi putut să facă nimic fără susţinerea Statelor Unite", a declarat Vasiliev într-o conferinţă de presă preluată de RIA Novosti.Oficialul rus este de părere că acţiunea militară a Georgiei a fost premeditată cu meticulozitate de liderul gruzin Mihail Saakaşvili. Vasiliev a declarat că, în ultimi ani, preşedintele gruzin a crescut treptat bugetul militar al ţării.[7]

III. Decidenţii politici implicaţi în luarea deciziilor

Franţa - mediatore în Criza din Georgia Încă de la începutul ostilităţilor, preşedinţia franceză, în numele Uniunii Europene, a iniţiat demersuri de mediere între părţile beligerante.

5.Doina Anghel,Andreea Magraon,” Care este miza conflictului dintre Georgia şi Rusia”,în Ziarul Financiar, 11.08.2008,p. 1, www.zf.ro6.Gina Zaragiu,”Conflictul dintre Rusia si Georgia nu vrea să moară”,în The Epoch Times, 23.08.2009,p. 1, www.epochtimes-romania.com7.Sorin Breazu,Dan Arsenie,“RĂZBOI ÎN CAUCAZ: Rusia a atacat Georgia”,în Evenimentul zilei, 08. 08. 2008, Nr. 5782,p. 1, www.evz.ro

4

La 12 august, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy,care detinea preşedinţia U.E., s-a intalnit cu Dmitri Medvedev, preşedintele Rusiei,propunând un plan de pace.

Planul propus de Nicolas Sarkozy:

Planul propus de liderul din Hexagon prevedea: Retragerea tuturor forţelor ruse din cinci posturi de observaţie de-a lungul liniei Poti şi

Senaki într-un termen maxim de 7 zile, având în vedere pe 8 septembrie semnarea de documente cu caracter obligatoriu şi garantarea neutilizării forţei împotriva Abhaziei;

Retragerea completă din zonele adiacente Osetiei de Sud şi Abhazia la poziţiile lor înainte de începerea ostilităţilor,aceasta având loc în termen de 10 zile de desfăşurare, aceste zone de mecanisme internaţionale, incluzand cel puţin 200 de observatori din partea Uniunii Europene, care trebuie să intervină cel târziu la 1 octombrie 2008;

Existenţa unor documente cu caracter obligatoriu care garantează neutilizarea forţei împotriva Abhaziei şi Osetiei de de Sud;

Finalizarea restituirii rapide a forţelor armate georgiene la locurile lor iniţiale, până la 1 octombrie 2008.

Vor avea loc discuţii internaţinale care care vor include:modalităţile de securitate şi stabilitate în regiune, problema refugiaţilor şi a persoanelor strămutate pe baza unor principii recunoscute de practica internaţională a regulamentelor conflictuale, acordul comun între părti.[8]

La reuniunea cu omologul său rus Dmitri Medvedev, Sarkozy spera să obtină "progrese" în trei puncte considerate esentţiale. În primul rînd, preşedintele francez va discuta despre desfăşurarea rapida a unei misiuni de observatori independenti pe teritoriul georgian. Al doilea obiectiv consta în obtinerea unor date precise, mecanisme şi angajamente din partea Moscovei, care să garanteze încheierea retragerii trupelor ruse aflate pe teritoriul georgian, cu exceptia Osetiei de Sud şi Abhaziei. Apoi, Sarkozy spera să obtină din partea Moscovei şi "o data şi un loc" pentru lansarea negocierilor prevăzute la punctul şase al acordului, "pentru securitatea şi stabilitatea" celor două regiuni separatiste georgiene. Fară să vrea să anticipeze eşecul discuţiilor de la Moscova, Parisul aminteşte totuşi că, în cazul unei nereuşite,cei 27 vor discuta "o lista lungă" de sancţiuni posibile, printre care anularea summitului UE-Rusia din 14 noiembrie.

După Moscova, Sarkozy, Barroso şi Solana vor merge în această seară la Tbilisi, pentru a-şi reafirma susţinerea fată de preşedintele georgian Mihail Saakasvili şi pentru a-i prezenta rezultatele discuţiei cu Medvedev.[9]

Franţa a desfăşurat, în paralel, operaţiuni cu caracter umanitar, prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale şi de asemenea prin intermediul Crucii roşii, active în Georgia şi

8. ”Text privind aplicarea planului cu şase puncte” ,în Ambasada Franţei în România,09.09.2008, http://www.ambafrance-ro.org/index.php/ro_RO/actualites/actualites-franco-roumaines/georgie-a-la-suite-de-la-visite-du-president-sarkozy-a-moscou-et-tbilissi-accord-sur-la-mise-en-oeuvre-du-plan-en-six-points9. “Criza georgiana se tranformă într-un conflict SUA-Rusia”,în Ziarul de Iaşi, 08.09.2008,p. 1, www.ziaruldeiasi.ro

5

bune cunoscătoare ale realităţilor locale. Contribuţia statului francez în materie de ajutor umanitar se ridică, în prezent, la cifra de 1.000.000 de euro. La aceasta se adaugă şi efortul neguvernamental francez, încă necuantificabil. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European de la 1 septembrie, preşedinţia franceză a UE a promovat reconfirmarea sprijinului European pentru Georgia şi solicitarea aplicării planului de pace în integralitatea sa. Odată chestiunea sancţiunilor împotriva Rusiei reportată pentru un moment ulterior, principalele măsuri de retorsiune propuse de către UE privesc suspendarea negocierilor asupra noului Parteneriat strategic UE-Rusia, în paralel cu punerea sub supravegere strictă a relaţiilor UE-Rusia. Starea de expectativă urma să dureze cel puţin până la Summit-ul UE-Rusia din 14 noiembrie, atât timp cât Moscova nu va respecta în totalitate acordul semnat. Strategia europeană a produs rezultate în urma vizitei din data de 9 septembrie a preşedintelui francez la Moscova, unde, în urma negocierilor cu delegaţia rusă, condusă de preşedinte Dmitri Medvedev, s-au convenit modalităţile de implementare a planului de pace din 12 august. Acestea includ detalii privind retragerea forţelor ruse de pe teritoriul Georgiei, implementarea mecanismelor internaţionale de observare şi demararea de discuţii internaţionale privind securitatea şi stabilitatea în regiune. Potrivit documentului, contingentul de observator UE în regiune, în număr de cel puţin 200, va înlocui « forţele de pace » desfăşurate în teritoriu. Franţa, conform propriei dorinţe, urmează a fi statul membru UE cu cea mai mare participare la alcătuirea contingentului european.[10]

În ultimii ani, UE a dorit să-şi întărească relaţiile cu Georgia, mai ales după extinderea din 2004 a UE către ţările din Europa de Est. În cadrul politicii europene de vecinătate , UE oferă Georgiei sprijin financiar pentru reformarea sectorului economic şi politic.

NATO măsoara pierderile Georgiei

Miniştrii de Externe ai NATO au anunţat, într-o declaraţie adoptată pe 19 august, ca o soluţie a conflictului nu se poate baza decât pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei recunoscute prin rezoluţiile Consiliului de Securitate. Se consideră, de asemenea, că acţiunea militară a Rusiei a fost disproporţionată şi în contradicţie cu o misiune standard de menţinere a păcii; s-au încalcat principiile de soluţionare paşnică a conflictelor prevăzute în Actul Fondator NATO-Rusia. În 2002 a fost stabilit Consiliul NATO-Rusia, o formulă de discuţii pe o tematică de interes pentru relaţiile dintre Alianţă şi Rusia inclusiv pe o serie de elemente de divergenţă. NATO decide la 19 august suspendarea Consiliului NATO-Rusia.[11]

O misiune a NATO care are drept sarcină "evaluarea pagubelor militare" provocate de intervenţia rusa în Georgia a fost asteptată la Tbilisi. "Este o echipă mică, asa cum vin adesea de la Bruxelles, şi nu vom discuta decât despre acest lucru", a afirmat o sursă din cadrul NATO, fară a face alte precizări. Misiunea va ajunge la Tbilisi cu o saptamâna înainte de delegaţia celor 26 de ţari membre NATO condusă de Jaap de Hoop Scheffer, care se va deplasa în capitala Georgiei la 15 septembrie.

Delegatia va aborda împreună cu preşedintele georgian Mihail Saakasvili subiectul ajutorului pe care NATO îl poate furniza pentru reconstrucţia infrastructurilor georgiene.[12]

10. Vlad Ionescu,“Rolul Franţei în soluţionarea crizei din Georgia”,în Newsletter-Ambasada Romaniei-Paris,11.09.2008,nr. 17,p. 4, www.paris.mae.ro11.“Criza georgiană se tranformă într-un conflict SUA-Rusia”,în Ziarul de Iaşi, 08.09.2008,p. 1,www.ziaruldeiasi.ro

6

Europa are un important rol de jucat în medierea diplomatică Rusia-Georgia, consideră comentatorii francezi, interesaţi de modul în care Parisul, fiind deţinător al preşedinţiei UE, va manageria această criză. Comentatorii britanici şi americani cred că Georgia trebuie sprijinita şi că raspunsul Rusiei la provocarea georgienilor a fost excesiva şi disproporţionată. Şi ar trebui sancţionată de marile puteri.

Le Monde, cotidianul moderat de centru-stânga, remarcă faptul că SUA "a ridicat tonul" în relaţia cu Moscova, chiar daca luptele continuă în Georgia. Preşedintele Bush a declarat într-un interviu pentru NBC că a discutat la Beijing, la ceremonia de deschidere a Olimpiadei, cu premierul rus Vladimir Putin: "I-am spus că această violenţă este inacceptabilă. Şi nu i-am spus asta doar lui Vladimir Putin, ci şi preşedintelui Dmitri Medvedev", a spus preşedintele american, aratandu-şi "profunda îngrijorare în faţa reacţiei disproporţionate a Rusiei".

Pe de altă parte, cotidianul de centru-dreapta, Le Figaro, arată într-un comentariu al lui Pierre Rousselin că Franţa şi Uniunea Europeană trebuie să fie în prima linie a rezolvării conflictului din Georgia. Cu doar cateva zile înaintea deplasării la Moscova a preşedintelui Nicolas Sarkozy, ziarul francez scrie că "faza diplomatică a conflictului din Osetia de Sud va fi mai complicată decât operaţiunile militare care au avut loc". "În afara sorţii unei provincii georgiene care şi-a declarat independenţa şi a unei a doua, Abhazia, este vorba despre ansamblul relaţiilor dintre Rusia şi Occident. În fruntea Europei, Franţa se găseşte într-o poziţie-cheie pentru a conduce o mediere determinantă pentru viitorul relaţiilor dintre Est si Vest", scrie editorialistul de la Le Figaro.El crede că în primul rând trebuie oprite de urgenţă luptele, pentru că ceea ce se pregăteşte în Abhazia este de o amploare mai mare decât ceea ce s-a întamplat în Osetia de Sud, iar Rusia nu va accepta să işi vadă periclitatea intereselor în regiune. "Este util să definim principiile pe care să se fondeze o soluţie politică", scrie Pierre Rousselin.Şi anume: trebuie aparată suveranitatea Georgiei, în faţa dorinţei Rusiei de a ramâne cu un picior în Caucaz, dar, în acelaşi timp, Rusia nu trebuie umilită. Preşedintele georgian Mihail Saakasvili "trebuie să calmeze spiritele şi să renunţe să recurgă la forţă", dar este o prioritate internaţională să i se ceara Rusiei "să înceteze a-i mai încuraja pe separatişti".[13]

William Kristol întreabă într-un editorial în The New York Times dacă Rusia va fi lasată să scape nepedepsita în urma unei astfel de acţiuni disproporţionate. "Pot SUA să pună o presiune reala asupra Rusiei, ca să o determine să se opreasca?", este intrebarea la care caută raspuns editorialistul american. În condţiile în care - potrivit unui reporter al The New York Times - "America consideră Georgia cel mai puternic aliat din fostul bloc sovietic, dar are nevoie de Rusia în chestiuni mult mai mari, precum Iranul, va risca totul pentru a apăra Georgia"?

12 .“Criza georgiană se tranformă într-un conflict SUA-Rusia”,în Ziarul de Iaşi, 08.09.2008,p. 1, www.ziaruldeiasi.ro13. Anne-Marie Blajan,”Editorialiştii internaţionali despre conflictul ruso-georgian: Acţiunea Georgiei - nesăbuită, dar replica Rusiei a fost excesivă şi nu ar trebui lăsată nepedepsita”,în HotNews,11.08.2008,p. 1, www.hotnews.ro

7

Kristol argumenteaza că Georgia, o naţiune de 4,6 milioane de locuitori, are a treia prezentă militara în Irak - 2.000 de soldati - pentru a lupta alături de americani. "Îi datorăm Georgiei un efort serios pentru a-şi apăra suveranitatea.[14]

IV. Influenţa regimului politic asupra deciziei de politică externă

Nu putem sta deoparte în timp ce un agresor autocratic ocupă părti ale unei naţiuni democratice prietene - şi o destabilizează în întregul ei -, natiune pe care acum câteva luni o susţineam pentru integrarea în NATO", susţine editorialistul.

Mai mult, el se întreabă cât de mare a fost ajutorul Rusiei în chestiunea iraniană, în condiţiile în care Rusia a furnizat material pentru programul nuclear iranian şi acum îi vinde Teheranului sisteme antirachetă pentru a-i proteja instalaţiile militare şi nucleare.

"Statele Unite au resurse şi aliaţi să se ocupe de aceste probleme şi ameninţări. Dar uneori parem ciudat de timizi şi nesiguri", este concluzia editorialistului de la The New York Times.[15]

Acord in Caucaz!S-a acceptat planul de pace prezentat de Franţa,menit să pună capăt conflictului care însangereaza zona Caucazului.Anunţul a venit la capătul întalnirii dintre,preşedintele francez Nicolas Sarkozy,aflat în vizită la Tbilisi,şi omologul său georgian Mihail Saakasvili.[16]

Rusia era de accord cu discutarea reglementarii conflictului din Osetia de Sud, dar cu doua condiţii. Prima condiţie, a indicat liderul de la Kremlin, citat de agenţia rusă “Interfax”, este retragerea tuturor trupelor georgiene la poziţiile lor iniţiale şi demilitarizarea parţială a acestor formaţiuni militare. A doua condiţie, a adaugat preşedintele rus, este semnarea unui document juridic care să prevadă neutilizarea forţei.

Anterior, preşedintele rus anunţase oficial că a ordonat armatei să încheie operaţiunile militare, dat fiind faptul că obiectivul acestora a fost atins: “constrângerea Georgiei să accepte pacea”. Anunţul a fost, ulterior, completat de adjunctul şefului de stat major al aviaţiei ruse, generalul Andrei Nagovitin, care a explicat, în urma ordinului primit de la preşedinte, că forţele ruse au oprit înaintarea pe teritoriul georgian, fără însa a se retrage de pe poziţiile deja ocupate, poziţii care depăşesc sensibil teritoriile regimurilor secesioniste din Abhazia si Osetia de Sud.[17]

14.Idem 15.Anne-Marie Blajan,”Editorialiştii internaţionali despre conflictul ruso-georgian: Acţiunea Georgiei - nesăbuită, dar replica Rusiei a fost excesivă şi nu ar trebui lăsată nepedepsită”,in HotNews,11.08.2008,p. 1, www.hotnews.ro16.” Rusia şi Georgia au acceptat planul de pace propus de Nicolas Sarkozy”,în Realitatea.Net,15.08.2008,p. 1, www.realitatea.net 17.Dan Stefan,” Preşedintele Rusiei acceptă o soluţie negociată, cu doua condiţii”,în Cronica Romana,13.08.2008,

p 1, www.cronicaromana.ro

8

Rusia şi Georgia să îşi ia angajamentul să nu mai ''recurgă la forţă'', să ''înceteze definitiv ostilităţile'' şi să asigure ''acces liber la ajutorul umanitar'' în zonă.

Preşedintele Medvedev i-a promis lui Sarkozy că retrage trupele trimise la începutul conflictului, dar că va menţine soldaţii din cadrul Forţelor de menţinere a păcii în Osetia de Sud.La rândul său, Georgia se obligă să îşi retragă trupele pe poziţiile anterioare declanşării conflictului. Saakasvili a avertizat însă că nici un proces internaţional de pace nu poate pune la îndoială integritatea teritorială a Georgiei.Modificările planului solicitate de Tbilisi au fost aprobate de Moscova şi prevăd excluderea unui paragraf privind negocieri viitoare ale statutului regiunii separatiste Osetia de Sud. Acordul a fost prezentat, joi, miniştrilor de Externe din Uniunea Europeană, pentru a fi aprobat şi garantat de forul comunitar. Semnarea acordului de încetare a focului dintre Dmitri Medvedev şi Mihail Saakasvili a pus punct, cel puţin din punct de vedere oficial, unei confruntări extrem de inegale între gigantul rus şi micul stat georgian, scrie AFP, într-o analiză a pierderilor şi a caştigurilor pentru fiecare parte.

V. Deciziile adoptate de actorii politici implicaţi

Din punct de vedere geopolitic:

Rusia- a reuşit să-şi afirme puterea regională şi interesele strategice în Caucaz, a umilit un aliat al Washingtonului,şi-a luat revansa pentru recunoaşterea independenţei Kosovo,pentru prima oara după 18 ani, ar putea să-şi măreasca teritoriul prin preluarea provinciilor separatiste Osetia de Sud si Abhazia;

Georgia:-pierde perspectiva de a adera la NATO,pierde, poate definitiv, teritoriile separatist.

Din punct de vedere diplomatic:

Rusia:dorea reântărirea legăturilor dintre vecinii pro-americani, ilustrata prin semnarea acordului polono-american privind scutul anti-rachetă şi oferta NATO făcută de Kiev privind radarelele ucrianene,a facut condamănari verbale, dar nu a existat nici o sanctiune reala;

Georgia:pierderea prestigiului pentru preşedintele Saakasvili şi clasa politică, solidaritatea americanilor şi a vecinilor pro-occidentali ai Rusiei.

Din punct de vedere economic:

9

Rusia:nu a existat nici un impact asupra economiei, al exporturilor de gaze sau de petrol;

Georgia: creşterea economică, pana în prezent rapidă şi alimentată de capitalurile străine, riscă să se oprească, ţinând cont de riscurile pentru investitori şi de costurile reconstrucţiei infrastructurii.

Din punct de vedere politic:

Rusia: imaginea premierului Vladimir Putin - deja foarte popular - şi a preşedintelui Dmitri Medvedev nu a facut decât să se îmbunătăţească, într-o tară unde sentimentul nostalgic al expansiunii imperialiste nu a disparut;

Georgia:poziţia preşedintelui Saakasvili a fost slăbită considerabil prin decizia sa - de neânteles chiar şi pentru statele aliate - de a prelua controlul asupra Osetiei.

Din punct de vedere umanitar:

Rusia:74 de morţi, 171 de răniţi, 19 militari dispăruţi,în Osetia au fost anunţate 2.000 de victime în rândul civililor, dar cifrele nu au putut fi verificate;

Georgia:115 morţi, 322 de răniţi în rândul militarilor,67 de morţi şi 157 de răniţi în rândul civililor.[18]

Din punct de vedere militar:

Rusia:operaţiunea militară a fost foarte bine pregătitia, dar protecţia asigurată avioanelor s-a dovedit insuficientă: 4 avioane doborate;

Georgia:operaţiune prost concepută (întăriri insuficiente, atacul unui inamic net superior din punct de vedere al numărului şi al dotarilor, absenţa sprijinului aviaţiei) şi prost executată (legătura dintre Osetia de Sud şi Rusia ar fi trebuit blocată).

Din punct de vedere mediatic:

Rusia:canalele mass-media din Rusia, şi în special televiziunile, au fost practic unanime în sprijinirea acţiunii împotriva Georgiei, au declanşat o propagandă bazată pe argumente serioase şi susţinută de purtători de cuvant profesionişti;

Georgia:preşedintele Mihai Saakasvili, charismatic şi cu calităţi certe de orator, şi-a consacrat mult timp pentru interviuri televizate, dar de multe ori, epuizat şi abătut, a făcut declaraţii care au fost contrazise de fapte .[19]

18. R.M,“Conflictul din Georgia, cine a pierdut şi cine a câştigat”, în HotNews,17.08.2008,p. 1,www.hotnews.ro

19. R.M,“Conflictul din Georgia, cine a pierdut şi cine a caştigat”, in HotNews,17.08.2008,P. 1,www.hotnews.ro

10

Pentru a face o recapitulare a evenimentelor petrecute este necesară implementarea unei cronologii şi anume:

-7 august - trupele georgiene pătrund pe teritoriul Osetiei de Sud. În aceeasi zi trupele ruseşti intra in regiunea separatista.

-8 august - trupele georgiene preiau controlul asupra capitalei Osetiei de Sud, Tinvali. Armata rusa declanşaza primele raiduri aeriene pe teritoriul Georgiei. Soldaţii rusi pătrund pe teritoriul georgian. Preşedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, declară că cele două state se află în stare de război.

-9 august - Mihail Saakasvili decretează starea de razboi pe teritoriul Georgiei. Rusia anuntă că soldaţii săi au preluat controlul asupra oraşului Tinvali.

-10 august - Georgia declară că doreşte semnarea unui armistitiu şi că soldaţii săi s-au retras din Osetia de Sud. Nave de razboi ale Rusiei instaureaza o blocada maritima asupra portului georgian Poti. Autoritaţile separatiste din Abhazia anunţă mobilizarea forţelor armate.

-11 august - ofensiva Rusiei continuă. Ministrul de Externe al Franţei, Bernard Kouchner, se deplaseaza în Georgia şi-i propune lui Mihail Saakasvili un acord de pace. Preşedintele Georgiei acceptă acordul propus de Franţa. Autorităţile georgiene anuntă că trupele ruse au ocupat oraşul Gori, aflat în centrul ţării.

-12 august - după o intalnire cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, Dmitri Medvedev, preşedintele Rusiei, afirmă că a acceptat planul de pace propus de francezi. Acordul de pace prevede: renunţarea la folosirea forţei ca mijloc de soluţionare a conflictelor, încetarea ostilităţilor între cele două părţi, retragerea trupelor ruseşti şi georgiene la linia ocupată înainte de 7 august, accesul liber la ajutorul umanitar, initierea de negocieri internationale cu privire la statutul Abhaziei şi Osetiei de Sud.

-15 august - Mihail Saaksvili semneaza acordul de pace mediat de preşedinţia franceză a UE. Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, aflat la Tbilisi, cere Rusiei să-şi retragă trupele din Georgia şi afirmă că SUA sustine integritatea teritorială a statului georgian.[20]

-16 august - Rusia semneaza acordul de încetare a focului cu Georgia. Medvedev precizeaza că o parte a trupelor ruse vor ramâne pe teritoriul Georgiei pentru a "asigura măsuri suplimentare de securitate". Trupele ruse se află la aproximativ 30 de km de Tbilisi.

-17 august - Dmitri Medvedev îi dă noi asigurări lui Nicolas Sarkozy că trupele rusesti vor părăsi Georgia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, viziteaza Tbilisi, prilej cu care afirmă sustinerea Berlinului pentru Georgia şi cere Rusiei să-şi retragă soldaţii din teritoriul georgian.

-18 august - soldaţii rusi ocupă poziţii din apropiere de Tbilisi, iar Kremlinul anuntă că va păstra "trupe de menţinere a păcii" în jurul Osetiei de Sud.

20. “Georgia-radiografia conflictelor înghetate” ,in Revista 22,10.09.2008,ANUL XV(966)p. 1, www.revista22.ro

11

-19 august - după o nouă solicitare a lui Nicolas Sarkozy, Medvedev promite că trupele ruse se vor retrage din Georgia până la 22 august. Miniştrii de Externe ai statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice condamna acţiunile Rusiei în Georgia şi anunţă suspendarea Consiliului NATO-Rusia.

-21 august - ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, afirmă că statul rus a încetat cooperarea militara cu NATO.

-22 august - Moscova susţine că trupele sale s-au retras de pe teritoriul Georgiei. Adjunctul şefului de Stat Major al Federaţiei Ruse, Anatoli Nogovitin, declară că în jurul Abhaziei şi Osetiei de Sud vor fi create doua zone tampon în care se vor afla "trupe de menţinere a păcii" ruseşti. Franţa, SUA şi Georgia acuză Rusia că a încalcat acordul de încetare a focului.

-23 august - Rusia refuza să-şi retragă soldaţii din portul georgian Poti.

-24 august - Fraţa solicită statelor membre UE decalarea summit-ului UE la care urma să se discute relaţia cu Rusia din perspectiva ultimelor evoluţii din Caucaz, de la 5 septembrie pentru 1 septembrie.

-25 august - cele doua Camere ale parlamentului rus adopta doua rezoluţii prin care recomandă preşedintelui Medvedev să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. Numeroase astfel de rezoluţii s-au votat în trecut fără nici un fel de consecinţe.

-26 august - Dmitri Medvedev recunoaşte independenţa celor două regiuni separatiste. Occidentul condamnă unanim decizia preşedintelui Medvedev.

-27 august - Georgia işi recheamă diplomatii de la Moscova. Angela Merkel ii cere preşedintelui Medvedev să respecte acordul de încetare a focului.

-1 septembrie - la finalul Summit-ului de la Bruxelles, liderii europeni anuntă că UE va reconsidera relaţiile cu Federaţia Rusă şi califică acţiunile Rusiei în Georgia ca fiind "disproporţionate".[21]

VI. Situaţia actorilor implicaţi la un an dupa Criza din Geogia

La 7 august 2009. s-a împlinit un an de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Georgiei. Evenimentul a fost marcat cu mare pompă la Moscova şi în alte oraşe din Rusia, precum şi în capitala Osetiei de Sud – Ţinvali şi în cea a Abkhaziei – Sukhumi. Manifestaţiile şi sutele de articole publicate în presa rusă şi în unele ziare din străinătate au avut drept scop acreditarea viziunii ruseşti despre evenimentele de acum un an, „de a spăla” imaginea Rusiei agresoare în faţa opiniei publice internaţionale.[22]

21.”Georgia-radiografia conflictelor înghetate” ,în Revista 22,10.09.2008,ANUL XV(966)p. 1, www.revista22.ro22.Anton Dogaru,”Un an de la invazia Rusiei în Georgia: învăţăminte pentru Moldova“,în Moldova/Politicom

,10.08.09,p. 1, www.politicom.moldova.org

12

Chiar dacă scurtul război ruso-georgian a luat sfârsit,tensiunile cresc de-a lungul liniei de demarcaţie între Georgia şi regiunea separatistă Oseţia de Sud. Astfel, Georgia a acuzat Rusia că ar încerca să ocupe noi teritorii georgiene în apropierea liniei de demarcaţie.

Ministerul de Externe de la Tbilisi spune că trupele ruse din Oseţia de Sud au înaintat pe teritoriul georgian şi au intrat în satul Kveshi, mutând graniţa şi înălţând câteva borne de frontieră. „Este foarte alarmant faptul că, pe măsură ce se apropie aniversarea agresiunii ruseşti împotriva Georgiei, Rusia şi marionetele ei incită în mod deliberat tensiunile şi au un comportament sfidător”, se spune într-o declaraţie a Ministerului de Externe. Autorităţile ruse nu au comentat acuzaţiile.Ministerul de Interne din Georgia a anunţat că grănicerii ruşi au demontat bornele instalate la câteva sute de metri dincolo de graniţa administrativă a Oseţiei de Sud. Steve Bird, purtătorul de cuvânt al misiunii de monitorizare în Georgia din partea Uniunii Europene, a spus că observatorii urmăresc situaţia cu atenţie, iar grănicerii ruşi le-au dat asigurări că nu au planuri să-şi mute punctele de control în interiorul teritoriului georgian. Ministrul adjunct de Externe ale Rusiei, Grigori Karaşin, a discutat situaţia cu subsecretarul american de Stat pentru afaceri politice, William Burns. „S-a subliniat necesitatea de a preveni creşterea tensiunilor în regiunea de graniţă”, se spune într-un comunicat al Ministerului Rus de Externe.Autorităţile separatiste ale Oseţiei de Sud au acuzat Georgia că ar fi tras focuri de armă şi ar fi lansat obuze de mortieră în apropiere de capitala Ţhinvali. Autorităţile georgiene au respins acuzaţiile şi au acuzat, la rândul lor, forţele separatiste că ar fi tras în georgieni.[23]

Concluzia la care ajungem, analizând evenimentele din Georgia din august 2008, e accea că natura brutală a sistemului instaurat de Putin în Rusia nu se deosebeşte cu nimic de natura sistemului stalinist şi comportamentul acestuia pe arena internaţională. Pentru Putin şi Medvedv dreptul internaţional, la fel cum era şi pentru Stalin, există doar pentru statele mici. Pentru Rusia, tratatele internaţionale, principiile dreptului internaţional (“inviolabilitatea frontierelor”, “integritatea teritorială”, “neamestecul în treburile interne”) nu sunt decât nişte petice de hârtie, care nu fac două parale. Are dreptate cel mai puternic, iar în relaţiile cu vecinii mai slabi forţa brută este cheia soluţionării tuturor disputelor. Conflictul din Georgia a mai demonstrat că o ţară limitrofă cu Rusia, chiar dacă are relaţii privelegiate cu SUA, nu are securitatea asigurată. Numai calitatea de membru al NATO poate garanta unui stat vecin Rusiei garanţia că trupele ruse nu-i vor pârjoli satele şi oraşele, aşa cum a procedat în august 2008 în Georgia.[24]

23.”Tensiuni în regiunea de frontieră a Georgiei cu Oseţia de Sud”,în Flux,07.08.2009,nr. 200977,p. 1, www.flux.md 24.Anton Dogaru,”Un an de la invazia Rusiei în Georgia: învăţăminte pentru Moldova“,în Moldova/Politicom

13

VII.BIBLIOGRAFIE

Surse electronice

Articole electronice:

ANGHEL, Doina ; MAGRAON, Andreea,” Care este miza conflictului dintre Georgia şi Rusia”,în Ziarul Financiar, 11.08.2008,p. 1, www.zf.ro,consultat la data de 17.01.2010)

BLAJAN, Anne-Marie,”Editorialiştii internaţionali despre conflictul ruso-georgian: Acţiunea Georgiei - nesabuită, dar replica Rusiei a fost excesivă şi nu ar trebui lasată nepedepsită”,în HotNews,11.08.2008,p. 1,(www.hotnews.ro,consultat la data de 17.01.2010)

BREAZU, Sorin; ARSENIE, Dan, “RĂZBOI ÎN CAUCAZ: Rusia a atacat Georgia”,în: Evenimentul Zilei,08.08.2008, Nr. 5782,P.1(www.evz.ro, consultat la data de 18.01.2010)

“Criza georgiana se tranformă într-un conflict SUA-Rusia”,în Ziarul de Iasi, 08.09.2008,p. 1,(www.ziaruldeiasi.ro,consultat la data de 18.01.2010)

DOGARU, Anton,”Un an de la invazia Rusiei în Georgia: învăţăminte pentru Moldova“,în Moldova/Politicom,10.08.09,p. 1,(www.politicom.moldova.org,consultat la data de 18.01.2010)

“Georgia-radiografia conflictelor înghetate” ,în Revista 22,10.09.2008,ANUL XV(966),

p. 1,(www.revista22.ro,consultat la data de 19.01.2010)

IONESCU, Vlad,“Rolul Franţei în soluţionarea crizei din Georgia”,în Newsletter-Ambasada Romaniei-Paris,11.09.2008,nr. 17,p. 4,(www.paris.mae.ro,consultat la data de 19.01.2010)

,10.08.09,p. 1, www.politicom.moldova.org

14

M.,R.,“Conflictul din Georgia, cine a pierdut şi cine a câştigat”, în HotNews,17.08.2008 ,p. 1,(www.hotnews.ro,consultat la data de 20.01.2010)

“Război în Caucaz”, în Revista22 ,27.08.2008 ,ANULXV(964) ,p.1 ,(www.revista.22.ro ,consultat la data de 16.01.2010)

”Rusia şi Georgia au acceptat planul de pace propus de Nicolas Sarkozy”,în Realitatea.Net,15.08.2008,p. 1,(www.realitatea.net,consultat la data de 22.01.2010)

ŞTEFAN, Dan,” Preşedintele Rusiei accepta o solutie negociată, cu două condiţii”,în Cronica Romana,13.08.2008,p 1,(www.cronicaromana.ro,consultat la data de 24.01.2010)

”Tensiuni în regiunea de frontieră a Georgiei cu Osetia de Sud”,în Flux,07.08.2009,nr. 200977,p. 1,(www.flux.md,consultat la data de 19.10.2010)

ZĂRAGIU, Gina,”Conflictul dintre Rusia şi Georgia nu vrea să moară”,în The Epoch Times, 23.08.2009,p. 1,(www.epochtimes-romania.com,consultat la data de 18.01.2010)

Cărţi electronice:

BĂHNĂREANU, Cristian,Rolul Organismelor Internaţionale în managementul crizelor în regiunea Mării Negre, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,Bucureşti 2004,p.5,(http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rolul_organismelor_internationale_in_managementul_crizelor_in_regiunea_mn.pdf,consultat la data de 16.01.2010)

Documente oficiale:

15

”Text privind aplicarea planului cu şase puncte” ,Ambasada Franţei în România, 09.09.2008, (http://www.ambafrance-ro.org/index.php/ro_RO/actualites/actualites-franco-roumaines/georgie-a-la-suite-de-la-visite-du-president-sarkozy-a-moscou-et-tbilissi-accord-sur-la-mise-en-oeuvre-du-plan-en-six-points,consultat la data de 17.01.2010)

16