Caiete de Sarcini - podete si mixturi asfaltice

STRAT DE BETON ASFALTIC DESCHIS CU PIETRIS CONCASAT (TIP BADPC25)

Prezenta documentatie stabileşte condiţiile de calitate pentru strat de binder tip BADPC25 ca

strat de legătură, executat conform prevederilor AND 605-2013 privind proiectarea, prepararea si

punerea in opera a mixturilor asfaltice executate la cald.

Se poate trece la execuţia stratului de beton asfaltic BADPC25 in grosime de 5cm doar după:

Recepţia stratului de fundati din piatra sparta

1. MATERIALE

a. AGREGATE NATURALE

Agregatele naturale care se utilizează , conform specificatiilor SR EN 13043, la prepararea betonului

asfaltic BADPC25 sunt :

- pietriş concasat sorturile 4-8 , 8-16 şi 16-25 ;

- nisip de concasare sort 0-4;

- nisip natural sort 0-4 .

Cerintele privind valorile limita ale caracteristicilor fizico-mecanice pentru agregatele utilizate la

prepararea betonului asfaltic BADPC25 sunt prezentate în tabelele 1-3.

Tabel 1

Nr. crt.

Caracteristica determinanta

Pietris concasat Metoda de incercare 4...8 8...16 16...25

1

Conţinut de granule in afara sortului: - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. - treceri pe ciurul inferior (dmin), %, max.

5 SR EN 933-1

10 2 Continut de particule sparte, %, min. 90 90 90 SR EN 933-5 3 Coeficient de formă, %, max. 25 SR EN 933-4 4

Conţinut de impurităţi: - corpuri străine Nu se admit SR EN 933-7 si

vizual 5 Continut in particule fine sub 0,063 mm, %,

max 2,00 1,00 0,50 SR EN 933-1

6 Rezistenta la fragmentare coeficient LA, %, max. 24 SR EN 1097-2

7 Rezistenţa la uzură coeficient micro-Deval, %, max.

25 SR EN 1097-1

8 Sensibilitatea la inghet-dezghet - pierderea de masa (F), %, max. 3 SR EN 1367-1

9 Sensibilitatea la actiunea sulfatului de magneziu, max. 3 SR EN 1367-2

Tabel 2

Nr. crt.


Conditii de calitate pentru nisipulul de concasaj

Metoda de incercare

1

Conţinut de granule in afara sortului: - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 SR EN 933-1

2 Granulozitatea continua SR EN 933-1 3

Conţinut de impurităţi: - corpuri străine, %, max Nu se admit vizual

4 Continut de particule fine sub 0,063mm, %, max. 10 SR EN 933-1

5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.

2 SR EN 933-9

Tabel 3

Nr. crt.


Conditii de calitate pentru nisipul natural

Metoda de incercare

1

Conţinut de granule in afara sortului: - rest pe ciurul superior (dmax), %, max.

5 SR EN 933-1

2 Granulozitatea continua SR EN 933-1 3 Coeficient de neuniformitate 8 * 4

Conţinut de impurităţi: - corpuri străine, %, max - continut de humus (culoarea solutiei de NaHO), max

Nu se admit galben

SR EN 933-7 si vizual

STAS 4606

5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8 6 Continut de particule fine sub 0,063mm, %,

max. 10 SR EN 933-1

7 Calitatea particulelor fine sub 0,125 mm (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9

* Coeficientul de neuniformitate se determina cu relatia: Un = d60/d10 unde: d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii; d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii.

Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind continutul maxim de granule alterate, moi,

friabile, poroase si vacuolare, de 5%.

Agregatele de balastiera, folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie curate, spalate in

totalitate. In cazul contaminarii la transport/depozitare acestea vor fi spalate inainte de utilizare.

Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute cu platforme betonate

având pante de scurgerea apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.

Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul si sursa de material pe care il contine. Se vor lua masuri pentru evitarea

contaminarii cu alte materiale si mentinerea unei umiditati scazute.

Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi insotit de Declaratia de conformitate cu

performantele produsului.

b. LIANŢI

Pentru prepararea betonului asfaltic tip BADPC25, conform SR EN 12591+Anexa Nationala NB, se

va utiliza bitum D50/70 (in concordanta cu zonele climatice din anexa A din AND 605-2013).

Condiţiile de calitate , pentru bitumul D 50/70, conform SR EN 12591, sunt prezentate în tabelul 4.

Tabel 4 Nr.crt. Caracteristica U.M. Valoare Metoda de

determinare 1 Penetraţie la 25°C 1/10 mm 50...70 SR EN 1426 2 Punct de înmuiere IB °C 46...54 SR EN 1427 3 Ductilitate, min:

- 5°C - 25°C

cm

4,0 SR 61 100

4 Punct de rupere Fraass, max °C -8 EN 12593 5 Punct de inflamabilitate M, min. °C 250 STAS 5489 6 Solubilitate in solventi organici,min. % 99

STAS 115 sau EN 12592

7 Stabilitate la incalzire în film subţire a bitumului la 163°C: - pierderea de masă - penetraţia reziduală - creşterea punctului de înmuiere - ductilitatea reziduală la 25°C

% max. 0,60 SR EN 12607-1 (RTFOT) sau SR EN 12607-2

(TFOT) % max. 50

°C max. 9

cm min. 50

8 Conţinut de parafină % max. 22 SR EN 12606-1 9 Densitate la 15°C g/cm3 0,995 STAS 35 10 Indice de instabilitate coloidală

- metoda 1 - netoda 2

- -

max. 0,50 max. 1,0

AND 521 R/1993

11 Adezivitate pe agregat utilizat % min.80 STAS 10969/3 12 Vascozitatea dinamica la 60°C Pa*s ≥145 EN 12596 13 Vascozitatea dinamica la 60°C mm2/s ≥295 EN 12595

Bitumul rutier trebuie sa prezinte o adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la

lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza cu agenti de adezivitate.

Bitumul se depozitează separat, pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificatiile producatorului de

bitum, respectiv specificatiilor tehnice de depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice.

Se recomanda ca la stocare, temperatura bitumului sa fie de 120°C si recirculare 20 minute la inceputul

zilei.

Pentru amorsare se utilizeaza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1 si

SR EN 13808.

c. FILER

Se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si STAS 539 :

- fineţe (conţinut în părţi fine de 0.09mm)….. minim 80%

- umiditate …………………………………….. maxim 2%

La aprovizionare, filerul va fi insotit de Declaratie de conformitate cu performantele produsului si se va

verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100t.

Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului.

Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2. MODUL DE FABRICARE A BETONULUI ASFALTIC BADPC25

a. COMPOZIŢIA MIXTURII

Compoziţia betonului asfaltic BADPC25 se stabileşte pe baza unui studiu preliminar , ţinându-se cont

de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Formula de

compoziţie se supune aprobării inspectorului de şantier. După verificarea caracteristicilor obţinute pentru

compoziţia propusă , inspectorul de şantier , dacă nu are obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare ,

acceptă formula propusă de antreprenor.

Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt următoarele :

- filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1mm ( % ) ………………3 – 8

- filer şi nisip fracţiunea 0,1-4mm ( % ) ……………………….diferenţa până la 100%

- pietriş concasat cu dimensiunea peste 8mm ( % ) ………….39 – 58

Granulozitatea agregatelor este dată de AND 605-2013 , tabel 10.

Conţinutul de bitum este de min 4,5 % .

Raportul filer / liant recomandat este de 0,7 – 1,5.

b. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE BETONULUI ASFALTIC

BADPC25 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii se determină pe corpuri de probă confecţionate în

laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate pe parcursul execuţiei lucrărilor , de la

malaxor sau de la aşternere , precum şi din stratul gata executat , pentru verificarea calităţii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor se face conform SR EN 12697-27 iar caracteristicile rezultate trebuie să se

încadreze în limitele date de AND 605-2013 , tabel 15.

c. CARACTERISTICILE STRATULUI ASFALTIC

Gradul de compactare - se determină prin analize de laborator pe carote , reprezentând raportul

procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă pe epruvete

Marshall preparate în laborator din mixtura respectivă. Se verifică deasemeni densitatea aparentă şi absorbţia

de apă , trebuind să fie îndeplinite următoarele condiţii (AND 605-2013):

- densitate aparentă ( kg/mc ) ……………………min. 2200

- absorbţie de apă ( % vol ) ……………………… 3 – 8

- grad de compactare ( % ) ………………………. 96

3. VERIFICAREA CARACTERISTICILOR MIXTURII ASFALTICE Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice BADPC25 se va determina în următoarele etape :

- elaborarea studiului preliminar de laborator pentru stabilirea compoziţiei mixturii asfaltice (se vor

determina caracteristicile fizico – mecanice pe epruvete Marshall )

- verificarea caracteristicilor mixturii pe probe prelevate în timpul execuţiei lucrărilor ( se vor

determina caracteristicile fizico – mecanice pe epruvete Marshall cel puţin a dată la 400 tone de

mixtură în timpul execuţiei )

- verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat ( se vor determina densitatea aparentă,

absorbţia de apă şi gradul de compactare pe 1 carotă / km)

4. EXECUŢIA STRATULUI DE BETON ASFALTIC BADPC25

a. PREPARAREA MIXTURII ASFALTICE

Mixturile asfaltice se prepară în staţii prevăzute cu dispozitive de predozare , uscare , resortare şi

dozare gravimetrică a agregatelor naturale , dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului precum

şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos.

În cazul dozării volumetrice a bitumului se ţine seama de faptul că densitatea acestuia , la temperatura

de 150-180 C este de 900-917 kg /mc ceea ce corespunde la (1,09-1,11)l pentru 1 kg bitum.

Predozatoarele se vor regla pentru a se obţine curba granulometrică a amestecului conformă cu cea

calculată în laborator în limitele toleranţelor admisibile ( SR 174/2 , tabel 4 )

Temperaturile agregatelor naturale , ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice se stabilesc în funcţie de

liant :

Tip liant Agregate naturale Bitum Mixturi asfaltice Temperatura in grade C

Bitum D50/70 170-180 160-170 160-175

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât, în condiţii concrete de

transport (distanţă şi mijloace de transport) şi condiţii climatice să fie asigurată temperatura de aşternere şi

compactare.

b. TRANSPORTUL BETONULUI ASFALTIC Betonul asfaltic executat la cald se transportă cu autobasculante adecvate , urmărindu-se ca pierderile

de temperatură în timpul transportului să fie minime.

La distanţe de transport de peste 20 km sau cu durata de peste 30 min , indiferent de anotimp ,

precum şi pe vreme rece (+10 …. + 15 C) autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale , imediat

după încărcare. Benele mijloacelor de transport trebuie să fie curate şi uscate.

c. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI ASFALTIC Aşternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de

peste 100 C , în condiţiile unui timp uscat.

Aşternerea se efectuează numai mecanizat , cu repartizatoare – finisoare , continuu pe toată lungimea

unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

Betonul asfaltic trebuie sa aibă la aşternere şi compactare temperaturile următoare :

Tip liant

Temperatura mixturii asfaltice la aşternere ( C – min )

Temperatura mixturii asfaltice la Compactare ( C – min )

Inceput Sfarsit D50/70 145 140 110

Compactarea mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri

netede prevăzute cu dispozitive de vibrare corespunzătoare astfel încât să se obţină un grad de compactare de

minim 96% , conform AND 605-2013.

Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină pe un sector experimental numărul

optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. Numărul minim de treceri este de 12 pentru

compactor pneuri de 160kN şi 4 pentru compactor cu rulouri netede de 120kN în cazul atelierului de

compactoare şi 14 când se lucrează numai cu compactor cu rulouri netede de 120kN.

Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi

apoi de la marginea joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă , prima trecere se face cu utilajul de

compactare în urcare.

Se va acorda o atenţie deosebită realizării rosturilor de lucru. După compactarea din prima bandă

rămâne pe marginea adiacentă benzii următoare o zonă îngustă de câţiva centimetri mai puţin compactată şi în

general deformată . La fel se întâmplă la întreruperea lucrului în secţiunea transversală din capătul benzii

respective dar pe o zonă mai mare , de regulă 10 cm lăţime.

În ambele cazuri , la reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă de lucru se taie pe toată

grosimea stratului astfel încât să rezulte o muchie vie verticală.

Rosturile separând betonul asfaltic răspândit de la o zi la alta trebuie să fie realizate în aşa fel încât să

asigure o tranziţie perfectă şi continuă între suprafeţele vechi şi noi.

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în conformitate cu

reglementările şi legislaţia în vigoare.

5.VERIFICAREA LUCRĂRILOR ÎN TIMPUL EXECUŢIEI a. VERIFICAREA MATERIALELOR

Verificările şi determinările se execută de laboratorul de şantier şi constau în următoarele :

a)Bitum :

- penetrare la 25 C ; STAS 42 , STAS 754

- punct de înmuiere prin metoda inel şi bilă STAS 60 , STAS 754

b)Pietriş concasat :

- natura mineralogică STAS 6200/4 , STAS 9110, SR EN 932-3

- conţinut de granule alterate, moi friabile, poroase şi vacuolare –cf.pct.2.2.6 –SR 662

- conţinut de impurităţi

- corpuri străine STAS 4606

- sulfaţi STAS 4606

- părţi levigabile STAS 4606

- coeficient de formă STAS 730

- grad de spargere - STAS 730

- rezistenţa la strivire a agregatelor, în stare saturată STAS 4606

- rezistenţa la îngheţ-dezgheţ - STAS 6200/15, STAS 730

- rezistenţa la acţiunea repetată a Na2SO4 -STAS 4606

- Uzură la maşina tip Los Angeles (LA) - STAS 730

- argilă (VA) -SR667

c) Nisip :


- granulozitate STAS 730, SR EN 933-2

- echivalent de nisip STAS 730

- conţinut corpuri străine STAS 4606 , SR 662 , materii organice STAS 4606

- coeficient de neuniformitate STAS 730


- corpuri străine -STAS 4606

- humus -STAS 4606

- mică liberă

- sulfaţi -STAS 4606

- cărbune - STAS 4606

- fracţiuni sub 0,1mm - STAS 730

- fracţiuni sub 0,2mm - STAS 1913/5


- condiţie de filtru invers – STAS 730

- coeficient de permeabilitate - STAS 1913/6

d) Filer :

- fineţe STAS 539

- umiditate STAS 539

b. VERIFICAREA PREPARĂRII ŞI PUNERII ÎN OPERĂ A BETONULUI

ASFALTIC

În cadrul şantierului trebuie să se verifice cu frecvenţa menţionată următoarele :

- încadrarea agregatelor în zona de granulozitate ( la început şi la schimbarea agregatelor);

- starea de curăţenie a agregatelor( la început şi la schimbarea agregatelor );

- temperatura liantului la introducerea în malaxor ( permanent );

- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire şi dozare( la începutul fiecărei zile);

- temperatura mixturii asfaltice la preparare( în fiecare oră);

- încadrarea dozajului de bitum( zilnic prin extracţie);

- pregătirea stratului suport( zilnic la începere);

- modul de compactare(zilnic);

- modul de execuţie al rosturilor ( zilnic );

- compoziţia betonului asfaltic ( zilnic ).

c. VERIFICAREA COMPOZIŢIEI ŞI CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE

ALE MIXTURII ASFALTICE ŞI ÎMBRĂCĂMINŢII GATA EXECUTATE

Pentru verificarea compoziţiei mixturii asfaltice se determină conform STAS 1338/2 granulozitatea

agregatelor naturale şi dozajul de bitum care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie să corespundă condiţiilor din SR 174/1.

Determinările se fac conform metodologiei prevăzute în STAS 1338/1, STAS 1338/2 si STAS 1338/3 pe

probe din mixtura asfaltică prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare.

Prelevarea probelor se va face în prezenţa delegatului antreprenorului şi al inspectorului de şantier.

5.4 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea grosimii se face prin maxim două sondaje pe kilometru la 1m de marginea îmbrăcăminţii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axă cu aparat topografic de nivelment pe minim

10% din traseu .

Abateri limită :

- la grosime nu se admit abateri în minus

- la lăţime +/- 50mm

- la panta profilului transversal +/- 5mm/m

- la cotele profilului longitudinal +/- 20mm cu respectarea pasului de proiectare

6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

După examinarea lucrărilor şi efectuare tuturor verificărilor prescrise în prezentul caiet de sarcini se

încheie proces verbal de fază determinantă.

Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrărilor executate vor fi remediate de

antreprenor pe cheltuiala sa în mod corespunzător şi la termenele stabilite.

Întocmit, SC ANLU SRL Iasi

STRAT DE BETON ASFALTIC BAPC 16

Prezenta documentatie stabileşte condiţiile de calitate pentru îmbrăcămintea

bituminoasă tip BAPC16 ca strat de uzură , executat conform prevederilor AND 605-2013 privind

proiectarea, prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice executate la cald.

Se poate trece la execuţia stratului de beton asfaltic BAPC 16 in grosime de 4 cm doar după:

Recepţia stratului de legătură- BADPC 25

1. MATERIALE

1.1. AGREGATE

Agregatele care se utilizează , conform AND 605-2013, la prepararea betonului asfaltic rugos

BAPC16 sunt :

- criblura sort : 4-8 , 8-16,

- nisip de concasare : 0-4

Cerintele privind valorile limita ale caracteristicilor fizico-mecanice pentru agregatele utilizate la

prepararea betonului asfaltic rugos BAPC16 sunt prezentate în tabelele 1-2

Tabel 1

Nr. crt. Caracteristica determinata Condiţii de calitate pentru

cribluri Metoda de incercare

Sort 4...8 8...12,5

(16) 16...25

1. Conţinut de granule in afara sortului: - rst pe ciurul superior (dmax), %, max. - trec pe ciurul inferior (dmin), %, max.

5 SR EN 933-1 10

2. Coeficient de formă, %, max. 25 SR EN 933-4 3. Conţinut de impurităţi: - corpuri străine, %, max. Nu se admit vizual 4. Conţinut in particule fine sub 0.063mm , %, max 2.0 1.0 0.5 SR EN 933-1 5. Calitatea particulelor fine (valoare albastru), max 2 SR EN 933-9 6.

Rezistenta la fragmentare coeficient LA, %, max

Clasa tehnica I-II 18

SR EN 1097-2

Clasa tehnica III 20

Clasa tehnica IV-V 24

7. Rezistenţa la uzură(micro-Deval), %, max. 20 - SR EN 1097-

1 8. Sensibilitatea la inghet-dezghet la 10 cicluri de

inghet-dezghet: -pierdere de masa (F), %, max. -pierdere de rezistenta (SLA), %, max.

3 20

SR EN 1367-1

9. Sensibilitatea la actiunea sulfatului de magneziu, %max 3 SR EN 1367-

2 10. Continutul de particule total sparte, %, min.

(pentru cribluri provenite din roci detritice) 90 SR EN 933-5

Tabel 2

Nr. crt.


Conditii de calitate pentru nisipulul de concasaj

Metoda de incercare

1

Conţinut de granule in afara sortului: - rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 SR EN 933-1

2 Granulozitatea continua SR EN 933-1 3

Conţinut de impurităţi: - corpuri străine, %, max

Nu se admit vizual

4 Continut de particule fine sub 0,063mm, %, max. 10 SR EN 933-1

5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9

Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind continutul maxim de granule alterate, moi,

friabile, poroase si vacuolare, de 5%.

Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute cu platforme betonate

având pante de scurgerea apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.

Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul si sursa de material pe care il contine. Se vor lua masuri pentru evitarea

contaminarii cu alte materiale si mentinerea unei umiditati scazute.

Fiecare lot de agregate aprovizionat va fi insotit de Declaratia de conformitate cu performantele

produsului.

1.2. LIANŢI

Pentru prepararea betonului asfaltic tip BAPC16, conform SR EN 12591+Anexa Nationala NB, se va

utiliza bitum D50/70 (in concordanta cu zonele climatice din anexa A din AND 605-2013).

Condiţiile de calitate , pentru bitumul D 50/70, conform SR EN 12591, sunt prezentate în tabelul 4.

Tabel 4 Nr.crt. Caracteristica U.M. Valoare Metoda de

determinare 1 Penetraţie la 25°C 1/10 mm 50...70 SR EN 1426 2 Punct de înmuiere IB °C 46...54 SR EN 1427 3 Ductilitate, min:

- 5°C - 25°C

cm

4,0 SR 61 100

4 Punct de rupere Fraass, max °C -8 EN 12593 5 Punct de inflamabilitate M, min. °C 250 STAS 5489 6 Solubilitate in solventi organici,min. % 99

STAS 115 sau EN 12592

7 Stabilitate la incalzire în film subţire a bitumului la 163°C: - pierderea de masă - penetraţia reziduală - creşterea punctului de înmuiere - ductilitatea reziduală la 25°C

% max. 0,60 SR EN 12607-1 (RTFOT) sau SR EN 12607-2

(TFOT) % max. 50

°C max. 9

cm min. 50

8 Conţinut de parafină % max. 22 SR EN 12606-1 9 Densitate la 15°C g/cm3 0,995 STAS 35 10 Indice de instabilitate coloidală

- metoda 1 - netoda 2

- -

max. 0,50 max. 1,0

AND 521 R/1993

11 Adezivitate pe agregat utilizat % min.80 STAS 10969/3 12 Vascozitatea dinamica la 60°C Pa*s ≥145 EN 12596 13 Vascozitatea dinamica la 60°C mm2/s ≥295 EN 12595

Bitumul rutier trebuie sa prezinte o adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la

lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza cu agenti de adezivitate.

Bitumul se depozitează separat, pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificatiile producatorului de

bitum, respectiv specificatiilor tehnice de depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice.

Se recomanda ca la stocare, temperatura bitumului sa fie de 120°C si recirculare 20 minute la inceputul

zilei.

Pentru amorsare se utilizeaza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1 si

SR EN 13808.

1.3. FILER

Se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si STAS 539 :

- fineţe (conţinut în părţi fine de 0.09mm)….. minim 80%

- umiditate …………………………………….. maxim 2%

La aprovizionare, filerul va fi insotit de Declaratie de conformitate cu performantele produsului si se va

verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100t.

Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului.

Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2. MODUL DE FABRICARE A BETONULUI ASFALTIC RUGOS BAPC16

2.1. COMPOZIŢIA MIXTURII

Compoziţia betonului asfaltic BAPC16 se stabileşte pe baza unui studiu preliminar , ţinându-se cont

de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Formula de

compoziţie se supune aprobării inspectorului de şantier. După verificarea caracteristicilor obţinute pentru

compoziţia propusă , inspectorul de şantier , dacă nu are obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare ,

acceptă formula propusă de antreprenor.

Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt următoarele :

- filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1mm ( % ) ………………8 – 11

- filer şi nisip fracţiunea 0,1-4mm ( % ) ……………………….diferenţa până la 100%

- cribluri cu dimensiunea peste 4mm ( % ) ………….47 – 61

Granulozitatea agregatelor este dată de AND 605-2013 , tabel 10.

Conţinutul de bitum este de 5,7-6,2 %.

Raportul filer / liant recomandat este de 1,4 – 1,8.

2.2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE BETONULUI ASFALTIC

RUGOS BAPC16 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii se determină pe corpuri de probă confecţionate în

laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate pe parcursul execuţiei lucrărilor , de la

malaxor sau de la aşternere , precum şi din stratul gata executat , pentru verificarea calităţii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor se face conform SR EN 12697-27 iar caracteristicile rezultate trebuie să se

încadreze în limitele date de AND 605-2013 , tabel 15.

2.3. CARACTERISTICILE STRATULUI ASFALTIC

Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

- Gradul de compactare si absorbtia de apa’

- Rezistenta la deformatii permanente;

- Elementele geometrice ale stratului executat;

- Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate.

Gradul de compactare - se determină prin analize de laborator pe carote , reprezentând raportul

procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă pe epruvete

Marshall preparate în laborator din mixtura respectivă. Se verifică deasemeni densitatea aparentă şi absorbţia

de apă , trebuind să fie îndeplinite următoarele condiţii (AND 605-2013):

- densitate aparentă ( kg/mc ) ……………………conform SR EN 12697-6

- absorbţie de apă ( % vol ) ……………………… 4 – 7

- grad de compactare ( % ) ………………………. 97

Rezistenta la deformatiile permanente a stratului executat - se verifica pe minim doua carote cu

diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin 7 zile dupa asternere. Se masoara prin

determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 60oC conform SR

EN 12697-22.

Elementele geometrice – trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul de mai jos:

Nr.crt. Elemente geometrice

Conditii de admisibilitate

(min., cm)

Abateri limita locale admise la elementele

geometrice 1. Grosimea minima a stratului

compactat, cm, min.: -strat de uzura - cu granule de max. 8mm - cu granule de min. 12,5mm

3,0 4,0

- nu se admit abateri in minus fata de grosimea prevazuta in proiect

2. Latimea partii carosabile

Conform STAS 2900 ± 50 mm

3. Profil transversal - in aliniament - in curbe si zone aferente - cazuri speciale

acoperis

conform STAS 863 panta unica

± 5,0 mm fata de cotele profilului adoptat

4.

Profil longitudinal - declivitate, % maxim ≤7

± 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat

Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice – conditiile tehnice care trebuie sa

fie indeplinite sunt cele din tabelul nr.23 AND 605-2013.

Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin

masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constata abateri de la profilul transversal, aparitia

fagaselor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului.

Adancimea texturii se determina prin metoda volumetrica sau metoda profilometrica.

3. VERIFICAREA CARACTERISTICILOR MIXTURII ASFALTICE

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice BAPC16 se va determina în următoarele etape :

- elaborarea studiului preliminar de laborator pentru stabilirea compoziţiei mixturii asfaltice (se vor

determina caracteristicile fizico – mecanice pe epruvete Marshall )

- verificarea caracteristicilor mixturii pe probe prelevate în timpul execuţiei lucrărilor (se vor

determina caracteristicile fizico – mecanice pe epruvete Marshall cel puţin a dată la 400 tone de

mixtură în timpul execuţiei )

- verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat ( se vor determina densitatea aparentă,

absorbţia de apă şi gradul de compactare pe 1 carotă / km)

4. EXECUŢIA STRATULUI DE BETON ASFALTIC RUGOS BAPC16

4.1. PREPARAREA MIXTURII ASFALTICE

Mixturile asfaltice se prepară în staţii prevăzute cu dispozitive de predozare , uscare , resortare şi

dozare gravimetrică a agregatelor naturale , dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului precum

şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos.

În cazul dozării volumetrice a bitumului se ţine seama de faptul că densitatea acestuia , la temperatura

de 150-180 C este de 900-917 kg /mc ceea ce corespunde la (1,09-1,11)l pentru 1 kg bitum.

Predozatoarele se vor regla pentru a se obţine curba granulometrică a amestecului conformă cu cea

calculată în laborator în limitele toleranţelor admisibile ()

Temperaturile agregatelor naturale , ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice se stabilesc în funcţie de

liant :

Tip liant Agregate naturale Bitum Mixturi asfaltice Temperatura in grade C

Bitum D50/70 170-180 160-170 160-175

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât, în condiţii concrete de

transport (distanţă şi mijloace de transport) şi condiţii climatice să fie asigurată temperatura de aşternere şi

compactare.

4.2. TRANSPORTUL BETONULUI ASFALTIC

Betonul asfaltic executat la cald se transportă cu autobasculante adecvate , urmărindu-se ca pierderile

de temperatură în timpul transportului să fie minime.

La distanţe de transport de peste 20 km sau cu durata de peste 30 min , indiferent de anotimp ,

precum şi pe vreme rece (+10 …. + 15 C) autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale , imediat

după încărcare. Benele mijloacelor de transport trebuie să fie curate şi uscate.

4.3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat, iar daca este cazul se remediaza si se

reprofileaza. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si stratul nou

executat trebuie indepartat.

4.4. AMORSAREA

La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru

cu o emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Amorsarea se realizeaza uniform cu un dispozitiv special,

care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.

4.5. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI ASFALTIC Aşternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de

peste 100 C , în condiţiile unui timp uscat.

Aşternerea se efectuează numai mecanizat , cu repartizatoare – finisoare , continuu pe toată lungimea

unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

Betonul asfaltic trebuie sa aibă la aşternere şi compactare temperaturile următoare :

Tip liant

Temperatura mixturii asfaltice la aşternere ( C – min )

Temperatura mixturii asfaltice la Compactare ( C – min )

Inceput Sfarsit D50/70 145 140 110

Compactarea mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri

netede prevăzute cu dispozitive de vibrare corespunzătoare astfel încât să se obţină un grad de compactare de

minim 96% , conform AND 605-2013.

Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină pe un sector experimental numărul

optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. Numărul minim de treceri este de 12 pentru

compactor pneuri de 160kN şi 4 pentru compactor cu rulouri netede de 120kN în cazul atelierului de

compactoare şi 14 când se lucrează numai cu compactor cu rulouri netede de 120kN.

Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi

apoi de la marginea joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă , prima trecere se face cu utilajul de

compactare în urcare.

Se va acorda o atenţie deosebită realizării rosturilor de lucru. După compactarea din prima bandă

rămâne pe marginea adiacentă benzii următoare o zonă îngustă de câţiva centimetri mai puţin compactată şi în

general deformată . La fel se întâmplă la întreruperea lucrului în secţiunea transversală din capătul benzii

respective dar pe o zonă mai mare , de regulă 10 cm lăţime.

În ambele cazuri , la reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă de lucru se taie pe toată

grosimea stratului astfel încât să rezulte o muchie vie verticală.

Rosturile separând betonul asfaltic răspândit de la o zi la alta trebuie să fie realizate în aşa fel încât să

asigure o tranziţie perfectă şi continuă între suprafeţele vechi şi noi.

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în conformitate cu

reglementările şi legislaţia în vigoare.

5. VERIFICAREA LUCRĂRILOR ÎN TIMPUL EXECUŢIEI

5.1. VERIFICAREA MATERIALELOR

Verificările şi determinările se execută de laboratorul de şantier şi constau în următoarele :

a)Bitum :

- penetrare la 25 C ; STAS 42 , STAS 754

- punct de înmuiere prin metoda inel şi bilă STAS 60 , STAS 754

b)Pietriş concasat :


- conţinut de granule alterate, moi friabile, poroase şi vacuolare –cf.pct.2.2.6 –SR 662


- corpuri străine STAS 4606

- sulfaţi STAS 4606


- coeficient de formă STAS 730

- grad de spargere - STAS 730

- rezistenţa la strivire a agregatelor, în stare saturată STAS 4606

- rezistenţa la îngheţ-dezgheţ - STAS 6200/15, STAS 730

- rezistenţa la acţiunea repetată a Na2SO4 -STAS 4606

- Uzură la maşina tip Los Angeles (LA) - STAS 730

- argilă (VA) -SR667

c) Nisip :


- granulozitate STAS 730, SR EN 933-2

- echivalent de nisip STAS 730

- conţinut corpuri străine STAS 4606 , SR 662 , materii organice STAS 4606

- coeficient de neuniformitate STAS 730


- corpuri străine -STAS 4606

- humus -STAS 4606

- mică liberă

- sulfaţi -STAS 4606

- cărbune - STAS 4606

- fracţiuni sub 0,1mm - STAS 730

- fracţiuni sub 0,2mm - STAS 1913/5


- condiţie de filtru invers – STAS 730

- coeficient de permeabilitate - STAS 1913/6

d) Filer :

- fineţe STAS 539

- umiditate STAS 539

5.2. VERIFICAREA PREPARĂRII ŞI PUNERII ÎN OPERĂ A BETONULUI

ASFALTIC

În cadrul şantierului trebuie să se verifice cu frecvenţa menţionată următoarele :

- încadrarea agregatelor în zona de granulozitate ( la început şi la schimbarea agregatelor);

- starea de curăţenie a agregatelor( la început şi la schimbarea agregatelor );

- temperatura liantului la introducerea în malaxor ( permanent );

- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire şi dozare( la începutul fiecărei zile);

- temperatura mixturii asfaltice la preparare( în fiecare oră);

- încadrarea dozajului de bitum( zilnic prin extracţie);

- pregătirea stratului suport( zilnic la începere);

- modul de compactare(zilnic);

- modul de execuţie al rosturilor ( zilnic );

- compoziţia betonului asfaltic ( zilnic ).

5.3. VERIFICAREA COMPOZIŢIEI ŞI CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE

ALE MIXTURII ASFALTICE ŞI ÎMBRĂCĂMINŢII GATA EXECUTATE

Pentru verificarea compoziţiei mixturii asfaltice se determină conform STAS 1338/2 granulozitatea

agregatelor naturale şi dozajul de bitum care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie să corespundă condiţiilor din SR 174/1.

Determinările se fac conform metodologiei prevăzute în STAS 1338/1, STAS 1338/2 si STAS 1338/3 pe

probe din mixtura asfaltică prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare.

Prelevarea probelor se va face în prezenţa delegatului antreprenorului şi al inspectorului de şantier.


După examinarea lucrărilor şi efectuare tuturor verificărilor prescrise în prezentul caiet de sarcini se

încheie proces verbal de fază determinantă.

Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrărilor executate vor fi remediate de

antreprenor pe cheltuiala sa în mod corespunzător şi la termenele stabilite.

Întocmit, SC ANLU SRL IASI

PODEŢE

1. GENERALITĂŢI Podeţele sunt lucrări de artă a căror deschideri sau suma deschiderilor este mai mică sau egală cu 5,00m. Ca alcătuire constructivă podeţele se împart în podeţe dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau monolite.

1.1 Obiect şi domeniu de activitate Prezenta documentatie se refera la montarea elementelor prefabricate (tuburi de beton tip PREMO D=800mm si D=600mm) precum si la betoanele turnate pe santier care intra in alcatuirea podetelor(aripi , fundaţii, camere de cadere, etc).

1.2 Specificaţii generale

La realizarea acestor lucrări se va avea în vedere Normativul PD 19-2003 privind "Adaptarea la teren a proiectelor tip de podeţe de şosea".

CONDIŢII TEHNICE

La execuţia lucrărilor din beton de ciment se vor respecta prevederile ″Codului de practică pentru execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" partea I, indicativ NE 012-99 cu particularităţile cuprinse în prezentele caiete de sarcini şi reglementările tehnice în vigoare la data execuţiei lucrărilor.

2. COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA BETOANELOR

2.1.COMPOZIŢIA BETOANELOR Compoziţia betoanelor este definită de proporţia în volume a diverselor categorii de agresare uscate,

greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Dacă caietul de sarcini speciale prevede proporţiile agregatelor trebuie să fie determinate în greutate.

Cantităţile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de către Antreprenor :

- fie printr-un studiu de laborator; - fie prin comparaţii cu compoziţii deja folosite, cu materiale identice, dacă dirigintele de santier

acceptă. În aceste două cazuri, Antreprenorul trebuie să prezinte Inginerului pentru acceptare, într-un termen

de minimum 15 zile înainte de data prevăzută pentru începerea lucrărilor de betoane, studiul compoziţiei şi justificările necesare.

La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile "Codului de Practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat EN 012" luând în considerare :

- dozajul minim de ciment; - lucrabilitatea betonului; - rezistenţele minime ale betonului. Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum urmează: - pentru fiecare sort de agregat ± 3% - pentru ansamblul de agregate ± 2% - pentru ciment ± 2% - pentru apa totală ± 5% Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt efectuate de Inginer în momentul

betonării.

2.2.COFRAJE Cofrajele proiectate trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile fără să se deformeze. Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de ± 1 cm. Lăţimile sau grosimile între cofraje ale diferitelor părţi ale lucrării nu trebuie să prezinte reduceri mai

mari de 5 mm. Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la nivel şi alăturate în

mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maximă admisă în planul unui parament între două scânduri alăturate de 3 mm.

2.3.PREPARAREA BETONULUI Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul

betonierei. Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare : - agregatele cu cele mai mari dimensiuni ; - cimentul ; - nisipul ; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni ; - apa. Duratele minimale ale malaxării să depăşească de 3 ori duratele minimale. La betoanele de clasa C 12/15 cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată ţinând cont

de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi. Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării Inginerului înainte de execuţie.

2.4.PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp

pentru punerea în operă a betonului după fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în operă în intervalul stabilit sau la care se va dovedi că a

început priza, va fi îndepărtat din şantier. Betonul trebuie să fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operă. Dacă în timpul transportului nu

a fost amestecat, el poate să fie amestecat manual la locul de folosire înainte de turnare. La reluarea betonării, suprafaţa betonului întărit este ciupită dacă este cazul şi bine curăţată. Suprafaţa

este abundent udată astfel ca vechiul beton să fie saturat înainte de a fi pus în contact cu betonul proaspăt. Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul primelor ore

să nu depăşească 35°C. Un număr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în acest scop, ca : - temperatura cimentului nu trebuie să depăşească 40°C ; - utilizarea apei reci ; - evitarea încălzirii agregatelor la soare prin acoperire ; - protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei. Dacă aceste precauţiuni nu permit să se menţină temperatura betonului sub 35°, Beneficiarul va

întrerupe betonarea.

2.5.ÎNCERCAREA ŞI CONTROLUL BETOANELOR În scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în orice moment, să ordone

încercări de control. Pentru controlul rezistenţelor la lucrările cu cantităţi importante de betoane, va fi prelevat, pentru

fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betonieră sau din malaxor şi de fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor încercări :

la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - întindere 3 3 Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare acestei vârste

Inginerul va trebui să oprească lucrările de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calităţilor materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele şi altele) şi de a proceda la o nouă încercare de a relua lucrările de betonare.

Rămâne la latitudinea Inginerului de a decide dacă, ţinând seama de rezultatele obţinute, de destinaţia lucrării şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executată poate să fie acceptată, trebuie să fie modificată sau consolidată. El poate subordona acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză, cu o refacere la un cost total care poate să atingă 20 %.

Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea să ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiala Antreprenorului.

Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul lui Abrams. Ea va trebui să se situeze între 0,8 – 1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă

corespunzător. În caz contrar cantitatea de apă va fi modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă.

Încercarea va putea fi repetată ori de câte ori Inginerul o va considera necesar.

3. CONDIŢII GENERALE PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Se va asigura pe radiere o pantă minimă de scurgere de 1%. Dacă între platforma drumului şi teren nu va exista o înălţime suficientă pentru construcţia podeţului cu acoperirea necesară se va coborî fundul albiei pentru realizarea înălţimii necesare, cu execuţia în acelaşi timp şi în aval a unei racordări corespunzătoare pentru evacuarea apelor în bune condiţii . În acest caz se va executa obligatoriu în amonte o cameră de cădere. Podeţele tubulare se vor racorda la taluzul drumului cu capete teşite şi aripi din beton. Fundaţiile podeţelor tubulare vor fi realizate din radiere de beton C12/15 în grosime de 20cm cu o lăţime de 1,00 m aşezate pe un strat de balast de 20cm. La montarea elementelor prefabricate se va avea grijă ca montarea cu macaraua să se facă fără ca acestea să se deterioreze. Elementele prefabricate trebuie să fie întotdeauna însoţite de certificate de calitate.


Verificarea şi recepţia lucrărilor se va face pe parcursul executării lucrărilor, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse. La încheierea execuţiei fiecărui podeţ se va încheia proces verbal de recepţie calitativă după efectuarea tuturor verificărilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini.

Întocmit, SC ANLU SRL Iasi

Documents

Caiete de Sarcini - podete si mixturi asfaltice