Bariere în calea TIS• Măsuri adoptate de guverne cu scopul de a crea

obstacole la comercializarea serviciilor produse în afara ţării

• Creează un dezavantaj prestatorilor externi, ce-i discriminează faţă de producătorii autohtoni, şi care nu este necesar pentru atingerea obiectivelor de reglementare internă, neprotecţioniste. 1

Curs 8(13):Instrumente de restricţionarea a TIS.Liberalizarea TIS

Bariere în calea TIS• Aaditya Mattoo - măsuri de protecţie aplicabile

tranzacţiilor internaţionale cu servicii:– taxe vamale– restricţii cantitative – foarte răspândite şi reprezentative

pentru sectorul serviciilor– măsuri interne discriminatorii, cu rol:

• de a favoriza prestatorii naţionali, prin oferirea unui avantaj de cost – subvenţiile

• de a impune un cost suplimentar sau de a crea un dezavantaj concurenţial prestatorilor externi – măsuri fiscale, acces la facilităţile esenţiale (porturi, aeroporturi, reţele de telecomunicaţii)

– reglementărilor interne – nu discriminează explicit faţă de prestatorii externi, dar au rol de restricţionare a tranzacţiilor internaţionale, fiind potenţiale bariere comerciale

2

Bariere în calea TISDiferenţe - comerţ cu bunuri vs. tranzacţii internaţionale

cu servicii:• 1. măsurile tarifare sunt dificil de aplicat în domeniul

serviciilor:– comerţul transfrontalier cu servicii - impunerea de taxe vamale

este foarte dificilă - posibilitatea de a livra electronic serviciile.– acolo unde impunerea de restricţii cantitative este posibilă şi

practicată (de ex. serviciile de transport), transformarea acestora în instrumente de tip tarifar este semnificativ mai uşoară (de ex: taxe per pasager sau pe unitate de marfă transportată de către prestatorul extern).

– prezenţa comercială - există posibilitatea aplicării de măsuri fiscale atât la pătrunderea pe piaţă, cât şi ca taxe pe venit sau pe profit.

3

Bariere în calea TISDiferenţe - comerţ cu bunuri vs. tranzacţii internaţionale

cu servicii:• 2. unele instrumente de protecţie, ce au efecte similare

taxelor vamale (în sensul impunerii de costuri suplimentare prestatorilor externi), nu au acelaşi efect şi în ce priveşte încasările la buget – obstacole tehnice– Contingente - consecinţele negative pot fi diminuate numai

dacă rentele revin prestatorilor interni sau guvernului, şi nu furnizorilor externi.

Reorientarea dinspre aplicarea de contingente şi măsuri administrative ce nu generează venituri, la impunerea de măsuri de ordin fiscal ar putea duce la o creştere semnificativă a bunăstării naţionale şi globale.

4

Bariere în calea TISDiferenţe - comerţ cu bunuri vs. tranzacţii internaţionale

cu servicii:• 3. Restricţiile numeroase impuse investiţiilor străine

directe şi deplasării persoanelor afectează în mod direct organizarea pieţelor de servicii. – Investiţiile străine directe sunt benefice chiar şi în situaţia în

care nu determină o creştere a concurenţei (există restricţii la intrare).

– Totuşi, dacă investiţiile străine directe se produc numai datorită faptului că profiturile cresc artificial, urmare a impunerii de restricţii asupra concurenţei, beneficiile nete ale ţării gazdă ar putea fi negative.

5

Bariere în calea TIS• Dată fiind natura tranzacţiilor:

– barierele în calea comerţului cu servicii sunt opace; – informaţiile cu privire la acestea sunt:

• dispersate • preponderent de natură calitativă.

– barierele sunt dificil de impus la graniţă– barierele cuprind o gamă foarte diversă de măsuri

netarifare şi reglementări interne:• cauză - caracteristicile serviciilor (intangibilitate, dificultatea

stocării)• consecinţă - necesitatea aplicării lor consumatorului sau

prestatorului de servicii. 6

7

Bariere în calea TIS - Bariere în calea TIS - clasificareclasificare

• instrumente referitoare la instrumente referitoare la accesul pe piaţă, , ce ce limitează sau interzic pătrunderea de noi prestatori limitează sau interzic pătrunderea de noi prestatori de servicii pe piaţa gazdă (de tipul contingentelor, de servicii pe piaţa gazdă (de tipul contingentelor, restricţiilor privind numărul de licenţe, drepturi de restricţiilor privind numărul de licenţe, drepturi de interconectare);interconectare);

• instrumente ce instrumente ce impun în mod efectiv un tratament discriminatoriu al prestatorilor externi faţă de cei autohtoni (excluderea de la (excluderea de la acordarea stimulentelor investiţionale, tratament acordarea stimulentelor investiţionale, tratament diferenţiat al nerezidenţilor, taxe pe transferurile diferenţiat al nerezidenţilor, taxe pe transferurile transfrontaliere prin tarife de telecomunicaţii transfrontaliere prin tarife de telecomunicaţii ridicate, taxe percepute turiştilor străini);ridicate, taxe percepute turiştilor străini);

• alte măsuri ce nu au ca scop declarat ce nu au ca scop declarat restricţionarea accesului pe piaţă sau impunerea restricţionarea accesului pe piaţă sau impunerea

unui tratament discriminatoriu faţă de prestatoriiunui tratament discriminatoriu faţă de prestatorii interni, dar au acest efect în mod practic (anumite interni, dar au acest efect în mod practic (anumite norme de protecţie a consumatorului, bariere norme de protecţie a consumatorului, bariere culturale, practici legate de achiziţiile culturale, practici legate de achiziţiile guvernamentale).guvernamentale).

8

Bariere în calea TIS - clasificare

• (1)Restricţii cantitative (RC) – Contingente, interdicţii, restricţii voluntare la export, conţinut local,

restricţii cu privire la domeniul de activitate, control valutar;

• (2)Restricţii prin preţ (RP) – Taxe de viză, taxe de intrare şi de ieşire, taxe de escală, taxe vamale, taxe

antidumping, alte taxe, mecanisme de control al preţurilor, de stabilire de preţuri minime şi maxime, acordarea de subvenţii;

• (3)Restricţii administrative (RA) – Reglementări specifice anumitor servicii; norme, standarde, licenţe,

proceduri vamale, reguli de origine, condiţii de calificare şi profesare, reguli privind dreptul de autor, franşizele; achiziţii guvernamentale;

• (4)Restricţii de reţea (RR) – Acces discriminatoriu la infrastructură şi reţelele de distribuţie

Restricţii la intrarea pe piaţă

- Interdicţie de a investi în anumite sectoare;- Restricţii cantitative (limitarea dreptului de proprietate);- Proceduri de verificare si aprobare („economic needs test”)-Restricţii privind forma juridică a noii entităţi;-Nivel minim al capitalului;-Condiţii cu privire la reinvestirea capitalului;-Condiţii cu privire la amplasamentul investiţiei;-Taxe de acces.

Restricţii de proprietate şi control

- Obligativitatea de a forma societăţi mixte cu investitorii naţionali;- Limitarea numărului de reprezentanţi străini în CA;- Numirea unor membri CA de către guvern;- Avizarea de către guvern a anumitor decizii;- Restricţionarea drepturilor acţionarilor străini;-Transferul obligatoriu al unor drepturi de proprietate către organisme locale (de ex. după 15 ani).

Restricţii de funcţionare - Condiţii de performanţă (% la export);- Restricţii privind conţinutul factorilor de producţie locali;- Restricţii la importul de muncă, capital şi materii prime;- Licenţe şi condiţii de calificare şi profesare- Plafoane aplicate redevenţelor încasate;- Restricţii la repatrierea capitalurilor şi profiturilor.

9

BARIERE LA ISD ÎN SERVICII

Liberalizarea TIS• Procesul de liberalizare a tranzacţiilor internaţionale

cu servicii presupune reducerea progresivă a barierelor de acces pe piaţă şi diminuarea tratamentului discriminatoriu faţă de prestatorii străini, pentru toate cele patru modalităţi de prestare.

• liberalizarea şi dereglementarea - procese diferite– scopul dereglementării este reducerea reglementărilor

interne într-un anumit sector (deschiderea pieţei noilor prestatori şi încurajarea concurenţei interne)

– liberalizarea implică aplicarea reglementărilor existente de manieră nediscriminatorie faţă de prestatorii externi (tratament egal pentru concurenţa externă).

10

11

RAŢIUNEA RAŢIUNEA LIBERALIZĂRII:LIBERALIZĂRII:

Se aşteaptă ca piaţa liberă să încurajeze:– îmbunătăţirea calităţii, – inovaţia în ceea ce priveşte produsele şi

procesele, – utilizarea eficientă a resurselor, – reducerea rentelor de monopol, – restrângerea puterii de piaţă a

operatorilor economici individuali, – asigurarea unei disponibilităţi

permanente a produselor, în condiţii rezonabile.

12

Iniţiative de politică economică de ordin

general:• (a) măsuri de politică economică internă menite să încurajeze concurenţa, să elimine drepturile tradiţionale de exclusivitate pentru anumite sectoare şi barierele la intrarea pe piaţă;

• (b) deschiderea pieţei, în vederea expunerii pieţei interne la practicile internaţionale;

• (c) impunerea de reguli prudenţiale pentru sectoare cheie, în vederea protejării interesului public;

• (d) reforma instituţională, în vederea unei reglementări şi supravegheri independente;

• (e) măsuri ce au în vedere costurile sociale, legate de producţie şi investiţii.

13

Consideraţii specifice sectorului de sv.:

• sectoarele cheie de servicii au fost mult timp puternic reglementate, sugerând faptul că potenţialul lor de liberalizare şi beneficiile economice asociate acesteia sunt mari;

• cadrul tradiţional al reglementărilor de ordin administrativ în multe sectoare de servicii nu corespunde unui mediu caracterizat de schimbări rapide de ordin economic şi tehnologic;

• în absenţa unor reforme interne, dezvoltarea sectoarelor de servicii va duce la extinderea incidenţei reglementărilor guvernamentale şi controlului;

• dată fiind natura anumitor servicii (de infrastructură), reformele instituţionale şi ale reglementărilor interne vor contribui la promovarea competitivităţii activităţilor din aval, ducând astfel la îmbunătăţirea performanţelor întregii economii.

14

GATS• Set de obligaţii de ordin general, aplicabile tuturor

masurilor ce privesc tranzacţiile internaţionale cu servicii ale tuturor statelor membre OMC;

• Lista angajamentelor specifice asumate de fiecare stat membru si agenda liberalizării progresive;

• Anexe ce fac referire la unele ramuri si subramuri ale serviciilor si lista excepţiilor de la acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate.

12 sectoare de servicii: servicii de afaceri; servicii de comunicaţii; construcţii si servicii de engineering; servicii de distribuţie; servicii educaţionale; servicii de mediu; servicii financiare; servicii medicale si sociale; servicii turistice; servicii culturale, recreative si sportive; servicii de transport, alte servicii.

4 modalităţi de livrare a serviciilor2 direcţii de liberalizare: accesul pe piaţă, tratamentul

naţional.

15

GATS• Accesul pe piaţă (MA) se referă la angajamentul asumat de statele membre

de a NU adopta măsuri ce restricţionează: – numărul de prestatori de servicii; – valoarea tranzacţiilor sau activelor; – cantitatea totală a producţiei de servicii sau numărul de

firme;– numărul persoanelor ce pot fi angajate pentru prestarea

unui serviciu;– forma juridică a firmelor prestatoare de servicii;– nivelul participării capitalului străin într-o firmă sau pe

piaţă în ansamblu.• Tratamentul naţional (NT) se refera la angajamentul asumat de statele membre

de a NU aplica un tratament mai puţin favorabil prestatorilor externi de servicii fata de cei interni.

• Listele de angajamente specifice – liste pozitive – numai sectoarele listate sunt supuse disciplinelor cu privire la MA si NT

• Listele de excepţii de la acordarea MFN – liste negative – clauza se aplica numai daca nu este înscrisă excepţia.

• Listele de angajamente cuprind două părţi, o primă secţiune de măsuri orizontale, ce se aplică tuturor sectoarelor înscrise pentru liberalizare, şi o a doua de angajamente specifice anumitor sectoare.

16

GATT/GATSTratamentul naţional

Taxe vamale Restricţii cantitative

Discipline GATT pentru comerţul cu bunuri.

Obligaţie generală, nu se permit excepţii, dar se aplică numai măsurilor interne.

Permise numai în condiţiile în care membrii nu au redus taxele vamale la zero.

Nu sunt permise.

Discipline GATS pentru comerţul cu servicii

Nu este o obligaţie generală, se aplică numai sectoarelor pe care membrii le-au înscris pentru liberalizare şi pot fi supuse limitărilor. Se aplică tuturor măsurilor ce afectează prestarea unui serviciu.

Nu sunt permise dacă un membru a înscris în listele de angajamente specifice acordarea tratamentului naţional fără limitări.

Permise, în afara situaţiei în care un membru a înscris în listele de angajamente specifice garantarea accesului pe piaţă fără limitări.

17

Instr. de pol. com. Modalit. de livrare

Acces pe piaţă

Tratament naţional Alte măsuri

Transfrontalieră - subvenţii, tarife, taxe- restricţii cantitative- condiţionări la import

- comenzi guvernamentale- discriminarea accesului la reţeaua logistică, la subvenţii, taxe- protejarea proprietăţii intelectuale- controlul preţurilor- subvenţii, taxe aplicate diferenţiat

I. S. D. - prohibiţia sau limitarea investiţiilor- restricţii geografice, de volum, nr. de firme- restricţii sectoriale

- condiţii de performanţă- acces la finanţare- măsuri fiscale- transferul profiturilor- stimulare diferenţiată a investitorilor

- protecţia dr. de proprietate intelectuala- protecţia consumatorilor- instrumente promoţionale de atragere a investitorilor- protecţia mediului

Deplasare consumator

- regimul vizelor, documentelor,- formalităţi administrative

-(O) limitări valutare, taxe de călătorie, asigurări-(D) drept de proprietate, reglementări valutare, discriminări de preţ

Deplasare producător

- vize, permis de muncă- condiţii de calificare

- condiţii de viaţă şi muncă, regim fiscal, asigurări, repatrierea veniturilor

- reglementarea repatrierii- obstacole culturale

18

Beneficii potenţiale ale reducerii barierelor post-Uruguay

:

Ipoteză Beneficii economice potenţiale - creşterea veniturilor mondiale (mld. US$)

Reducere cu 33% a taxelor vamale post-Uruguay pentru bunuri industriale şi agricole şi a barierelor în servicii într-o nouă rundă de negocieri OMC

Comerţ global liber(toate barierele desfiinţate)

Sursa: Stern,R., Brown, D. & Deardoff, A.(2001), Trade Liberalization, Global Welfare and World’s Services Sector

Total(mld US$)

Sectorul serviciilor

(mld. US$)

Industrie(mld US$)

Agric.(mld US$)

Global 613.0 389.6 210.7 10.8

SUA 177.3 150.0 31.3 -4.1

UE 168.9 103.4 63.3 2.2

Ţări în dezv.

122.4 59.9 51.6 -4.1

Total(mld US$)

Sectorul serviciilor

(mld. US$)

Industrie(mld US$)

Agric.(mld US$)

Global 1 900 1 200 632.1 32.4

SUA 537.2 450.0 93.6 -12.3

UE 506.7 310.2 189.9 6.6

Ţări în dezv.

370.4 180.0 154.8 28.3

19

Agricultură10.8 mld. $ (2%)

Sector agricol

Sector de servicii

Sector industrial

Servicii389.6 mld. $ (64%)

Industrie210.7 mld. $ (34%)

Sursa: Stern, R., Brown, D. & Deardoff, A.(2001), Trade Liberalization, Global Welfare and World’s Services Sector

Beneficii potenţiale ale reducerii barierelor post-Uruguay

20