of 30 /30
SR EN 12697-26 MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD. PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA ……………………………………………………………………………………………………… 4. PRINCIPIU Probe cu forma adecvata sunt deformate in parcurs linear, sub eforturi repetate sau rate de deformare controlate. Amplitudinile stresului si incovoierii sunt masurate, impreuna cu diferenta de faza dintre efort si deformare. 5. PREGATIREA PROBEI 5.1 Vechimea probelor Inainte de inceputul incercarilor, specimenele vor fi depozitate pe o suprafata plana la o temperatura de nu mai mult de 25 ºC pentru intre 14- 42 zile de la data fabricarii lor. In cazul probelor ce necesita debitare si/sau lipirea, debitarea va fi efectuata la nu mai mult de 8 zile dupa compactarea asfaltului iar lipirea va fi efectuata la cel putin 2 saptamani de la debitare. Data de fabricatie a acestor probe este data cand acestea au fost debitate. 5.1 Uscarea probei Dupa debitare si inainte de lipire si/sau incercare, probele vor fi uscate la o masa constanta de aer la o umiditate a aerului de mai putin de 80%, la o temperature de nu mai mult de 20 ºC. Un esantion de proba, va fi considerat uscat dupa un timp de uscare 1

SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Traducere

Citation preview

Page 1: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

………………………………………………………………………………………………………

4. PRINCIPIU

Probe cu forma adecvata sunt deformate in parcurs linear, sub eforturi repetate sau rate de deformare controlate. Amplitudinile stresului si incovoierii sunt masurate, impreuna cu diferenta de faza dintre efort si deformare.

5. PREGATIREA PROBEI

5.1 Vechimea probelor

Inainte de inceputul incercarilor, specimenele vor fi depozitate pe o suprafata plana la o temperatura de nu mai mult de 25 ºC pentru intre 14- 42 zile de la data fabricarii lor. In cazul probelor ce necesita debitare si/sau lipirea, debitarea va fi efectuata la nu mai mult de 8 zile dupa compactarea asfaltului iar lipirea va fi efectuata la cel putin 2 saptamani de la debitare. Data de fabricatie a acestor probe este data cand acestea au fost debitate.

5.1 Uscarea probei

Dupa debitare si inainte de lipire si/sau incercare, probele vor fi uscate la o masa constanta de aer la o umiditate a aerului de mai putin de 80%, la o temperature de nu mai mult de 20 ºC. Un esantion de proba, va fi considerat uscat dupa un timp de uscare de cel putin 8 ore si atunci cand doua cantariri effectuate la minimum 4 ore una de cealalta, difera cu mai putin de 0,1%.

5.3 Dimensiunile si densitatea volumetrica ale probelor

Dimensiunile probelor vor fi masurate conform EN 12697-29.

Densitatea volumetrica va fi determinate in conformitate cu EN 12697-6 sau 12697-29. Densitatea volumetrica a fiecarei probe nu va fi diferita cu mai mult de 1% de media aparenta a densitatii lotului. Altfel, proba va fi refuzata.

5.4 Temperatura probei inainte de incercare

Incercarea nu va fi inceputa pana cand proba nu a ajuns la temperature necesara testarii.

1

Page 2: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

NOTA: Temperatura probei poate fi monitorizata folosind o mostra fictive sau timpul necesar de revenire a temperaturii sa fie evaluat in preincercari. Timpul de aclimatizare necesar depinde de echipamentul de incercari, dimensiunea probei si de materialul testat.

5.5 Numarul probelor de incercari

Pentru toate testele mentionate, cantitatea minima de probe ce trebuiesc testate pentru a obtine un rezultat (=un modul de rigiditate) este de 4 probe.

6. Verificarea echipamentului de testare

Echipamentul complet de testare va fi verificat periodic cu cel putin un esantion de referinta cu un modul de rigiditate cunoscut ( modul si defazaj). Pentru a verifica echipamentul de incercare pentru Anexele A,B,C si D, momentul de incovoiere (E.I) a probei(elor) va fi ales fiind egal cu momentul de incovoiere a unui esantion normal de asphalt (adoptand un modul de rigiditate pentru asphalt in intervalul a 3GPa pana la 14 GPa); pentru Anexa E si F, va fi utilizata o verificare corespunzatoare cu un modul de rigiditate cunoscut intre 3-14 GPa.Proba de referinta va fi testate la nu mai putin de 6 frecvente si 2 niveluri de deviatie. Modulele de rigiditate calculate vor fi intre 2% cu privire la modulul cunoscut si intre 1,0 º defazajul. Daca, datorita componentelor electronice sau echipamentului mechanic, deviatiile sistematice (sau deviatiile mai mari) ale:

- Modulului de rigiditate se observa, toate componentele electronice si echipamentul mecanic va fi verificat pentru functionarea corecta si nu va fi permisa nicio procedura pentru software-ul de calcul de fundal.

- Unghiul fazei este observant, se permite o procedura de corectie pentru softul calculul de fundal;NOTA: Geometria specimenului de referinta va fi ales astfel incat sa conduca la o masa comparabila cu masa unei probe de asfalt. Prinderea esantionului (probei ) de referinta va fi aceeasi cu procedura pentru un esantion de prindere. Se prefer un material de referinta cu un defazaj diferit de zero, dar este acceptat si un material ca aluminiul (E aprox. 70 GPa, unde defazajul este 0).…………………………………………………………………………

2

Page 3: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

ANEXA C (normativa)Incercari cu aplicarea tensiunii indirecte la probele cilindrice

C.1- PrincipiuAceasta anexa descrie o metoda de masurare a rigiditatii elastic a mixturilor bituminoase utilizand un test de tractiune indirecta. Aceasta metoda este aplicabila probelor cilindrice de diametre si grosimi diferite, fabricate in laborator sau carotate din suprafata rutiera.

C.2 EchipamentC.2.1 Dispozitive generaleC.2.1.1 Termometru si/sau termocupluri si/sau senzori de rezistenta din platina de nivel corespunzator , care va fi apt de a masura pana la ± 0,1º C pentru determinarea temperaturii probei si mediului testului.C.2.1.2 Tija, ce prinde cilindrul materialului de testare pentru taierea probelor.C.2.1.3 Fierastrau, capabil sa taie si debiteze probe la dimensiunile dorite.NOTA: Este recomandata o lama cu varf de diamant .

C.2.2 Echipament de incercari

Cadru din otel pentru sarciniNOTA: In figura C.1 este aratat un exemplu potrivit.

C.2.2.2 Doua benzi de sarcini din otel inox, conform Tabelului C. Fata in contact cu specimenul va fi concave si se va extinde asupra intregului specimen. Capetele fasiilor de sarcini vor fi rotunjite pentru a evita taierea probei in timpul incercarii. Marginile benzilor de incarcare, vor fi alungite pentru a evita taierea specimenului in timpul testarii. Se va pune la dispozitie un mijloc de centralizare a benzii inferioare cu axa de otel incarcare a cadrului. Banda superioara va intra in contact cu sistemul de incarcare printr-un element sferic.

3

Page 4: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

Fig.C.1

Cheie1- Activator pneumatic de incarcare2- Cadru din otel pentru incarcare3- Celula de incarcare4- Banda superioara de incarcare5- Proba de incercari6- 6- adjustor LVDT7- Cadru de montare LVDT8- Banda inferioara de incarcare9- Tija de aliniament LDVT

4

Page 5: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

Tabel C.1 – Dimensiunile benzilor de incarcare

Diametrul nominal al probei

mm

Latimea benzii de incarcare

mm

Toleranta unghiulara a segmentului concave

mm

80 10 ±0,1 40 ± 1

100 12 ±0,1 50 ± 1

120 15 ±0,1 60 ± 1

150 19 ±0,1 75 ± 1

200 25 ±0,1 100 ± 1

C.2.2.3 Sistemul de incarcare ( vezi Fig. C.1)

C.2.2.3.1 Un activator corespunzator de incarcare va fi incorporate prin mijloace ale caror sarcina poate fi aplicata de-a lungul diametrului vertical al probei prin impulsuri de incarcare. Activatorul de sarcina va fi capabil sa aplice pulsuri de sarcina repetate cu perioade de repaus. Sarcina va avea unda haversina sau aproape (vezi fig. C.2). Timpul de incarcare va fi controlat de-a lungul perioadei de incercare.

Cheie:1- Sarcina de varf2- Perioada de repetare a

pulsului3- Timpul de ridicare

Fig. C.2 – Forma pulsului de incarcare, ilustrand timpul de ridicare si sarcina de varf

5

Page 6: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

C.2.2.3.2 – Timpul de ridicare, masurat de cand incepe pulsul de sarcina si care este timpul ce ii ia sarcinii aplicate sa creasca de la sarcina initiala de contact pana la valoarea maxima, va fi (124 ± 4)ms. Varful de incarcare va fi ajustat pentru a obtine o deformatie orizontala tranzitorie de varf de 0,005% din diametrul probei.

NOTA: pentru a obtine acest lucru, inaltimea capului transversal poate fi ajustata (vezi NOTA 1 din C.4.1).

C.2.2.3.3 Sarcina aplicata va fi masurata, folosind o celula de incarcare cu o acuratete de 2%. Perioada de repetare pulsatorie (vezi fig. C.2) va fi (3,0 ± 0,1) s.

C.2.2.3.4 Factorul suprafetei pe care a fost aplicata sarcina va fi raportul dintre zona hasurata in Fig. C.2 la produsul la perioada de ridicare si de varf al incarcarii. Cand factorul acesta se abate de la 0,60, modulul masurat de rigiditate va fi corectat folosind metoda descrisa in C.4.3.3.

NOTA 1: Factorul de sarcina pe supraf. este 0,60.

NOTA 2 Timpul de ridicare recomandat este (124 ± 4) ms dar pot fi folositi si alti timpi de ridicare.Pulsul de incarcare aplicat este ales pentru a obtine o deformare de varf orizontala tranzitorie. Experienta arata ca valorile de deformare orizontale de varf sunt (7 ± 2) µm pentru o proba cu diametru nominal de 100 mm, desi, cu cateva material, pot fi necesare alte valori de deformare de varf orizontala pentru a genera o sarcina adecvata si raspunsul de deformare.

NOTA 3: Cand modulul de rigiditate al unui material este relative ridicat, timpul de incarcare e scurt, sau temperature de testare este joasa, capacitatea sistemului de incarcare poate fi insufficient pentru a genera sarcina orizontala specificata si deformatia. On aceasta situatie, poate fi necesara o proba cu un diametru mai mic sau cu grosime redusa.

C.2.2.4 Inelul de otel, cu un diametru exterior de (100±5) mm sau de (150 ± 5) mm. Latimea inelului nu trebuie sa fie mai mare de 70 mm iar diametrul interior va fi ales astfel incat sa poata simula un modul efficient indirect de rigiditate la tractiune intre 1500 MPa si 3000 MPa.

6

Page 7: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

NOTA: Inelul de otel poate fi adaptat cu un cadru cu clame ajustabile pentru transductoare diferentiale lineare variabile si un sistem integrat pentru transmiterea sarcinii aplicate de-a lungul diametrului vertical al unghiului.

C.2.3 Sistemul de masurare a deformarii, capabil de a monitoriza deformarea orizontala tranzitorie a probei in timpul aplicarii pulsuluid de incarcare. Acuratetea masurarii va fi mai buna de 0,2 µm peste nivelul de ±50 µm. Deformatia orizontala de varf inregistrata va fi amplitudinea schimbarii diametrului orizontal al probei.

NOTA 1 Un aranjament potrivit pentru masurarea orizontala diametrala este ilustrata in Fig. C.3. Doi transformatori diferentiari variabili (LVDTS) sunt montati opus unul fata de celalalt intr-un cadru rigid prins de esantion(proba). (vezi fig. C.4) In timpul testului, cadrul va fi sprijinit doar de clame si nu va intra in contact cu nicio parte a echipamentului.

NOTA 2: Pentru a minimalize distorsia cadrului, se poate folosi un dispozitiv de masurare a momentului de torsiune, pentru a strange clamele.

NOTA 3: Poate fi necesara utilizarea unui LVDT cu disc, pentru a incerca materialele cu deschidere gradienta.

NOTA 4: Sunt acceptate si alte dispositive adecvate pentru masurarea deviatiilor, cum ar fi extensometrele.

C.2.4 Echipament de inregistrare, constand intr-o interfata digitala conectata la un microcomputer, care va monitoriza si inregistra semnalele electrice de la sarcina si transductorii de deformare. Aceasta proportie de achizitie date va fi astfel incat, in timpul aplicarii unui puls de incarcare, semnalul de la fiecare transductor este scanat la o rata de cel putin 500 Hz.

C 2.5 Incinta cu temperatura constanta, constand dintr-o incapere sau o camera adecvata cu circulatie fortata de aer, in care specimenul poate fi reconditionat si in care poate fi efectuata incercarea.

7

Page 8: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

Fig. C.3 – Aranjament pentru masurarea deformatiei orizontale diametrice

CHEIE1- Ajustor LVDT2- LVDT3- Cadru de montare LVDT4- Clame de securizare

8

Page 9: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

Fig.C. 4. – Calibru de aliniere

Cheie

1- Canal de plasare pentru cadrul de incarcare2- Cadrul LVDT de aliniere3- Piulite de reglare bara aliniere4- Maneta de deschidere bara aliniere

C.3 Pregatirea probeiC.3.1 Pregatirea

C.3.1.1 Specimenele cilindrice vor avea o grosime intre 30 mm si 75 mm si un diametru nominal de 80 mm, 100 mm, 120 mm, 150 mm sau 200 mm. Ambele dimensiuni vor fi alese relative la dimensiunea nominal maxima a agregatului din mixtura.

NOTA 1 Este recomandat ca grosimea specimenului sa fie atat cat mai aproape de grosimea stratului, dar sa nu depaseasca 75 mm si nu mai putin de 30 mm.NOTA 2: Probele de incercare pot fi carotate din asphalt sau din laspezi din laboarator, sau pot fi pregatite in forme adecvate din laborator. Totusi

9

Page 10: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

nu se poate interveni ca probele preparate in laborator sa dea rezultate identice cu acelea obtinute din probe dintr-un asphalt (trotuar).NOTA 3: Rezultatul unor diametre diferite nu vor fi comparate intre ele pana ce nu se vor face investigatii suplimentare.

C.3.1.2 Fiecare carota va avea un diametru nominal de ± 5 mm. Utilizand fierastraul, fiecare carota de material livrat pentru incerari va forma un cilindru drept. Orice particule de agregat vor fi indepartate clatind suprafata debitata. Cilindrul va fi prins intre calibru si taiat in felii cu grosimea intre 30-75 mm, fiecare felie constituind un esantion.

NOTA: Se va evita interfata dintre straturile de asfalt sau suprafata esantionului. Daca urmele de pe interfata nu pot fi indepartate, proba de incercari este neomogena si fi retrasa, iar acest lucru va fi inregistrat in raportul de incercari. C.3.1.3 Grosimea fiecarui specimen va fi masurata in conformitate cu EN 12627-29.C.3.1.4 Utilizand un marker adecvat, va fi trasat un diametru pe o suprafata plana a probei. Un al doilea diametru va fi trasat la (90 ± 10)º fata de primul. Ambele diametre vor fi etichetate corespunzator.

C.4 Modul de operare

C.4.1 Montarea probeiC.4.1.1 Fasiile de incarcare vor fi curatate folosind daca este cazul un solvent.C.4.1.2 Dupa aducerea probei la temperatura specificata, aceasta va fi asezata pentru testare vertical cu unul din diametrele trasate. Procedura de asezare, incluzand ajustarea transductorilor si sistemului de masurare, va fi in conformitate cu instructiunile producatorilor.

NOTA 1: In stabilirea inaltimii capatului transversal, va fi recunoscut faptul ce cerinta este de a obtine o anume incarcare de varf la timpul de ridicare dorit. Forma pulsului de incarcare este influentat de modulul de rigiditate si dimensiunea esantionului supus testului. Inaltimea capului

10

Page 11: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

transversal va fi ajustat pentru a obtine un factor de sarcina de suprafata de (0,60 ± 0,10). Pentru testul de rutina, factorul tinta de sarcina de suprafata este de 0,60.NOTA 2 Este important ca, in cazul LVDT, cadrul de montaj sa fie prins strans si sigur pe proba de incercari. Trebuie avut grija sa se asigure ca nu apar supra-strangeri ale clemelor de fixare. Acest lucru se poate obtine aplicand o torsiune constanta fiecareia dintre clamele de securizare.

C.4.2 Masurarea rigiditatiiC.4.2.1. Conditionarea pulsurilor de incarcareCel putin 10 pulsuri de conditionare vor fi aplicate pentru a permite echipamentului sa ajusteze magnitudinea si durata pentru a obtine deformatia orizontala diametrala si timpul.

C.4.2.2 Masurarea deformariiC.4.2.2.1 Daca este necesar, dispozitivele de masurare a deformarii vor fi aduse inapoi la aproximativ jumatate din capacitatea lor de operare. Alte cinci pulsuri de incarcare vor fi aplicate probei si, pentru fiecare incarcare, variatia sarcinii aplicate si deformatiei diametrale orizontale in timp, vor fi masurate si inregistrate si va fi determinat factorul de sarcina de suprafata. C.4.2.2.2 Capul transversal va fi pozitionat astfel incat sa dea un factor de incarcare intre limitele de 0,50 pana la 0,70. Daca aceasta pozitionare nu este obtinuta, specimenul va fi eliminate si rezultatele vor fi refuzate. Targetul pentru factorul de incarcare de suprafata va fi de 0,60.

NOTA 1 Daca deformarea diametrala orizontala este mai mica de 3 µm sau mai mare de 20 µm, atat temperature si metoda de testare sunt incompatibile.NOTA 2 Daca stressul vertical este mai mic de 0,5kN, atat temperature de testare cat si metoda este incompatibila.

C.4.2.3 Calculul modulului de rigiditate

11

Page 12: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

C.4.2.3.1 Utilizand masuratorile de la 5 impulsuri de incarcare, modulul de rigiditate masurat va fi determinat pentru fiecare impuls de incarcare folosind urmatoarea ecuatie.

E=F x (v+0,27)

( z x h) (C.1)

UndeE= modulul de rigiditate masurat, exprimat in megapascali (MPa)F este valoarea de varf a sarcinii vertical aplicate, exprimate in Newtoni (N);z = amplitudinea deformatiei orizontale (vezi fig. C.5) obtinuta in timpul ciclului de incarcare, exprimat in mm (mm);h= grosimea medie a specimenului, exprimata in milimetrii (mm);v este raportul Poisson.

C.4.2.3.2. Daca raportul Poisson nu este determinat, o valoare de 0,35 va fi asumata pentru toate temperaturile.C.4.2.3.3. Modulul de rigiditate masurat va fi ajustat la un factor de incarcare de suprafata de 0,60, utilizand urmatoarea ecuatie.

E1 = E x (1-0,322 x (log(E) -1,82) x (0,60-k) (C.2)

Unde

E1 este modulul de rigiditate, exprimat in Mpa, ajustat la factorul de incarcare de suprafata de 0,60;

k este factorul masurat de suprafata;

E este modulul de rigiditate masurat, exprimat in MPa la un factor de incarcare k, exprimat in grade Celsius (ºC).

12

Page 13: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

NOTA Ecuatia (C.2) este valabila doar pentru modulele de rigiditate intre 2000 si 5000 Mpa la 20 ºC.

Fig. C.5 Amplitudinea deformatiei

Cheie: X=timpul Y = Deformatia 1 = amplitudinea deformatiei

C.4.2.4 Modulul de rigiditate a probei

C.4.2.4.1 Esantionul va fi indepartat din echipamentul de incercare, rotat prin (90 ± 10)º fata de axa sa orizontala si inlocuit conform procedurii de testare data in C.4.1. Testul si calculele vor fi repetate in conformitate cu C.4.2.2 si C.4.2.3.

C.4.2.4.2 Daca valoarea medie a modulului de rigiditate din acest test va fi intre +10% sau -20% a valorii medii inregistrate de la primul test, media celor doua teste va fi calculate si inregistrata ca fiind modulul de rigiditate al specimenului.C.4.2.4.3 Daca diferenta dintre cele doua valori este mai mare decat cea specificata mai sus, rezultatele vor fi respinse.

13

Page 14: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

Pg.32 – Fig. C.5 – Amplitudinea deformarii

………………………………………………………………..

ANEXA E (normativa)

Incercari ce aplica tensiunea direct pe probele cilindrice (DT-CY sau pe cele prismatice (DT-PR)

E1. PrincipiuPrincipiul testelor consta in supunerea unui esantion la sarcini de tractiune uniaxiale la temperaturi date si numar de sarcini conform unei unei legi impuse uniforme si crescatoare ai t. Esantionul va fi stabilizat inainte si dupa fiecare incercare a elementului.

E2. EchipamentE 2.1 Masina de incercare a tractiunii, apta sa aplice o unda ce creste linear, z=ai t.E2.2 Dispozitive de masurare

14

Page 15: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

E 2.2.2 Sistem extensometru, cuprinzand senzori cu trei elongatii, dispuse la 120º, cu lungimea calibrului intre 45 205 mm. Lungimea suprafetei de masurare l0 va fi cunoscuta ca 1mm. Elongatia Δl va fi masurata cu ±1 µm. Dupa perioada tranzitorie, eroarea de linearitate a legilor aplicate ale elongatiei, va fi mai mica de 0,3 µm.Perioada tranzitorie este perioada de timp de la inceputul testului. Corespunde timpul necesar sa ajunga la o elongatie de 1,5 µm.

E 2.3 Dispozitiv de incovoiere, ce face posibila incovoierea partilor de incovoiere sa fie indoite la capetele probelor astfel incat sa se conformeze cerintele cu privire la axe.E 2.4 Camera termostatica capabila sa mentina temperature de incercare la ±0,2 ºC la un singur punct situat la nivelul mediu a suprafetei de masurare, la o distanta maxima de esantion de 30 mm, in fata camerei. Pentru temperaturile de testare 0 ºC - 15 ºC, gradul maxim de temperature masurat la cel putin 4 puncte la periferie, va fi mai mica de 0,5 ºC.

E.3 Pregatirea probelor

E.3.1 Proba cilindricaE.3.1.1 Proba cilindrica va fi un cilindru ortogonal (vezi Fig.D.1) obtinuta fie prin carotare sau prin debitarea unor felii (confectionate in laborator conform EN 12697-33 sau chiar de pe suprafata rutiera) sau prin compactorul rotativ conform EN 12697-31.

E 3.1.2 Esantionul va avea:- Un diametru (ø) intre 50 mm si 160 mm inclusive si mai mare sau egal cu

4 X D, toleranta masurarii diametrului in suprafata de masurare va fi mai mica decat 0,5 mm,

- O lungime (H) cu de 2 si 3 ori fata de diametrul probei.

E. 3.1.3 Pentru ca proba sa poata fi carotata in latimea miezului, carotele extrase trebuiesc sa aiba:-un diametru (ø) care este cu cel putin 20 mm mai mare decat lungimea necesara a probei (ø).

15

Page 16: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

- o latime cu cel putin 10 mm mai mare decat diametrul necesar al probei (ø).Cand proba este preluata din suprafata rutiera sau in lespezi, preparate in laborator, axa cilindrului va fi paralela cu axa deplasarii dispozitivului de compactare.E.3.1.4 Proba va fi depozitata in asa maniera ca dimensiunile sa ramana neschimbate.E 3.1.5 Pentru fiecare mixtura bituminoasa, vor fi effectuate cel putin patru repetari.

E.3.2 Proba prismatica

E.3.2.1 Proba prismatica va fi taiata din bucati luate din suprafata rutiera sau effectuate in laborator conform 12697-33.E 3.2.2 Proba va avea:- o sectiune dreptunghiulara cu laturi intre 20-100 mm si mai mari decat dublul D. Latura mai mare va fi cu cel putin 1,7 din lungimea laturii mai mici a sectiunii dreptunghiulare. Toleranta laturilor in suprafata de masurare va fi de ± 0.5 mm.- lungimea (H) va fi intre 1,8 si 3 ori mai mari decat latura cea mai mare a sectiunii dreptunghiulare.E.3.2.3 axa probei prismatice va fi paralela cu axa de deplasare a dispozitivului de compactare.E 3.2.4 Esantioanele vor fi depozitate intr-o astfel de maniera ca dimensiunile sa ramana nemodificate.

E.4 Modul de operare

E. 4.1 Stabilizarea specimenelor E.4.1.1 Stabilizarea temperaturiiInaintea seriilor de incarcari la o temperature de testare data, specimenele vor fi pastrate la temperature de incercari ±1º C pentru cel putin 4 ore pentru probe cu un diametru sau latime mai mica sau egala cu 100 mm si 8 h in alte cazuri. Inainte de fixarea probei pe masina de testare, camera va fi la temperature de incercari pentru cel putin 4 h.

16

Page 17: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

E.4.1.2 Stabilizarea mecanica preliminaraProba va fi fixate pe masina de testare. Sarcina aplicata de-a lungul fixarii, nu va depasi 100 N. Specimenul va fi pastrat fara stress pentru cel putin 30 min. Proba va fi pastrata fara indepartarea din masina, pentru cel putin 60 min pentru temperaturile de incercare mai mici de 60 min si, pentru cel putin 30 minute pentru alte temperature de incercare.

E.4.1. 3. Stabilizarea mecanica dintre testeDupa testul unui element, deformarea va fi anulata prin aplicarea unei sarcini de compresiune egala sau mai mica decat 300 N. Proba va fi tinuta fara o sarcina uniaxiala pentru cel putin 100 s.

E.4.2 ProceduraE.4.2.1 Un teste element va fi definit prin alegerea:- temperaturii de testare (Θ);Nivelul unei unde;Timpul de incarcare ti ( cu o precizie de 2%).E.4.2.2 Elementul de incercxare va fi efectuat si stresul σ (ti , Θj) determinat pentru deformarea εj.

E.4.2.3 Figura E.1 arata principiul testului.

Fig. E.1 Principiul testului DT-CY

Cheie 1- proba, 2- suprafata de masurare, 3-forta, 4- sensor (1 sau 3), 5 – perioada tranzitorie

17

Page 18: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

E.5 Derivatia curbei masterE.5.1 IzotermeCel putin patru timpuri de incarcare sunt necesare pentru cel putin o temperatura de testare si cel putin doua timpuri de incarcare pentru alte temperaturi de testare (vezi fig.E.2).Valorile rigiditatii sunt prezentate grafic intr-o scara logaritmica sub forma de izoterme ale rigiditatii in functie de timpurile de incarcare , conform Anexei G, utilizand un timp de incarcare in loc de frecventa.

Fig.E.2 – Exemplu de izoterme

CheieY rigiditate, in MPaX timp de incarcare, in s1 - 5 º C2 0 º C3 +10 º C4 + 15 º C

E 5.2 Curba master la o temperature fixate

Curba master la o temperatura fixata va fi trasata prin schimbul intre izotermele trasate la alte temperature printr-o translatie strict de-a lungul scalei timpului de incarcari. Factorul de schimb intre izoterma si temperatura θ1 si izoterma la temperatura θ2., va fi determinat prin

18

Page 19: SR en 12697-26 Mixturi Asfaltice

SR EN 12697-26MIXTURI ASFALTICE.METODE DE INCERCARE PENTRU MIXTURI ASFALTICE PREPARATE LA CALD.PARTEA 26: RIGIDITATE TRADUCERE LB. ENGLEZA

calcul asa cum este indicat in Fig.E.3, pentru a obtine o curba continua la temperatura necesara.

Fig E.3 – Determinarea factorului de schimbare

Cheie:Y rigiditatea, in MPaX timpul de incarcare in s

E.6 Determinarea modulului de rigiditate pentru timpul fixat de incarcare

Modulul de rigiditate pentru timpul necesar de incarcare este determinat pe curba master la temperatura necesara (vezi Fig. E.4)

Fig. E.4 – Exemplu de modul de rigiditate pentru un timp de incarcare de 0,02 s si o temperatura de 15 º C.

Cheie Y rigiditatea, in MPaX timpul de incarcare in s1 - 5 º C

2 0 º C 3 +10 º C 4 + 15 º C

19