Comunicarea - ingrijiripaliativebacau.roingrijiripaliativebacau.ro/.../07/COMUNICAREA-INGRIJIRI-PALIATIVE.pdf · BARIERE DE COMUNICARE în cazul nerespectării nevoilor umane

Îngrijiri paliative-măsuri integrate pentru incluziune

socială

Comunicarea

www.eeagrants.org www.asociatialumina.eu www.granturi-corai.ro

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10-CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-

2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Bacău, 18-19 iunie 2015


• ….o săgeată?

• ….un circuit?

• ...ori, poate, un dans?


Comunicarea



Comunicarea interpersonala este procesul prin

care oamenii schimba informatii, sentimente si

sensuri prin mesaje verbale si non-verbale.

(Brooks and Heath, 1985 p.8)


Comunicarea interpersonală în

îngrijirea centrată pe pacient

• Importanţa identificării şi înţelegerii contextului şi

rolului.

• Ce este semnificativ privitor la contextul în care

vom crea aceste relaţii?

• Ce este semnificativ privitor la rolul nostru

profesional şi responsabilitatea noastră?


Piramida nevoilor umane


BARIERE DE COMUNICARE

în cazul nerespectării nevoilor umane

Treapta I:Atât timp cât un individ nu are asigurată o bază sigură, nu se poate

preocupa de trebuinţele următoare( ex. oboseala, înfometarea, suferinţa)

Treapta a II-a: Dacă securitatea unui individ este ameninţată, el se va preocupa numai

de asigurarea acesteia. Numai după ce pericolul a trecut şi treapta a II-a este asigurată,

va încerca să aspire la trebuinţele unei trepte superioare( ex.: locul de muncă, locuinţa,

veniturile.)

Treapta a III-a : Apartenenţa la un grup. Ori de câte ori o persoană se va simţi

agresată pentru aparteneţa la o familie sau o etnie, va folosi un mecanism de apărare.

Treapta a IV-a: Orice persoană se va simţi în largul său dacă va fi acceptat şi

recunoscut. Respectul de sine depinde în mod direct de feed-back-ul primit de la cei

din jur.

Treapta aV-a: Reprezintă nevoia de autodepăşire(autodezvoltare) a individului.


Ascultarea activă

Ascultă cu urechile cuvintele care sunt rostite şi tonul cu care sunt spuse acestea.

Ascultă cu mintea pentru a înţelege mesajele.

Ascultă cu ochii limbajului corpului, al ţinutei, al comportamentului şi al gesturilor.

Ascultă-te şi observă-ţi propriile reacţii la mesajele receptionate.

NU MĂ ASCULŢI ATUNCI CÂND…..

Nu-ţi pasă de mine.

Spui că mă înţelegi înainte de a mă cunoaşte suficient.

Ai o soluţie pentru problema mea, înainte ca eu să-ţi spun care este problema.

Mă întrerupi înainte ca eu să termin de povestit.

Termini propoziţiile în locul meu.

Mă găseşti plictisitor.

Critici vocabularul, gramatica sau accentul meu.

Îmi povesteşti experienţele tale şi mă faci pe mine să mă simt neimportant.

Vorbeşti cu altcineva în încăpere despre boala mea, fără să mă implici şi pe mine.

Refuzi să-mi accepţi mulţumirile, spunând că nu ai făcut mare lucru pentru mine.


Cum ascultam ,,activ”?

1. Oferim un mediu ambiant:

- Intimitate.

- Ne prezentăm +/- strângem mana (întâi pacientului apoi aparţinătorului) pentru a

sublinia prioritatea pacientului.

- Ne aşezăm la acelaşi nivel cu pacientul(sau eventual mai jos dacă pacientul e furios),

atitudine relaxată, umerii coborâţi, mâinile eventual pe genunchi (nu cu braţele

încrucişate), la 50-90 cm. de pacient, +/- cuprindem mâna pacientului, corpul uşor

aplecat inainte.

- Oprim televizorul sau radioul (explicăm de ce).

- Eliminăm obstacolele( masa /birou dintre pacient şi noi).


2.Facilităm dialogul:

Lăsaţi pacientul să vorbească, nu-l întrerupeţi în mijlocul frazei

Încurajaţi pacientul să vorbească prin uşoare înclinări afirmative şi aprobări

Puneţi întrebări deschise (cele modale: Cum?, De când?..)

Acceptaţi ,,tăcerile “ de scurtă durată sau le întrerupeţi cu întrebări de genul ,,Ce v-a

determinat sa vă întrerupeţi?”, La ce vă gândiţi?”

Repetăm şi interpretăm ceea ce spune pacientul.


3.Raspundem empatic, identificăm şi recunoaştem emoţiile trăite de pacient:

Răspunsul empatic are trei componente:

1.Identificarea emoţiei, stări sufleteşti, pe care pacientul o trăieşte.

2.Identificarea originii şi cauza acestei emoţii.

3.Răspundem într-un mod care permite pacientului să înţeleagă că am facut legătura între

Punctul 1 şi 2

Ex:,,trebuie să fie foarte greu(supărător) pentru dvs. să aflaţi că tot tratamentul agresiv pe

care l-aţi făcut nu aduce o remisie de lungă durată. Păreţi a fi furios că tratamentul cu raze

nu a oprit evoluţia tumorii.


METODE DE ASCULTARE

1.PARAFRAZA

Reluarea mesajului primit de la vorbitor, folosind propriile tale cuvinte. Scopul este de a

ajuta vorbitorul să se concentreze asupra situaţiei despre care vorbeşte.

2.CLARIFICAREA

O întrebare adesea folosită atunci când mesajul primit este neclar: ,,Vreţi să spuneţi că...?”

,,Să înţeleg că…?”

3.Reflecţia

Reformularea sentimentelor exprimate de vorbitor. Acesta are ocazia să-şi clarifice gândurile

şi să le exprime. Ascultătorul încearcă să pătrundă gândurile pacientului şi să intre în,, pielea

lui”.

Ex. a),,Se pare că nu mai am şanse de vindecare.”

,,Probabil că este foarte supărător pentru dumneavoastră.”

b) ,,Sunt foarte furios de când ştiu că am această boală. “

,,Sunteţi furios? “ sau “..furios?”


4. Rezumarea

Reluarea a două sau mai multe părţi importante ale mesajului. Este un mod de identificare a

problemelor principale. Ajută vorbitorul să dea sens unui mesaj vag.

5.Tăcerea

Fără vorbe, doar contact vizual activ. Tăcerea este o unealtă puternică în comunicare. Uneori poate fi

stânjenitoare, dar îi dăm timp pacientului să găseasca răspunsuri, să formuleze întrebări sau să-şi

clarifice sentimentele. De asemenea, o perioadă de tăcere îi arată pacientului că ai timp suficient

pentru el.

6.Continuarea

Este modul prin care pacientul află că eşti acolo pentru el, că îl asculţi şi îi dai atenţie, fără să-l

întrerupi, dar îl încurajezi să continue. Verbal: -,,Aşa…da…aha..”. Nonverbal – mişcarea capului în

semn de aprobare, atingerea mâinii, contact vizual continuu.

Folosirea întrebărilor

O unealtă importantă în ascultarea activă este folosirea întrebărilor, acestea ajutând pacientul să-şi

spună povestea .


Să nu spui niciodată

,,Nu mai e nimic de făcut”,

pentru că :

ÎNTOTDEAUNA SE MAI POATE FACE CEVA.

Să tratezi bolnavul

,,ASA CUM AI VREA SĂ FII TRATAT TU ÎNSUŢI”

Mulţumesc!

Mara Matei, Specialist Comunicare

mail: [email protected]

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009 – 2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Documents

Comunicarea - ingrijiripaliativebacau.roingrijiripaliativebacau.ro/.../07/COMUNICAREA-INGRIJIRI-PALIATIVE.pdf · BARIERE DE COMUNICARE în cazul nerespectării nevoilor umane