CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI BITUMINOASE ......Mixturi asfaltice şi îmbrăcămin Ńi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confec Ńionarea şi decofrarea

Beneficiar :IFIN-HH

Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA

Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, sector 2

BUCURESTI

Edi\ia 1

Revizia 1 Caiet de sarcini

Proiect : 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 1/ 38

Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T.+C.S. - revizia 1 Data : mai 2012

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE

EXECUTATE LA CALD

GENERALITATI

ART.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice de calitate ale

îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate executate la cald, pentru drumuri şi străzi.

Stratul de uzura BAR 16 are o grosime de 4cm, iar stratul de legatura BAD 25 are o

grosime de 5 cm la strazile care au olatime a partii carosabile de 14,00m si de 6 cm la

strazile de 7,00m latime a partii carosabile.

1.2 ImbrăcăminŃile bituminoase cilindrate executate la cald sunt realizate din

mixtură asfaltică:

cu bitum neparafinos pentru drumuri;

cu bitum modificat cu polimeri;

stabilizată cu fibre;

cu bitum aditivat.

Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte în funcŃie de clasa tehnică

a drumului şi de categoria tehnică a străzii, conform tabelelor 1 şi 2. Alegerea tipului de

îmbrăcăminte bituminoasă se stabileşte prin proiectul de execuŃie, pe baza performanŃelor

necesare mixturii asfaltice şi a studiului tehnico-economic.

1.3 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate

din mixturi cu nisip cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

ART.2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1 Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate la cald sunt alcatuite, in general, din

doua straturi:

Beneficiar : IFIN-HH


Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 2/ 38

stratul superior, de uzura sau de rulare,stratul inferior, de legatura.

In unele cazuri, la propunerea proiectantului, imbracamintea bituminoasa

cilindrata se executa intr-un singur strat, care trebuie sa indeplineasca conditiile stratului

de uzura.

2.2 Tipurile de mixturi asfaltice prevăzute pentru execuŃia stratului de uzură cuprinse în

prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 1 si sunt clasificate în funcŃie de

granulozitate şi de dimensiunea maximă a granulelor agregatelor.

Tabelul 1 Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Stratul de uzură Tipul mixturii asfaltice1)

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF 8, MASF 16 Beton asfaltic bogat în criblură cu bitum modificat BA 16m Beton asfaltic rugos: - cu bitum modificat BAR 16m

1 I I

- cu bitum aditivat BAR 16a Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF 8, MASF 16 Beton asfaltic rugos: - cu bitum modificat: BAR 16m - cu bitum aditivat2): BAR 16a - cu bitum: BAR 16 Beton asfaltic bogat în criblură: - cu bitum modificat: BA 16m - cu bitum aditivat2): BA 16a

2 II, III II, III

- cu bitum: BA 16 Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF 8, MASF 16 Beton asfaltic bogat în criblură: - cu bitum aditivat2): BA 8a, BA 16a, BA 25a - cu bitum: BA 8, BA 16, BA 25 Beton asfaltic cu pietriş concasat3): - cu bitum aditivat2): BAPC 16a

3 IV, V IV

- cu bitum: BAPC 16

NOTE - 1 Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3

2 Bitumul aditivat se utilizează în cazul în care adezivitatea bitumului faŃă de

agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%.

2.3 Îmbrăcămintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru

drumuri, se execută conform SR 174-2.

ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre şi respectiv cu

bitum aditivat se execută conform reglementărilor tehnice în vigoare.

Tipurile de mixturi asfaltice prevăzute pentru execuŃia stratului de legătură, cuprinse în

prezentul standard, sunt conform tabelului 2 si sunt clasificate în funcŃie de granulozitate,

dimensiunea maximă a granulelor agregatului natural şi de natura acestuia.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 3/ 38

Tabelul 2 Nr. crt.



Stratul de legătură Tipul mixturii asfaltice1)

Beton asfaltic deschis cu criblură: - cu bitum modificat: BAD 25m - cu bitum aditivat2): BAD 25a

1 I, II I, II

- cu bitum: BAD 25 Beton asfaltic deschis cu criblură: - cu bitum modificat: BAD 25m - cu bitum aditivat2): BAD 25a - cu bitum: BAD 25 Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat: - cu bitum aditivat2): BAD PC 25a

2 III III

- cu bitum: BAD PC 25 Beton asfaltic deschis cu criblură: - cu bitum aditivat2): BAD 25a - cu bitum: BAD 25 Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat: - cu bitum aditivat2): BAD PC 25a - cu bitum: BAD PC 25 Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat: - cu bitum aditivat2): BAD PS 25a

3 IV, V IV

- cu bitum: BAD PS 25 NOTE - 1 Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3

Bitumul aditivat se utilizează în cazul în care adezivitatea bitumului faŃă de agregatele

naturale utilizate este sub limita de 80%.

2.4 În cazul îmbrăcăminŃilor bituminoase realizate cu bitum modificat cu polimeri, stratul

de legătură se poate executa din mixtură asfaltică preparată cu bitum neparafinos pentru

drumuri, sau cu bitum modificat cu polimeri în cazuri justificate din punct de vedere tehnic

şi economic. Clientul / administratorul drumului, împreună cu proiectantul, vor stabili tipul

de bitum utilizat la realizarea stratului de legătură.

ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate se aplică pe:

straturi de bază bituminoase, conform SR 7970 şi SR 1120;

straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianŃi hidraulici sau puzzolanici,

conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare;

straturi de bază din macadam, conform SR 179;

îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;

îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.

În cazul îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate

naturale stabilizate cu lianŃi hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcăminte din beton de ciment



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 4/ 38

şi pe îmbrăcăminte bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură

peste stratul suport.

ART.3 SIMBOLURI Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate la cald,

cuprinse în prezentul caiet de sarcini, au simbolurile prevăzute în tabelul 3.

Tabelul 3 Nr. Crt.

Tipul mixturii asfaltice Simbolul

1 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 MASF 16

Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri: - beton asfaltic bogat în criblură BA 16m - beton asfaltic rugos BAR 16m

2

- beton asfaltic deschis cu criblură BAD 25m Mixturi asfaltice cu bitum aditivat: - beton asfaltic bogat în criblură BA 8a

BA 16a BA 25a

- beton asfaltic rugos BAR 16a - beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16a - beton asfaltic deschis: * cu criblură BAD 25a * cu pietriş concasat BADPC 25a

3

* cu pietriş sortat BADPS 25a Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri: - beton asfaltic bogat în criblură BA 8

BA 16 BA 25

- beton asfaltic rugos BAR 16 - beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16 - beton asfaltic deschis: * cu criblură BAD 25 * cu pietriş concasat BADPC 25

4

* cu pietriş sortat BADPS 25

ART.4. PREVEDERI GENERALE

4.1 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice

corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

4.2 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prezentului

Caiet de Sarcini.

4.3 Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 5/ 38

bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

4.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de specialitate va fi

asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.

ART. 5. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 42-68 Bitumuri. Determinarea penetraŃiei STAS 60-69 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă. SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilităŃii. STAS 113-74 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass SR 174-2:1997 Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. CondiŃii

tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate

SR 179:1995 Lucrări de drumuri. Macadam. CondiŃii tehnice generale de calitate STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere SR 662:2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. CondiŃii tehnice de calitate SR 667:2000 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. CondiŃii tehnice de

calitate SR 754:1999 Bitum neparafinos pentru drumuri STAS 863-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. PrescripŃii de proiectare SR 1120:1995 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminŃi bituminoase din macadam

semipenetrat şi penetrat. CondiŃii tehnice de calitate STAS 1338/1-84 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald.

Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecŃionarea epruvetelor STAS 1338/2-87 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald.

Metode de determinare şi încercare STAS 1338/3-84 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald.

Tipare şi accesorii metalice pentru confecŃionarea şi decofrarea epruvetelor STAS 2900-89 Lucrări de drumuri. LăŃimea drumurilor SR 4032-1:2001 Lucrări de drumuri. Terminologie SR 7970:2000 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi bituminoase cilindrate, executate la

cald. CondiŃii tehnice generale de calitate STAS 8849-83 Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeŃelor de rulare. Metode de măsurare STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrări de drumuri STAS 10144/3-91 Străzi. Elemente geometrice. PrescripŃii de proiectare STAS 10473/1-87 Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu

ciment. CondiŃii tehnice generale de calitate STAS 10696/3-84 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale.

Metoda de determinare cantitativă SR EN 933-2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2 –

Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor SR EN 12697-1:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald.

Partea 1: ConŃinutul de bitum solubil SR EN 12697-3:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald.

Partea 3: Recuperarea bitumului: evaporator rotativ SR EN 12697-4:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald.

Partea 4: Recuperarea bitumului: coloana de fracŃionare SR EN 12697-27:2002

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor

SR EN 12697-28:2002

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conŃinutului de bitum, a



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 6/ 38

conŃinutului de apă şi a compoziŃiei granulometrice

CAP.I. MATERIALE

ART.6 AGREGATE NATURALE

6.1 Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor

bituminoase la cald sunt urmatoarele:

agregate naturale de carieră, conform SR 667, după cum urmează:

cribluri sorturile 4-8, 8-16 şi 16-25;

nisip de concasare sort 0-4;

agregate naturale de balastieră, prelucrate prin spălare şi sortare sau prin spălare,

concasare şi sortare, conform SR 662, după cum urmează:

pietriş concasat sorturile 4-8, 8-16 şi 16-25;

pietriş sorturile 4-8, 8-16 şi 16-25;

nisip natural sort 0-4.

6.2 Clasa minimă a rocii din care se obŃin agregatele naturale de carieră, în funcŃie de

clasa tehnică a drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3 şi

celorlalte prevederi legale în vigoare.

6.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienŃă a agregatelor naturale de

carieră trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.

6.4 Fiecare tip şi sort de agregate naturale trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute

cu platforme betonate având pante de scurgerea apei şi pereŃi despărŃitori pentru evitarea

amestecării şi impurificării agregatelor.

6.5 Sitele şi ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozităŃii agregatelor

naturale au ochiuri pătrate, conform SR EN 933-2.

6.6 Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de

laborator care atesta calitatea acestora.

6.7 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in conformitate cu

prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

6.8 Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor

intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 7/ 38

ART.7 FILER

Filerul trebuie să corespundă prevederilor STAS 539, respectiv :

- finetea ( continutul in parti fine sub 0,09 mm) min.80%

- umiditatea max. 2%

- coeficient de hidrofilie max. 1%

În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie să corespundă prevederilor

STAS 539 şi condiŃiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm să fie de 20%.

Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracŃiunii fine recuperate

de la exhaustorul staŃiei de asfalt decît în cazul în care conŃinutul de argilă determinat prin

metoda valorii de albastru (VA) conform SR 667 este maximum 2%. În cazul mixturilor

asfaltice stabilizate cu fibre şi a betonului asfaltic rugos se interzice folosirea fracŃiunii fine

recuperate de la exhaustorul staŃiei.

Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală, sau în silozuri cu încărcare

pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

ART. 8. LIANTI

8.1 LianŃii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul

standard, în funcŃie de tipul îmbrăcămintii bituminoase cilindrate la cald, conform tabelului

6, sunt:

bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip D 80/100;

bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;

bitum aditivat.

Tabelul 6 Nr. crt.

Tipul îmbrăcămintii bituminoase Tipul liantului

Îmbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică stabilizată cu fibre:

- strat de uzură (cu adaos de fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8

1.

- strat de legătură (fără fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80

Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu polimeri:

2.

- strat de uzură Bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 8/ 38

- strat de legătură Bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8 sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80

3. Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat: - strat de uzură şi strat de legătură

Bitum aditivat, conform 8.5: - tip D 60/80a – zonă climaterică caldă - tip D 80/100a – zonă climnaterică rece

4. Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum neparafinos pentru drumuri: - strat de uzură şi strat de legătură

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - tip D 60/80 – zonă climaterică caldă - tip D 80/100 – zonă climaterică rece

NOTĂ - Zonele climaterice sunt delimitate conform hărŃii din anexa A.

8.2 Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip D 80/100 trebuie să

îndeplinească condiŃiile prevăzute de SR 754 şi o adezivitate de minimum 80% faŃă de

agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar se utilizează bitum

aditivat.Caracteristicile bitumului sunt aratate in tabelul 7.

8.3 Bitumul modificat cu polimeri trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute în

tabelul 8.

Tabelul 7

Nr Caracteristici UM Metode de crt D60/80 D80/100 determinare 1 Penetratie la 250C 1/10 mm 60…80 80…100 STAS 42 2 Punct de inmuiere inel si bila 0C 48…55 44…49 STAS 60 3 Ductilitate la: 50C, min. cm 4,0 5,0 SR 61 250C, min cm 100 100 SR 61 4 Punct de rupere FRAASS, max 0C -13 -15 STAS 113 5 Punct de inflamabilitate Marcusson, min. 0C 250 250 STAS 5489 6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 STAS 115 7 Stabilitate in film subtire a bitumului la 1630C*

a) metoda TFOT - pierderea de masa, max. % 0,8 0,8 - penetratia reziduala, min. % 50 47 - cresterea punctului de inmuiere, max. 0C 9 9 - ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75

Instructiuni tehnice AND nr. 535

b) metoda RTFOT - pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 - penetratia reziduala, min. % 50 47 - cresterea punctului de inmuiere, max. 0C 9 9 - ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75

Instructiuni tehnice AND nr.536

8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 STAS 8099 9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 STAS 35 10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 Instructiuni tehnice

AND nr.521 11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80

80 STAS 10.969/3



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 9/ 38

* metoda a) sau b) in functie de dotare ** agregate etalon = agregate Chileni Tabelul 8 Nr. crt.

Caracteristica CondiŃii de admisibilitate

Metoda de verificare

1 PenetraŃie la 25oC, 1/10 mm 55…70 STAS 42 2 Punct de înmuiere, oC, min 55 STAS 60

Ductilitate la: 13oC, cm, min 40

3

25oC, cm, min 100 SR 61

4 Punct de rupere Fraass, oC, max -15 STAS 113 5 Revenire elastică la 13 oC, %, min 60

Stabilitate la încălzire în film subŃire a bitumului la 163 oC (metoda TFOT sau RTFOT):

- pierdere de masă, %, max 0,8 - penetraŃie reziduală (Pf/Pi.100), %, min 50 - creşterea punctului de înmuiere, oC, max 9 - ductilitate reziduală la 13 oC, cm, min 40

6

- revenire elastică la 13 oC, %, min 60 Omogenitate (microscop cu lumină fluorescentă): 7 - particule sub 5µ, %, min 80 Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163 oC: 8 - diferenŃa între punctele de înmuiere, oC, max 5

Instructiuni tehnice AND nr.535,536

9 Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10696/3 8.4 Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100

şi trebuie să corespundă prevederilor SR 754 şi condiŃiei suplimentare:

Indice de instabilitate coloidală: maximum 0,5

8.5 Bitumul aditivat tip D 60/80a şi tip D 80/100a trebuie să îndeplinească condiŃiile

prevăzute de SR 754 pentru bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi respectiv tip

D 80/100, cu excepŃia adezivităŃii care pe agregatele naturale utilizate trebuie să fie de

minimum 80%, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii.

8.6 Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a şi tip D 80/100a

este bitumul tip D 60/80 şi respectiv tip D 80/100, care trebuie să corespundă prevederilor

SR 754.

Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform reglementărilor tehnice în

vigoare.

8.7 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe

tipuri de bitum, astfel: bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem

de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de

aerisire, pompe de recirculare;



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 10/ 38

bitumul modificat cu polimeri se depozitează în recipienŃi metalici verticali, prevăzuŃi cu

sistem de încălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanentă, pentru evitarea

separării componentelor, şi sistem de înregistrare a temperaturii. Se recomandă ca

perioada de stocare să nu depăşească maximum 2 zile,iar temperatura bitumului modificat

pe perioada de depozitare trebuie să fie de minimum 1400C;bitumul aditivat se depozitează

în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, pompe de recirculare,

sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire. Se recomandă

ca perioada de stocare să nu depăşească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe

perioada de depozitare să fie de (120…140)0C.

8.8 Emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, pentru lucrările de amorsare a stratului

suport, conform STAS 8877 sau altor reglementări tehnice în vigoare.

Emulsia bituminoasă cationică se depozitează în rezervoare metalice verticale, curăŃate în

prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire.

ART. 9 POLIMERI

9.1 Polimerii utilizaŃi pentru prepararea bitumului modificat folosit la execuŃia

imbrăcăminŃilor bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul elastomerilor

termoplastici liniari şi sunt conform celor prevăzute în declaraŃia de conformitate a calităŃii

emisă de producător. Polimerii trebuie să fie agrementaŃi tehnic conform reglementărilor în

vigoare.

Tipul de polimer şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar

efectuat de un laborator autorizat, Ńinîndu-se seama de respectarea condiŃiilor tehnice

prevăzute in tabelul 8.

ART.10 ADITIVI

Aditivii utilizaŃi pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuŃia îmbrăcăminŃilor

bituminoase din prezentul standard sunt produse tensioactive, cu compoziŃie şi structură

specifică polar-apolară, conform celor prevăzute în declaraŃia de conformitate a calităŃii

emisă de producător. Aditivii trebuie să fie agrementaŃi tehnic conform reglementărilor în

vigoare.

Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii de bază:

- să fie compatibili cu bitumul;

- să fie stabili termic până la minimum 200oC;



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 11/ 38

- să amelioreze adezivitatea bitumului faŃă de agregatele naturale, fără a afecta

celelalte caracteristici ale acestuia;

- să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar

efectuat de un laborator autorizat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor tehnice

prevăzute la 8.5.

ART. 11 FIBRE

Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuŃia

îmbrăcăminŃilor bituminoase prevăzute în prezentul caiet de sarcini sunt fibre sau granule

din celuloză, bitumate sau nebitumate, care trebuie să fie agrementate tehnic conform

reglementărilor în vigoare. Se pot utiliza şi alte tipuri de fibre cu condiŃia ca acestea să fie

agrementate tehnic conform reglementărilor în vigoare.

Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza unui studiu preliminar

efectuat de un laborator autorizat.

CAP. II CONDITII TEHNICE ART.12 ELEMENTE GEOMETRICE 12.1 Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să

îndeplinească condiŃiile din tabelul 9.

Tabelul 9 Nr. crt.

Elemente geometrice CondiŃii de admisibilitate Abateri limită locale admise la elementele geometrice

Grosimea minimă a stratului compactat, cm, min:

- strat de uzură din mixtură asfaltică stabilizată cu fibre:

MASF 8 3,0 MASF 16 3,5 - strat de uzură cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum

4,0

- strat de legătură: cu criblură 4,0

1

cu pietriş concasat sau pietriş sortat

5,0

maximum 10% în minus faŃă de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării

2 LăŃimea părŃii carosabile conform STAS 2900 +50 mm Profilul transversal: 3 - drumuri



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 12/ 38

în aliniament sub formă de acoperiş în curbe şi zone aferente conform STAS 863

+5,0 mm, faŃă de cotele profilului adoptat

cazuri speciale pantă unică - străzi conform STAS 10144/3 +2,5 mm/m Profil longitudinal: Declivitate, %, max

- drumuri mixtură asfaltică stabilizată cu fibre

6,0

beton asfaltic rugos 9,0 betoane asfaltice bogate în criblură

6,0

beton asfaltic cu pietriş concasat 6,0

+5 mm, faŃă de cotele profilului proiectat, cu condiŃia respectării pasului de proiectare adoptat

4

- străzi conform STAS 10144/3 ART.13 CARACTERISTICILE SUPRAFEłEI ÎMBRĂCĂMINTII BITUMINOASE 13.1 Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiŃiile din tabelul 10. Tabelul 10 Nr. crt.

Caracteristica CondiŃii de admisibilitate Metoda de încercare

Planeitatea în profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km:

- drumuri de clasă tehnică I…II < 2,5 - drumuri de clasă tehnică III < 3,5 - drumuri de clasă tehnică IV < 4,5

1

- drumuri de clasă tehnică V < 5,5

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurători cu analizorul de profil longitudinal (APL)

Uniformitatea în profil longitudinal.1) Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m, mm

- drumuri de clasă tehnică I şi străzi de categoria tehnică I…III

< 3,0

- drumuri de clasă tehnică II şi străzi de categoria IV

< 4,0

2

- drumuri de clasă tehnică III…V < 5,0

SR 174-2

Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unităŃi SRT:

drumuri de clasă tehnică I…II > 80 drumuri de clasă tehnică III > 70 drumuri de clasă tehnică IV…V > 60

STAS 8849

- Rugozitatea geometrică, HS, mm: drumuri de clasă tehnică I…II > 0,7 drumuri de clasă tehnică III > 0,6 drumuri de clasă tehnică IV…V > 0,55

STAS 8849

- Coeficientul de frecare (µGT): drumuri de clasă tehnică I…II > 0,95

3

drumuri de clasă tehnică III…V > 0,7

Reglementări tehnice în vigoare cu aparatul de măsură Grip Tester



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 13/ 38

4 Omogenitate. Aspectul suprafeŃei Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite.

vizual

NOTE - 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de

planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.

2 Rugozitatea se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea

rugozităŃii geometrice HS.

În caz de litigiu se determină rugozitatea cu pendulul SRT.

ART.14 COMPOZIłIA ŞI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE

14.1 CompoziŃia mixturilor asfaltice

14.1.1 Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură şi pentru stratul de legătură pot fi realizate

integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră

şi de balastieră, funcŃie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 11

Tabelul 11 Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

1 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Criblură: sort 4-8, 8-16; Nisip de concasare sort 0-4; Filer

2 Beton asfaltic rugos Criblură: sort 4-8, 8-16; Nisip de concasare sort 0-4; Filer

3 Betoane asfaltice bogate în criblură

Criblură: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer

4 Beton asfaltic cu pietriş concasat Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip natural sort 0-4; Filer

5 Beton asfaltic deschis cu criblură

Criblură: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer

6 Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer

7 Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat

Pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 14/ 38

14.1.2 La betoanele asfaltice bogate în criblură destinate stratului de uzură şi la betoanele

asfaltice deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec

de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este

în proporŃie de maximum:

25% pentru BA 8, BA 16, BA 16m, BA 8a şi BA 16a;

30% pentru BA 25 şi BA 25a;

50% pentru BAD 25, BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25m, BAD 25a, BAD PC 25a, BAD PS

25a.

14.1.3 Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate

sunt conform tabelului 12

14.1.4 Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de

mixtură asfaltică, este cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 13 şi figurile de la 1 până la

8.

14.1.5 ConŃinutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 şi

MASF 16 variază în limitele (0,3…1,0)% din masa mixturii asfaltice, în funcŃie de tipul fibrei

utilizate.

14.1.6 ConŃinutul optim de fibre se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către

un laborator de specialitate autorizat.

ConŃinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, conform STAS

1338/1, STAS 1338/2, STAS 1338/3 şi prin alte metodologii prevăzute de reglementările

tehnice în vigoare, de către un laborator de specialitate autorizat.

14.1.7 Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, în

vederea stabilirii conŃinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 14.

Nr. crt.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice ConŃinutul de liant din masa mixturii asfaltice %



MASF 8 6,7…7,5 I…V I…IV MASF 16 6,5…7,5 I…V I…IV

5,7…6,2 I…III I…III BAR 16m, BAR 16a BAR 16 5,7…6,2 II…III II…III

6,0…7,0 I…II I…II BA 16m

6,3…7,3 III III 6,0…7,0 II II 6,3…7,3 III III BA 16, BA 16a 6,5…7,5 IV…V IV

1 Strat de uzură

BA 8, BA 8a 6,5…7,5 IV…V IV



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 15/ 38

BA 25, BA 25a 5,5…7,0 IV…V IV BAPC 16, BAPC 16a 6,0…7,5 IV…V IV BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…III BAD 25, BAD 25a 4,0…5,0 I…V I…IV BAD PC 25, BAD PC 25a 4,0…5,0 III…V III…IV

2 Strat de legătură

BAD PS 25, BAD PS 25a 4,0…5,0 IV…V IV

14.1.8 Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul standard este conform tabelului 15. Tabelul 15 Nr. crt.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8 Betoane asfaltice bogate în criblură: - cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm 1,3…1,8 - cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm 1,1…1,8

1 Strat de uzură

Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6…1,8 2 Strat de legătură Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4 14.1.9 Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile imbracamintii

bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea

conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.

Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la

un laborator autorizat.

14.1.10 Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sustinuta de

rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.

Aceste studii comporta urmatoarele etape:

- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a

fiecarui material component;

- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in

intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;

- determinarea caracteristicilor fizico – mecanice conform prevederilor prezentului caiet de

sarcini ;

- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

14.1.11 Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca nu are

obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

Caracteristicile fizico-mecanice

14.2.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de

probă confecŃionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 16/ 38

optime şi din probe prelevate pe parcursul execuŃiei lucrărilor, de la malaxor sau de la

aşternere, precum şi din stratul gata executat, pentru verificarea calităŃii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuŃiei lucrărilor, precum şi din

stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos

pentru drumuri şi cu bitum aditivat trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 16 şi 17.

NOTA:

Pentru caracterizarea comportarii in exploatare a mixturilor asfaltice, in prezentul caiet de

sarcini sunt introduse urmatoarele determinari:

RezistenŃa la deformare permanentă, la nivelul stratului de uzură, exprimata prin:

Fluajul dinamic al mixturii asfaltice prin încercarea repetată uniaxială a unei probe

cilindrice din mixtură asfaltică, conform reglementărilor în vigoare ( Instructiuni AND nr.

543-98)

Viteza de deformaŃie la ornieraj înregistrată pe o placă din mixtură asfaltică, la un anumit

număr de treceri ale unui pneu cu caracteristici bine definite, conform reglementărilor în

vigoare ( Instructiuni AND nr.573-2002)

RezistenŃa la oboseală, definită prin numărul de solicitări Nadm pe care le suportă mixtura

asfaltică, înainte de a se rupe. Determinarea se bazează pe solicitarea repetată la întindere

indirectă a unei epruvete cilindrice, conform reglementărilor în vigoare

c) Modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice, utilizînd testul de întindere

indirectă prin solicitare repetată a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform

reglementărilor în vigoare ( Instructiuni AND nr.542-98)

d ) Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe cilindri confecŃionaŃi

cu presa de compactare giratorie, conform reglementărilor în vigoare ( Instructiuni AND nr.

541)

e) Testul Schellenberg pentru mixturile stabilizate cu fibre ( SR 174-1/2002)



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 17/ 38

Tabelul 17 Tipul mixturii asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica BAR 16, BAR 16a,BA 16, BA 16a, BA 8, BA 8a, BA 25, BA 25a

BAD 25, BAD 25a, BAD PC 25, BAD PC 25a, BAD PS 25, BAD PS 25a

Caracteristici pe cilindri confecŃionaŃi la presa de compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giraŃii, %, max 5,0 -

1

- Volum de goluri la 120 de giraŃii, %, max - 9,5 RezistenŃa la deformaŃii permanente: 2 Fluaj dinamic la 40oC şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 7600 - Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zonă climaterică caldă 4200 3600

3

- zonă climaterică rece 3600 3000 4 RezistenŃă la oboseală: numărul de cicluri pînă la fisurare la

15oC, min - 4x105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 18. Tabelul 18

Tipul mixturii asfaltice Nr. crt.

Caracteristica BA 16m

BAR 16m

BAD 25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0 Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5 Densitate aparentă, kg/m3, min 2350 2350 2300

1

AbsorbŃie de apă, % vol 2…5 3…5 3…6 Caracteristici pe cilindri confecŃionaŃi cu presa de compactare giratorie:

Volum de goluri la 80 de giraŃii, %, max 5,0 5,0 -

2

Volum de goluri la 120 de giraŃii, %, max - - 9,5 RezistenŃa la deformaŃii permanente 3 Fluaj dinamic la 40oC şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 -

4 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000 5 RezistenŃa la oboseală: numărul de cicluri pînă la fisurare, la

15oC, min - - 4x105

Tabelul 19

Tipul mixturii asfaltice Nr. crt.

Caracteristica MASF 8 MASF 16

1. Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0 Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,5…3,5 1,5…3,5 Densitate aparentă, Kg/m3, min 2300 2300

2.

Volum de goluri, % 3…4 3…4 RezistenŃa la deformaŃii permanente: Fluaj dinamic la 40oC şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 10000 10000

3.

Viteza de deformaŃie la ornieraj (VDOP), mm/h: Temperatura Temperatura



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 18/ 38

Numărul mediu de vehicule1): 450C2) 600C3) 450C2) 600C3)

< 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0 1500…3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0 3000…6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5 >6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5 Adâncimea făgaşului, mm: Numărul mediu de vehicule1): < 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0 1500…3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0 3000…6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0 > 6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0

4. Modulul de elasticitate la 15oC, MPA, min 3600 4000 5. DeformaŃia permanentă la oboseală (3600 impulsuri) la 15oC, 10-

4, max 1200 1000 NOTE - 1 Vehicule de transport marfă şi autobuze, în 24 h, calculat pentru traficul de perspectivă. 2 Zonă climaterică rece 3 Zonă climaterică caldă

14.2.6 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall,

ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat şi bitum aditivat se face conform STAS

1338-1 şi STAS 1338-2.

Pentru mixtura asfaltică stabilizată cu fibre, epruvetele cilindrice tip Marshall se

confecŃionează în funcŃie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135±5oC, iar

încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338-1 si 1338-2.

Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltică preparată cu bitum neparafinos

pentru drumuri sau cu bitum aditivat

Bitumul conŃinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuŃiei lucrărilor, de la

malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu

maximum 9oC mai mare decât bitumul iniŃial utilizat la prepararea mixturii asfaltice

respective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

14.3.2 Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea

probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face

conform SR EN 12697-28.

Extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură pentru determinarea acestuia se face

conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 şi SR EN 12697-4. În cazul în care nu se

dispune de aparatura prevăzută de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea

bitumului se face conform STAS 1338-2.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 19/ 38

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60.

Caracteristicile straturilor îmbrăcăminŃilor bituminoase executate

Gradul de compactare

Gradul de compactare se determină prin analize de laborator pe carote sau prin măsurători

in situ conform SR 174-2.

Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii

asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall

preparate în laborator din mixtura asfaltică respectivă.

Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate

din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu gamadensimetrul.

Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea

densităŃii aparente şi a absorbŃiei de apă pe plăcuŃe (100 x 100) mm sau pe carote

cilindrice cu diametrul de (100…200) mm, netulburate.

14.4.2 CondiŃiile tehnice pentru densitatea aparentă, absorbŃia de apă şi gradul de

compactare al mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul standard sunt conform

tabelului 20.

Tabelul 20 Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice

Densitate aparentă, kg/m3, min

AbsorbŃie de apă, % vol

Grad de compactare, %, min

1 Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF 8 MASF 16

2300 2…6 97

Beton asfaltic rugos: BAR 16m 2300 BAR 16a

2

BAR 16 2250

4…7 96

Beton asfaltic bogat în criblură:

BA 16m 2300 BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a

3

BA 8, BA 16, BA 25, BA 25a, BAPC 16 2250

2…6 96

Beton asfaltic deschis: BAD 25m 2250 BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a

4

BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 2200

3…8 96

RezistenŃa la deformaŃii permanente

RezistenŃa la deformaŃii permanente se determină pe carote prelevate din îmbrăcămintea

bituminoasă executată, respectiv din stratul de uzură.

RezistenŃa la deformaŃii permanente se măsoară prin determinarea vitezei de deformaŃie la



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 20/ 38

ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 450C pentru zona climaterică rece şi

respectiv de 600C pentru zona climaterică caldă, conform metodologiei stabilite de

reglementările tehnice în vigoare.

Valorile admisibile, în funcŃie de trafic, sunt prezentate în tabelul 21.

Tabelul 21

Viteza de deformaŃie la ornieraj (VDOP), mm/h, max

Adâncimea făgaşului, mm, max

Temperatura Temperatura Numărul mediu de vehicule1)

450C 600C 450C 600C < 1500 1500…3000 3000…6000 > 6000

6,0 4,0 2,0 <2,0

8,0 6,0 3,5 <3,5

6,0 5,0 4,0 <4,0

9,0 8,0 7,0 <7,0

NOTĂ - Vehicule de transport marfă şi autobuze, în 24 h calculate, pentru traficul de perspectivă.

Caracteristicile suprafeŃei îmbrăcăminŃilor bituminoase executate

Caracteristicile suprafeŃei îmbrăcăminŃilor bituminoase şi condiŃiile tehnice care trebuie să

fie îndeplinite sunt conform tabelului 10.

Determinarea caracteristicilor suprafeŃei îmbrăcăminŃilor bituminoase se efectuează în

termen de o lună de la execuŃia acestora, înainte de data recepŃiei la terminarea lucrărilor.

CAP. III. EXECUTIA LUCRARILOR

III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART. 15 ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la

realizarea lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si

aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

ART. 16 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice

care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de mixturi prevazute

in Caietul de sarcini speciale precum si cu mijloacele de transport si de executie



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 21/ 38

prevazute de antreprenor.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site care sa asigure

respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii

componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

16.1 Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de

stocare a caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna

fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la

temperatura necesara, evitand orice supraincalzire .

Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 22.

16.2 Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri

prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita

dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 22.

Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o

zi de fabricatie.

16.3 Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca

agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.

Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din tabelul

22.

16.4 Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice

corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei

productii constante.

Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare

celor indicate prin Caietul de Sarcini, care ar putea conduce la arderea liantului.

16.5 Dozarea liantului

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de

alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea

dozajului prescris cu tolerantele prevazute in tabelul 22.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 22/ 38

16.6 Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din

agregatele destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe

platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

16.7 Malaxarea

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa,

ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin

dispersie.

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea

malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

16.8 Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum

segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea

temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

Tabelul 22

Toleranta admisa % max

Dozaj bitum ±0,3 Dozaj agregate peste 4 mm ±5 Dozaj agregate 0,63 – 4 mm ±4 Dozaj agregate 0,2 – 0,63 mm ±3 Dozaj agregate 0,1 –0,2 mm ±2 Dozaj filer 0 – 0,1 ±1,5 Temperatura liant ±3oC

ART. 17 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

17.1 Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate de asfalt.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si

se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata

intr-un mod convenabil.

17.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice se



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 23/ 38

stabilesc in functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale), cu observatia ca

temperaturile din partea superioara a intervalului se aplica la executia imbracamintilor

bituminoase in zone climatice reci.

Tabelul 23 Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la

iesirea din malaxor Temperatura (oC) D60/80 170 … 190 165 … 175 160 … 180 D80/100 160 … 180 160 … 170 155 … 170 ART. 18 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

18.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, antreprenorul

trece la operatiuni de reglare si etalonare :

a debitului dozatoarelor pentru agregate;

a debitului pompelor pentru liant ;

a debitului privind filerul,

precum si la verificarea functionarii malaxorului.

18.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca

debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris la limitele tolerantelor

admise.

18.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,

antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa

supuna aprobarii dirigintelui.

18.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau/

si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea

autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

ART. 19 CONTROLUL FABRICATIEI

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse

incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa,

(in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale), este cea indicata in

tabelul 24.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 24/ 38

Tabelul 24

FAZA DE

NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

FELUL *)

CONTROLULUI FRECVENTA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

EXECUTIE A B C Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura STUDIU Caracteristici fizico-

mecanice X --- --- asfaltica

Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei Incadrarea agergatelor in zona granulometrica

X X --- La inceperea campaniei sau ori de cate ori se schimba agregatele

Starea de curatenie a agregatului

X X ---

Temperatura bitumului la introducerea in malaxor

--- X --- Permanent

Temperatura agregatului la iesirea din uscator

--- X --- Permanent

Functionarea dispozitivelor de dozare si curatire

--- X --- La inceperea fiecarei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate la iesirea din malaxor inainte de adaugarea bitumului

--- X --- Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturii asfaltice

Temperatura mixturii asfaltice la preparare

--- X --- La fiecare ora a fabricatiei

Incadrarea dozajului de bitum in dozajul prestabilit

--- X --- Zilnic

Compozitia mixturii asfaltice

--- X --- Zilnic

Pergatirea stratului suport --- X --- Zilnic, la inceperea asternerii Temperatura mixturii la asternere si compactare

--- X --- Permanent

FABRICATIE

Modul de compactare si executie rosturi

--- X --- Zilnic

Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la fiecare

Caracteristici fizice mecanice

--- 200 .. 400 tone mixtura in functie de productivitatea instalatiei

*) A – incercari preliminare B – control de calitate C – control de receptie



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 25/ 38

III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART. 20 TRANSPORT

20.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioane

cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca

cu acesta (motorina, pacura, etc.)

20.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de debitul

de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de punerea in opera dastfel incat

sa nu existe intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la

terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.

ART. 21 LUCRARI PREGATITOARE

2.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari

se vor lua masuri de rectificare a acestora.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

ART. 22 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in opera a

mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa

produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii

speciale.

22.1Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10oC,

pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu prevederile legale in

vigoare.

Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea

forului tutelar al administratiei drumului.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 26/ 38

Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului 25.

Tabelul 25

Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la asternere

Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC, min

oC, min inceput sfarsit D 60/80 145 140 110 D 80/100 140 135 100

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 25 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata

locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul

finisorului ca urmare a unei pene.

22.2 Grosimea stratului de asternere

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de uzura cat si pentru

stratul de legatura intr-o singura asternere si compactare.

22.3 Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice.

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia

la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui

strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea

volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al

mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie.

In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se

degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru.

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate regla

cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv

pentru ruperea emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea

amorsajului trebuie sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 27/ 38

La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport din beton de ciment sau

macadam , cand grosimea totala a straturilor rutiere de mixturi asfaltice este mai mica de

15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte

materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta

fisuri sau crapaturi se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul suport.

In cazul utilizarii materialelor geosintetice, acestea se aplica pe un strat nou de mixturi

asfaltica in grosime de minimum 2 cm.

Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

22.4 Asternerea

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al

grosimii, cat si al afanarii.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este

posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor

longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la

statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru

a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

22.5 Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului

longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de

legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu

liant hidraulic.

Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma

rotilor.

Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate

in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de banda

de circa 50 cm.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 28/ 38

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte

de realizarea benzii noi.

ART. 23 COMPACTAREA

23.1 In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de

compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii dupa incercarile de

etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi

efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand cere sa efectueze in

acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va

considera necesare.

Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :

sarcina fiecarui utilaj;

planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil

constant, in fiecare punct al stratului;

viteza de mers a fiecarui utilaj;

presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin caietul de

sarcini.

23.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin 95%

din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul studiului

privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o compactitate

superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de

asternere.

23.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se

obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor

respecta prescriptiile din STAS 174-2.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau

cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai

ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 29/ 38

se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de

scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

23.4 Conform reglementarilor in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de

compactare este alcatuit din :

Compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN;

Compactor cu rulouri netede de 120 KN.

In tabelul 26 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare

minim necesar.

Tabelul 26 ATELIER DE COMPACTARE A B

TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU PNEURI 160 KN

COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120 KN

COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120 KN

NUMAR DE TRECERI STRAT DE UZURA 14 4 12 STRAT DE LEGATURA 12 4 14

Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud

obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre

aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie

niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

ART. 24 REGLAREA PROFILELOR

In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini special se va efectua o reglare a

niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea.

Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil

reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe unitatea de

suprafata.

In cazul unei aplicari pe un suport neregulat, va fi oportun sa se prevada utilizarea unei

grinzi de referinta laterala legata de vechea sosea.

ART. 25 TRATAREA SUPRAFETEI

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 30/ 38

in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza, cu

aprobarea beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren, inchiderea suprafetei prin

badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida

cu 60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata

nealcalina) si raspandire de nisip sort 0-4 in cantitatile aratate mai jos :

a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp

- raspandire de nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 … 5 kg/mp

b. – stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum (diluata cu apa) 0,8 … 1 kg/mp

- raspandire de nisip 3 … 5 kg/mp

25.2 Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic

cu agregate mari ( BA25 si BA25a), in prima luna de la darea in circulatie, printr-un

tratament bituminos executat la cald.

CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART. 26 VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la

CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.

Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul de

santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de

agregate, respectiv din tancul de bitum.Verificarile constau in urmatoarele:

Bitum si bitum aditivat:

- penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;

- ductilitate la 250C,SR 61,SR 754

- stabilitate in film subtire ( metoda TFOT sau RTFOT) Instr.AND 535 sau 536



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 31/ 38

Bitum modificat

- penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;

- ductilitate la 250C,SR 61,SR 754

- stabilitate in film subtire ( metoda TFOT sau RTFOT) Instr.AND 535 sau 536

- revenire elastica la 13 0C (

Cribluri

- natura mineralogica STAS 6200/4, STAS 9110, SR EN 932-3, SR 667

- granulozitate STAS 730 ,SR EN 933-2, SR 667;

- coeficient de forma STAS 730 , SR 667;

- continut de fractiuni sub 0,1 mm STAS 730 , SR 677;

-continut de argila ( VA) SR 667

Pietris

- granulozitate STAS 730,SR EN 933-2, SR 662;

- coeficient de forma STAS 730,SR 662;

- grad de spargere STAS 730,SR 662;

- continut de corpuri straine,STAS 4606,SR 662;

- parti levigabile STAS 4606, SR 662.

- continut de argila ( VA) SR 667

Nisipuri

- granulozitate STAS 730,SR EN 933-2, SR 662, SR 667

- continut de impuritati (corpuri straine,continut de fractiuni sub 0,1 mm,

argila ( VA) STAS 4606, STAS730, SR 667

- echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)

- coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)

Filer

- finetea STAS 539;

- umiditatea STAS 539.

ART. 27 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturii



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 32/ 38

asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 24, astfel:

27.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la inceputul

fiecarei zile de lucru;

functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

27.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;

temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;

temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent

27.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;

temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;

tehnologia de compactare: zilnic;

modul de executie a rosturilor: zilnic;

27.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de

adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a

mixturilor asfaltice;

compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si

asternere: zilnic.

ART.28 VERIFICAREA COMPACTARII

28.1. Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta :

cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;

utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua

si regulata;

elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,

viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor

pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 33/ 38

lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

28.2 Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru

a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute.

In cazul cand un control ocazional da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa,

obtinuta in cadrul studiului preliminar , dirigintele impune noi incercari de compactare

anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , se hotarasc

modificari ale tehnologiei de compactere.

Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se considera ca atelierul

nu a functionat in conditiile prescrise si, in aceste conditii, va putea fi aplicata o penalitate

pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive fara ca durata

luata in considerare sa poata depasi o saptamana.

Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a

personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.

28.3 Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot

parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din

probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din imbracaminte, prin determinarea densitatii

aparente pe placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea

aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte

de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii

asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in

laborator din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit

masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se pot

utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 34/ 38

ART. 29 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI

Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie egala

cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.

Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :

± 1,5 cm pentru stratul de legatura

Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este

considerata convenabila.

ART. 30 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul

suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS

6400.

Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de

analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la

aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la 1 m de la

marginea imbracamintii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole

pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.

Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu echipamente adecvate omologate,

valorile maxime admise fiind cele indicate in tabelul 10

ART. 31 VERIFICAREA RUGOZITATII

Verificarea rugozitatii imbracamintilor executate se face in conformitate cu STAS 8849 cu

aparatul SRT, sau prin metoda inaltimii de nisip.

Verificarea rugozitatii imbracamintilor se poate face si automatizat cu aparate adecvate

omologate ( exemplu aparat Grip Tester) Interpretarea rezultatelor se face conform

instructiunilor de lucru specifice aparatelor respective.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 35/ 38

ART. 32 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO- MECANICE

ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI IMBRACAMINTILOR EXECUTATE

32.1. Verificarea se face pe:

mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg pentru

fiecare 400tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul mixturii, dar cel putin o

proba pe zi;

imbracaminti gata executate: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2

suprafata executata;

pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva carote;

pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive

omologate;

Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la aproximativ 1 m

de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal .

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa

reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de

beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o

mentiune speciala.

32.2 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform STAS 1338/2

granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de bitum care trebuie sa corespunda

dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt

prevazute in tabelul 27.

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul

(0…0,3)%.

Tabelul 27

Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, % 25…31,5 ± 5 16…25 ± 5 8…16 ± 5 4…8 ± 5 0,63…4 ± 4 0,2…0,63 ± 3 0,1…0,2 ± 2 0…0,1 ± 1,5



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 36/ 38

32. 3 Punctul de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica

32.4 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Tipurile de încercări, în funcŃie de tipul mixturii asfaltice şi de clasa tehnică a drumului,

respectiv categoria tehnică a străzii, şi frecvenŃa acestor încercări, sunt prezentate în

tabelul 28.

Tabelul 28

Nr. crt.

Natura controlului sau încercării şi frecvenŃa încercărilor

Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură (tabelul 1 şi 2), indiferent de clasa tehnică a drumului sau categoria tehnică a străzii MASF 8, MASF 16, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii; 1

Studiu preliminar de laborator pentru stabilirea compoziŃiei mixturii asfaltice

Caracteristicile: Volumul de goluri determinat cu presa de compactare giratorie; RezistenŃa la deformaŃii permanente; Modulul de elasticitate; RezistenŃa la oboseală Mixturile asfaltice destinate

stratului de uzură, pentru clasa tehnică a drumului I,II şi categoria tehnică a străzii I,II (tabelul 1)

2 Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuŃiei; frecvenŃa: 1/400 tone de mixtură asfaltică

Caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură, (tabelul 1 şi 2)

Caracteristicile: Densitatea aparentă AbsorbŃia de apă Gradul de compactare

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură, conform tabelului 20

MASF 8, MASF 16; 3

Verificarea calităŃii stratului bituminos executat pe carote; frecvenŃa: 1 carotă/7000 m2

RezistenŃa la deformaŃii permanente Mixturile asfaltice destinate

stratului de uzură, pentru clasa tehnică a drumului I,II, şi categoria tehnică a străzii I,II (tabelul 1)

ART. 33 FRECVENTA VERIFICARILOR

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa verificarilor va fi

cea indicata mai jos:

- la fabricatie- in tabelul 24

- la executie – in tabelul 29

Tabelul 29



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 37/ 38

FAZA DE

NATURA CONTROLULUI SAU

CATEGORIA DE CONTROL

FRECVENTA

EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI EXECUTAREA

Temperatura de asternere

X

permanent

LUCRARII Etalonarea atelierului de compactare

X

La inceputul executarii lucrarilor, apoi un control ocazional de compactare neconforma

CONTROLUL

Controlul ocazional de compactare prin carotare

X

X

O carota la fiecare 250 ml. de drum

PROFILELOR Reglajul de suprafata : controlul cantitatii medii asternute

X

X

In fiecare zi si la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului X

In fiecare punct indicat de diriginte

Controlul denivelarilor X

In fiecare punct indicat de diriginte

A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate

C - Controlul de receptie

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 34 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

34.1. Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in conformitate cu HG

nr 273/1994 in doua etape :

la terminarea lucrarilor

finala, la expirarea perioadei de garantie

34.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute

in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu

prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile

tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei

de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 38/ 38

ART. 35 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile

respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de

sarcini.

Sef proiect complex, Arh. Costel Tudorut

Sef proiect specialitate, Ing. Radu Costea

Documents

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI BITUMINOASE ......Mixturi asfaltice şi îmbrăcămin Ńi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confec Ńionarea şi decofrarea