Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energie brochure_Romanian.pdf · Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energie 3 Cuvânt înainte Mulţi europeni

Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energiePunerea în aplicare a politicilor privind eficienţa energetică în statele membre UE

Susţinut de*

2 Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energie

Informaţii bibliografice

Broşură prezentată de Proiectul Energy-Efficiency-WatchCoordonat de

EUFORES a.i.s.b.l. Forumul European pentru Energie RegenerabilăRenewable Energy HouseRue d’Arlon 63-65B-1040 Bruxelles, BelgiaDr. Jan GeissLucia Bezáková

Pe baza evaluării şi analizei aprofundate a Planurilor naţionale de acţiune privind eficienţa energetică (PNAEE)şi a sondajelor şi interviurilor cu experţii în domeniul eficien-ţei energetice

Wuppertal Institute GmbHDr. Ralf SchüleThomas MadryVera AydinJonas FischerJan KaselofskyThorsten KoskaCarolin Schäfer-SparenbergLena Tholen

Ecofys Germany GmbHDaniel BeckerNikolas BaderDoris Johnsen

Cu contribuţiaChristiane Egger (O.Ö. Energiesparverband)Reinhold Priewasser (Universitatea Linz)Michaela Kloiber (Universitatea Linz)Lucia Bezáková (EUFORES)Nils Borg (ECEEE)Dominique Bourges (FEDARENE)Peter Schilken (Energy Cities)

Bruxelles, Wuppertal, Köln, Berlin, Linz, februarie 2013

*Responsabilitatea pentru conţinutul acestei broşuri revine exclusiv autorilor. Aceasta nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene. Nici EACI, nici Comi-sia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utili-zare a informaţiilor cuprinse în prezentul document.

Grafice: www.digitale-gestaltung.de

Sursă pagina 1: creativ collection/ccvision

3Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energie

Cuvânt înainte

Mulţi europeni nu recunosc încă pe deplin importanţa eficienţei energeticeCu toate acestea, eficienţa energetică, alături de energia regenerabilă, reflectă concomitent trei teme principale de politică: protecţia climatică, securitatea energetică şi oportunităţile industriei europene de a-şi asuma rolului de lider în domeniul tehnologiei.

Cunoştinţele, inovarea şi durabilitatea sunt elementele de bază ale strategiei europene pentru secolul XXI. În acest sens, Uniunea Europeană este hotărâtă să construiască o Europă eficientă din punctul de vedere al resurselor, care să utilizeze din ce în ce mai mult sursele regenerabile de energie, cu un sector modernizat al transporturilor şi cu clădiri şi produse eficiente din punct de vedere energetic şi tehnologii ecologice.

În documentul „Europa 2020: O strategie europeană pen-tru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluzi-unii”, Comisia Europeană a atribuit un rol explicit secto-rului energiei durabile. Comisia estimează că atingerea obiectivului de 20 % pentru energia regenerabilă până în anul 2020 ar crea aproximativ 600.000 de locuri noi de muncă şi, împreună cu obiectivul de 20 % pentru eficienţa energetică, peste 1 milion de noi locuri de muncă.

Proiectul Energy Efficiency Watch (Supravegherea Efici-enţei Energetice) a fost creat pentru a susţine procesul de transpunere a Directivei privind serviciile energetice, care solicita statelor membre ale UE să prezinte planuri naţionale de acţiune privind eficienţă energetică. Acesta a fost primul pas către adoptarea unor pachete coeren-te de politici în domeniul eficienţei energetice în statele membre UE. Totuşi, Directiva privind serviciile energetice prezenta anumite deficienţe structurale, precum absenţa unei metodologii comune de calcul sau un model pentru raportare, precum şi lipsa unui obiectiv ambiţios în le-gătură cu economiile de energie. Prin urmare, în 2012 a fost adoptată o nouă directivă – Directiva privind efici-enţa energetică, prin care statelor membre li se impun măsuri obligatorii.

Proiectul Energy-Efficiency-Watch a urmărit punerea în aplicare a primelor două planuri de acţiune emise de sta-tele membre UE şi a colectat reacţiile utile ale pieţei în legătură cu punerea în aplicare a politicilor în materie de eficienţă energetică, prin intermediul sondajelor şi ana-lizelor ascendente.

Ceea ce trebuie să facem în prezent este să studiem lecţiile învăţate în urma procesului de transpunere a Di-rectivei privind serviciile energetice şi să le aplicăm în procesul de transpunere a noii Directive privind eficienţa energetică.

Claude TurmesPreşedintele EUFORES

Membru al Parlamentului European

Fiona HallVicepreşedinte al EUFORESMembru al Parlamentului

European

Anni PodimataVicepreşedinte al EUFORESVicepreşedinte al Parlamen-

tului European


Proiectul Energy-Efficiency-WatchProiectul de Energy-Efficiency-Watch (Supravegherea Eficienţei Energetice – EEW), desfăşurat din septembrie 2010 până în august 2013, are ca scop facilitarea transpu-nerii Directivei privind serviciile energetice şi a Directivei privind eficienţa energetică. Există trei elemente princi-pale ale proiectului:

activarea şi consultarea reţelelor de bază (parlamen-tari naţionali şi europeni, funcţionari publici, reţele regionale şi locale, primari, experţi, asociaţii, indus-tria etc.);consolidarea cunoştinţelor prin intermediul sondaje-lor, chestionarelor şi selecţiei politicilor;activităţi de informare (şi anume, reuniuni informati-ve, conferinţe, broşuri).

Numeroase organizaţii din diferite domenii – organizaţii care lucrează în reţea (EUFORES, ECEEE, Fedarene, Energy Cities), institute de cercetare aplicată (Wuppertal Institu-te, Ecofys) şi organisme de punere în aplicare a politicilor (Agenţia pentru Energie din Austria Superioară) – colabo-rează pentru promovarea aceste obiective. Pilonii princi-pali ai proiectului sunt evaluarea celui de al doilea plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică (din 2011), un sondaj în rândul experţilor şi interviuri aprofundate cu experţi din fiecare stat membru UE. Obiectivele acestor demersuri sunt evidenţierea punctelor forte şi a punctelor slabe ale politicilor naţionale actuale în materie de efi-cienţă energetică, identificarea deficienţelor politicilor şi acţiunilor de punere în aplicare şi relevarea oportunităţi-lor pentru acţiuni viitoare.

Informaţii suplimentare privind proiectul şi obiectivele sale, precum şi în legătură cu toţi actorii implicaţi în pro-iect puteţi găsi pe pagina de internet EEW (www.energy-efficiency-watch.org).

Această broşură prezintă rezultatele principalelor două activităţi ale proiectului EEW:

Evaluarea planurilor naţionale de acţiune privind eficienţa energetică (PNAEE)

Experţi din cadrul Ecofys şi al Wuppertal Institute au analizat cadrul general de guvernanţă al statelor mem-bre privind eficienţa energetică şi politicile lor pentru diferitele sectoare (sectorul public, transporturi, clă-diri, echipamente, industrie şi sectoare terţe)Calitatea pachetelor naţionale de politici a fost evalu-ată în raport cu un pachet „optim” de politic bazat pe bunele practici din sector.

Sondajul Energy-Efficiency-Watch în rândul experţilor:

Sondaj cantitativ desfăşurat în anul 2011 (655 de ches-tionare completate)Interviuri aprofundate realizate în perioada aprilie-septembrie 2012 cu cel puţin 3 experţi din fiecare stat membru


Eficienţa energetică: Abordarea con-comitentă a mai multor provocăriProiectul Energy-Efficiency-Watch

Eficienţa energetică reprezintă o mare oportunitate de abordare concomitentă a multora dintre principalele pro-vocări europene ale secolului XXI. Eficienţa energetică este o modalitate

de atenuare a schimbările climaticede asigurare a alimentării sigure cu energie fără a se apela la importul de combustibili fosilide a evita creşterea excesivă a costurilor la energie pentru gospodăriile private şi întreprinderi de a deveni un furnizor de tehnologii pentru întreaga lume la momentul exportului de tehnologii eficiente.

Opţiunile tehnologice şi schimbările de comportament permit reducerea substanţială a cererii de energie pri-mară şi finală până în 2020. Conform calculelor realizate de Fraunhofer ISI, faţă de scenariile de bază, cererea de energie primară poate fi redusă cu 67 % până în 2050.

Fraunhofr ISI estimează, de asemenea, că rentabilitatea potenţialului de economisire este de 92 %, cu alte cuvin-te, dacă se iau în considerare costurile ciclului de viaţă, aproape fiecare opţiune eficientă din punct de vedere energetic generează economii mai mari decât costurile sale. Pe rezultatelor acestui ale studiului, valoarea finan-ciară a tuturor economiilor posibile ajunge în 2050 la pes-te 500 de miliarde de euro, potrivit calculelor din 2005.

Potenţialul economiilor sectoriale de energie prin eficienţa energetică; sursă: Frauenhofer ISI (2012)Contribuţia măsurilor privind eficienţa energetică la protecţia climatului în Uniunea Europeană până în2050

Sursă: PhotoDisc

Mte

p En

ergi

e pr

imar

ă

Economii prin conversie

Potenţial de economisire TR

Potenţial de economisire IN

Potenţial de economisire TE

Potenţial de economisire GO

Transporturi

Industrie

Sectorul terţiar

Gospodării

6

În 2012 a fost adoptată Directiva privind eficienţa energetică (EED, 2012/27/UE) de către Parlamentul European şi Consiliu. Ca modificare la Directiva privind serviciile energetice (ESD, 2006/32/CE), care a intrat în vigoare în mai 2006, Directiva privind eficienţa energetică reprezintă un pas înainte către re-glementarea şi coordonarea în mai mare măsură a activităţilor statelor membre în materie de eficienţă energetică. DEE stabi-leşte măsuri obligatorii din punct de vedere juridic şi defineşte astfel dispoziţii specifice pentru diferitele sectoare consuma-toare de energie. Printre altele, DEE cere statelor membre

să stabilească o strategie pe termen lung pentru reno-varea patrimoniului edilitarsă reabiliteze anual 3 % din suprafaţa utilă totală a tu-turor clădirilor publice deţinute de administraţia cen-trală începând cu anul 2014să pună în aplicare dispoziţii privind achiziţiile ecolo-gicesă instituie un program obligatoriu privind eficienţa energeticăsă sporească utilizarea contoarelor inteligente.

Directiva privind serviciile energetice a solicitat statelor mem-bre să stabilească planuri naţionale de acţiune pentru eficien-ţă energetică (PNAEE), în cadrul cărora să raporteze politicile puse în aplicare în materie de eficienţă energetică şi efectele estimate ale acestora. Termenul-limită pentru prezentarea ce-lui de al doilea PNAEE al statelor membre a fost iunie 2011. Proiectul Energy-Efficiency-Watch a vizat cu analiza conţinu-

tului acestora. Chiar dacă DEE reprezintă, cu certitudine, un pas înainte, rezultatele proiectului Energy-Efficiency-Watch arată că politicile puse în aplicare în prezent sunt departe de a fi suficiente. Chiar dacă DEE este transpusă cu succes, aşa cum s-a intenţionat, există riscul ca Uniunea Europeană să nu îşi atingă obiectivul în materie de eficienţă energetică până în 2020. Nici măcar nu se poate presupune cu certitudine că DEE este transpusă integral, întrucât analiza PNAEE şi sondajul afe-rent au arătat că de multe ori pot fi identificate deficienţe ale procesului de transpunere. Aceasta arată încă o dată că este necesară o schimbare a modului de gândire: eficienţa energeti-că este prea des percepută ca o povară, şi nu ca oportunitate, ceea ce este în realitate. Această percepţie conduce la eforturi reduse din partea factorilor de decizie şi, ca urmare, la nume-roase lipsuri ale politicilor în materie de eficienţă energetică. Măsurile puse în aplicare rămân adesea sub nivelul potenţialu-lui lor real. Totuşi, pentru a încheia într-o notă pozitivă, aceas-ta înseamnă şi că există încă numeroase oportunităţi pentru politicile în materie de eficienţă energetică şi, mai mult, că planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică pre-zintă numeroase abordări promiţătoare.

Eficienţa energetică:Calea insuficient parcursă

Sursă: Rainer Sturm/pixelio.de

Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energie

Pachete de politici pentru consumatorii finali de energie

Informarede exemplu, campanii de infor-mare, etichetare, certificate,

audit

Fonduri şi finanţareSubvenţii pentru adaptarea

clădirilor, investiţii în tehnologii eficiente

Recomandări şi consultanţăde exemplu, consultanţă

iniţială pentru clădiri

Pachete de politici pentru furnizorii de servicii energetice

şi măsuri

Reglementarede exemplu, standarde în mate-rie de energie pentru clădiri şi

aparate

Educaţie şi asigurarea calităţii

Reţele şi acorduri voluntare

Instrumente şi servicii bazate pe piaţă

(de exemplu, contractul pe baza performanţei energetice)

Cadre pentru asigurarea finanţării şi a infrastructurii de punere în

aplicare (fonduri, scheme de obligaţii)

Măsuri instituţionaleDe exemplu, agenţii pentru energie

7

Eficienţa energetică: Proiectarea pachetelor de politici

O mare parte din potenţialele de eficienţă energetică sunt ren-tabile. Cu toate acestea, există bariere în calea eficienţei ener-getice care împiedică realizarea acestora. Printre principalele bariere se numără:

lipsa motivaţiei şi accesului la informaţii (obţinerea in-formaţiilor despre cele mai eficiente soluţii din punct de vedere economic este costisitoare, iar eficienţa energetică reprezintă doar un factor în procesul deci-zional privind achiziţiile)restricţii financiare (capitalul pentru investiţii în efici-enţa energetică poate fi insuficient sau costisitor pen-tru unii investitori)stimulente divizate (uneori, beneficiarul unei investiţii în eficienţă energetică nu este cel care trebuie să plă-tească pentru aceasta)aversiunea faţă de riscuri (uneori, perioadele de ram-bursare pentru investiţii în eficienţă energetică sunt lungi şi, din acest motiv, sunt incerte pentru posibilii investitori)

Studiile au arătat că politica în materie de eficienţă energetică atinge este cel mai eficientă când se combină diferite tipuri de instrumente politice în pachete de politici sectoriale cuprinză-toare.De exemplu, în sectorul construcţiilor, astfel de pachete tre-buie să se adreseze consumatorilor finali şi multiplicatorilor, gospodăriilor private şi investitorilor instituţionali.

Figura de mai sus prezintă elementele acestor pachete de politici, care trebuie să conlucreze pentru a aborda toate barierele menţionate. Se pot distinge două pachete de po-litici complementare:

I. Pachetele de politici pentru consumatorii finali de energie având scopul de a informa consumatorii cu pri-vire la oportunităţile privind eficienţa energetică, de a le oferi consultanţă, de a asigura sprijin financiar şi de a stabili standarde de reglementare.

II. Pachete de politici care vizează furnizorii, de exem-plu prin formarea inginerilor, arhitecţilor şi meşteri-lor, prin introducerea de instrumente bazate pe piaţă, precum schema certificatelor albe, prin stabilirea de condiţii-cadru pentru servicii energetice, prin asigura-rea finanţării şi prin facilitarea creării de reţele

Aceste măsuri trebuie completate de instituţiile care coor-donează politicile şi promovează eficienţa energetică (de exemplu, agenţii pentru energie).Atât prezenta broşură, cât şi 27 de rapoarte naţionale – întocmite, de asemenea, în cadrul EEW – oferă numeroa-se indicii privind modul în care pot fi concepute măsuri adecvate. Factorii de decizie pot utiliza acum evaluarea noastră referitoare la politicile în materie de eficienţă energetică din ţara lor şi pot prelua idei de îmbunătăţire a acestora prin adăugarea unor măsuri sau reproiectarea acestora.

Elemente de proiectare ale unui pachet de politici optim


Următoarele trei state membre sunt considerate cele mai ambiţioase: Danemarca, Luxemburg şi Finlanda.Indiferent de situaţia de referinţă, experţii au fost întrebaţi, de asemenea, care ţări au înregistrat cel mai mare progres în ultimii trei ani. Experţii au nu-mit Estonia, Finlanda şi Malta.

Pentru a atinge obiectivele sale ambiţioase privind eficienţa energetică, Danemarca a stabilit mai multe măsuri cuprinzătoare. Agenţia Daneză pentru Ener-gie este principalul actor care coordonează şi pune în aplicare politicile daneze în materie de eficienţă ener-getică şi, prin urmare, are competenţe semnificative. Companiile din sectorul energetic din Danemarca tre-buie să aibă propria contribuţie la atingerea obiective-lor în materie de eficienţă energetică, asigurată prin intermediul unei obligaţii de economisire a energiei. În plus, fondul pentru economiile de energie, Centrul pentru Energibesparelser, asigură finanţare de la bugetul de stat pentru eficienţă energetică în gospo-dăriile privare, sectorul public şi întreprinderi. Aceste măsuri sunt completate, de exemplu, prin majorări ale impozitului pe surse fosile de energie.

8

Exemplu de bune practici: Danemarca

Eficienţa energetică:Cadru guvernamental cuprinzătorPoliticile sectoriale trebuie să fie incluse într-un cadru guvernamental cuprinzător, care ajută la amplificarea im-pactului acestora. Un cadru guvernamental cuprinzător ideal include următoarele elemente:

Agenţii pentru energie, care au sarcina de a iniţia şi coordona activităţile şi măsurile, precum şi de a acţi-ona ca intermediar.Obligaţii privind eficienţa energetică sau scheme pri-vind certificatele albe, care impun atingerea unui anu-mit obiectiv în materie de economie energetică la ser-viciile publice din domeniul energiei.Fonduri de eficienţă energetică, prin care se oferă sprijinul financiar necesar pentru investiţii în eficienţa energetică.Condiţii-cadru favorabile pentru serviciile energetice. Serviciile energetice facilitează investiţiile în eficienţa energetică, întrucât costurile pentru investiţiile iniţi-ale sunt suportate de o parte terţă şi rambursate prin valoarea financiară a economiilor de energie.Un proces participativ, care contribuie la luarea în con-siderare a poziţiei părţilor interesate.

Sursă: Katharina Wieland Müller /pixelio.de


Rezultatele sondajului în rândul experţilor:

În ceea ce priveşte solicitarea de a evalua ambiţia generală a diferitelor state membre în legătură cu îmbunătăţirea politicilor naţionale în materie de efi-cienţă energetică, rezultatele variază semnificativ.

9

Exemplu de bune practici: Franţa

În ceea ce priveşte proiectarea unui cadru guverna-mental cuprinzător, Franţa poate fi menţionată ca exemplu de bune practici. S-a dezvoltat o strategie pe termen lung în colaborare cu actori din cadrul so-cietăţii precum ONG-uri, angajatori şi sindicate, pre-cum şi cu primăriile.Se asigură astfel o largă acceptare a obiectivelor. Agen-ţia Naţională Franceză pentru Energie, ADEME, are un rol important în coordonarea şi facilitarea măsurilor care vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice.Franţa a pus în aplicare în 2005 un mecanism tip Cer-tificat de Eficienţă Energetică (CEE). Acest meca-nism obligă serviciile publice din domeniul energiei să realizeze economii de energie. Este încurajată uti-lizarea de contracte pe bază de performanţă energe-tică. În cadrul unui contract pe bază de performanţă energetică, companiei de servicii energetice i se cere să realizeze economii de energie, urmând să i se ram-burseze valoarea financiară a economiilor.Aceste politici sunt completate prin măsuri orizonta-le, precum finanţarea activităţilor de cercetare şi de dezvoltare a unor tehnologii energetice noi. Pe lângă calculul descendent al economiei de energie, guver-nul francez a dezvoltat un instrument pentru esti-marea ascendentă a economiilor de energie obţinute prin măsuri individuale.

Eficienţa energetică:Cadru guvernamental cuprinzător

Exemplu de bune practici: Bulgaria

Politica din Bulgaria în materie de eficienţă energetică este un exemplu de bune practici în rândul ţărilor din Eu-ropa Centrală şi de Est. Bulgaria a adoptat o strategie în domeniul energiei având ca obiectiv înjumătăţirea până în 2020 a consumului de energie primară comparativ cu anul 2005. Bulgaria a dezvoltat o strategie naţională pri-vind eficienţa energetică, prin care se stabilesc obiective referitoare la economia de energie mai ambiţioase decât cele impuse de Uniunea Europeană. Diferite părţi intere-sate sunt implicate în politica de eficienţă energetică din Bulgaria. De exemplu, primăriile iau parte la programul naţional de adaptare a blocurilor turn.În Bulgaria există agenţii pentru energie care lucrează atât la nivel naţional, cât şi local. S-a înfiinţat un fond de eficienţă energetică pentru a facilita investiţiile în efici-enţa energetică. Au fost stabilite condiţii-cadru de spri-jin pentru servicii energetice (de exemplu, definirea unei metode pentru calcularea economiilor de energie, defi-nirea perioadei maxime de rambursare), iar un fond de garantare oferă protecţie împotriva riscurilor financiare.Printre măsurile orizontale aplicate de guvernul bulgar se numără acordurile voluntare cu companii industriale. În scopul monitorizării, Bulgaria utilizează atât metode descendente, cât şi metode ascendente.

Coor

dona

re/fi

nanţ

are

Măs

uri o

rizo

ntal

e

Age

nţii

pent

ru e

nerg

ie

Serv

icii

ener

geti

ce

Piloni esenţiali ai unui cadru guverna-mental cuprinzător optim

Foaie de parcurs pentru politici Obiective şi strategii pe termen lung (2050)


10

Sectorul public este un important actor în politica de efici-enţă energetică nu doar ca urmare a propriului său consum ci, mai mult, deoarece are rolul de model.Directiva privind eficienţa energetică se adresează secto-rului public prin intermediul unor dispoziţii referitoare la renovarea clădirilor publice şi la achiziţiile publice ecolo-gice.

Exemplu de bune practici: clădiri publice

Finlanda poate fi considerată un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte politicile de eficienţă energetică referitoare la clădirile publice. Printre măsurile adoptate de Finlanda se numără Acordul guvernamental local pentru eficienţă energetică, în baza căruia primăriile semnatare sunt eligibile pentru sprijin financiar pentru audituri energetice şi investiţii pentru economii energetice. Pachetul fin-landez de politici include, de asemenea, standarde minime stricte de performanţă energetică pentru clădiri reabilitate sau nou construite deţinute de ad-ministraţia centrală.

Sursă: Schmuttel /pixelio.de

Rezultatele sondajului în rândul experţilor:

În majoritatea statelor membre ale UE, sectorul pu-blic nu este considerat sectorul în care există cele mai importante deficienţe ale politicii. În mod evi-dent, numeroşi experţi au observat în mod predomi-nant o îmbunătăţire în acest sector în statelor lor. Doar 15 % dintre experţii din toate cele 27 de state membre au identificat sectorul public ca fiind secto-rul cu cele mai importante deficienţe ale politicilor.Sectorul public este considerat sectorul cu cele mai importante deficienţe ale politicii în următoa-rele ţări: Republica Cehă, Grecia, Italia, Polonia.

Guvernul olandez a instituit mai multe măsuri pentru a asigura luarea deciziilor de achiziţii publice pe baza unor criterii de durabilitate, care au fost definite pen-tru peste 45 de grupe de produse. Achiziţiile publice durabile sunt încurajate şi susţinute de Centrul de expertiză pentru achiziţii publice, PIANOo. Acesta publică informaţii utile şi facilitează crearea de re-ţele. Până în 2015, fiecare agenţie guvernamentală şi fiecare organism public trebuie să respecte criterii durabile de achiziţii. Guvernul olandez estimează un potenţial de economii de energie prin achiziţii publi-ce durabile de peste 50 TWh.

Exemplu de bune practici: achiziţii publice ecologice


Eficienţa energetică: Sectorul public

11

Întrucât clădirile reprezintă peste 40 % din consumul total de energie din Uniunea Europeană, eficienţa energetică în acest sector este o etapă esenţială în drumul către o Euro-pă eficientă din punct de vedere energetic. Directiva pri-vind performanţa energetică a clădirilor a fost modificată în 2010, definind acum standarde minime ambiţioase pen-tru clădirile nou construite şi reabilitate. Cu toate acestea, politicile puse în aplicare de statele membre variază în ceea ce priveşte ambiţia şi eficacitatea. Totuşi, exemplele de bune practici prezintă opţiuni de îmbunătăţire.

Sursă: Siegfried Springer /pixelio.de

Exemplu de bune practici: combinaţie de politici

Germania poate fi considerată un exemplu de bune practici pentru un pachet de politici bine echilibrat în sectorul clădirilor. Printre altele, pachetul include de-finirea în legea federală a standardelor de performanţă energetică minimă actualizate periodic pentru clădiri nou construite şi reabilitate. Eficienţa energetică este încurajată şi prin dispoziţii care urmăresc utilizarea energiei regenerabile pentru încălzire. Se acordă spri-jin financiar prin subvenţii şi împrumuturi cu dobândă redusă pentru construcţia de clădiri care depăşesc ca performanţă standardele. Auditurile energetice sunt, de asemenea, sponsorizate. Deşi sunt instituite dispo-ziţii referitoare la certificate de performanţă energeti-că, acestea ar putea fi consolidate.

Rezultatele anchetei în rândul experţilor:

În ceea ce priveşte principalele deficienţe ale po-liticii într-un anumit sector, sectorul rezidenţial a fost al doilea printre nominalizările experţilor.Sectorul rezidenţial este considerat sectorul cu cele mai importante deficienţe ale politicii în Ci-pru, Franţa, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slo-vacia şi Suedia.

Exemplu de bune practici: standarde minime de performanţă energetică (SMPE)

Eficienţa energetică a reprezentat mulţi ani o prioritate a politicii în materie de energie din Danemarca. Această ţară poate fi considerată un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte SMPE. Aceste standarde devin periodic mai stricte şi sunt definite cu mulţi ani în prealabil. Stan-dardele minime sunt completate de standarde volunta-re, mai stricte.De asemenea, Danemarca a fost printre primele ţări care au adoptat măsuri privind certificarea performanţei energetice.


Eficienţa energetică: Clădirile

12

Exemplu de bune practici: Estonia

În ceea ce priveşte politica de eficienţă energetică pentru sectorul clădirilor, Estonia poate fi considerată o ţară lider din Europa Centrală şi de Est. S-au stabi-lit standarde minime de performanţă energetică pen-tru clădirile noi, iar standardele pentru lucrări majore de reabilitare se aplică din anul 2008, devenind tot mai stricte. Pentru clădirile care urmează să fie vândute sau închiriate trebuie să fie emise certificate de performan-ţă energetică. Pentru a sprijini finanţarea reabilitărilor majore, Estonia a stabilit un program de împrumuturi cu dobândă redusă. Există şi subvenţii pentru reabilitarea clădirilor de locuinţe, care pot ajunge până la 35 % din costurile proiectului. Dobânda plătită pentru împrumu-turile contractate în scopul finanţării reabilitării poate fi dedusă din veniturile impozabile. Realizarea auditu-rilor energetice este, de asemenea, sprijinită financiar. Au fost planificate numeroase măsuri pentru educarea şi formarea specialiştilor din domeniu. Grupurile-ţintă ale acestor măsuri sunt arhitecţi, ingineri constructori şi lucrători constructori. Printre aceste proiecte de cer-cetare şi dezvoltare puse în aplicare sau planificate în Estonia se numără construcţia mai multor clădiri publice în conformitate cu standardele pentru clădiri cu un con-sum redus de energie.

Exemplu de bune practici: Regatul Unit

Guvernul Regatului Unit recunoaşte importanţa valo-rificării potenţialelor energetice ale fondului locativ existent, precum şi ale clădirilor nou construite. În Re-gatul Unit se aplică standarde minime de performanţă energetică. Clădirile rezidenţiale noi trebuie să res-pecte un standard de emisii zero de dioxid de carbon începând cu anul 2016. Se oferă sprijin financiar pen-tru îmbunătăţirile în materie de eficienţă energetică. O particularitate a pachetului de politici din Regatul Unit este atenţia specială acordată sărăciei energeti-ce. Pentru gospodăriile care cheltuiesc peste 10 % din venitul lor pentru încălzire, mecanismul Warm Front (Frontul Cald) finanţează măsuri de eficienţă energe-tică precum sisteme de încălzire mai eficiente, izolaţii noi şi etanşarea împotriva curenţilor de aer. Guvernul Regatului Unit consideră că noul cadru de piaţă, Gre-en Deal (Acordul Ecologic), are un rol esenţial pentru realizarea de economii de energie în sectorul clădiri-lor. În baza acestui cadru, întreprinderile din domeniul serviciilor energetice vor putea oferi proprietarilor de locuinţe îmbunătăţiri în materie de eficienţă energeti-că, fără să existe cheltuieli de investiţii iniţiale pentru consumatori, şi care vor fi compensate prin valoarea financiară a economiilor de energie.

Instrumente de informare Proiecte demonstrative

Stimulente economice (de ex., scutiri fiscale)

Educaţie şi formare pentru specialişti

Alte măsuri de reglementare (de exemplu, planificare inteligentă a spaţiului)

Instrumente de finanţare (de ex. împrumuturi cu dobânzi mici, subvenţii)

Certificate de performanţă energetică

Consultanţă şi audituri energetice

Standarde minime de performanţă energetică

şi aplicarea acestora

Elemente constitutive ale unui pachet de politici cuprinzător pentru sectorul clădirilor


Eficienţa energetică: Clădirile

13

Aparatele eficiente din punct de vedere energetic sunt im-portante pentru atingerea obiectivelor de eficienţă ener-getică în UE. Au fost adoptated două directive importante pentru a asigura că aparatele devin treptat eficiente din punct de vedere energetic.Directiva privind proiectarea ecologică introduce temeiul juridic pentru standardele minime obligatorii Directiva pri-vind etichetarea energetică, prin care se impune eticheta-rea produselor consumatoare de energie, pentru marcarea eficienţei acestora, a fost reformată în 2010. Totuşi, evalu-area PNAEE arată că politicile naţionale în acest sector încă trebuie să fie îmbunătăţite substanţial.

Sursă: Maggy W./pixelio.de


Majoritatea experţilor cer din ce în ce mai mult luarea de măsuri hotărâte în ceea ce priveşte aparatele elec-trocasnice – în special din partea Uniunii Europene.87 % dintre experţi solicită standarde minime mai stricte pentru aparate.83 % dintre experţi susţin extinderea etichetării obligatorii.

Exemplu de bune practici: etichetarea energetică

Ţările de Jos au pus în aplicare măsuri suplimentare pen-tru intensificarea impactului Directivei europene privind etichetarea energetică şi, prin urmare, această ţară poate fi considerată un exemplu de bune practici. Prin-tre aceste măsuri suplimentare se numără pagina de in-ternet EnergieWeter.nl, care informează consumatorii despre costurile pe ciclu de viaţă ale diferitelor aparate şi, astfel, îi încurajează să achiziţioneze produsele mai eficient din punct de vedere energetic. MilieuCentraal este o organizaţie independentă având ca scop furniza-rea de informaţii privind aparatele elecrocasnice efici-ente din punct de vedere energetic. Aceasta găzduieşte o pagină de internet, care oferă liste cu diferite aparate şi etichetele cu care sunt prevăzute. MilieuCentraal a în-fiinţat şi un serviciu de asistenţă pentru consumatori, la care clienţii pot apela atunci când au întrebări legate de eficienţă energetică şi energiile regenerabile.

Exemplu de bune practici: Klima:aktiv:

Prin Klima:aktiv, Austria a pus în aplicare un program, care vizează acordarea de stimulente pentru cererea şi oferta de aparate eficiente din punct de vedere energetic. În cadrul acestui program se organizează diferite campanii (de exemplu, un premiu austriac pentru protecţia climei). Suplimentar, Klima:aktiv dispune de un instrument online şi desfăşoară proiec-te de sensibilizare împreună cu studenţi. Activităţile Klima:aktiv sunt completate de pagina de internet top-produkte.at, care informează consumatorii despre cele mai eficiente aparate electrocasnice din punct de vedere energetic.


Eficienţa energetică:Aparatele electrocasnice


Sectorul industrial este vizat în principal de sistemul comu-nitar de comercializare a cotelor de emisie. Cu toate aces-tea, ca urmare a crizei financiare, efectele sale în ceea ce priveşte stimularea investiţiilor în eficienţă energetică au fost limitate. În consecinţă, sunt necesare politici naţiona-le suplimentare pentru stimularea investiţiilor în eficienţa energetică. Nevoia întreprinderilor de a rămâne competi-tive conduce la reticenţă faţă de măsurile obligatorii, ceea ce face din procesul de proiectare a politicilor lor o pro-vocare. Politicile aplicate în prezent trebuie considerate insuficiente. Cu toate acestea, exemplele de bune practici pot arăta o cale de progres.

Exemplu de bune practici: angajamentul de redu-cere a emisiilor de dioxid de carbon

Regatul Unit a stabilit un sistem obligatoriu de co-mercializare a cotelor de emisii pentru întreprinderi-le cu un consum anual de energie electrică de peste 6.000 MWh care nu fac obiectul sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie. Acest sistem se numeşte Angajamentul privind reducerea emisii-lor de dioxid de carbon (CRC). Acesta are rolul de a încuraja investiţiile în eficienţa energetică prin sti-mulente financiari, care obligă întreprinderile să îşi evalueze consumul de energie şi să analizeze opţiuni pentru reducerea necesarului de energie. Întrucât Angajamentul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon a fost introdus recent, respectiv în 2010, im-pactul său trebuie încă analizat îndeaproape.

Sursă: PhotoDisc


Puţini experţi consideră sectorul industrial şi sectorul terţiar a fi sectoarele în care politicile prezintă cele mai importante deficienţe.Sectorul industrial şi cel terţiar sunt considerate sectoarele cu cele mai importante deficienţe ale politicii în următoarele ţări: Republica Cehă, Esto-nia, Finlanda, Ţările de Jos şi România.

Eficienţa energetică:Industria şi sectorul terţiar

Exemplu de bune practici: PFE

Suedia a introdus Programul pentru sporirea efici-enţei energetice în industriile mari consumatoare de energie (PFE) pentru a stimula investiţiile în efi-cienţă energetică. Întreprinderile pot încheia con-tracte voluntare cu Agenţia Suedeză pentru Energie. Dacă îndeplinesc cerinţele vor fi scutiţi de impozitul pe energie. Întreprinderile adoptă măsuri individu-ale, de exemplu prin introducerea unui sistem de gestionare a energiei, luând în consideraţie eficienţa energetică în deciziile lor referitoare la investiţii şi achiziţii, precum şi gestionarea cererii.


Sectorul transporturilor reprezintă 20 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa. În pofida acestei contribuţii ri-dicate la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, politicile de susţinere a transporturilor eficiente din punct de vedere energetic rămân insuficient de dezvoltate. Directivele euro-pene aplicate în prezent vizează în special transportul pri-vat. Totuşi, nu se acordă o atenţie suficientă transportului de mărfuri eficient din punct de vedere energetic. Pachetul ideal de politici pentru sectorul transporturilor ar trebui proiectat în conformitate cu abordarea referitoare la evita-rea călătoriilor, schimbarea modului de transport şi sporirea eficienţei consumului de combustibil (Avoid-Schift-Improve – ASI). Totuşi, politicile curente acţionează în mare parte unilateral în încercarea de a creşte numărul de autovehicule cu consum redus de combustibil şi cu emisii reduse de dio-xid de carbon. Puţine pachete de politici pot fi considerate exemple de bune practici în sensul că încearcă să pună în aplicare abordarea ASI completă.Există mai multe Instrumente disponibile pentru sporirea eficienţei energetice a transporturilor. Se pot utiliza instru-mente de planificare pentru a evita călătoriile. De exem-plu, amenajarea inteligentă a spaţiului poate contribui la reducerea necesităţii deplasărilor. Instrumentele de regle-mentare pot fi utilizate pentru a evita călătoriile, precum şi pentru a spori eficienţa consumului de combustibil. Limite generale de viteză şi dispoziţiile privind achiziţiile publice de maşini se încadrează, de asemenea, în această catego-rie. Stimulente economice şi campaniile de informare sunt alte modalităţi de punere în aplicare a unei abordări ASI.

Sursă: Rainer Sturm /pixelio.de


Sectorul transporturilor este considerat a fi secto-rul cu cele mai importante deficienţe ale politicii în întreaga Uniune Europeană.Sectorul transporturilor este considerat sectorul cu cele mai importante deficienţe ale politicii în: AT, BE, BG, DK, FI, DE, HU, IE, LU, MT, NL, PT, RO, SI, ES, SE, GB.

Exemplu de bune practici: schimbarea comporta-mentului în ceea ce priveşte călătoriile

Regatul Unit aplică diferite măsuri pentru a ajuta oame-nii să ia decizii mai durabile în ceea ce priveşte alegerea modului de transport. Printre acestea se numără Fondul pentru transportul local durabil, care pune la dispozi-ţie suma de 560 de milioane de lire pentru a ajuta au-torităţile locale să atingă obiectivul unui transport mai durabil. Toate autorităţile locale de transport au dreptul de a solicita finanţare. Se urmăreşte adoptarea unor pa-chete de măsuri variate în strânsă colaborare cu primă-riile şi cu părţile interesate locale. O comisie de experţi şi Departamentul de Transport vor evalua ofertele. Ac-ţiunile concrete susţinute de Fondul pentru transportul local durabil pot promova mersul pe jos şi pe bicicletă, pot încuraja schimbarea modului de transport, pot face posibilă gestionarea mai bună a traficului sau o combi-naţie a acestor măsuri.

Eficienţa energetică: Sectorul transporturilor


Exemplu de bune practici: transportul în comun

Guvernul din Slovenia întreprinde diferite activităţi pentru a îmbunătăţi competitivitatea transportului în comun. Una dintre abordările mai inovatoare este acordarea de stimulente autorităţilor din domeniul transporturilor pentru a maximiza numărul de ki-lometri per pasager. Aceasta se obţine prin condi-ţionarea subvenţiilor de numărul de kilometri per călător, şi nu de numărul de kilometri parcurşi de vehicul. Alte măsuri care includ schimbarea modului de transport şi tranziţia către transportul în comun sunt coordonarea orarelor, sporirea accesibilităţii, frecvenţei, punctualităţii şi a vitezei medii, precum şi crearea de terminale intermodale şi majorarea ta-xelor de parcare. Slovenia subvenţionează, de ase-menea, achiziţia de vehicule cu emisii reduse, cum ar fi autobuze pe gaz natural comprimat. Utilizarea mijloacelor de transport în comun de către navetişti este stimulată prin subvenţionarea biletelor pentru angajaţi.

Exemplu de bune practici: pachet de politici

Finlanda a pus în aplicare un pachet de politici pentru sectorul transporturilor, care utilizează un set com-plet de instrumente pentru a obţine eficienţa energe-tică în sectorul transporturilor. Un obiectiv global al pachetului de politici este încurajarea unei schimbări modale, prin sporirea atractivităţii transportului în comun, a mersului pe bicicletă şi a mersului pe jos. Finlanda aplică şi măsuri de reglementare. Printre acestea se numără introducerea unei limite genera-le de viteză şi verificarea semestrială obligatorie a presiunii din anvelope. În Finlanda, impozitele pentru autovehicule depind de emisiile acestora. Extinderea sistemelor de transport în comun este finanţată, de exemplu, prin finanţarea amenajării de benzi cu pri-oritate pentru autobuze şi prin subvenţionarea bile-telor. Diferite măsuri vizează să ofere îndrumări prin informaţii. Printre acestea se numără includerea unui mod de conducere eficient din punct de vedere ener-getic în programa de formare a şoferilor.

• Oferte de gestionare a mobi-lităţii (pentru întreprinderi, autorităţi locale etc.)

• Consultanţă în domeniul mobilităţii pentru utilizatorii mijloacelor de transport

• Campanii de informare şi de promovare a imaginii transpor-tului durabil

• Etichetarea autovehiculelor (pe o scară de la A la G)

• Programe de educare pe tema mobilităţii în şcoli, întreprin-deri etc.

• Standarde pentru eco-nomia de combustibil/standarde pentru emisia de CO2 la vehicule

• Restricţii de viteză• Standarde privind calitatea

combustibilului• Zone cu emisii reduse/

zone cu restricţii de conducere

• Limitarea locurilor de parcare pentru autovehi-cule private

Finanţarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare publice sau private pentru un transport durabil:• Combustibili• Autovehicule• Moduri etc.

• Reforma impozitului pe auto-vehicule: taxă de înmatriculare în funcţie de emisiile de CO2

• Taxă pe combustibil în funcţie de emisiile de CO2

• Subvenţionarea transportului în comun

• Desfiinţarea abonamentelor pentru navetişti

• Stimulente financiare pentru promovarea combustibililor şi tehnologiilor alternative

• Amenajarea inteligentă a spaţiului

• Îmbunătăţirea infras-tructurii pentru ciclişti şi pietoni

• Îmbunătăţirea infras-tructurii de transport în comun

• Diminuarea traficului• Sistem de gestionare (con-

trol, informare, sisteme de ghidare la parcare)

Susţinerea activită-ţilor de cercetare şi dezvoltare

Informare, consultanţă, educareInstrumente de reglementare

Stimulente economiceInstrumente de planificare

Elemente ale unui pachet de politici ideal pentru sectorul transporturilor

Eficienţa energetică:Sectorul transporturilor


Principalele directive ale Uniunii Europene în materie de eficienţă energetică au fost modificate şi consolidate în ceea ce priveşte ambiţiile lor. În acest context trebuie menţionate în special Directiva privind eficienţa energe-tică (2012/27/UE), Directiva privind performanţa energe-tică a clădirilor (2010/31/UE), Directiva privind etichetele energetice (2010/30/UE) şi Directiva privind proiectarea ecologică (2009/33/CE). Legi importante adoptate între timp în Uniunea Europeană sunt Regulamentul privind eti-chetarea pneurilor (1222/2009) şi Directiva privind promo-varea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficien-te din punct de vedere energetic (2009/33/CE).În timp ce acestea reprezintă cu siguranţă un progres, evaluarea planurilor naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică şi sondajul realizat în rândul experţilor arată că politicile naţionale diferă atât în termeni de ambiţie, cât şi în termeni de adecvare, ceea ce este regretabil, având în vedere în special oportunităţile pe care le oferă eficien-ţa energetică. Transpunerea directivelor şi regulamente-lor europene în legislaţia naţională variază foarte mult în ceea ce priveşte eficienţa şi calitatea. Un grad mai ridicat al armonizării şi integrării ar putea îmbunătăţi imaginea generală a politicii europene în materie de eficienţă ener-getică.Ceea ce se observă în prezent poate fi explicat prin pozi-ţiile eterogene pe care le adoptă statele membre în legă-tură cu eficienţa energetică. Unele încearcă în mod activ

Sursă: Hartmuth Bendig / pixelio.de

să profite de oportunităţile oferite de eficienţa energetică în timp ce altele încă privesc măsurile obligatorii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice ca pe o povară pentru consumatori şi întreprinderi, considerând, prin urmare, să acestea trebuie eludate.Este necesară o abordare mai ambiţioasă şi mai hotărâtă pentru a atinge obiectivul de economii suplimentare de energie de cel puţin 1 % pe an comparativ cu îmbunătăţiri-le autonome în materie de eficienţă energetică. Mai mult decât atât, un obiectiv de 2 % economii suplimentare de energie pe an ar fi, de asemenea, rentabil. Un aspect esenţial în prezent este recunoaşterea de către administraţii şi factori de decizie a necesităţii mai multor măsuri, care să fie totodată şi mai bune, pentru a spori eficienţa energetică. Idei de bune practici pot fi găsite în această broşură, în cele 27 de rapoarte de ţară şi în planu-rile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică. Iar motive pentru a persevera pot fi găsite în continuare:

Eficienţa energetică contribuie la atenuarea schimbă-rilor climaticeEficienţa energetică permite asigurarea energiei pen-tru structurile teritoriale fără a fi nevoie de exporturi străineEficienţa energetică va reduce costurile de energie pentru structurile dumneavoastră teritorialeÎmbunătăţirea eficienţei energetice înseamnă dezvol-tarea tehnologiilor pentru viitor

Eficienţa energetică:Calea de urmat


EUFORES - Forumul European pentru Energie RegenerabilăCoordonatorul proiectului Energy-Efficiency-Watch

Cine este EUFORES şi care sunt obiectivele noastre?EUFORES…

…este o reţea parlamentară transpartinică, ai cărei membri sunt deputaţi ai Parlamentului European şi ai parlamentelor naţionale din UE-27.

…este susţinut de un număr mare de membri care nu sunt parlamentari.

…a fost înfiinţat în 1995 ca organizaţie independentă, non-profit şi este un promotor princi-pal al energiei regenerabile şi al eficienţei energetice.

…urmăreşte să sprijine dezvoltarea ambelor domenii în Uniunea Europeană şi să transforme bunele practici în politici coerente.

…recunoaşte importanţa creării unei legături între energia regenerabilă şi eficienţa energeti-că drept soluţie esenţială pentru dezvoltarea durabilă.

…urmăreşte schimbul de informaţii între parlamentarii europeni şi naţionali, precum şi între parlamentari şi părţile interesate relevante.

Ce face EUFORES?EUFORES…

… îşi extinde reţeaua parlamentară transpartinică, prin crearea de legături între deputaţii Parlamentului European şi membrii parlamentelor naţionale din UE-27 care lucrează în do-meniul energiei durabile.

…integrează actori cheie din domeniul ştiinţific, din industrie şi din societatea civilă în această reţea, creând noi canale de comunicare.

…organizează o varietate de evenimente (de exemplu, reuniuni inter-parlamentare, ateliere parlamentare, mic dejunuri la care participă deputaţii, reuniuni ale comitetelor consultati-ve), creând ocazii pentru schimbul de opinii.

…oferă consultanţă politică şi ştiinţifică, difuzând cele mai relevante informaţii.

…facilitează schimbul de opinii privind legislaţia UE, sprijinind propunerile şi iniţiativele legislative.

…gestionează o varietate de proiecte, sprijinind transpunerea la nivel naţional al legislaţiei UE.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să vizitaţi: www.eufores.org

„Parlamentarii europeni pentru un viitor cu energie durabilă”


Sursă: Parlamentul European

Versiunea electronică a aceste broşuri poate fi găsită pe site-ul Energy-Efficiency-Watch:

www.energy-efficiency-watch.org

Sponsori principali ai proiectului Sponsori secundari ai proiectului

Contact:

EUFORES a.i.s.b.l.European Forum for Renewable Energy SourcesDr. Jan GeissRenewable Energy HouseRue d’Arlon 63 – 65B-1040 Bruxelles, BelgiaTel.: +32 (0) 25 46 19 48Fax: +32 (0) 25 46 19 [email protected]

http://www.energy-efficiency-watch.org

Wuppertal InstituteDr. Ralf Schüle [email protected]

Publicaţii importanteRaportul sondajului: Progresul politicilor privind eficienţa energetică în statele mem-bre ale UE – perspectiva experţilor27 de rapoarte de ţarăRaport final conţinând constatările proiectului Energy-Efficiency-Watch

disponibile pe site-ul Energy-Efficiency-Watch:www.energy-efficiency-watch.org

Documents

Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energie brochure_Romanian.pdf · Bune practici pentru ieşirea din criza datoriilor la energie 3 Cuvânt înainte Mulţi europeni