Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu

Catedra de Filosofie i Bioetic

Ursu Dumitru

Bariere i clivaje n comunicarea interpersonal, profesional , intercultural. Eticheta n diferite culturi.

Referat la tiinele Comportamentului al studentului gr.1103 , Coordonator tiinific: dr. n filos., conf. univ., A. Eanu

Chiinu * 2013I.Bariere i clivaje n comunicare Comunicarea nu are loc ntr-un mediu steril, omogen i protejat, ci, dimpotriv, ntr-un mediu ncrcat de influene dintre cele mai diverse: de la influenele naturale la cele sociale i culturale, de la cele individuale la cele de grup i de mas, de la cele tehnice i organizatorice lacele logice i lingvistice, de la cele obiective la cele subiective etc. Aceste influene merg de la simpla ntrziere sau cosmetizare a informaiei, pn la completa denaturare sau chiar pierderea definitiv a acesteia. Pentru omul contemporan, asupra cruia presiunea informaional este din ce n ce maiputernic,cunoaterea i contracararea factorilor, care genereaz influenarea negativ acomunicrii, reprezint o cerin major. Considerat printre cele mai importante aptitudini,aptitudinea de comunicare cuprinde i o componenta care ine de capacitatea de a proteja comunicarea de influenele negative.Unii autori din domeniul tiinelor comunicrii grupeaz factorii care influeneaz negativ comunicarea sub denumirea de bariere de comunicare (Samuel C. Certo, Niki Stanton), alii sub denumirea de zgomot (Shanon-Weaver, Denis McQuail). ntruct majoritatea autorilor au adoptat termenul de bariere de comunicare, voi utiliza i eu aceasta accepiune. Asadar, n comunicare, intervin diverse obstacole i anume:

a. bariere fizice (distanta, spaiul);

b. bariere sociale (concepii diferite despre viata, Scheaunele diferit);

c. bariere gnoseologice (insuficiente ale experientei, volum precar de cunoatere, dezvoltarea redusa a gndirii);

d. bariere socio-psihologice (obiceiuri, tradiii, prejudecai);

Sau, dup o alta clasificare:

a. bariere geografice (distanta n spaiu);

v. bariere istorice (informaia este invers proporionala cu timpul care desparte un anumit eveniment de comunicarea despre el);

c. bariere statalo-politice (n funcie de regimul politic care nu permite circulaia informaiei pe o scara mai larga);

s. bariere economice (lipsa mijloacelor financiare);

e. bariere tehnice (lipsa tehnicii care sa accelereze circulaia informaiei);

g. bariere lingvistice (slaba cunoatere a limbilor strine);

g. bariere psihologice (particularitile percepiei, memoriei, convingerilor, precum i a celorlalte caracteristici ce in de personalitate);

g. bariere de rezonanta (informaia nu corespunde ntotdeauna nevoilor individului, nu intra n rezonanta cu acestea).

Se observa ca exista o multitudine de factori care pot sa se transforme in bariere in calea comunicarii. Nicki Stanton considera ca individualitatea noastra este principala bariera in calea comunicarii. Prin aceasta afirmaie, consideram ca autorul se refera n primul rnd, la faptul ca adultul spre deosebire de copil se osifica n prejudecile (angoasele) sale. Diferenele de percepie sunt, dup opinia lui Stan ton, doar rdcina altor bariere de comunicare: Modul n care noi privim lumea este influenat de experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de diferite vrste, naionaliti, culturi, educaie, ocupaie, sex, temperamente etc. vor avea alte percepii i vor recepta situaiile n mod diferit[2]. El crede, de asemenea, ca lipsa de cunoatere (cunotine reduse), lipsa de interes, lipsa de ncredere, dificultile de exprimare, emotivitatea, personalitatea puternica a emitorului i a receptorului (ciocnirea personalitilor), condiiile de comunicare pot constitui bariere n calea comunicrii.

Sa ne ndreptam atenia asupra ctorva dintre ele.

Criza ideii de obiectivitate n cunoatere determina o ndoiala cu privire la posibilitatea comunicrii. Pentru ca aceasta ndoiala sa dispar, ar trebui sa existe un limbaj universal neutru care sa mijloceasc traducerea unor limbaje n altele, ceea ce, practic, este imposibil. Pentru a se realiza o comunicare, trebuie sa existe un limbaj / cod comun, dar limbajul dup cum am reliefat mai sus (la structura comunicrii) nu nseamna vocabular. Sunt situaii cnd exista un vocabular comun, dar limbajul este diferit. Comunicarea va fi, n acest caz, incompleta sau imposibila. Pe de alta parte, putem ntlni un vocabular diferit, dar un limbaj comun. Comunicarea devine incompleta sau la limita, imposibila sau este ntreinuta iluzia comunicrii, nefiind contientizata diferena dintre limbaj i vocabular. Prin urmare, dificultatea comunicrii tine de marea diversitate a limbajelor[3]. Coninutul semantic al limbajului tine, la rndul sau, de orizontul cultural al vorbitorului, iar acesta de orizontul sau de viata. Prin orizont de viata nelegem totalitatea experientelor unui individ (grup uman) circumscrise sistemului de trebuine i mijloacelor de satisfacere a acestuia, sistem determinat de locul individului sau grupului n structura grupata a societii, precum i de locul acesteia n cadrul civilizaiei umane.

In funcie de natura limbajului, a concepiilor despre lume (=Washington), a orizontului cultural sau orizontului de viata, actul comunicrii difera de la un individ la altul. Comunicarea se realizeaz foarte rar sau nu se realizeaz niciodat atunci cnd exista convingerea ca alte orizonturi culturale sunt nesemnificative sau chiar inferioare (elitismul, euro centrismul, panamericanismul, panslavismul, rasismul) sau datorita convingerilor ca actuala diversitate economico-politica, socio-profesionala, etnici culturala a lumii este fie o stare eterna a lumii, de nedepit, fie de pasibila prin strategii de tip imperialist.

Accidentele de comunicare in de competenta lingvistica a vorbitorilor sau n cazuri mai grave de strile patologice, precum i de clivajele culturale, care duc la relativism n comunicare.

Bineneles ,cele doua cauze de baza ce duc la eec n comunicare (le-am dezvoltat anterior) sunt: omniprezenta zgomotului (a se vedea modelul comunicrii de la Shannon i Weaver, pag. 70 i ne coincidenta dintre codul transmitorului i cel al receptorului. Repetam, n ciuda credinei inoculate de scoal, potrivit creia cuvintele au un neles, ele sunt, de fapt, lipsite de vreo semnificaie intrinseca (a se vedea caracterul arbitrar al semnului lingvistic comentat anterior, la structura comunicrii, pag. 90-94).

n ciuda existentei unui vocabular comun, nu exista un limbaj comun, de aceea de multe ori dialogul dintre doi interlocutori se realizeaz ca un dialog al surzilor n planul semanticii. El va nsemna un prilej de conflict n planul pragmaticii (de exemplu, n procesul de relaii publice, n aceasta situaie, coordonata de comunicare va bloca cealalt coordonata importanta, pe cea de management) i un prilej de disconfort n plan psihologic.

Situaia ideala a comunicrii presupune aceleai tehnici de problematizare i aceeai organizare mentala. Astfel de situaii poate pot fi ntlnite n laboratoarele tiinifice din cadrul acelorai scoli de gndire (unde instrucia este relativ identica), n comunitile nchise, unde orizontul vieii are o mare continuitate n timp, ceea ce determina continuitatea i omogenitatea orizontului cultural.

Relativitatea comunicrii nu tine numai de incompetenta lingvistica, ci i de o cauza mai adnca, i anume, de natura cunoaterii. Limitele comunicrii se manifesta i n comunicarea dintre orice grupuri umane, etnice, clase sociale, socioprofesionale, partide politice, sexe, generaii etc.

Cum este posibila comunicarea cnd exista limbi diferite, paradigme diferite, n lipsa unui limbaj neutru?

Prin convertire, prin trecerea de la o paradigma la alta a cel putin unuia dintre interlocutori. Paradigmele sunt modele de practica stiintifica. Pe baza lor, cel ce se instruieste invata sa formuleze si sa rezolve probleme noi. Conceptul de paradigma a fost impus in filosofia stiintei de catre Th. Kuhn si el a intrat in ultimii douazeci de ani in filosofia sociala, in psihologie, sociologie, antropologie.

Subliniam mai sus ca esecul in comunicare e determinat in principal de doua cauze: necoincidenta codurilor folosite si interventia zgomotului. Prima deficienta poate fi inlaturata (cel putin partial), printr-un efort de acomodare, convertire (cum precizam anterior), prin familiarizarea cu modul de a comunica al interlocutorului. Cat priveste cea de-a doua piedica, sansele de-a o anihila total sunt minime, data fiind omniprezenta bruiajului (macar si numai a celui psihologic, ce supravietuieste chiar si in conditiile in care toate celelalte riscuri de perturbare fizica a semnalelor au fost inlaturate). Totusi practica istorica, dar si cea personala a fiecaruia dintre noi, ne sugereaza o modalitate relativ simpla de a contracara efectele neplacute ale zgomotului. De pilda, cand avem de transmis cuiva la telefon un nume important, insotim rostirea cuvantului in cauza de enumerarea catorva substantive proprii, nume de persoane foarte cunoscute, din ale caror initiale se compune acesta. Toate aceste substantive (ajutatoare) sunt redundante, adica parazitare, inutile? Evident, nu sunt inutile din moment ce procedeul il ajuta pe interlocutorul nostru sa receptioneze mesajul exact in forma dorita de noi. In limba, redundanta este omniprezenta si se observa ca un nivel mai ridicat al ei se asociaza, aproape intotdeauna, cu o posibilitate sporita de detectare si inlaturate a erorilor. Altfel spus, redundanta contribuie la detectarea si corectarea erorilor de transmisie. Un plus de redundanta asigura un plus de siguranta in transmiterea intocmai a mesajului.

Interesante pentru studiul barierelor de comunicare sunt i observaiile fcute asupra contextului comunicrii de ctre Vasile Marin n lucrarea Comunicarea n administraia public sub titlul Determinri n construcia comunicrii. Analiznd statutul celui care iniiaz i conduce procesul de comunicare, autorul prezint dou tipuri de bariere de comunicare: capcane n comunicare i erori logice de comunicare.

Potrivit autorului, principalele capcane n comunicare sunt: capcana sprijinului vizual, capcana religioas, capcana etnic i rasial, capcana sexologic. Ct privete erorile logice, prezint urmtoarele erori tipice: analogia greit, dilema vinoviei, generalizarea pripit, ntrebarea aluziv, opinia neautorizat, compromisul slab, eroarea post-factum, eroarea tiprit, realitatea trunchiat. Scopul emitentului este de a convinge interlocutorul (receptorul), astfel nct erorile de mai sus pot fi fcute cu intenie sau fr intenie. Dac ele sunt fcute cu intenie, atunci ele nu sunt, practic, bariere de comunicare, dac i-au atins scopul. Dac, ns, nu sunt fcute cu intenie, atunci semnificaia mesajului difer de cea intenionat de emitent i ele devin bariere de comunicare.

Caracterizarea principalelor bariere de comunicare. Msuri de contracarare a acestora. Barierele de comunicare nu acioneaz izolat, unele de altele. n procesul comunicrii barierele de comunicare se succed, se ntreptrund, se influeneaz reciproc, de regul se nsumeaz, iar n anumite combinaii pot duce la distorsionarea grav a informaiei ori la prejudicierea sau chiar blocarea comunicrii. Termenul zgomot, utilizat de unii autori pentru a denumi ansamblul barierelor de comunicare, este expresia acestui efect combinat, care este perceput ca un factor general de diminuare a capacitii de comunicare. Analiznd, ns, barierele de comunicare pe tipuri i componente, putem descoperi soluiile optime de diminuare a efectelor lor duntoare, pentru a asigura un mediu comunicaional stabil si optim.Macrobarierele de comunicare. Asa cum afirma Samuel C. Certo, macrobarierele de comunicare sunt factori care mpiedica succesul comunicarii ntr-un proces general de comunicare. Cu o caracterizare mai larga, macrobarierele de comunicare sunt acei factori care acioneaz asupra ansamblului procesului de comunicare, oarecum din afara lui. Specificul acestor factori este acela c ei nu intervin direct n structura comunicrii, fiind de alt natur dect materialul comunicrii, care este informaia propriu-zis. Tocmai de aceea aceste bariere pot fi denumite i bariere contextuale. O prima categorie de macrobariere este cea a macrobarierelor tehnico-economice. Caracteristica acestora este aceea c ele acioneaz din interiorul mediului n care are loc comunicarea. Astfel, nevoia sporit de informaii, deci creterea volumului acestora, ca urmare a creterii nivelului i complexitii vieii social-culturale, vine, la un moment dat, n contradicie cu capacitatea de operare a reelelor de informaii, dar i cu capacitatea de absorbie a acestora de ctre actorii comunicrii: sursa i receptorul. Solutia contracarrii acestei bariere este selectarea informatiilor n funcie de importana lor, precum i distribuirea lor numai spre receptorii absolut interesai de ele. Totodat, se impune alegerea redundanei optime a informaiei, chiar dac folosirea mai multor semne dect ar fi necesar pentru receptare ar prea o i mai mare ncrcare a canalelor de comunicare.

n ce privete complexitatea tot mai mare a informaiilor, ea ine tot de contextul social-cultural. Informatizarea si matematizarea proceselor economico-sociale, ncorporarea tot mai accentuat a noilor descoperiri tiinifice n viaa social implic inevitabil o cretere a complexitii materialului necesar a fi comunicat, fapt care, de asemenea, poate determina reducerea capacitii de preluare a acestei complexiti de ctre sistemele de comunicare. Soluiile contracarrii acestei macrobariere pot fi gsite pe dou direcii convergente: pe de o parte, simplificarea la maxim a procesului de comunicare i selectarea receptorilor n funcie de capacitatea de nelegere, iar pe de alt parte, apropierea receptorilor de complexitate, printr-o permanenta pregatire tiinific.

Un caz aparte este cel al nivelului de dezvoltare economica. El se constituie ca macrobarier de comunicare n mod deosebit n comunicarea extern, ntre diferite organizaii, dar i n cea internaional. Nivelele de dezvoltare economic diferite ale unor organizaii, state sau regiuni sunt factori care frneaz dezvoltarea, ntre acestea, a unei comunicri eficiente. Fiecare dintre prile participante la proces are un alt sistem de canale de comunicare, un alt model al categoriilor i codurilor, chiar un alt obiect al comunicrii. Dincolo de diferenele lingvistice, care pot fi atenuate printr-o buna organizare a transferului de semnificaii, rmn diferenele tehnologice, operaionale, conceptuale care fac, uneori, aproape imposibil angrenarea eficient a sistemelor informaionale. Dificultile prin care trec, n prezent, rile care ader la structurile europene i euroatlantice se datoreaz, n bun msur, i barierelor de comunicare determinate de nivelele diferite de dezvoltare economic. Acest domeniu este cel mai greu de abordat n termenii soluiilor de contracarare. Apropierea nivelurilor de dezvoltare economic este un deziderat de foarte lung durat, fr realizri spectaculoase pe termen scurt. Cu toate acestea, pe plan internaional se iau anumite msuri, n special pe linia apropierii modelelor i sistemelor de comunicare. n acest scop, tarile dezvoltate, ca i organizaiile internaionale, investesc sume considerabile, att n modernizarea infrastructurilor de comunicare, ct i n introducerea, n sistemele educaionale din rile rmase n urm, a noilor concepte i modele de comunicare.

A doua categorie de macrobariere este cea denumit generic, macrobarierele culturale. Contextul cultural are o semnificaie major pentru determinarea eficienei comunicrii. Jean-Claude Abric observa faptul c n sens strict, microcultura unei organizaii, a unei instituii, a unui grup social dat determin moduri de comunicare i un sistem de interaciuni care poate fi n totalitate specific, altfel spus care poate fi neles i aplicat exclusiv n acest context limitat. n sens larg, fiecare dintre noi tie din propria experien c tentativa de a comunica cu interlocutori aparinnd altei culturi - n lipsa unor mijloace potrivite de codare i decodare a informaiei transmise poate fi un demers de o dificultate extrem. Probleme majore apar i n ceea ce privete diferenele religioase. Se tie c diferitele doctrine religioase privilegiaz anumite simboluri, semnificaii, comportamente, atitudini si practici care trec dincolo de experiena religioas, n experiena practic, inclusiv n cea de comunicare. De aceea, comunicarea ntre indivizi sau grupuri umane cu apartenene religioase diferite este pus, uneori, n dificultate. Sunt de notorietate dificultile actuale ale guvernului francez privind implementarea unei norme legale care interzice folosirea simbolurilor religioase n coli i instituii publice. La toate acestea se adaug diferenieri legate de obiceiuri, tradiii, mentaliti ncorporate n sisteme diferite de moral i coduri etice diferite.

O macrobarier cultural unanim recunoscut este bariera lingvistic. Comunicarea, ndeosebi n organizaiile multietnice, este puternic afectat de diferenele lingvistice dintre membrii acestor organizaii. Se tie, deja, c n tentativa unui mare numr de ceteni romni de a gsi locuri de munc n rile dezvoltate, prima barier este necunoaterea limbii oficiale a rii respective. Aceasta, ntruct prima grij a managerilor firmelor angajatoare este aceea de a putea comunica cu angajatul. La nivelul comunicarii dintre organizaii, bariera este mai uor de contracarat, prin pregtirea special a unor interprei. La nivelul intern al organizaiilor, ns, nici timpul i nici resursele organizaiei nu permit folosirea interpretului. Iat i cteva msuri generale de contracarare a macrobarierelor culturale n comunicare:

Dezvoltarea unor actiuni de cunoatere reciproc a culturilor aflate n relaie de comunicare;

Identificarea acelor obiceiuri, mentaliti, reguli de conduit ale partenerilor de comunicare care au semnificaie pentru comunicare;

Respectarea credinei religioase a fiecrui partener fr nici o discriminare. Sunt contraproductive att discriminarea negativ (interdicia, blamarea, opresiunea, obligarea), ct si discriminarea pozitiv (stimularea diferenei, ncurajarea prozelitismului, acordarea de bonificaii pe criterii religioase etc.);

Pregatirea minuioas a canalelor de interpretare n situaia derulrii unor acte de comunicare ntre grupuri umane sau indivizi care folosesc limbi diferite. ncercarea unor psihologi de a utiliza limba partenerului de dialog n condiiile cunoaterii aproximative a acesteia este contraproductiv i poate determina pierderi nsemnate n nelegerea reciproc.

Sunt mai puin tratate n literatura de specialitate macrobarierele social-politice. Neglijarea influenei acestora asupra comunicrii ar fi, ns, o greeal, n condiiile n care apar destul de des dificulti majore de comunicare provocate de acestea. Este suficient s evideniem dificultile de comunicare ntr-un grup uman n care membrii acesteia aparin sau sunt simpatizanii unor partide politice aflate n raporturi de opoziie. Cnd aceti membri au, n respectivele partide, i funcii de conducere, prpastia comunicrii este i mai evident, cu toate recomandrile celor care susin c simpatiile politice pot fi eludate. Contracararea barierelor social-politice este aproape la fel de grea ca si cea a barierelor tehnico-economice si dependenta de ele. Ea nseamna actualizarea permanenta a legislatiei, deschidere internationala, asistenta interna si internationala pentru segmentele defavorizate ale societatii, iar n plan politic maturizarea clasei politice, schimbarea mesajului politic, din unul distructiv n unul constructiv, asimilarea regulilor jocului politic intern si international.

Microbarierele de comunicare. Considerate de Samuel C. Certo factori care mpiedica succesul comunicarii ntr-un proces specific de comunicare, microbarierele de comunicare pot fi denumite si bariere de proces, ele actionnd din intimitatea procesului, pe componentele si fazele acestuia. Literatura de specialitate consacra cea mai mare importanta acestui tip de bariere de comunicare. Fiind relative la un proces care poate fi izolat i analizat pe pri, acest tip de bariere pare mai uor de conceptualizat i msurat. Analiza continutului si semnificatiei acestor bariere se face tinnd cont de componentele procesului de comunicare (sursa, canal, receptor) si relatiile dintre ele.

1. Microbariere ale sursei de comunicare. Microbarierele-capcane (Vasile Marin) se exprim ca inabiliti ale sursei de a elimina din comunicare expresii si atitudini cu impact negativ asupra perceptiei corecte a mesajului. Capcanele apar ca rezultat al unei slabe pregtiri nemijlocite a sursei pentru actul de comunicare. Asemenea capcane pot aprea mai ales n comunicarea oral, unde impactul este imediat i de mare anvergur, afectnd nu numai relaia direct surs-receptor, ci i relatia dintre membrii grupului participant la comunicare. Astfel de capcane sunt prezente i n comunicarea scris, cu efecte mai puin accentuate, ns. Evitarea unor capcane de acest gen se face prin pregtirea temeinic a sursei de comunicare, ndeosebi n domeniul artei de a comunica. Ct privete capcana sprijinului vizual, autorul observ ca sprijinul pe imagini are efect numai daca acestea au legtur direct i imediat cu coninutul mesajului i fac parte, ndeobste, din cultura receptorului. Abundena de imagine poate fi mai duntoare ca absena acesteia. n condiiile dezvoltrii explozive a mijloacelor moderne de comunicare si imagine, unii folosesc cu orice pre asemenea mijloace, nu neaprat pentru creterea eficienei comunicrii, ci pentru a fi n pas cu moda. Vasile Marin vorbeste si de natura acestui tip de capcana n intimitatea procesului de comunicare. Autorul vorbeste de unitatea dintre imagine si continutul comunicarii, precum si de justa masura a actului de ilustrare a cuvntului cu imagine: Exagerarea n ilustrarea vizuala conduce la diluarea coninutului util al comunicarii.

O alta categorie de bariere ale sursei sunt cele psihologice care au drept caracteristici: dificultile de exprimare, emoiile sau personalitatea - la Niki Stanton, incapacitatea de stapnire a emoiilor - la Ionel Dumbrav, dificultile de exprimare, imaginea de sine, sentimentele - la Monica Voicu. Caracterul manipulativ, amorul propriu exagerat, spiritul posesiv, dictatorial sunt aspecte ale personalitii pomenite deja, care tin de mentalitate. De importanta deosebita, din perspectiva psihologica, este imaginea de sine. Jean- Claude Abric prezinta doua componente ale imaginii de sine: eul intim si eul public. Eul intim este exprimat ca imagine pe care individul si-o face despre sine, despre fortele si slabiciunile sale, despre adevrata sa competen, despre caracteristicile personale, iar cel public este imaginea despre sine pe care o oferim celorlali i care poate fi radical diferit de imaginea intim. Autorul consider c n orice situaie de interaciune, individul se va comporta n funcie de ceea ce crede c este i de ceea ce vrea s par.

10 PROPOZIII CARE UCID COMUNICAREASFATURI PENTRU O BUN COMUNICARE

1. Este imposibil!

2. Credei c nu am ce face?

3. Aceasta nu v privete!

4. Nu aceasta este problema!

5. De ct timp suntei la noi?

6. Aceasta este problema dumneavoastr!

7. N-am timp, venii mai trziu!

8. Descurcai-v!

9. Aceasta n-am hotrt-o eu!

10. Aa e peste tot!1. Nu vorbii n timp ce altul vorbete.

2. Destindei interlocutorul.

3. Ascultai i artai c suntei dispus la ascultare

4. ndepartati toate perturbarile.

5. Nu-l judecai, punei-v n locul interlocutorului.

6. Rbdare! Nu v grbii!

7. Stpnii-v!

8. Nu va lasati coplesit de critici sau de agresiuni.

9. Punei problemele n mod constructiv.

10. Nu ntrerupei brutal.

O problema special, din punct de vedere psihologic, este aceea a dificultatilor de exprimare. Nu toate dificultatile de exprimare au cauze psihologice. Unii oameni au blocaje de vorbire sau dificultati de pronunie cauzate de stri psihice, alii de configuraii anatomofiziologice. De regul, aceste dificulti sunt sesizabile relativ uor. Unele influeneaz comunicarea, n sensul distorsionrii sunetelor care formeaz mesajul (modificarea pronuniei anumitor litere), altele determin un anumit comportament al receptorului, care este abtut de la semnificaia propriu-zis a mesajului, ntruct i atrag atenia asemenea dificulti (ticuri verbale, gesturi reflexe care nsoesc pronunia, onomatopee repetate n comunicarea oral; locuri comune, limbaj de lemn, expresii sau construcii argumentative ilare n comunicarea scris). Dificultile de exprimare sunt mai importante ca bariere n comunicarea oral i se manifest mai accentuat atunci cnd sursa i receptorul nu sunt n contact nemijlocit. Trecerea celor cu dificulti de oralitate n planul al doilea al comunicrii, perfecionarea permanent a personalului prin studii de logic i gramatic, consilierea psihologic i lingvistic a celor depistai cu dificulti sunt numai cteva dintre msurile care pot diminua influena barierelor psihologice asupra comunicrii.

De mare importan n studierea microbarierelor sursei este cunoaterea barierelor lingvistice si culturale. Orice act de comunicare are loc ntr-un mediu cultural determinat. Din punctul de vedere al sursei, el presupune utilizarea unei limbi si a unui sistem de semne si simboluri, integrarea comunicarii ntr-o matrice culturala determinata, precum si luarea n considerare a unui anumit nivel de instrucie cultural. Comunicm ntr-o limb oficial sau ntr-o limb de circulaie internaional, n limba literar sau n dialect, jargon, argou. Comunicm n limbaj tehnic, filosofic, medical, informatic. Comunicam la nivelul simtului comun sau la nivel academic. Toate acestea presupun, pentru sursa comunicarii, o anumita competen de comunicare. n utilizarea limbii literare, greelile de ortografie sau de punctuaie, dezacordurile de gen, numr i caz, interpretarea eronat a semnificaiei unor termeni i folosirea lor cu sens impropriu etc. sunt bariere care pot distorsiona serios comunicarea.

Tot de barierele culturale ine i nivelul general de instrucie cultural i de educaie al sursei comunicrii. Mai ales n managementul administrativ acest tip de barier este evident. Gasim n posturi de decizie administrativ oameni cu o cultura precar, ale cror mijloace culturale de comunicare sunt cantonate n derizoriu, n banalitate sau n zona argoului de mahala. Adesea, n comunicarea verbala, asemenea limbaj este asociat si cu un comportament nonverbal de comunicare din acelasi registru. Rezultatul nu poate fi dect o deteriorare a relatiei de comunicare, fie ca rezultat al incapacitatii de adaptare a receptorului, fie ca urmare a discreditarii sursei, sub aspectul seriozitatii si credibilitatii.

Microbariere ale receptorului comunicarii manageriale. Una dintre funciile de baz ale comunicrii este influentarea receptorului de a accepta si a aplica decizii, dispozitii, norme si valori. Pentru realizarea acestei functii, receptorul trebuie sa fie situat n anumite mprejurari favorabile: sa primeasca mesajul, acesta sa fie nteles corect, sa fie acceptat, sa fie interesant pentru receptor, sa fie accesibil abilitatilor si capacitatii de executie a receptorului, receptorul sa nu fie mpiedicat, voit sau ntmplator, sa recepteze, sa nteleaga si sa actioneze etc. Cu toate acestea, n comunicarea reala, n contextul receptarii apar numeroase dificultati, numite, aici, microbariere ale receptorului. Toate aceste bariere au ceva comun: ele provin din starea psihologica a receptorului, fie ca este vorba de o stare permanenta, tinnd de caracter, personalitate, obisnuinte, fie ca este vorba de o stare ocazionala, tinnd de oboseala psihica, stres, interes etc. Indiferent daca sunt permanente sau ocazionale, barierele psihologice influenteaza receptarea mesajului n mai multe moduri caracteristice:

Stabilirea unei ordini de prioritate a informatiilor din mesaj, alta dect cea intentionata de sursa;

Eludarea unor informatii considerate de receptor ca neinteresante, nesemnificative, n dezacord cu ceea ce stie etc.;

Pierderi neintentionate din continutul mesajului, pe fondul stresului, al oboselii;

Raspuns inadecvat la mesaj, ca urmare a intereselor, stereotipiilor, caracterului, personalitatii sau obisnuintelor receptorului.

2. Microbariere comune, ale sursei si receptorului. Asa cum subliniaza Samuel C. Certo, comunicarea de succes se refera la un proces de comunicare interpersonala n care informatia pe care sursa intentioneaza sa o mprteasc destinatarului este identic semnificaiei pe care o decodeaz destinatarul din mesajul transmis. n mod evident, comunicarea de insucces apare cnd identitatea lipsete. Cele mai severe microbariere de comunicare, care distrug aceast identitate, sunt cele care privesc relaia dintre surs si receptor. Ele se exprim ca diferene ntre surs si receptor, care afecteaz comunicarea. n cel mai nalt grad i preocup pe specialiti diferena de semnificaie dat cuvintelor. n limba romn, ca i n oricare alt limb, exista numeroase cuvinte polisemantice ca i numeroase situaii de utilizare, care schimb complet semnificaia acestora.

Bariere de natura diferentelor culturale apar si atunci cnd partenerii de comunicare au o instructie culturala diferita sau apartin unor structuri culturale diferite. Comunicarea academica presupune parteneri cu pregatire academica. Atunci cnd unul dintre parteneri nu are aceasta pregatire, cel cu pregatire superioara trebuie sa utilizeze un registru de cuvinte accesibil celui cu pregatire inferioara. Altfel comunicarea este viciata sau chiar blocata. Se nteleg foarte bine pe teme de specialitate medicii ntre ei, inginerii ntre ei, dar apar sigur dificultati atunci cnd asemenea teme sunt abordate n relatia cu parteneri de dialog de alta specialitate. Tocmai de aceea este recomandabil s evitam punerea n discuie a problemelor noastre profesionale n relaia cu cei de alt specialitate. Este recomandabil, moral si practic, sa nu ne dam cu parerea n probleme care nu sunt de competena noastr tiinific.

Revenind la punctul de vedere al lui Samuel C. Certo, acesta pare deosebit de sugestiv prin explicatiile pe care acesta le furnizeaza. Autorul observa ca oamenii vorbesc despre un subiect, de regula, n mod diferit cu semenii lor pe care-i considera informati, n raport cu semenii pe care-i considera neinformati. Destinatarul poate sesiza atitudinea sursei, fapt care blocheaza adesea o comunicare de succes. Despre punctul de vedere al receptorului, autorul spune ca daca destinatarul considera ca sursa are o credibilitate mica n domeniul n care face comunicarea, destinatarul poate sa filtreze o mare parte a mesajului sursei si sa acorde o mica atentie mesajului primit. Pentru eliminarea acestor puncte de vedere sau cel putin pentru apropierea lor, partenerii de comunicare trebuie sa se accepte reciproc. Vasile Marin explica n ce consta acceptul comunicarii: el este determinat n primul rnd de dorinta partenerilor de a-si oferi prilej de reciproca definire a relatiilor lor, fiecare cautnd sa nteleaga substanta si temeinicia relatiei care i uneste precum si natura diferentierilor si particularitatilor acesteia. Samuel C. Certo recomanda receptorilor sa ramna mereu deschii n raport cu oamenii cu care comunica si sa fie atenti sa nu transmita nici o atitudine negativa prin comportamentul lor de comunicare, iar n calitate de receptori, le recomanda sa ncerce sa ia n considerare valoarea mesajului pe care l primesc fara sa tina cont de atitudinile personale pe care le au fata de sursa. Multe idei valoroase se vor pierde spune autorul daca ei vor permite ca mesajele pe care le primesc sa fie influentate de sentimentele personale. Diferentele de interes sunt microbariere de comunicare ce intervin ntre sursa si receptor ca urmare a importantei pe care o da fiecare partener mesajului comunicat sau ca urmare a unor interese reciproce. n primul caz, sursa poate exagera importanta mesajului transmis sau poate privilegia o anumita latura a acestuia, n functie de propriile interese. La rndul sau, receptorul poate fi lipsit de interes fata de un anumit mesaj, l poate ignora sau trata cu superficialitate. E n zadar sa vorbesti celui ce nu vrea sa te asculte, spunea M. Eminescu; Diderot spunea ca cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda, iar Seneca preciza ca nu trebuie sa vorbesti dect cui vrea sa te asculte. Recomandarea marelui savant Nicolae Iorga suna astfel: nainte de a discuta cu cineva, sa te informezi daca nu cumva are un interes sa fie de alta parere. Atunci nu-ti mai strica vorba degeaba. n cel de-al doilea caz, fie sursa are un interes special n raport cu receptorul (de exemplu, obtinerea votului acestuia n alegeri, atragerea lui ntr-o activitate sau grup de interese, convingerea lui de a cumpara un anumit produs, distragerea atentiei de la anumite aspecte pe care sursa vrea sa le ascunda etc.), fie receptorul manifesta un interes anume n raport cu sursa (obtinerea unor foloase, exprimarea atasamentului, ascunderea propriilor limite sau defecte etc

Se poate spune, n concluzie, ca sursa si receptorul nu sunt nici pe departe componente neutre ale procesului de comunicare; oameni fiind, cu o anumita zestre intelectual, cu interese, stereotipii si prejudeci, cu simpatii si antipatii, ei influeneaz procesul de comunicare, iar barierele datorate relaiilor dintre ei sunt semnificative. Calea fundamentala de prevenire i nlturare a acestor bariere este cunoaterea reciproc. Cu ct partenerii de comunicare se cunosc mai bine, cu att prejudecile se diminueaz, iar capacitatea de a ocoli sau eluda sensibilitile celuilalt crete. Denis McQuail reine aprecierea unui cercettor american, Wagner, cu privire la cunoasterea reciproca a partenerilor: Orice fel de comunicare presupune o acordare reciproca ntre comunicator si destinatarul comunicarii. Aceasta relatie se stabileste prin mpartasirea experientei celuilalt n termenii timpului interior prin experienta apartenenei comuneNoi, cei care comunicm unul cu cellalt, nseamn, aadar, participare simultan a partenerilor la dimensiuni diferite ale timpului exterior si interior ntr-un cuvnt, nseamn a crete mpreun, a coevolua. Acest adevar privete toate tipurile de comunicare.

3. Microbariere ale canalului de comunicare. ntelegem prin canal de comunicare totalitatea mijloacelor tehnice, logice si culturale prin care se asigura transmiterea mesajelor ntre doi parteneri de comunicare i cuprinde: sistemele de transmisie-receptie; sistemele de transport; sistemele de codificare-decodificare.

Analiza microbarierelor dependente de canalul de comunicare presupune luarea n considerare a acestor componente si a caracteristicilor lor eseniale. Cu excepia comunicrii orale fa-n fa, toate celelalte modaliti de comunicare implic utilizarea unor mijloace tehnice de comunicare, de la cel mai simplu (creionul si hrtia sau semnalele luminoase) pn la cele mai complexe (cum ar fi satelitii de comunicare sau INTERNETul). De calitatea acestor mijloace, de nivelul lor de dezvoltare tehnic depinde n mare msur eficiena comunicrii. De fiecare data cnd apar defectiuni la mijloacele tehnice de comunicare sau inabilitati n utilizarea acestora, apar barierele tehnice de comunicare. ntre cele doua uniti de comunicare pot aprea numeroase alte perturbri ale mesajului, cauzate de influenele mediului prin care se transport mesajul. Alegerea corect a mijloacelor tehnice de comunicare, asigurarea functionarii permanente a acestora la parametri optimi, actualizarea permanent a nivelului tehnic al lor, n pas cu noutatile tehnico-stiintifice, reprezint modalitile cele mai bune de diminuare a influentei barierelor tehnice de comunicare.

O problema de mare finete n analiza barierelor de comunicare proprii canalului este aceea a microbarierelor ce apar n procesul de codificare si decodificare a mesajelor. Apar situaii de viciere a comunicarii sau chiar de blocare a acesteia. Printre acestea enumeram:

- insuficienta cunoastere de catre parteneri a masurii n care celalalt stapneste sistemul de coduri pe care intentioneaza sa-l utilizeze. Un mesaj transmis ntr-o limba pe care receptorul n-o cunoaste este un mesaj ratat; folosirea, n comunicare, a unor termeni de specialitate inaccesibili receptorului duce, de asemenea, la blocarea comunicarii; eliberarea unui permis de conducere auto unei persoane care nu cunoaste semnificatia semnelor de circulatie este o eroare care pune n pericol grav pe participantii la traficul rutier, inclusiv pe persoana care obtine permisul n asemenea conditii;

- codificarea defectuoasa. O asemenea dificultate apare mai ales n comunicarea scrisa, atunci cnd codificatorul nu cunoaste si nu respect regulile gramaticale de scriere a propoziiilor i a frazelor, semnele de ortografie si de punctuatie, ceea ce poate duce n eroare receptorul.

Este cunoscut faptul ca o singura virgula pusa n locuri diferite poate schimba radical semnificatia comunicarii, ca n exemplul: Omul trece, puntea cade-n apa / Omul trece puntea, cade-n apa. n comunicarea oral, pronunarea cu o anumit cursivitate, fr pauze sesizabile, a unor cuvinte alturate, poate crea confuzii. Este sugestiv pentru comunicarea oral ghicitoarea romneasca: Doi olteni trecura podul nainte si-napoi trecura doi. Cti olteni trecur podul nainte i-napoi? n oralitate, grupul de cuvinte trecura doi poate fi interpretat si cu semnificatia trecu Radoi, unde Radoi este nume specific oltenesc. n primul caz, rspunsul este: doi; n al doilea caz, raspunsul este: unu. Receptorul este pus n dificultate, dac nu vede textul scris.

Iat recomandrile lui J.C. Abric, n legtur cu calitatea codului: Calitatea unui act de comunicare depinde n mare msur de calitatea i pertinena codului utilizat, care va fi cu att mai eficient, cu ct va fi mai adaptat la natura informaiei vehiculate, la finalitatea situaiei i la caracteristicile actorilor implicai. Se poate spune ca pentru orice comunicare exista un cod optim acela care permite cea mai buna ntelegere a mesajului transmis. Apoi, codul trebuie elaborat totdeauna n functie de receptor. ntr-o situatie de comunicare viznd transmiterea sau schimbul de informatii, codul utilizat va fi cu att mai perfrmant, cu ct va fi mai putin ambiguu. Polisemia, ambiguitatea codului sunt ntotdeauna sursele unor dificultati de comunicare. Pentru a asigura eficienta maxima a comunicarii, n unele mprejurari, concomitent cu sau nainte de transmiterea mesajului se pun la dispozitia receptorului si instructiuni de utilizare a sistemelor de coduri. Asemenea instructiuni apar n comunicarile stiintifice, n tratate si manuale de specialitate, n pachetele de SOFT pentru mijloacele informatice, prin definirea prealabila a unor termeni sau semne utilizate sau ca documente de sine stttoare, cum este codul rutier sau codurile folosite la criptarea si decriptarea informatiilor cu caracter secret. Exista, de asemenea, reguli nescrise, stabilite pentru utilizarea unor coduri de comunicare n grupurile mici: echipe de munca, echipe sportive, grupuri de prieteni etc. De gradul de precizie a acestor instructiuni, de capacitatea lor de a cuprinde ct mai multe situatii de utilizare a codului pe care-l nsotesc depinde calitatea comunicarii. Ele, nsa, trebuie sa mai ndeplineasca o calitate: usurinta n utilizare, n memorare, capacitatea de a reda cu ct mai mare fidelitate semnificatia semnelor utilizate, iar pentru cele secrete, dificultatea maxima de a fi descifrate de catre adversari.

Microbarierele canalului cuprind i microbarierele de zgomot. Literatura de specialitate le consacra un loc aparte. Jean Lohisse definete zgomotul ca perturbri aleatoare care pot deforma sau altera informaia Putem imagina o list a acestor perturbri: zgomotul funcional al aparaturii de transmisie-recepie; zgomotele produse de fenomene ale naturii, sub form de parazii sau perturbri sonore, luminoase, de confort etc.; zgomotul specific comunicrii ntr-un public aleatoriu, preocupat de altceva; bruiajele naturale sau artificiale, neintenionate sau intenionate .

Dup cum se observ, unele zgomote sunt de natura tehnica, altele de natura umana; unele sunt intentionate, altele neintentionate. Protectia mpotriva acestora se face potrivit naturii lor, astfel: alegerea canalului de comunicare potrivit, n functie de natura mesajului; folosirea de mijloace de comunicare performante, cu mare fidelitate; luarea unor masuri de protectie fata de bruiajul intentionat; evitarea comunicarii cu un public ostil si indiferent sau n prezenta acestuia; folosirea unui coeficient optim de redundanta pentru receptarea corecta a mesajului.

Din prezentarea barierelor de comunicare rezulta o mare interferen a acestora. De altfel, comunicarea are loc ntr-un mediu comunicaional complex, n care factorii favorizani i cei defavorizani coexist i i modific permanent locul i importana. Se poate vorbi, n termenii utilizai de specialistii n antropologia comunicarii, de un sistem global de comunicare. Acest system este gndit ca o constructie comuna, n complementaritate, opozitii, contradictii, n ambiguitati de orice fel, rod al unei ordini negociate ntre actori si mediul social. Prin urmare, comunicarea nu are loc doar ntr-un mediu social ca loc al ntlnirii, ci ca factor de constituire a semnificatiilor, astfel nct nu poate fi neglijat nici intenionalitatea i sensurile date mesajului de actorii comunicrii, dar nici influena exercitat asupra acestora de mediul social, ca mediu productor de cultur.

II.Culturi orientale vs culturi occidentale Una dintre cele mai frapante diferente dintre cultura occidentala si cea din Orientul Mijlociu constituie in modul de raportare la ceilalti. In cultura americana, relatiile interumane sunt destul de superficiale in comparatie cu cele din culturile orientale.Occidentul pune mare accent pe individ, pe dorintele, visele si alegerile sale. Oamenii au respect numai pentru cei care ii respecta. Din pacate, de multe ori, parintii si batranii nu se bucura de multa consideratie din partea tinerilor. Oamenii nu solicita sfatul familiei in luarea deciziilor si in vreme ce aceasta abordare nu este deloc gresita,pentru ca trebuie sa existe si libertate in problemele personale,oamenii sunt privati de legaturi stranse chiar si cu cei mai apropiati membri ai familiei.

Pentru oamenii din Orientul Mijlociu, situatia este diametral opusa. Familia este cea mai importanta. Ei petrec mult timp impreuna, se viziteaza reciproc de multe ori, chiar si atunci cand cineva este departe, se asteapta ca persoana respectiva sa ii contacteze aproape zi de zi. Ei au mari reuniuni de familie in cadrul meselor si petrecerilor. Aceste intalniri creeaza legaturi profunde intre indivizi. Familia are multe de spus in deciziile majore ale vietii fiecarui membru al familiei. Exista o forma de respect fata de parinti si batrani. Copiii nu se adreseaza parintilor sau oricarui alt adult pe numele mic, ei numesc,in mod politicos chiar si pe straini "unchi" sau "matusi" si nu le vorbesc pe un ton ridicat al vocii etc.

Desi influentata de aspectul modern al intalnirilor amoroase si al relatiilor, cultura asiatica detine inca importanta respectului fata de alte persoane in special parintii. Cei mai multi barbati asiatici prefera femeile care iau in serios angajamentul casatoriei. Rareori se intampla ca o femeie din Asia sa accepte o relatie clandestina sau o aventura cu un barbat insurat. Ea va incerca din rasputeri sa stea departe de aceste lucruri, in special din motive religioase. Credinta si principiile sale o vor impiedica sa comita o asemenea greseala.

Cultura asiatica este centrata foarte mult pe familie. Ei sunt familisti si vor face orice le sta in putinta ca sa apere integritatea familei. Respectul este foarte important pentru acesti oameni si este, in general, demonstrat prin limbaj si gesturi. Aceasta este o traditie transmisa copiilor de catre parinti si se invata si la scoala.

Cei mai multi celibatari asiatici iau relatiile in serios si incearca sa evite sexul ocazional cat de mult pot si vor astepta momentul potrivit cand sunt gata sa se casatoreasca. Cultura occidentala nu este atat de stricta, dar in cultura orientala, un comportament usuratic este inacceptabil. Familia joaca un rol important in aceasta situatie. Femeile vor astepta sa se casatoreasca inainte sa se implice in relatii intime si majoritatea barbatilor prefera partenere care nu au avut experienta sexuala inainte de mariaj.

In zilele noastre, multi asiatici nu mai cred intr-o casatorie aranjata de catre famile, desi acordul parintilor este inca foarte important inainte de a alege un viitor partener de viata.

Intalnirile online sunt acum acceptate in randul tinerilor din Asia, desi exista inca multi dintre ei care cred in metodele traditionale de a -ti gasi perechea. Ei nu sunt discriminatorii atunci cand vine vorba de a se angaja intr-o relatie cu o persoana apartinand altei rase, atata vreme cat sunt respectati, in special principiile si traditia lor.. III. Surse de gafe interculturale Dup t. Prutianu exist dousprezece surse de gafe interculturale: tabuurile, statutul femeii n raport cu brbatul, maniera de a arta respectul, percepia spaiului i timpului, eticheta n afaceri, mesajele nonverbale, limba i translatorul, mbrcmintea, argumentaia i puterea de convingere, mediul politic i religios, prejudecile i importana acordat cuvntului scris. Tabuuri. Semnificaia cuvntului tabu este bine-cunoscut. Vom reveni doar cu nite amnunte pentru a reaminti lucruri eseniale. La nceputuri, cuvntul Tabu semnifica o interdicie, cu caracter sacru, nclcarea creia aducea cu sine sanciuni grave. Altfel spus dac un tabu era nclcat, zeii pedepseau persoana vinovat. Astzi exist o mulime de interdicii, de la obiecte pn la cuvinte sau expresii proscrise. Tabuurile difer n funcie de culturile n care apare.Tabu este pentru occidentali i timpul liber. De altfel, i pentru orientali. Fumatul este indezirabil n multe ri occidentale, n SUA el este considerat un tabu, ca i mnatul brnzei n China sau al cinilor i pisicilor n Moldova.Statutul social al femeilor este nc o surs de gafe. n diferite culturi relaia dintre brbat i femeie este privit diferit. De obicei, Orientul i Occidentul au opinii totalmente diferite asupra acestei relaii. Cultura noastr conine elemente att occidentale , ct pstreaz i o motenire oriental n aceast privin. n rile islamice femeia nu are dreptul s stea cu brbatul la aceeai mas. Ea este lipsit de putere i de libertate. Orice relaie cu un strin este interzis. n Europa Occidental condiia femeii n raport cu brbatul este aceeai. Dar acest lucru trezete o mulime de nedumeriri. Dac femeia este egal n totalitate cu brbatul, atunci cum rmne cu gesturile curteneti de genul srutatului mnii sau deschiderea uii, pentru ca s treac o dam? n general, n rile n care curentele feministe au schimbat modalitatea de comportament a brbatului, gesturile care demonstreaz atitudini prea feminine sau masculine (a lsa o femeie s o ia nainte pe culoar) trezesc opinii negative. Am vorbit n capitolul precedent de prezentare. Am enunat n acel moment c prezentarea este diferit pentru diferite culturi. Astfel, pentru rile considerate masculine (Japonia, Austria, Germania i rile islamice) sunt importante vrsta, sexul, titlul, rangul social. n multe ri islamice tnrul este obligat s se ridice n picioare n momentul n care n camer intr cineva mai n vrst.Pentru culturile reci (Germania, Japonia) sunt acceptate doar formulele oficiale i sunt interzise adresrile critice la adresa oricrui compatriot, chiar dac partenerul dumneavoastr nu l cunoate. n culturile orientale este normal ca doi oameni care fac cunotin s fac schimb de cadouri. Salutul obinuit n Japonia este plecciunea adnc, cu spatele i cu gndul rigid. Cu ct mai mult respeci persoana, cu att te vei apleca mai mult. n lumea arab salutul obinuit este Salaam alaykum(pace ie), nsoit de o strngere de mn sau de un srut pe obraji. Un alt indicator important este maniera de a percepe timpul i spaiul. Punctualitatea este adeseori una dintre sursele conflictelor interculturale. Noi latinii, i arabii nu facem mare problem din punctualitate. tim foarte bine din proprie experien c poporul romn consider drept normal s ntrzie la o ntlnire cu 15 minute cel puin. Nu mai vorbim despre ritualul ntrzierii la nuni, cumetrii, face deja parte din cultura naional a noastr. Pentru arabi situaia este similar. Altfel ns este situaia rilor scandinave, germanice, britanicii sau nord-americanii. tim c germanii sunt obsedai de punctualitate. n general, pentru orice popor care consider punctualitatea o valoare moral, timpul este foarte preios. Din aceste considerente, ar fi frumos s venim la timp la ntlnirea cu asemenea persoane. Tipul semantic si asintactic de culturaTipul semantic i asintactic este caracterizat de faptul c semnele sunt nfiri diferite ale aceleiai semnificaii. Este o cultur orientat spre cuvnt. Ceva este expresia a altceva. Biblia este expresia divinitii. Tabloul lumii este atemporal. n acest caz ar trebui s avem grij mare la cuvintele pe care le pronunm pentru c planul expresiei este similar cu cel al coninutului. Onoarea este expresia material a cinstei, iar faima nu are nici o valoare n acest tip de cultur.

IV. Posibilitatea unei comunicri autentice

Uneori gndurile noastre nu ne aparin. Importm de la alii fr s ne dm seama concepii i comportamente care nu ne reprezint i ajungem s ne ntrebm de ce nu ne plac experienele pe care le trim. Gndurile genereaz sentimente, sentimentele ne duc ctre aciuni, iar la urm apar rezultatele care sunt sau nu cele urmrite. Lumea interioar ne creeaz lumea exterioar. Comunicm prea mult cu cei din jurul nostru i prea puin sau deloc cu noi nine. Toate aceste obiceiuri sunt nocive atunci cnd realizm c nu suntem pe aceeai lungime de und cu ele. Este necesar s fim congrueni cu noi nine nainte de a fi congrueni cu prietenii din cercurile sociale sau cu cei apropiai si dragi nou. Cu alte cuvinte trebuie s ne respectm fiecare libertatea i s acionm congruent cu gndurile i sentimentele pe care le avem fr s cdem prad diverselor tipologii de programri sociale. Din punctul meu de vedere este absurd s ne implementm un obicei n comportament doar pentru c aa am vzut la alii sau pentru c aa face toat lumea i nu exist alternativ. N-are rost s folosim un limbaj academic pe care n mod normal nu-l avem doar pentru c sun pompos i ne ofer un aer de superioritate(fals n realitate) n faa celorlali sau s simim c vrem s acionm ntr-o anumit direcie n care iniial n-am face-o i s ne oprim doar pentru c aa am fost nvai nc de mici. A gndi, comunica i a aciona autentic nseamn n primul rnd s te simi acceptat de tine nsui. Dac eti certat cu tine nsui vei fi nevoit s gseti o cale s te mpaci. Cnd gndurile pe care le ai sunt lipsite de autenticitate i incontient sau nu i le-ai implementat n minte ajungi s trieti viaa dup alte principii care numai ale tale nu sunt. Adic trieti viaa dup principiile altuia sau mai ru dect att ajungi s trieti viaa altuia mpedicndu-te s pui umrul la treab pentru a-i ndeplini visele pe care le ai. Pune-i ntrebarea dac ceea ce faci i trieti zi de zi este o alegere congruent cu gndurile i sentimentele tale sau totul a pornit de pe urma prerilor altora pe care tu le-ai luat drept liter de lege doar pentru c ai fost sigur c tiu ei cei mai bine pentru tine. Singura persoan care tie asta nu este nimeni altul dect tu!nainte s ai ncredere n prietenii i/sau n familia ta, mai ales cnd vine vorba de propria evoluie personal i alegerile pe care consideri c trebuie s le faci n via, nti trebuie s ai ncredere n tine i s acionezi n concordan cu gndurile i sentimentele tale!

depinde calitatea comunicarii. Ele, nsa, trebuie sa mai ndeplineasca o calitate: usurinta nutilizare, n memorare, capacitatea de a reda cu ct mai mare fidelitate semnificatia semnelorutilizate, iar pentru cele secrete, dificultatea maxima de a fi descifrate de catre adversari.Microbarierele canalului cuprind i microbarierele de zgomot. Literatura de specialitate leconsacra un loc aparte. Jean Lohisse definete zgomotul ca perturbri aleatoare care potdeforma sau altera informaia Putem imagina o list a acestor perturbri: zgomotul funcional alaparaturii de transmisie-recepie; zgomotele produse de fenomene ale naturii, sub form deparazii sau perturbri sonore, luminoase, de confort etc.; zgomotul specific comunicrii ntr-unpublicaleatoriu,preocupatdealtceva;bruiajelenaturalesauartificiale,neintenionatesauintenionate .Dup cum se observ, unele zgomote sunt de natura tehnica, altele de natura umana;unele sunt intentionate, altele neintentionate. Protectia mpotriva acestora se face potrivit naturiilor, astfel: alegerea canalului de comunicare potrivit, n functie de natura mesajului; folosirea demijloace decomunicare performante,cu marefidelitate;luarea unor masuri deprotectie fatadebruiajul intentionat; evitarea comunicarii cu un public ostil si indiferent sau n prezenta acestuia;folosirea unui coeficient optim de redundanta pentru receptarea corecta a mesajului

care pune n pericol grav pe participantii la traficul rutier, inclusiv pe persoana care obtinepermisul n asemenea conditii;- codificarea defectuoasa. O asemenea dificultate apare mai ales n comunicarea scrisa,atunci cnd codificatorul nu cunoaste si nu respect regulile gramaticale de scriere a propoziiilori a frazelor, semnele de ortografie si de punctuatie, ceea ce poate duce n eroare receptorul.Este cunoscut faptul ca o singura virgula pusa n locuri diferite poate schimba radicalsemnificatia comunicarii, ca n exemplul: Omul trece, puntea cade-n apa / Omul trecepuntea, cade-n apa. n comunicarea oral, pronunarea cu o anumit cursivitate, fr pauzesesizabile, a unor cuvinte alturate, poate crea confuzii. Este sugestiv pentru comunicarea oralghicitoarea romneasca: Doi olteni trecura podul nainte si-napoi trecura doi. Cti olteni trecurpodul nainte i-napoi? n oralitate, grupul de cuvinte trecura doi poate fi interpretat si cusemnificatia trecu Radoi, unde Radoi este nume specific oltenesc. n primul caz, rspunsuleste: doi; n al doilea caz, raspunsul este: unu. Receptorul este pus n dificultate, dac nu vedetextul scris.Iat recomandrile luiJ.C. Abric, nlegtur cucalitatea codului: Calitatea unuiact decomunicare depinde n mare msur de calitatea i pertinena codului utilizat, care va fi cu attmai eficient, cu ct va fi mai adaptat la natura informaiei vehiculate, la finalitatea situaiei i lacaracteristicile actorilor implicai. Se poate spune ca pentru orice comunicare exista un cod optim acela care permite cea mai buna ntelegere a mesajului transmis. Apoi, codul trebuie elaborattotdeauna n functie de receptor. ntr-o situatie de comunicare viznd transmiterea sau schimbulde informatii, codul utilizat va fi cu att mai perfrmant, cu ct va fi mai putin ambiguu.Polisemia, ambiguitatea codului sunt ntotdeauna sursele unor dificultati de comunicare. Pentrua asigura eficienta maxima a comunicarii, n unele mprejurari, concomitent cu sau nainte detransmiterea mesajului se pun la dispozitia receptorului si instructiuni de utilizare a sistemelor decoduri.Asemeneainstructiuniaparncomunicarilestiintifice,ntratatesimanualedespecialitate, n pachetele de SOFT pentru mijloacele informatice, prin definirea prealabila a unortermeni sau semne utilizate sau ca documente de sine stttoare, cum este codul rutier saucodurile folosite la criptarea si decriptarea informatiilor cu caracter secret. Exista, de asemenea,reguli nescrise, stabilite pentru utilizarea unor coduri de comunicare n grupurile mici: echipe demunca, echipe sportive, grupuri de prieteni etc. De gradul de precizie a acestor instructiuni, decapacitatea lor de a cuprinde ct mai multe situatii de utilizare a codului pe care-l nsotesc13

cunoasterea reciproca a partenerilor: Orice fel de comunicare presupune o acordare reciprocantre comunicator si destinatarul comunicarii. Aceasta relatie se stabileste prin mpartasireaexperientei celuilalt n termenii timpului interior prin experienta apartenenei comuneNoi,cei care comunicm unul cu cellalt, nseamn, aadar, participare simultan a partenerilor ladimensiuni diferite ale timpului exterior si interior ntr-un cuvnt, nseamn a crete mpreun,a coevolua. Acest adevar privete toate tipurile de comunicare.

3.Microbarierealecanaluluidecomunicare.

ntelegem prin canal de comunicaretotalitatea mijloacelor tehnice, logice si culturale prin care se asigura transmiterea mesajelor ntredoi parteneri de comunicare i cuprinde: sistemele de transmisie-receptie; sistemele de transport;sistemele de codificare-decodificare.Analizamicrobarierelordependentedecanaluldecomunicarepresupuneluareanconsiderare a acestor componente si a caracteristicilor lor eseniale. Cu excepia comunicriiorale fa-n fa, toate celelalte modaliti de comunicare implic utilizarea unor mijloace tehnicede comunicare, de la cel mai simplu (creionul si hrtia sau semnalele luminoase) pn la cele maicomplexe (cum ar fi satelitii de comunicare sau INTERNETul). De calitatea acestor mijloace, denivelullor dedezvoltare tehnic depinde nmare msur eficiena comunicrii. Defiecaredatacnd apar defectiuni la mijloacele tehnice de comunicare sau inabilitati n utilizarea acestora,aparbariereletehnicedecomunicare.ntreceledouaunitidecomunicarepotapreanumeroase alteperturbri alemesajului, cauzate deinfluenelemediului princare setransportmesajul.Alegereacorectamijloacelortehnicedecomunicare,asigurareafunctionariipermanente a acestora la parametri optimi, actualizarea permanent a nivelului tehnic al lor, npascunoutatiletehnico-stiintifice,reprezintmodalitilecelemaibunedediminuareainfluentei barierelor tehnice de comunicare.O problema de mare finete n analiza barierelor de comunicare proprii canalului esteaceea a microbarierelor ce apar n procesul de codificare si decodificare a mesajelor. Aparsituaii de viciere a comunicarii sau chiar de blocare a acesteia. Printre acestea enumeram:-insuficienta cunoastere decatre parteneri amasurii ncare celalalt stapneste sistemulde coduri pe care intentioneaza sa-l utilizeze. Un mesaj transmis ntr-o limba pe care receptoruln-o cunoaste este un mesaj ratat; folosirea, n comunicare, a unor termeni de specialitateinaccesibilireceptorului duce,deasemenea,lablocareacomunicarii; eliberareaunui permisdeconducere auto unei persoane care nu cunoaste semnificatia semnelor de circulatie este o eroare12