Caiet Mixturi La Cald

  • Upload
    marian

  • View
    243

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    1/47

    CAIET DE SARCINI GENERAL COMUNLUCRRILOR DE DRUMURI

    MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASECILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    2/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    C U P R I N S

    pag.

    GENERALITTI 4

    ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE4

    ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 4

    CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 5ART. 3. AGREGATE 5ART. 4. FILER 6ART. 5. LIANTI 6ART. 6. ADITIVI 10ART. 7. FIBRE 11ART. 8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE

    DE ANROBARE 11

    CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 12

    ART. 9. COMPOZITIA MIXTURILOR 12ART.10. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE

    MIXTURILOR ASFALTICE 21ART.11. STATIA DE ASFALT 25ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

    28ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 29ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A

    MIXTURILOR ASFALTICE 30ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI 31

    CAP.III. MODUL DE PUNERE N OPER33

    ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE33

    ART.17. LUCRRI PREGTITOARE 33

    2

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    3/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    ART.18. ASTERNEREA35

    ART.19. COMPACTAREA 37ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI 39ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER 40

    CAP.IV. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEIEXECUTATE 43

    ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI 43

    ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT45

    CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR 46

    ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 46ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR 46ART.26. RECEPTIA FINAL 47

    ANEXE NR. 1. - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LASTRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC 48

    NR. 2. - MIXTURA ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRETESTUL SCHELLENBERG

    53NR. 3. - REFERINTE NORMATIVE

    55

    ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI)NR. 4. - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA

    MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 59NR. 5. - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE

    COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALEGEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIEREBITUMINOASE 62

    3

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    4/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    G E N E R A L I T T I

    ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

    1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice

    privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la

    cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si

    bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute

    n SR 174-1:2002 si SR 174-2:1997, care trebuie s fie ndeplinite la

    prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii

    materialelor si straturilor executate.

    1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si

    reabilitarea drumurilor publice si a strzilor, precum si la constructia

    drumurilor de exploatare.

    1.3. Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se

    stabileste n proiect de ctre Proiectant.

    1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic

    mbrcmintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau

    executate cu mixturi asfaltice recuperate.

    ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

    2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul

    betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alctuite, n

    general, din dou straturi si anume:

    - stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele

    tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice

    stabilizate cu fibre;

    BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblur,

    BAR16, beton asfaltic rugos;

    BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.

    4

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    5/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    - stratul inferior, de legatur, la care se utilizeaz urmtoarele

    tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu

    criblur;

    BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;

    BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.

    2.2. n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat

    se execut ntr-un singur strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate

    conditiile cerute pentru stratul de uzur.

    2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum

    neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

    mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de

    mixturi, se vor executa conform urmtoarelor normative:

    AND 539-2002 - stabilizate cu fibre de celuloz;

    AND 549-2000 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;

    AND 553-99 - realizate cu bitum aditivat.

    C A P I T O L U L I

    NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

    ART.3. AGREGATE

    3.1. Pentru mbrcminti bituminoase se utilizeaz un amestec

    de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care

    trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu

    prevederile standardelor dup cum urmeaz:

    - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;

    - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;

    - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;

    - pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31),

    conform SR 662, tabelul 10.

    5

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    6/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de

    carier, n functie de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii,

    trebuie s fie conform SR 667, tabel 3

    Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a

    agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667, tabelul

    2.

    Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice,

    trebuie s fie splate n totalitate, nainte de a fi introduse n

    instalatia de preparare.

    Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n

    padocuri, prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgere

    a apei si pereti desprtitori, pentru evitarea amestecrii si

    impurificrii agregatelor.

    3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup

    verificarea certificatelor de conformitate care atest calitatea

    acestora.

    ART.4. FILER

    Filerul care se utilizeaz la mbrcminti rutiere bituminoase

    este de calcar sau de cret, conform STAS 539, care trebuie s

    ndeplineasc urmtoarele conditii:- finetea (continutul n parti fine 0,1 mm)min. 80%

    - umiditatea max. 2%

    - coeficientul de hidrofilie max. 1%.

    n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s

    corespund prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca

    minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%.Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal

    sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea

    filerului aglomerat.

    6

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    7/47

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    8/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    - strat de uzur si strat delegtur

    - tip D 60/80 - zona climateric cald

    - tip D 80/100 - zona climateric rece

    Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

    Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100

    trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de SR 754 si Normativul

    AND 537-2003 si o adezivitate de minimum 80% fat de agregatele

    naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz

    bitum aditivat.5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul

    cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate

    si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute, mbrcmintile

    bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII si pe strzi de

    categorie tehnic I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri

    speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente,etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.

    n cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile

    Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de

    sarcini.

    5.3. n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n

    cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivrii bitumului.Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea

    bitumului pur fat de agregate naturale este mai mic de 80%,

    indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a

    strzii, la care se foloseste.

    Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D

    60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D80/100, care trebuie s corespund prevederilor SR 754 si

    Normativului AND 537-2003.

    8

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    9/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ

    AND 553.

    5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se

    depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel:

    - bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu

    sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor

    (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare;

    - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipienti

    metalici verticali, prevzuti cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de

    recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea separrii

    componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomand

    ca perioada de stocare s nu depseasc maximum 2 zile, iar

    temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s

    fie de minimum 140oC;

    - bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice

    prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem

    de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gur de aerisire.

    Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc 3 zile, iar

    temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de

    (120140)oC.

    5.5. Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie

    bituminoas cu rupere rapid sau bitum tiat, cu respectarea

    prevederilor STAS 8877.

    Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare

    metalice verticale, curtate n prealabil, prevzute cu pompe de

    recirculare si eventual cu nclzire.

    ART.6. ADITIVI

    9

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    10/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la

    executia mbrcmintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu

    compozitie si structur specific polar-apolar, conform celor

    prevzute n declaratia de conformitate a calittii emis de

    productor.

    Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform

    reglementrilor n vigoare.

    Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii de baz:

    - se fie compatibili cu bitumul;

    - s fie stabili termic pn la minimum 200oC;

    - s amelioreze adezivitatea bitumului fat de agregatele

    naturale, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

    - s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

    Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza

    unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se

    seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.

    Aditivii care se intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii

    Inginerului.

    Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va

    prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calittii.

    ART.7. FIBRE

    Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice

    stabilizate cu fibre, pentru executia mbrcmintilor bituminoase,

    sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate, trebuie

    s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare.

    Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza

    unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu

    respectarea urmtoarelor conditii tehnice:

    10

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    11/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    - epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie

    de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform

    reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip

    Marshall se vor face conform STAS 1338-2.

    ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE

    ANROBARE

    Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru

    mbrcmintile bituminoase, se verific n conformitate cu

    prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si

    SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la art. 3, 4, 5 si

    6 din prezentul caiet de sarcini.

    C A P I T O L U L II

    MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

    ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR

    9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct si pentru

    stratul de legtur, pot fi realizate integral din agregate naturale de

    carier sau din amestec de agregate naturale de carier si de

    balastier, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.Tabelul 2

    Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

    Mixturi asfaltice stabilizate cufibre

    - criblur sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filer

    Beton asfaltic rugos- criblur sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filer

    Betoane asfaltice bogate cucriblur

    - criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

    - filer

    11

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    12/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Beton asfaltic cu pietris concasat- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25- nisip natural sort 0-4

    - filer

    Beton asfaltic deschis cu criblur- criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

    - filer

    Beton asfaltic deschis cu pietrisconcasat

    - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

    - filer

    Beton asfaltic deschis cu pietrissortat

    - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

    - filer

    *) Conform notei de la tabelul 4.

    Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu

    preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor

    tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat,

    sau l comand la un laborator autorizat.

    9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de

    mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate mpreun cu

    rezultatele obtinute se supune aprobrii Inginerului.

    Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitateala 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent,

    absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o

    parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea

    epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi

    de 75 pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I,

    II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentrustraturile de mbrcminte pentru celelalte clase si categorii.

    12

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    13/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia

    propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de

    modificare, accept formula propus de Antreprenor.

    9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele

    adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului

    granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se

    stabileste la masa total a mixturii.

    9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul

    total sunt date n tabelul 3.

    9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie

    asigurat pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n

    tabelul 4 si n fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

    9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile

    preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie s se

    ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5.

    Tabelul 5

    Tipul stratului Tipul mixturiiasfaltice

    Continutul deliant din masa

    mixturiiasfaltice %

    Clasatehnic adrumului

    Categoriatehnic a

    strzii

    MASF 8 6,77,5 IV IIVMASF 16 6,57,5 IV IIV

    BAR 16m, BAR 16a 5,76,2 IIII IIIIBAR 16 5,76,2 IIIII IIIIIStrat de uzur BA 16m 6,07.0 III III

    6,37,3 III III6,07,0 II II

    BA 16, BA 16a 6,37,3 III III6,57,5 IVV IV

    BA 8, BA 8a 6,57,5 IVV IVBA 25, BA 25a 5,57,0 IVV IVBAPC 16, BAPC 16a 6,07,5 IVV IVBAD 25m 4,05,0 IIII IIII

    Strat delegtur

    BAD 25, BAD 25a 4,05,0 IV IIV

    BADPC 25, BADPC25a

    4,05,0 IIIV IIIIV

    BADPS 25, BADPS 4,05,0 IVV IV

    13

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    14/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    25a

    9.7. Raportul filer / liant recomandat pentru tipurile de mixturi

    asfaltice este conform tabelului 6.

    Tabelul 6

    Tipulstratului

    Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant(recomandat)

    Betoane asfaltice rugoase 1,61,8

    Betoane asfaltice bogate n criblur:

    Strat deuzur

    - cu dimensiunea maxim a granuleide 16 mm

    1,31,8

    - cu dimensiunea maxim a granuleide 25 mm

    1,11,8

    Beton asfaltic cu pietris concasat 1,61,8

    Strat delegtur

    Betoane asfaltice deschise 0,51,4

    9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu

    fibre MASF 8 si MASF 16 va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii

    asfaltice, n functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de

    fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un

    laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea

    conditiilor tehnice prevzute.

    ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE

    MIXTURILOR ASFALTICE

    10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se

    determin pe corpuri de prob tip Marshall si confectionate din

    mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor

    optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe

    parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata

    executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul

    executiei lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz

    conform SR EN 12697-27.

    14

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    15/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    10.2. n lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de

    sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

    preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat,

    trebuie s ndeplineasc, n timpul studiului de laborator si n timpul

    controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.

    Tabelul 8Tipul mixturii asfaltice

    Caracteristica BAR 16, BAR 16a,BA 16, BA 16a, BA

    8, BA 8a, BA 25, BA25a

    BAD 25, BAD 25a,BADPC 25, BADPC

    25a, BADPS 25,BADPS 25a

    Caracteristici pe cilindri confectionatila presa de compactare giratorie:- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max

    5,0 -

    - Volum de goluri la 120 de giratii, %,max

    - 9,5

    Rezistenta la deformatii permanente:Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri,10-4 mm, max

    7600 -

    Modulul de elasticitate la 15o

    C, MPa,min:- zon climateric cald 4200 3600- zon climateric rece 3600 3000Rezistent la oboseal: numrul decicluri pn la fisurare la 15oC, min

    - 4x105

    10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

    preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din

    tabelul 9.

    Tabelul 9Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

    BA 16m BAR 16m BAD 25mCaracteristici pe epruvete cilindrice tipMarshall:- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5- Densitate aparent, kg/m3, min 2350 2350 2300

    - Absorbtie de ap, % vol 25 35 36Caracteristici pe cilindri confectionati cupresa de compactare giratorie:- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5

    15

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    16/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Rezistenta la deformatii permanenteFluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4

    mm, max2900 2800 -

    Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000Rezistenta la oboseal: numrul de cicluripn la fisurare, la 15oC, min

    - - 4x105

    10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

    stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10.

    Tabelul 10Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

    MASF 8 MASF 16Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2Caracteristici pe epruvete cilindrice tipMarshall:- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,53,5 1,53,5- Densitate aparent, kg/m3, min 2300 2300- Volum de goluri, % 34 34Rezistenta la deformatii permanente:- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4

    mm, max10000 10000

    - Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP),mm/h:

    Temperatura Temperatura

    Numrul mediu de vehicule1): 45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)

    < 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0 15003000, max 4,0 6,0 4,0 6,0 30006000, max 2,0 3,5 2,0 3,5 > 6000 < 2,0 < 3,5 < 2,0 < 3,5- Adncimea fgasului, mm:

    Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0 15003000, max 5,0 8,0 5,0 8,0 30006000, max 4,0 7,0 4,0 7,0 > 6000 < 4,0 < 7,0 < 4,0 < 7,0Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 3600 4000Deformatia permanent la oboseal (3600impulsuri) la 15oC, 10-4, max

    1200 1000

    NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentrutraficul de perspectiv.

    2 - Zon climateric rece3 - Zon climateric cald

    10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete

    cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum

    16

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    17/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS

    1338-2.

    10.6. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se

    determin conform metodologiilor prevzute de reglementrile

    tehnice n vigoare.

    Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei 2.

    10.7. Bitumul continut n mixtura asfaltic prelevat pe

    parcursul executiei lucrrilor, de la malaxor sau de la asternere,

    trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9oC maimare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii

    asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile

    asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de nmuiere IB se face

    conform STAS 60.

    Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar

    pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii

    bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28.

    Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru

    determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-

    3 si SR EN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura

    prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea

    bitumului se face conform STAS 1338-2.

    ART.11. STATIA DE ASFALT

    Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici

    tehnice care s permit obtinerea performantelor cerute de diferitele

    categorii de mixturi prevzute de Caietul de sarcini.

    11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

    11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si

    dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare

    gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau

    17

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    18/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare

    fortat a agregatelor cu liantul bituminos.

    Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu.

    n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate,

    respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de

    bitum introdus n usctor-malaxor se face automat, pe computer.

    11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu

    sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a

    agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a

    dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si

    filer.

    n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de

    faptul c densitatea acestuia, variaz cu temperatura astfel nct la

    150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l.

    11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s

    aib capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de

    5%.

    11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului

    11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru

    depozitarea unei cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu

    media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s aib un

    indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn

    la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia.

    Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste

    190oC, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n

    procesul tehnologic.

    11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde,

    recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie s fie dotate

    18

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    19/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    cu termometre, a cror functionare trebuie verificat frecvent. Datele

    privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific.

    11.2.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s

    fie dotat cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului.

    Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin

    reteta aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este

    de +0,3%.

    11.3. Stocarea si dozarea filerului

    La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri

    prevzute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunztoare

    (pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu toleranta (pe

    volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de Inginer.

    Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

    11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor

    11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o

    treime din agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru.

    Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit,

    etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru

    evitarea contaminrii sorturilor.

    Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor

    accesibil si cu scurgerea apelor asigurat.

    Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt,

    si suficient de late, astfel nct s permit depozitarea volumului de

    agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele nu trebuie

    s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime de 3.

    11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s

    dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea

    uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie

    constant.

    19

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    20/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de

    dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform retetei

    aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile

    admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR

    174-2, tabel 4). Tabelul 11

    Fractiunea, mm Abateri admise fat de doxaj,%

    2531,5 +5

    1625 +5816 +5

    48 +5

    14 +4

    0,200,63 +3

    0,10,2 +2

    00,1 +1,5

    11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotatsi cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea

    agregatelor.

    11.5. Malaxarea

    Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un

    malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva

    malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevazut cu o capot

    pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.

    Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare

    pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei

    de malaxare.

    Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de

    preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de

    reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei.

    11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilor

    20

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    21/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate

    msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul

    stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de transport.

    Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie

    nclzit.

    ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

    naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun

    acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat larealizarea lucrrilor.

    Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza

    punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui

    constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele

    tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor

    sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, frpierderi de materiale.Conditia pentru autorizare o constituie si

    existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la

    statie si a celor intermediare, a cilor de acces la

    depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea

    corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor,

    existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafetesuficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor,

    etc.).

    Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente,

    acestea se vor completa sau se vor reface nainte de autorizarea

    statiei de asfalt de ctre Inginer.

    ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

    Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere

    bituminoase va trebui realizat numai n statii automate de asfalt.

    21

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    22/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    13.1. O atentie deosebit se va da n special respectrii

    prevederilor privind continutul de liant si se va urmri prin, observatii

    vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un

    mod corespunztor.

    13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile

    diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie

    s fie cuprinse ntre urmtoarele valori:

    165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80

    160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.

    Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz

    la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci

    (vezi figura 9).

    Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC.

    Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea

    aceluiasi bitum de mai multe ori.

    Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat

    renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetratiei

    acestuia. Dac penetratia bitumului nu este corespunztoare se

    renunt la utilizarea lui.

    13.2. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul

    instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice.

    Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura

    agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre urmtoarele valori:

    170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;

    165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.

    Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz

    la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci

    (vezi figura 9).

    22

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    23/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Se interzice nclzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita

    arderea liantului.

    Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu

    depseasc 0,5% si trebuie verificat cel putin odat pe zi.

    13.3. Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se

    resorteaz pe ciururile instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor

    stabilite si se introduc n malaxor unde se amestec, cu filerul rece,

    dozat separat. Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se

    continu amestecarea.

    Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si

    trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si

    uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.

    13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura

    mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie s fie ntre

    urmtoarele valori:

    160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80

    155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.

    Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz

    la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci

    (vezi figura 9).

    Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din

    malaxor este de +5%.

    Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi

    stabilit astfel ca, tinnd seama de rcirea care are loc n timpul

    transportului si a asteptrilor n conditiile

    climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si

    compactarea mixturii.

    ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A

    MIXTURILOR ASFALTICE

    23

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    24/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    14.1. nainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele

    instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin

    ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de

    agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n

    laborator, n limitele de tolerant din tabelul 11.

    14.2. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginerul

    lucrrii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:

    - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;

    - calibrarea dozatorului pentru liant;

    - calibrarea dozatorului pentru filer;

    - a dispozitivelor de msurare a temperaturilor;

    - verificarea ecranului dozatorului;

    - verificarea functionrii malaxorului.

    14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer

    dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit s se

    obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor admise.

    14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive

    ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le

    nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din

    nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n exploatare.

    14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru

    imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot

    timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de

    punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a

    autorizatiei.

    ART.15. CONTROLUL FABRICATIEIControlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri

    preliminare, verificri de rutin n timpul executiei si verificri n

    24

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    25/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionat n

    tabelul 12.

    Tabelul 12

    Faza Natura controlului sauCategori

    a*controlul

    ui

    Frecventacontrolului sau

    verificrii A B C a verificrii

    Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tipde produs

    Executie

    Controlul reglajului instalatiei depreparare a mixturii, inclusiv stabilireaduratei de malaxare

    x x naintea nceperiifabricatiei fiecruitip de mixtur

    ncadrarea agregatelor n zona degranulozitate indicat n caietul desarcini pentru tipul de mixturasfaltic proiectat, inclusiv starea decurtenie (continutul de impuritti) aagregatelor

    x la nceputulcampaniei de lucrusau ori de cte orise utilizeaz alteagregate

    Temperatura liantului la introducerean malaxor x permanent

    Temperatura agregatelor naturaleuscate si nclzite la iesirea din tobade uscare

    x permanent

    Functionarea corect a dispozitivelorde cntrire sau dozare

    x la nceputulfiecrei zile delucru

    Granulozitatea amestecului de

    agregate naturale la iesirea dinmalaxor, nainte de adugarealiantului (aceasta trebuie corelat cudozajul de bitum stabilit pentrumixtur, inclusiv abaterile admisibilela continutul de liant)

    x zilnic sau ori de

    cte ori se observo calitatenecorespunztoare a mixturilorasfaltice

    Temperatura mixturilor asfaltice lapreparare

    x n fiecare or aprogramului delucru

    ncadrarea dozajului de bitum n

    dozajul stabilit n laborator

    x zilnic, prin extractii

    Verificarea compozitiei mixturiiasfaltice: granulozitatea agregatelor sidozajul de bitum, care trebuie scorespund dozajelor stabilite de

    x zilnic

    25

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    26/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    laborator, cu tolerantele admiseindicate n tabelul 11 si la pct. 10.2.2.

    din caietul de sarciniCaracteristicile fizico-mecanice:Stabilitatea la 60oCIndicele de curgere, FluajDensitatea aparent MarshallAbsorbtia de ap Marshall

    x cte o prob de 20kg la fiecare 200-400 to de mixtur,n functie deproductivitateastatiei

    * A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilorasfaltice.

    B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei.C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei.

    C A P I T O L U L III

    MODUL DE PUNERE N OPER

    ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

    16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se

    efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine protejatepentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie

    curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La

    distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30

    minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC

    +15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale,

    imediat dup ncrcare.Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se

    amesteca cu acesta (motorin, pacur, etc.) este interzis.

    16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de

    productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de

    punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de

    executie a mbrcmintii.

    ART.17. LUCRRI PREGTITOARE

    17.1. Pregtirea stratului suport

    26

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    27/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine

    curtat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura

    ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat.

    n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se

    mtur, urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de

    colmatare.

    17.1.2. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport,

    care trebuie s fie conform proiectului de executie.

    n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti

    existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de

    executie se realizeaz, dup caz, fie prin

    aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare,

    conform prevederilor din proiectul de executie.

    17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe

    toat suprafata stratului suport.

    17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.

    17.2. Amorsarea

    17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor

    amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum

    cationic cu rupere rapid.

    Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special,

    care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de

    natura stratului suport.

    17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele

    cazuri:

    - pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic

    sau pe stratul suport din mbrcminti asfaltice existente;

    27

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    28/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    - pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur

    se execut la interval mai mare de trei zile de la executia

    stratului de legatur.

    Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si

    uscarea emulsiei bituminoase.

    17.2.3. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum

    pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5)

    kg/mp.

    Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct

    ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase.

    Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii

    asfaltice.

    17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant

    max. de 100 m.

    17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate pe strat suport

    de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea total a

    straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de 15 cm,

    rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm cu geosintetice

    sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport

    de

    beton de ciment prezint fisuri sau crpturi se recomand

    acoperirea total a zonei respective cu straturi bituminoase, armate

    cu geosintetice.

    Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur

    asfaltic n grosime de minimum 2 cm.

    Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile

    combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR.

    5.

    ART.18. ASTERNEREA

    28

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    29/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-

    octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui

    timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face

    pn la 15 septembrie.

    18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai

    mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem de

    nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si care

    asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii

    nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face

    manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat

    si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua

    respectiv.

    18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la

    scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n

    amplasamentul repartizatorului, pn la 120oC, se procedeaz la

    scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz

    imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi,

    rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea

    buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului.

    Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau

    urmeaz a se asterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se

    trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct.

    18.10.

    18.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si

    compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n

    tabelul 13.

    Tabelul 13

    29

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    30/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Tipul liantuluiTemperatura

    mixturii asfaltice laasternere

    oC

    Temperatura mixturii asfaltice lacompactare

    oCmm

    min. nceput sfrsit

    D 60/80 145 140 110

    D 80/100 140 135 100

    Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n

    buncrul finisorului.

    Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut ntabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier.

    n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se

    rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi

    accidentale.

    18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod

    uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al afnrii.

    Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci

    cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobrii

    Inginerului, ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor

    longitudinale ce urmeaz s fie executate.

    18.6. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur

    trecere este cea fixat de caietul de prescriptii speciale sau de

    Inginer, la propunerea Antreprenorului, dup realizarea unui sector

    experimental.

    18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat

    cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de

    constant ca s se evite total ntreruperile.

    18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat

    pentru a corecta eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu

    ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte de

    compactare.

    30

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    31/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    18.9. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n

    permanent, suficient mixtur necesar pentru a se evita o

    rspndire neuniform a materialului.

    18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie

    deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si

    transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse.

    La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent,

    zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se

    taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie

    vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se

    execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar.

    Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura

    pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm,

    acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o

    raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueazcompactarea pe noua band.

    Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de

    uzur se vor decala cu minimum 10 cm fat de cele ale stratului de

    legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat de baz

    bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de

    lucru ale straturilor se vor executa ntretesut.

    18.11. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un

    strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea

    mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de

    grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a

    acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand

    s fie n form de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu

    o amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noiimixturi asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si

    existent).

    31

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    32/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    ART.19. COMPACTAREA

    19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii

    corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de

    compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si

    fiecare strat n parte.

    Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu

    compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute

    cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se obtin un grad

    de compactare conform tabelului 15.19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se

    determin, pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale

    compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele

    acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte.

    Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii

    stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate nconditii similare cu cele stabilite pentru productia curent.

    ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea

    Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator

    autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe

    cheltuiala Antreprenorului.

    Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului:

    - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj;

    - planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de

    treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului;

    - viteza de mers a fiecrui utilaj;

    - presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului;

    - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar

    celei minime fixat n articolul precedent.

    32

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    33/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat

    satisfctoare dac se obtine pe sectorul experimental gradul de

    compactare minim mentionat la pct. 18.1.

    19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului

    de compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale

    compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 14.

    Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte.

    Tabelul 14

    Ateliere de compactareTipul stratului A B

    Compactor cupneuri de 160 kN

    Compactor curulouri netede de

    120 kN

    Compactor curulouri netede de

    120 kNNumr de treceri minime

    Strat de uzur 10 4 12Strat de legatur 12 4 14

    Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de

    protectie.Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de

    dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de

    numrul punctelor de asternere-compactare.

    19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel

    executat astfel nct s se obtin valori optime pentru

    caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.19.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri

    efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai

    joas spre cea ridicat.

    Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de

    compactare n urcare.

    Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai

    redus la nceput, pentru a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor

    ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile

    inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul

    33

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    34/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu

    maiul mecanic sau cu maiul manual.

    19.6. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile

    denivelri care apar pe suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup

    prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea benzii.

    19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de

    protectie.

    ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEIPentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate

    nainte de aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau

    cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi protejat, aceasta

    realizndu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatrilor

    pe teren.

    Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsiecationic, cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte

    emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat nealcalin) si

    rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf,

    sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti:

    a. - stropire cu bitum 0,5

    kg/mp;- rspndire de nisip (de preferint de concasaj)

    3...5 kg/mp;

    b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap

    (0,8-1) kg/mp;

    - rspndire nisip 3...5

    kg/mp.

    ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER

    34

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    35/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    21.1. n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase,

    trebuie s se verifice cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele:

    - pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe

    sectorul respectiv;

    - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare:

    cel putin de dou ori pe zi;

    - modul de compactare: zilnic;

    - modul de executie a rosturilor: zilnic.

    21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor

    asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de

    la asternere, nainte de compactare: cte o prob de 20 kg pentru

    fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul

    mixturii, n functie de productivitatea instalatiei.

    21.3. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face

    pe o plac de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafat

    executat (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor

    determina urmtoarele caracteristici:

    la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si

    stratul de legtur: - densitatea aparent

    - absorbtia de ap

    - gradul de compactare

    aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15.

    Tabelul 15

    Tipul mixturii asfaltice Densitateaaparent, kg/m3,

    min

    Absorbtia deap, % vol

    Grad decompactare, %,

    minMixtur asfaltic stabilizat cufibre:MASF 8 2300 26 97

    MASF 16Beton asfaltic rugos:BAR 16m 2300 47 96BAR 16a 2250BAR 16Beton asfaltic bogat n

    35

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    36/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galaicriblur:BA 16m 2300 26 96BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC

    16a

    2250

    BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16Beton asfaltic deschis:BAD 25m 2250 38 96BAD 25a, BADPC 25a, BADPS25a

    2200

    BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

    la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de

    uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic astrzii, I, II:

    - rezistenta la deformatii permanente.

    Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin

    determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adncimea

    fgasului, la temperatura de 45oC pentru zona climateric rece si

    respectiv de 60o

    C pentru zona climateric cald, conformmetodologiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare.

    Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul

    16.

    Tabelul 16

    Numrul mediude

    Viteza de deformatie la ornieraj(VDOP), mm/h, max

    Adncimea fgasului,mm, max

    vehicule1) Temperatura Temperatura45oC 60oC 45oC 60oC

    < 1500 6,0 8,0 6,0 9,0

    15003000 4,0 6,0 5,0 8,0

    30006000 2,0 3,5 4,0 7,0

    > 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

    NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficulde perspectiv.

    21.4. Controlul compactrii

    36

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    37/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s

    vegheze n permanent la:

    - etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri;

    - utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe

    santier si n functiune continu si regulat;

    - elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina

    fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri,

    distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor

    cu pneuri) s fie respectate cu strictete.

    Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol

    insuficient din partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier

    pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere.

    21.4.2. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor

    bituminoase, se va determina de ctre Antreprenor, pe tot parcursul

    executiei, prin analize de laborator sau in situ.

    Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe

    epruvete formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe

    fiecare strat n parte), prin determinarea densittii aparente pe

    plcute sau carote si raportarea acesteia la

    densitatea aparent a aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de

    la malaxor sau asternere (nainte de compactare).

    Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea

    aparent a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparent

    determinat pe cilindrii Marshall pregtiti n laborator, din aceeasi

    mixtur asfaltic.

    n cazul analizelor de laborator se determin densitatea

    aparent, absorbtia de ap si gradul de compactare al mixturilor

    asfaltice din care sunt realizate mbrcmintile. Determinrile se vor

    face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

    37

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    38/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si

    Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii,

    ncheindu-se un proces verbal.

    Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese

    astfel nct ele s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al

    mbrcmintii executate.

    Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu

    defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se

    pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special.

    Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n

    tabelul 15.

    21.5. Reglarea nivelmentului

    Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a

    nivelmentului n raport cu repere independente soselei, verificarea

    cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a

    fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la

    marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale

    proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer.

    Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele

    prescrise pentru ambele straturi (de legatur si/sau de uzur) este

    +/- 1,5 cm.

    Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate,

    reglarea este considerat convenabil.

    C A P I T O L U L IV

    CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI

    EXECUTATEART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI

    mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s

    ndeplineasc conditiile din tabelul 17.

    38

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    39/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Tabelul 17Caracteristica Conditii de

    admisibilitateMetoda de ncercare

    Planeitatea n profil longitudinal.1) Indicede planeitate, IRI, m/km:- drumuri de clas tehnic III < 2,5 Reglementri tehnice n

    vigoare- drumuri de clas tehnic III < 3,5 privind msurtori cu

    analizorul- drumuri de clas tehnic IV < 4,5 de profil longitudinal (APL)- drumuri de clas tehnic V < 5,5Uniformitatea n profil longitudinal.1)

    Denivelri admisibile msurate subdreptarul de 3 m, mm- drumuri de clas tehnic I si < 3,0

    strzi de categoria tehnic IIII SR 174-2- drumuri de clas tehnic II sistrzi de categoria IV n alte zone

    dect celedin zona rigolelor)

    < 4,0

    - drumuri de clas tehnic IIIV < 5,0Rugozitatea2)

    - Rugozitatea cu pendulul SRT, unittiSRT: drumuri de clasa tehnic III > 80 STAS 8849 drumuri de clasa tehnic III > 70 drumuri de clasa tehnic IVV > 60

    - Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clasa tehnic III > 0,7 STAS 8849 drumuri de clasa tehnic III > 0,6 drumuri de clasa tehnic IVV > 0,55- Coeficient de frecare (GT): Reglementri tehnice n

    vigoare cu drumuri de clasa tehnic III > 0,95 aparatul de msur Gip

    Tester drumuri de clasa tehnic IIIV > 0,7Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fr

    degradri sub formde exces de bitum,fisuri, zone poroase,

    deschise, slefuite

    Vizual

    NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurareaindicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarulde 3 m.Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax ladrumuri si n ax si la rigole la strzi.

    2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prinmsurarea rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determinrugozitatea cu pendulul SRT.

    39

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    40/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se

    efectueaz n termen de o lun de la executia acestora, nainte de

    data receptiei la terminarea lucrrilor.

    ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT

    Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea

    conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de

    asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS

    6400.

    23.1 Grosimea straturilor va fi prevzut n profilul transversal

    tip din proiect.

    Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de datele

    nscrise n buletinele de analiz ntocmite pe baza ncercrii probelor

    din mbrcmintea gata executat, iar la aprecierea comisiei de

    receptie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de

    marginea mbrcmintii.

    Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea

    prevzut n proiect, pentru fiecare strat n parte, pot fi de maximum

    10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii.

    23.2. Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect.

    Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum +50 mm.

    23.3. Pantele n profil transversal si longitudinal sunt indicate n

    proiect.

    Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi

    cuprinse n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatur ct si

    pentru stratul de uzur la drumuri si n intervalul +2,5 mm/m pentru

    strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

    23.4. Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt

    de +5 mm, fat de cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii

    pasului de proiectare prevzut.

    40

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    41/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    C A P I T O L U L V

    RECEPTIA LUCRRILORART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

    Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic,

    privind straturile de legatur si de uzur, se vor efectua conform

    Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii

    aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului

    n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicatn Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

    ART.25.RECEPTIA PRELIMINAR(LA TERMINAREA

    LUCRRILOR)

    Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se

    efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n

    constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

    Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de

    documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control

    ntocmit n timpul executiei.

    Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct.

    20.5.

    Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului

    pe minimum 10% din lungimea traseului.

    La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea

    traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele

    de schimbare ale declivittilor.

    Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se

    iau pentru verificarea calittii mbrcmintii.Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face

    parte din documentatia de control a receptiei preliminare.

    41

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    42/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor

    definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a

    mbrcmintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor

    remedia de ctre Antreprenor.

    ART.26. RECEPTIA FINAL

    Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu

    HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportrii n

    exploatare a lucrarilor definitive.

    42

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    43/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    ANEXA NR. 3

    REFERINTE NORMATIVE

    I. ACTE NORMATIVE

    Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea ncategorii a drumurilor de interesnational.

    Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privindproiectarea, construirea si

    modernizarea drumurilor.

    Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilireaclasei tehnice a drumurilor publice.

    Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privindconditiile de

    publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si deinstruire a restrictiilor de circulatie n

    vederea executrii de lucrri n zonadrumului public si/sau pentruprotejarea drumului.

    NGPM/1996 - Norme generale de protectiamuncii.

    NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea sintretinerea drumurilor si podurilor.

    Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere aincendiilor si dotarea cu mijloacetehnice de stingere.

    Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitateamuncii pentru lucrri de ntretinere,reparare si exploatare a drumurilor sipodurilor.

    II. NORMATIVE TEHNICE

    43

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    44/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    AND 539-2002 - Normativ pentru realizareamixturilor bituminoase stabilizate cu

    fibre de celuloz, destinate executriimbrcmintilor bituminoase rutiere.

    AND 549-2000 - Normativ privind mbrcmintilebituminoase cilindrate la cald, realizatecu bitum modificat cu polimeri.

    AND 553-99 - Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate

    la cald realizate din mixtur asfaltic,cu bitum aditivat.

    AND 559-99 - Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindratela cald, realizate din mixturi asfalticecu bitum aditivat.

    III. STANDARDESTAS 42-68 - Bitumuri. Determinarea

    penetratiei.

    STAS 60-69 - Bitumuri. Determinarea punctuluide nmuiere. Metoda cu inel si bil.

    SR 61:1997 -Bitumuri. Determinareaductilittii.

    STAS 113-74 - Bitumuri. Determinarea punctuluide rupere Fraass.

    SR 174-1:2002 -Lucrri de drumuri. mbrcmintibituminoase cilindrate executate lacald. Conditii tehnice de calitate.

    SR 174-2:1997+ -Lucrri de drumuri. mbrcmintibituminoase

    SR 174-2:1997/C1:1998 cilindrate, executate la cald.Conditii tehnice pentru prepararea si

    44

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    45/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    punerea n oper a mixturilor asfalticesi receptia mbrcmintilor executate.

    STAS 539-79 - Filer de calcar, filer de cret sifiler de var stins n pulbere.

    SR 662:2002 - Lucrri de drumuri. Agregatenaturale de balastier. Conditii tehnicede calitate.

    SR 667:2001 - Agregate naturale si piatrprelucrat pentru lucrri de drumuri.

    Conditii tehnice de calitate.SR 754:1999 - Bitum neparafinos pentru

    drumuri.

    STAS 863-85 - Lucrri de drumuri. Elementegeometrice ale traseelor. Prescriptii deproiectare.

    SR EN 933-2:1998 - ncercri pentru determinareacaracteristicilor geometrice aleagregatelor. Partea 2: Analizagranulometric. Site de control,dimensiuni nominale ale ochiurilor.

    STAS 1338/1-84 - Lucrri de drumuri. Mixturiasfaltice si mbrcminti bituminoaseexecutate la cald. Preparareamixturilor, pregtirea probelor siconfectionarea epruvetelor.

    STAS 1338/2-87 - Lucrri de drumuri. Mixturiasfaltice si mbrcminti bituminoaseexecutate la cald. Metode dedeterminare si ncercare.

    STAS 1338/3-84 - Lucrri de drumuri. Mixturiasfaltice si mbrcminti bituminoaseexecutate la cald. Tipare si accesoriimetalice pentru confectionarea sidecofrarea epruvetelor.

    45

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    46/47

  • 8/9/2019 Caiet Mixturi La Cald

    47/47

    PROIECT TEHNIC nr. 206/2010Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,

    judeul Galai

    SR EN 12.697-28:2002 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice

    preparate la cald. Partea 28:Pregatirea probelor pentrudeterminarea continutului de bitum, acontinutului de ap si a compozitieigranulometrice.

    47