NORMATIV PRIVIND CALITATEA ÎMBINARILOR SUDATE DIN OTEL ALE CONSTRUCTIILOR CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Indicativ C150-84

Înlocuieste C150-72

Cuprins

 

1. GENERALITATI

1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile de calitate, pe care trebuie sa le îndeplineasca îmbinarile din otel, sudate continuu prin topire, ale constructiilor civile, industriale si agricole, exploatate în domeniul superior temperaturii de –40oC.

1.2. Conditiile tehnice generale de calitate, pentru constructiile din otel ce se încadreaza în limitele prezentului normativ, sunt cele stabilite în STAS 767/0-77 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate".

1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica:

- constructiilor din otel laminat la cald, cu grosime mai mica de 4 mm;

- recipientilor si rezervoarelor în care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate mai mare ca 1 (definit conform "Instructiunilor tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a îmbinarilor sudate la conducte tehnologice" I 27-82), precum si conductelor tehnologice pentru transportul acestora;

- constructiilor sudate care intra în competenta ISCIR, RNR, sau în alcatuirea utilajelor, instalatiilor industriale, podurilor si celor din domeniul nuclear si hidrotehnic, care nu sunt alcatuite si dimensionate potrivit STAS 10108/0-78.

Pentru o mai buna cunoastere a domeniului de folosire a normativului, în anexa 1 este data o lista exemplificativa de constructii civile, industriale si agricole, care nu este limitativa.

1.4. Prevederile din prezentul normativ sunt obligatorii si aceleasi pentru toti factorii care participa la proiectarea si executia constructiilor sudate din otel, indiferent daca îmbinarea lor se face într-o unitate industriala, în atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere, la montaj.

1.5. Îmbinarile sudate din otel sunt clasificate în cinci clase de calitate notate C1...C5, ca urmare a stabilirii defectelor pe produsul finit.

În toate cazurile când este necesar a se realiza îmbinari sudate din clasele C1...C3 trebuie ca unitatile specializate sau santierele sa fie dotate cu mijloace de executie, control si cadre calificate care corespund conditiilor prezentului normativ.

1.6. La realizarea îmbinarilor sudate direct pe santier se vor respecta conditiile de executie din prezentul normativ, iar controlul va fi mai exigent, efectuându-se verificari în numar mai mare, conform capitolelor 4 si 5 din prezentul normativ.

1.7. Conditiile de calitate din prezentul normativ sunt stabilite pe principiul realizarii în îmbinarea sudata a unor rezistente minime egale cu ale otelului folosit în element.

[top]

 

2. PARAMETRI DE CALITATE DEFINITI ÎN PROIECTARE

Continutul documentatiei elaborate de proiectant în faza "Detalii de executie" - DE

2.1. Documentatia tehnica elaborata de proiectant va fi întocmita în conformitate cu prevederile STAS 767/0-77; reprezentarea si notarea îmbinarilor sudate pe desene se vor face în conformitate cu STAS 735-79 "Desen tehnice. Reprezentarea si notarea îmbinarilor sudate".

2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant trebuie sa cuprinda urmatoarele detalii si conditii de calitate a îmbinarilor sudate, care devin obligatorii pentru executant, din momentul acceptarii proiectului si nu pot fi modificate ulterior fara avizul proiectantului:

- marci si clase de calitate ale otelurilor;

- dimensiunile pieselor care se îmbina;

- detalii de trasare a pieselor, de taiere si modul de prelucare a marginilor care ramân libere (nesudate);

- detalii de forma si dimensiuni ale rosturilor îmbinarilor;

- modul de prelucrare finala a îmbinarilor sudate;

- marcarea cusaturilor care trebuie sa fie detensionate;

- clasa de calitate a îmbinarii sudate;

- categoria de executie a elementului (definita conform punctelor 2.14 a si 2.14 b);

- marcarea pe desene a îmbinarilor de montaj (daca este cazul);

- ordinea de asamblare a constructiilor care se confectioneaza direct pe santier, în pozitie finala;

- conditii de receptie a elementului cap de serie, pentru elemente tipizate care se executa pentru prima data în productie;

- memoriu si desene pentru încercarea in situ a constructiilor importante, care se încadreaza în prevederile STAS 1336-80 "Constructii. Încercarea in situ a constructiilor prin încercari statice".

2.3. Pentru constructii din categoria A proiectantul va întocmi caiete de sarcini continând si alte conditii în afara celor prevazute la punctul 2.2. în functie de importanta constructiei si modul de executie, caietul de sarcini poate contine conditii de calitate superioare celor din prezentul normativ (calitatea otelurilor, materialelor de adaos, tehnologii de sudare, defecte admise, procentaje, si metode de control nedistructiv, încercari suplimentare etc.).

Prevederi privind proiectarea îmbinarilor sudate

2.4. La proiectarea îmbinarilor sudate se va tine seama de:

- evitarea pe cât posibil a îmbinarilor sudate de montaj, la elementele solicitate dinamic;

- decalarea înnadirilor în sectiuni a pieselor din care sunt alcatuite elementele;

- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor care favorizeaza aparitia eforturilor remanente sau a deformatiilor peste limitele admise, în timpul operatiilor de sudare;

- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor solicitate dinamic care favorizeaza concentrarile de eforturi;

- evitarea pozitiilor de sudare peste cap si vertical descendenta, printr-o alcatuire a elementelor care sa permita executarea îmbinarilor de montaj în pozitie orizontala (la masa sau în jgheab), orizontala în plan vertical sau în pozitie vertical ascendenta.

2.5. Conditiile de calitate referitoare la debitarea pieselor, de prelucrare a marginilor si a rosturilor pentru sudare (forma îmbinarii sudate), sunt date în tabelul 3, în functie de clasele de calitate ale îmbinarilor sudate. Se vor folosi cu prioritate tipurile de îmbinari prevazute în anexa 2.

2.6. Executantul constructiei metalice poate modifica forma îmbinarilor si dimensiunile rosturilor, fara acordul prealabil al proiectantului, în cazul în care se aplica tehnologii de sudare omologate în proiect si în conditiile stabilite în cap. 3.

Forma suprafetei, dimensiunile si prelucrarile finale ale cusaturilor si prelucrarile marginilor libere prevazute în proiect nu pot fi modificate fara avizul proiectantului.

Alegerea otelurilor

2.7. Pentru constructii civile, industriale si agricole se folosesc, în mod curent, otelurile urmatoare:

- oteluri de uz general pentru constructii:

STAS 500/1-78 "Conditii tehnice generale de calitate";

STAS 500/2-80 "Marci";

- oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosfera:

STAS 500/3-80 "Marci";

- oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general:

STAS 8183-80; "Marci si conditii tehnice de calitate";

- table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina:

STAS 9021-80 "Conditii tehnice de calitate".

2.8. Pentru conditiile de calitate suplimentare, prevazute în tabelul 1, proiectantul va obtine acordurile prealabile ale unitatilor care confectioneaza constructia din otel si ale furnizorilor otelului si laminatelor. Latura economica va fi reglementata de proiectant conform prevederilor legale.

Tabelul 1

Grupa de oteluriConditii de

calitate obligatorii pentru fabricant

Conditii de calitate suplimentare

Clasa de calitate Conditiile cerute Detalierea conditiilor functie de simboluri

1 2 3 4 5

Oteluri cu granulatie fina

STAS 9021-80 C1 1+2+81. Livrarea produselor laminate in stare normalizata cu marginile taiate inainte de normalizare

2. Controlul defectoscopic nedistructiv al tablelor pentru oteluri de la clasa 3 in sus (inclusiv)

3. Energia de rupere kV pentru produse cu grosimi cuprinse intre 6...12 mm

4. Livrarea tevilor cu verificarea caracteristicilor mecanice pe probe prelevate din lot (nu pe baza prelucrarilor statistice periodice, cum prevede STAS 8183-80 punctul 2.2)

5.Energia de rupere kV pentru tevi

6. Incercarea de aplatisare, conform STAS 111-79 "Incercari tehnologice ale tevilor din otel"

7. Verificarea compozitiei chimice pe produs

8. Garantarea unghiului minim de indoire a probei incarcate longitudinal cu sudura, conform STAS 7784-74 "Incercarile metalelor. Incercarea la indoire a epruvetelor incarcate cu sudura longitudinala

C2 1+8C3 1C4 1C5 -

Oteluri de uz general pentru constructii

STAS 395-80STAS 424-80STAS 425-80STAS 500/1-78STAS 500/2-80STAS 505-78STAS 564-80STAS 565-80STAS 3480-80

C1 1+2+3+7

C2 1+3+7

C3 3

C4 -

C5 -

Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general

STAS 404/1-80STAS 404/2-80STAS 530/1-80STAS 530/2-80STAS 8183-80

C1 1+4+5+6+7C2 1+4+5+6+7C3 4+6C4 -C5 -

Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica

STAS 500/3-80 C1 1+2+3+7C2 1+3+7C3 3C4 -

C5 -

Nota: Conditiile suplimentare necesita intelegere prealabila cu fabricantul, sau precizare in comanda, dupa cum sunt prevazute in standardele de produs.

2.9. Proiectantului îi revine obligatia notarii corecte cu simbolurile complete si clare, a otelurilor prevazute în documentatie în conformitate cu standardele de marca si produs, precum si cu prevederile din tabelul 1, functie de clasele de calitate ale îmbinarii sudate. tab.1 tab.1

2.10. Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac în functie de urmatoarele criterii:

- criterii de rezistenta; conform STAS 10108/0-78 "Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel";

- criterii de evitare a ruperii fragile; conform STAS R 8542/79 "Alegerea otelurilor pentru constructii metalice";

- criterii de sudabilitate; conform STAS 7194-79 "Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza";

- criterii economice.

2.11. Raspunderile legate de folosirea otelurilor revin factorilor care contribuie la realizarea constructiilor sudate dupa cum urmeaza:

- comportarea metalurgica la sudare, în functie de caracteristicile garantate prin standarde, este asigurata de producatorii otelurilor si ai laminatelor;

- comportarea otelului fata de o anumita tehnologie de sudare se asigura prin omologarea tehnologiilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata sau prin folosirea unor tehnologii omologate în alte unitati si verificate periodic potrivit punctelor 3.24...3.26;

- proiectantul asigura:

alegerea otelurilor dupa criterii de rezistenta, de evitare a ruperii fragile si economice; alegerea otelurilor functie de comportarea metalurgica la sudare garantata de producator; comportarea otelului în cadru constructiei sudate, în ceea ce priveste sudabilitatea, în

conditiile definite de STAS 7194-79.

2.12. Proiectanul este factorul unic care poate aviza înlocuirea otelurilor prevazute în documentatia tehnica, indiferent daca înlocuirea este totala (marca si clasa de calitate) sau partiala (caracteristici chimice, mecanice...).

Tabelul 2

CRITERII PENTRU ALEGEREA CLASEI DE CALITATE A IMBINARILOR SUDATE

Mod de solicitare

Categoria A de executie a elementelor Categoria B de executie a elementelor

Solicitare statica Solicitare dinamica Solicitare statica Solicitare dinamica

Tipul solicitarii

Compresiune Intindere Compresi

une Intindere Compresiune Intindere Compresi

une Intindere

Marimea efortului unitar

<0,7Rs

>0,7Rs

<0,7Rs

>0,7Rs

<0,7Rs

<0,7R

>0,7Rs

>0,7R

<0,7Rs

<0,7R

>0,7Rs

>0,7R

<0,7Rs

>0,7Rs

<0,7Rs

>0,7Rs

<0,7Rs

>0,7Rs

<0,7Rs

>0,7Rs

Temperatura minima de

N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P

proiectare

C1 - - - - - - X - - - X - X - X X - - - - - - - - - - - - - - X -

C2 - - X - X - - X X - - X - X - - - - - - - - X - - - X - X - - X

C3 X - - X - X - - - X - - - - - - - X - - X - - X - - - X - X - -

C4 - X - - - - - - - - - - - - - - X - - X - X - - - X - - - - - -

C5 - - - - - - - - - - - - - - - - - - X - - - - - - - - - - - - -

unde:

Rs - rezistenta de calcul a sudurii la solicitarea respectivaR - rezistenta de calcul la obosealaN - temperatura negativaP - temperatura pozitiva

Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a îmbinarilor sudate

2.13. Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a unei îmbinari sudate se face numai de catre proiectantul elementului de rezistenta, în conformitate cu tabelul 2, în functie de urmatoarele criterii:

- categoria de executie a elementului;

- modul de solicitare.

- tipul solicitarii;

- marimea eforturilor unitare;

- temperatura minima de proiectare (definita conform STAS R 8542-79 - vezi anexa 7).

2.14. Categoria de executie a elementului este definita conform STAS 767/0-77 cu urmatoarele precizari:

a) În categoria de executie A se înscriu elementele care îndeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:

- sunt exploatate sub temperatura minima de proiectare de –20oC, inclusiv (definita conform STAS R 8542-79);

- intra în alcatuirea cailor de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare III, IV si V (definite STAS 10101/2 A 2-78 "Actiuni în constructii. Actiuni datorita procesului de exploatare.

Încarcari datorite podurilor rulante") si au minim o sectiune în care eforturile unitare depasesc 90% din rezistenta de calcul (R), sau 70% din rezistenta de calcul la oboseala (gR);

- intra în alcatuirea platformelor, estacadelor s.a., supuse direct la vibratii ce depasssc 0,5 milioane cicluri pe durata constructiei sau 10 mii cicluri pe an;

- intra în alcatuirea unor structuri speciale cu deschideri care depasesc 36 m;

- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad de periculozitate egal cu 1 (conform instructiunilor tehnice I 27-82);

- avarierea elementului ar putea avea drept consecinta pierderea de vieti omenesti sau pagube mari, care ar putea afecta economia nationala (fermele de acoperis din expozitii, sali de sport cu tribune, hale cu destinatie speciala s.a.m.d.);

- alte necesitati tehnice justificate de proiectant.

b) Categoria de executie B cuprinde restul elementelor, care nu îndeplinesc nici una din conditiile prevazute pentru categoria A, cum ar fi:

- stîlpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de proiectare de –20oC cu deschideri sub 36 m, indiferent de grupa de functionare a podurilor rulante;

- caile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II (STAS 10101/2 A 2-78);

- elemente secundare de acoperis;

- elemente de rezistenta pentru pereti;

- sustineri de instalatii sau utilaje care nu se încadreaza într-un regim special;

- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad de periculozitate egal cu 0 (confom instructiunilor tehnice I 27-82).

2.15. Modul de solicitare a fost grupat în doua mari categorii, dupa modul de actionare a încarcarilor:

- solicitari statice;

- solicitari dinamice.

2.16. Tipul de solicitare predominant se considera acela pentru care valoarea eforturilor unitare (compresiune, întindere, forfecare, echivalente s.a.m.d.) depaseste 70% din valoarea absoluta a efortului unitar maxim.

Se disting doua categorii de solicitari:

- compresiune;

- întindere sau forfecare.

2.17. Marimea eforturilor unitare pune în evidenta relatia dintre efortul unitar si novicitatea defectelor din cordoanele de sudura. tab. 2 tab. 2

Au fost stabilite urmatoarele trepte:

- 70% din rezistenta sudurii pentru solicitari statice (RS) la elementele din ambele categorii de executie si pentru solicitari dinamice la elementele din categoria B de executie;

- 70% din rezistenta sudurii la oboseala (R) pentru elementele din categoria A de executie.

2.18 Temperatura minima de proiectare a elementului, definita conform STAS R 8542-79 reprezinta un criteriu cu doua trepte:

- temperatura pozitiva;

- temperatura negativa.

2.19. Clasele de calitate ale îmbinarilor sudate trebuie sa fie stabilite corect, deoarece exagerarile pot conduce la remedieri costisitoare si inutile sau la întârzieri în realizarea investitiei.

[top]

 

3. EXECUTIA ÎMBINARILOR SUDATE

3.1. Conditiile prevazute în acest capitol sunt aceleasi pentru toate unitatile care executa îmbinari sudate, indiferent daca îmbinarile sunt de asamblare (între piese) sau de montaj (între elementele) si daca se executa în unitati industriale, în atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere.

3.2. Unitatea care executa îmbinari sudate are obligatia verificarii documentatiei elaborata de proiectant în ceea ce priveste:

- exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu si extrase;

- detaliile si conditiile de calitate prevazute la punctul 2.2 din prezentul normativ, obligatorii pentru continutul documentatiei elaborate de proiectant si care nu necesita acordul prealabil al executantului;

- conditiile de calitate prevazute în caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de executie.

3.3 Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei se înteleg erorile de calcul al greutatilor din extrasele de laminate si cotele de lungimi partiale ale pieselor eronate fata de cota generala care este verificabila.

În cazul constatarii unor defectiuni importante, care implica modificari de solutie si refacerea unor parti din documentatie, aceasta va fi restituita beneficiarului iar pregatirea lucrului va fi oprita.

La proiectele tip executantul nu poate face nici un fel de modificari fara avizul proiectantului (inclusiv cele din categoria erorilor neesentiale si a neconcordantelor).

3.4 Pentru sudarea îmbinarilor din clasele de calitate C1, C2 si C3 se vor folosi numai tehnologii de sudare omologate în conformitate cu STAS 11400-80.

3.5. Furnizorul elementelor, care alcatuiesc o constructie din otel, are obligatia livrarii acestora în ordinea ceruta prin contract de catre întreprinderea de montaj sau, în lipsa acestor precizari, în ordinea fireasca care sa asigure succesiunea lucrarilor de montaj.

Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate

3.6. Unitatea, care executa îmbinari sudate are obligatia întocmirii unei documentatii tehnologice de confectionare a constructiei, fara de care nu se va introduce în fabricatie nici o comanda si care trebuie sa contina cel putin urmatoarele:

- marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de proiectant sau de tehnologia de sudare omologata;

- operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea clasei lor de calitate ale taieturilor si a conditiilor de calitate;

- operatiile de asamblare a pieselor, continând:

ordinea de asamblare; prinderea provizorie; împiedicarea deformatiilor parametrii de sudare conform tehnologiilor omologate; preîntâmpinarea starilor de eforturi remanente; asigurarea tolerantelor impuse;

- operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale îmbinarilor sudate sau ale elementelor, în scopul detensionarii (daca este cazul);

- clasa de calitate pentru fiecare îmbinare sudata;

- controlul pe faze si final, cuprinzând:

modul de verificare în timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare omologare; planul de control nedistructiv (ordinea, metodele folosite, procentaje);

- încercarile pe probe din oteluri si pe îmbinarile sudate (daca este cazul);

- documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si transport;

- indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie complicata, benzile marcate, s.a.;

- solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului normativ.

3.7. Documentatia pentru îmbinarile sudate din clasele 4 si 5 care pot fi executate fara tehnologii omologate, va contine datele prevazute la pct. 3.6, cu exceptia parametrilor de sudare conform tehnologiei omologate care se vor înlocui cu urmatoarele date:

- procedeul de sudare;

- materialele de sudare;

- schita cu forma si dimensiunile rostului;

- ordinea de sudare;

- pozitia de sudare;

- regimul de sudare;

- numarul de straturi.

3.8. Pentru îmbinarile de montaj executate pe santiere, documentatia va cuprinde suplimentar:

- tehnologia de preasamblare (daca este cazul);

- ordinea fazelor de montaj;

- masuri pentru asigurarea stabilitatii constructiei în timpul montajului.

Alegerea formei (tipului) îmbinarii sudate

3.9. Pentru sudarea manuala cu arc electric si sudarea automata si semiautomata cu arc electric acoperit se vor folosi tipurile de îmbinari indicate în anexa 2 (extrase din STAS 6662-81 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze" si STAS 6726-75 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit").

3.10. Pentru alte procedee de sudare formele si dimensiunile rosturilor îmbinarilor sudate se vor executa conform:

- STAS 7502-75 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor prin procedeele MIG si MAG (Mediu de gaz inert si activ);

CONDITII DE CALITATE PENTRU TAIEREA OTELURILOR SI FORMA ÎMBINARILOR SUDATE

Clasa de calitate a îmbinarii

Taierea si prelucrarea pieselor:

Forma (tipul) îmbinarii sudate: Remedierea

rezultate din Preîncalzirea laminatelor în scopul taierii

Margini libere: Rosturile imbinarilor sudate

Taiere termica; Foarfece: Prelucrari Aschiere Fierastrau:

Foarfece:Formele si

dimensiunile Modul de

prelucrare a

fierastrau; disc abraziv termice

Disc abraziv: rosturilor: radacinilor

2 3 4 56 7 8 9

1. Obligatie pentru otelurile cu granulatie fina, conform STAS 9021-802. Recomandabila pentru toate otelurile livrate în stare normalizata înainte de taiere.

Se admit conditionat:

1. Conditiile normale din STAS 10564/1-81 - clasa 1.1.1 pentru taieri pe elemente, cu minim o îmbinare în clasa C1sau C2.- clasa 2.2.2. pentru C3.2. Rugozitate Rmax = 50 microni conf. STAS 5730/2-75 "Starea suprafetelor. Prescrierea rugozitatii si a ondulatiei suprafetei".3. Nu se admit fisuri

Nu se recomanda.

Se admite conditionat:

1. Prelucrarea ulterioara prin aschiere pe grosimea de 2...3 mm.2. Cu remedierea defectelor constatate nedistructiv, prin control ultrasonic, lichide penetrante, sau pulberi magnetice. Nu se admit:- fisuri- bavuri- dislocari de structura.

Se admite conditionat:

1. Conditiile normale din STAS 10564/1-81- clasa 1.1.1. pentru calitatea taieturilor îmbinarilor din clasele C1 si C2;- clasa 2.2.2, pentru C3;2. Se îndeparteaza bavurile.3. Eventualele fisuri trebuiesc topite complet fisuri trebuiesc la sudare.

Se recomanda 1. Nu se admit rosturi taiate cu foarfecele.2. Taierea rosturilor cu fierastraul si discul abraziv se admite cu încadrarea prin asimilare în clase conform STAS 10564/1-8- clasa 1.1.1. pentru îmbinari din clasele C1 si C2- clasa 2.2.2. pentru C33. Se îndeparteaza bavurile.4. Eventualele fisuri, trebuiesc topite complet la sudare.

1. Se admit taieturi cu foarfeca, cu îndepartarea bavurilor.2. Pentru fierastrau si disc abraziv, taieturile trebuie sa rezulte în clasa 3.3.3, conform STAS 0564/1-811

1. Pentru tehnologii omologate se admite oricare din îmbinari sudate conform STAS 6662-81, STAS 6726-75, STAS 7502-75, STAS 8958-80, STAS 9559-82;2. Forma suprafetei cusaturii si prelucrarile finale prevazute în proiect nu pot fi modificate de catre executant.3. Pentru proiecte si întreprinderi cu grad mai mic de tehnicitate se recomanda tipurile de îmbinari sudate din anexa 24. Nu se admite procedeul de sudare cu gaze.5. Îmbinarile în muchie se admit numai la clasa C5.

1. Nu se admit curatirea radacinii prin daltuire.2. Se recomanda curatirea radacinii prin procedeul arc-aer3. Se recomanda finisarea cu discul abraziv, dupa curatirea radacinii, indiferent de procedeu, pâna la luciu metalic si eliminarea tuturor concentratorilor de eforturi.

Se recomanda curatirea radacinii prin procedeul arc-aer.

1. Se admit completarile cu sudura.2. Se admite polizarea pentru aducerea la rugozitatea prescrisa, în limitele abaterilor admise pentru dimensiuni.3. Defectele grave de taiere se vor remedia prin aschiere, cu avizul proiectantului pentru cazurile care nu se încadreaza în abaterile admise pentru dimensiuni.

Nu se recomanda din motive economice

Se admit cu conditia încadrarii taieturilor în clasa 3.3.3, conf. STAS 10564/1-81

Nu se recomanda.

Se admite cu conditia încadrarii taieturilor în clasa 3.3.3. conform STAS 10564/1-81

Se admite cu îndepartarea bavurilor

Nota: Conditiile de taiere a marginilor libere sunt impuse, pentru un element de constructie, de clasa cea mai mare a uneia dintre îmbinarile sudate care asambleaza piesele între ele (sau elementele între ele în situatia îmbinarilor de montaj).

Tabelul 4

CONDITII DE CALITATE PENTRU MATERIALE DE ADAOS

Clasa de calitate

Conditii de calitate obligatorii pentru fabricant: Conditii de calitate suplimentare Tipul învelisului

sau al fluxului

C11. Electrozi înveliti STAS 1125/1-81

- oteluri de uz general – grupa I. STAS 1125/2-81

- oteluri cu granulatie fina – grupa II. STAS 1125/3-81

2. Sârma din otel – STAS 1126-80

3. Fluxuri topite – STAS 9477/1-79

1. Verificarea continutului de hidrogen difuzibil conform STAS 10047/1-81, pentru electrozi folositi la sudarea otelurilor de la clasa 3 în sus (inclusiv), pe fiecare lot.

2. Verificarea sensibilitatii la fisurare la cald conform STAS 10221-75, pe fiecare lot de fabricatie.

3. Caracteristicile mecanice si compozitia chimica a metalului depus, pe probe din fiecare lot de fabricatie, conform STAS 7356/1, 2, 3, 4-80 si STAS 10953-77.

4. Verificarea compatibilitatii cu otelurile, pe probe din fiecare lot de livrare, conform STAS 11281/1,2-79.

Numai fluxuri si electrozi bazici

C2

C3 Se admit fluxuri si electrozi

titanici

C4; C5 -

 

- STAS 8958-80 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG (Mediu de gaz inert cu electrod nefuzibil);

- STAS 9559-82 "Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare electrica în baie de zgura".

3.11. Este indicata realizarea cusaturilor cu acces pe ambele parti ale îmbinarii sudate.

Prevederi privind folosirea, taierea si prelucrarea otelurilor

3.12. Unitatile care confectioneaza constructii sudate au obligatia introducerii în fabricatie, numai a laminatelor cu certificate de calitate complete si cu marcaje dupa care pot fi identificate.

Nu este permisa introducerea în lucrare a unor materiale care prezinta degradari neremediate dobândite în timpul depozitarii, manipularii si transportului (coroziune, deformare, deteriorari prin lovire s.a.).

3.13. Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor folosite (otel si material de adaos) prin laboratoarele proprii, emitând buletine de analize si încercari, ceea ce nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.

3.14. Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilor pentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute în tabelul 3, diferentiate pe clasele de calitate ale îmbinarilor sudate.

3.15. Remedierea defectelor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau completare cu sudura, pâna la obtinerea conditiilor de calitate necesare, fara a iesi din clasele de toleranta impuse pentru dimensiuni.

Prevederi privind folosirea materialelor de adaos

3.16. Unitatile care executa îmbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii în fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare unor tehnologii de sudare omologate pentru clasele de calitate C1, C2 si C3 si conforme cu documentatia de sudare pentru clasele de calitate C4 si C5.

3.23. Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur închis (pentru eliminarea concentratorilor de eforturi).

3.17. Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si trebuie sa corespunda conditiilor de calitate diferentiate pe clase în tabelul 4.3.

3.18. În ceea ce priveste introducerea în fabricatie a materialelor de adaos, unitatile de executie au obligatii similare cu cele prevazute la punctele 3.12 si 3.13 pentru laminare.

Prevederi privind calificarea sudorilor si identificarea cusaturilor executate

3.19. Unitatile care executa îmbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizatii intern si verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR.

Autorizatia interna este valabila în cadrul întreprinderii timp de 2 ani de la verificarea calificarii sudorului în conditiile STAS 9532/1-74 "Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii generale" si STAS 9532/2-74 "Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor pentru otel" si trebuie sa fie reînoita printr-un nou examen la expirarea ei.

3.20. Fiecare sudor autorizat va primi un poanson cu o marca distincta cu care este obligat sa marcheze cusaturile executate în vederea identificarii ulterioare.

Unitatea de executie este obligata sa tina un registru cu evidenta sudorilor si a poansoanelor.

3.21. Îmbinarile sudate din clasele C1, C2, C3 si C4 vor fi poansonate, conditie obligatorie pentru admiterea la controlul final, indiferent daca îmbinarea este de asamblare sau montaj.

3.22. Poansonul se aplica în urmatoarele conditii:

- la 50 mm de cusatura;

- un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;

- cel putin cîte doua poansoane la capete pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara a depasi 2000 mm între ele;

marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa în evidenta printr-un marcaj suplimentar (vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii...).

Tehnologia de sudare

3.24. Unitatile care executa îmbinari sudate au obligatia utilizarii unor tehnologii de sudare omologate si verificate în timpul procesului de fabricatie, în conformitate cu prevederile STAS 11400-80 "Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a otelurilor", sau echivalente (ISCIR, RNR ...).

Omologarea si verificarea tehnologiilor de sudare se face sub îndrumarea si raspunderea responsabilului tehnic cu sudura al unitatii de executie sau al întreprinderii. tab. 4

Responsabilul tehnic cu sudura tine evidenta fiselor de omologare care se recomanda a fi întocmite conform modelului din anexa 1 a prescriptiilor tehnice ISCIR cu indicativul CR 7-79.

Modul de verificare a tehnologiilor de sudare omologate va fi stabilit de responsabilul tehnic cu sudura, cu exceptia situatiilor pentru care proiectantul a prevazut verificari pe lucrare, în caietul de sarcini, numai la constructii din categroria A de executie.

3.25. La conditiile de verificare a tehnologiilor de sudare prevazute în STAS 11400-80 se fac urmatoarele precizari:

a. calitatea otelului si a materialelor de sudare se verifica prin prezentarea certificatelor de calitate complete, la fiecare proba martor încercata;

b. probele martor constituie mijlocul de verificare a tehnologiei de sudare aplicata si se executa în conditiile procesului de executie, odata cu lucrarea pe care o reprezinta, de aceiasi sudori, în proportie (numar de bucati) stabilita prin caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu sudura în lipsa caietului de sarcini, pe marci de oteluri si procedee de sudare;

c. probele martor se controleaza integral prin verificarea aspectului, a dimensiunilor geometrice si cu radiatii penetrante, înainte de prelevarea epruvetelor pentru încercare, trebuind sa îndeplineasca conditiile de calitate pentru clasa C 1 (tabelele 7, 8 si 9).

d. epruvetele se preleveaza si se prelucreaza prin aschiere din probe martor, în conformitate cu prevederile STAS 5540/1/77 "Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Probe si epruvete";

e. conditiile pentru încercarea epruvetelor prelevate din probe martor sunt prevazute în tabelul 5.

3.26. În situatiile în care la încercarile pe epruvete prelevate din probe martor se obtin rezultate sub valorile minime prevazute în tabelul 5, se va opri executia si se va proceda la expertizarea elementelor de executie.

3.27. Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub + 5oC, fara masuri speciale prescrise în tehnologia de sudare.

Remedieri

3.28. Remedierile necesare aducerii unei îmbinari sudate, în clasa de calitate impusa, în cazul în care nu sunt precizate în documentatia tehnologica de executie, se stabilesc de catre responsabilul cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.

3.29. Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si cusatura initiala.

Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare (avizata de responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie) care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni interne minime pe ansamblul constructiei.

Remedierea defectelor în acelasi loc se admite a se face:

- maxim de 2 ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;

- maximum de 3 ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate mai înainte.

3.30. În cazul în care la îmbinarile sudate cap la cap s-a atins numarul remedierilor admise si este necesar a se elimina defectul intern din cusatura înca o data, se va taia cusatura complet si se va intercala un cupon de element laminat (cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200 mm, care se va suda de ambele parti numai prin sudura cap la cap, având rostul identic cu al îmbinarii initiale. La elementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabil al proiectantului pentru solutia de remediere stabilita.

3.31. Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot masca sau produce alte defecte sau modificari periculoase în structura otelului, cum ar fi: stemuirea, baterea cu ciocanul, îndreptari la rece care duc la fisurari ( vezi STAS 767/0-77.3.1.1.).

Tabelul 5

CONDITII DE CALITATE PENTRU ÎNCERCARI PE EPRUVETE PRELEVATE DIN PROBE MARTOR (SUDATE)

Tipul îmbinarii Încercarea Modul de încercareNumarul epruvetelor prelevate din fiecare

proba martor

Modul de interpretare a rezultatelor

Valori admise pentru

rezultate

1 2 3 4 5 6

Cap la capTractiune STAS 5540-2-82

"Încercarea la tractiune".

2 buc. Fiecare rezultat peste valoarea admisa.

Minim valorile impuse

pentru otel în standardele de produs.

Îndoire STAS 5540/3-81 "Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Încercarea la îndoire".

2 buc. cu radacina pe fata comprimata. Pentru cusaturi simetrice se reduc la jumatate.

Fiecare rezultat sub valoarea admisa.

Încovoiere prin soc. STAS 5540/4-77 "Încercarea la încovoiere prin soc".

3 buc. în cusatura 3 buc. în ZIT

Media rezultatelor pe 3 epruvete peste valoarea admisa

Aplatisare (pentru tevi).

STAS 5540/6-77 "Încercarea de aplatisare".

2 buc. Fiecare rezultat sub valoarea admisa.

Duritate. STAS 5540/5-77 "Încercarea de duritate".

1 buc. Fiecare rezultat sub valoarea admisa.

Max. 280 HV pentru OL 37. Max. 310 HV pentru OL 44. Max. 350 HV pentru OL 52.Diferenta între ZIT si otel, sau ZIT si cusatura; max. 100 HV.

De colt Tractiune STAS 5976/1-82 pe epruvete plate cu eclise.

3 buc. Fiecare rezultat peste valoarea admisa.

Minim 70% din valorile impuse pentru otel

Forfecare 3 buc.

Duritate STAS 5976/1-82 "Încercari ale îmbinarilor sudate în colt".

1 buc.

Fiecare rezultat sub valoarea admisa.

Maxim 350 HV Diferenta între ZIT si otel sau ZIT si cusatura: max. 100 HV.

Macrostructura pe probe longitudinale

STAS 10952/1-77 "Sudarea metalelor. Analiza metalografica a îmbinarilor sudate prin topire"

1 buc.Defecte din sectiunea longitudinala sub valorile admise.

Valorile admise pentru clasa C1 din tabelul 9

Nota:

Pentru probele cu rezultate sub valorile admise, se vor executa contraprobe la un numar dublu de bucati.Nu se admite extinderea încercarilor în caz de rezultate negative pe contraprobe.Responsabilul tehnic cu sudura poate hotarî reducerea numarului de epruvete, în mod justificat, în functie de tehnologia de sudare adoptata.

3.32. Se admite remedierea defectelor prin urmatoarele procedee:

- polizare;

- rabotare;

- încarcare cu sudura;

- taierea prin procedeul arc-aer si resudare;

- îndreptari la rece în conditiile prevazute în STAS 767/0-77 capitolul 3;

- îndreptari la cald la temperaturi prescrise, care nu produc transformari în compozitia otelurilor, sau stari de tensiuni remanente.

3.33. Remedierile se verifica obligatoriu si integral prin controlul aspectului vizual si controlul cu radiatii penetrante.

[top]

 

4. CONTROLUL NEDISTRUCTIV A ÎMBINARILOR SUDATE

Verificarea aspectului

4.1. Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe laminate, piese si îmbinari sudate în toate fazele de executie, în scopul depistarii defectelor de suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.

Controlul aspectului se face vizual în procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si îmbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, înainte de vopsirea elementelor si dupa îndepartarea zgurii, în conditiile prevazute de tabelul 6.

4.2. Controlul aspectului în faza finala se face pe ambele fete ale îmbinarii sudate, pe o latime adiacenta de minimum 250 mm în stânga si dreapta cordonului de sudura cuprinzând si verificarea existentei poansonului sudorului în conditiile prevazute la punctul 3.22.

4.3. Degradarile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa depaseasca conditiile impuse la livrare.

4.4. Defectele admise pentru debitarea si prelucrarea pieselor sunt prevazute în tabelul 3.

4.5. Defectele admise în faza finala, pe îmbinarea sudata sunt prevazute în tabelul 7.

Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata

4.6 Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata, constituie o operatie de control obligatorie si eliminatorie pentru piesele care depasesc conditiile prevazute în tabelul 3 si pentru îmbinarile sudate în tabelul 4.

4.7. Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate în STAS 10564/1-81 "Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor", care prevad si modurile de masurare ale abaterilor si defectelor.

4.8. Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si 20 pentru marimi unghiulare, în locurile cu aspect necorespunzator, depistate vizual, pe lungimile care ar putea prezenta abateri geometrice, sau în absenta acestora, prin sondaj la procentele minime prevazute în tabelul 6.

Pentru îmbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarului total de bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul în metri liniari.

Aplicarea instrumentelor pe cusatura se va face în cel putin 3 puncte pentru o îmbinare scurta sau un metru liniar de îmbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.

4.9. Pâna la tipizarea mijloacelor de verificare a dimensiunilor geometrice, pe cusatura, laboratoarele care emit buletine de control vor folosi dotarile existente provenite din import, asimilare sau conceptie proprie, cu obligatia de a dispune cel putin de sublere, lupe si sabloane calibrate pentru tipodimensiunile cusaturilor cap la cap si de colt prevazute în documentatia dupa care s-au executat îmbinarile sudate.

Se recomanda dotarea laboratoarelor cu instrumentul de masura a carui fisa tehnica se gaseste în anexa 6, instrument cu care pot fi masurate toate abaterile geometrice prescrise în STAS 9101-77 "Îmbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de tolerante".

Tabelul 6

CONTROLUL NEDISTRUCTIV PE FAZE AL ÎMBINARILOR SUDATE, METODE SI PROCENTE

Nr. crt. Faze Verificarea aspectului

Verificarea dimensiunilor geometrice

Controlul cu radiatii penetrante

Controlul combinat (ultrasonic + radiatii

penetrante)

Controlul cu lichide penetrante si

controlul cu pulberi magnetice

Clase C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5

1 La scoaterea laminatelor din depozit 100 100 100 100 100 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

2 Dupa operatiile de debitare (margini libere sau rosturi care se sudeaza) 100 100 100 100 100 25 20 15 10 5 - - - - - - - - - - 100 100 - - -

3 Dupa operatiile de prelucrare a rosturilor 100 100 100 100 100 25 20 15 10 5 - - - - - - - - - - 100 100 - - -

4 Dupa prelucrarea radacinii 100 100 100 100 100 - - - - - - - - - - - - - - - 100 100 - - -

5 Dupa fiecare trecere 100 100 100 100 100 - - - - - - - - - - - - - - - 100 100 - - -

6 Pe faza finala

100 100 100 100 100 25 20 15 10 5 50 25 10 5 -

50 25 10 5 -

100 100 - - -15 10 5 - -

7 Dupa remedieri 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 - - - - - 100 100 - - -

Note:

1. Pentru sudarea automata procentajele controlate cu radiatii penetrante pot fi reduse pâna la jumatate.2. Pentru îmbinari executate la montaj pe santiere procentajele controlate se dubleaza (dimensiuni geometrice, control combinat, control cu radiatii penetrante).3. Pentrul controlul combinat: control ultrasonic / control cu radiatii penetrante4. Controlul cu lichide penetrante si pulberi magentice se foloseste în cazuri speciale, prin prescriere în caietul de sarcini.

 

Tabelul 7

VERIFICAREA ASPECTULUI ÎMBINARILOR SUDATE DEFECTE PE SUPRAFATA SI ABATERI GEOMETRICE

DefectulSimbol si reprezentare conform STAS 7084/1-

81. Defectele îmbinarilor sudate prin topire. Clasificare si terminologie.

Defecte admise pentru clasele de calitate

C1 C2 C3 C4 C5

3 4 5 6 7 8

Fisuri de suprafata

101...106 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Se admit fisuri transversale (102) la distanta de min.

100mm

-

Pori de suprafata

2017;516 d 0,05 L d 0,10 L d 0,15 L d 0,20 L d 0,30 L-

s=a>10 mm

dmax 2 mm

s=a>10 mm

dmax 3 mm

s=a>10 mm

dmax 4 mm

s=a>10 mm

dmax 5 mm

s=a 10 mm

dmax 1 mm

s=a 10 mm

dmax 1,5mm

s=a 10 mm

dmax 2 mm

s=a 10 mm

dmax 2,5mm

Cratere si reluari

defectuoase

2024;517

Nu se admit

Se admit cu adâncimea

s/10 (a/10) la distanta

D 200 mm

Se admit cu adâncimea

s/10 (a/10) la distanta

D 100 mm

Se admit cu adâncimea s/5

(a/5) la distanta D 100 mm

Se admit cu adâncimea s/5

(a/5)

-

Incluziuni solide la suprafata

301...304

Nu se admit

d 0,05 L d 0,10 L d 0,15 L d 0,20 L

d=dimensiunea

paralela cu axul

s=a>10 mm

dmax 2 mm

s=a>10 mm

dmax 3 mm

s=a>10 mm

dmax 4 mm

s=a>10 mm

dmax 5 mm

s=a 10 mm

dmax 1 mm

s=a 10 mm

dmax 1,5 mm

s=a 10 mm

dmax 2 mm s=a 10 mm

dmax 2,5 mm

Crestaturi marginale

5011...5012

Nu se admit

Se admit cu adâncimea

s/20 (a/20) sil 0,05 L

Se admit cu adâncimea

s/20 (a/20) sil 0,10 L

Se admit cu adâncimea s/10

(a/10) sil 0,15 L

Se admit cu adâncimea s/10

(a/10) sil 0,30 L

-

Scurgeri de metal topit

(fara legatura cu otelul de

baza)

506

Nu se admit

Se admit:1. Suduri cap la cap e

abaterile limita de la clasa fina STAS 9101-77

2. Nu se admit la suduri de

colt

Se admit:1. Suduri cap la cap e

abaterile limita de la clasa mijlo-cie

STAS 9101-77

2. Suduri de colt: e

abaterile de la clasa fina

STAS 9101-77

Se admit:1. Suduri cap la

cap e abaterile limita de la clasa mijlocie STAS 9101-77

Se admit:1. Suduri cap la

cap e abaterile limita de la clasa grosolana STAS

9101-77

-

Lipsa de patrundere la

suduri unilaterale,

continua sau intermitenta

-

Nu se admite Nu se admite Nu se admite l 0,15 L l 0,30 L-

Defecte de forma:

- îngrosare excesiva

- convexitate excesiva

- exces de patrundere

- supratopire

- subtiere

neregulata

- suprafata neregulata

- slefuire excesiva

 

502

503

504

509

511

513

514

606

Se admit cu abaterile de la

clasa fina conform

STAS 9101-77

Se admit cu abaterile de la

clasa fina conform

STAS 901-77

Se admit cu abaterile de la clasa mijlocie

conform STAS 9101-

77

Se admit cu abaterile de la clasa mijlocie

conform STAS 9101-77

Se admit cu abaterile de la

clasa grosolana conform STAS

9101-77

-

Retasura la radacina,

continua sau intermitenta

(la tevi)

515

Se admite cu adâncimea

s/20 sil 0,15 L

Se admite cu adâncimea

s/20 sil 0,25 L

Se admite cu adâncimea

s/10 sil 0,5 L

Se admite cu adâncimea s/10 si

l 0,5 L

Se admite cu adâncimea s/10, defect continuu

-

Alte defecte -

Strapungere 510 (sudura perforata) Nu se admite -

Arsura 601 (amorsarea arcului lânga cordon) Nu se admite Una la 300 mm -

Stropi (pe cusatura, sau

602Nu se admit Nu se admit Nu se admit Se admit 3 stropi

la 300 mm Se admit -

la 50 mm pe otel)

Ruptura locala

- Urme de daltuire (pe

cusatura sau la 50 mm pe

otel)

603

605

Nu se admit Se admit -

Interspatiu la suprapunerea

pieselor sudate în colt

-

i 0,1 a

i 1 mm

i 0,1 a

i 1 mm

i 0,2 a

i 2 mm

i 0,2 a

i 2 mm

i 0,3 a

i 3 mm-

Abateri geometrice

Simbolizare si clasificare conform STAS 9101-77

Clasa fina conform

STAS 9101-77

Clasa fina conform

STAS 9101-77

Clasa mijlocie conform

STAS 9101-77

Clasa mijlocie conform STAS

9101-77

Clasa grosolana conf. STAS 9101-

77

-

Nota:

1. Încadrarea în clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, în cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite pe lungimea examinata.2. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe), clasa rezultata se majoreaza cu o unitate (declasare).3. Caracteristicile geometrice ale îmbinarilor sudate sunt notate conform STAS 795-79- S = grosimea pisesei celei mai subtiri (din îmbinarea cap la cap)- a = grosimea cusaturii în colt egala cu latimea triunghiului isoscel maxim, înscris în sectiunea cusaturii

4.10. În cazul nerealizarii conditiilor prevazute în tabelul 3 pentru taieturi si prelucrari în rosturi si în tabelul 4 pentru îmbinari sudate finite, se va produce astfel:

a) se va extinde controlul la un numar sau lungimi duble de îmbinari fata de cele prescrise la controlul initial;

b) daca si în acest caz se mai gasesc defecte care declaseaza chiar o singura îmbinare, se va trece la o a doua extindere a controlului prin verificarea restului îmbinarilor sudate, astfel ca în final procentajul controlat sa fie 100%.

Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la controlul initial, la prima sau a doua extindere, dupa care îmbinarea va fi supusa din nou controlului.

Controlul ultrasonic combinat

4.11. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu dar poate fi folosit de unitatile dotate corespunzator, ca mijloc de triere a îmbinarilor cu defecte, interpretarea finala a rezultatelor urmând a fi facuta numai dupa controlul cu radiatii penetrante (control combinat).

4.12. Controlul ultrasonic se foloseste în faza finala de executie, în proportii diferentiate pe clase de calitate dupa cum rezulta din tabelul 6

4.13. Zonele controlate cu radiatii penetrante trebuie sa respecte proportiile minime prevazute în tabelul 6, chiar daca la controlul ultrasonic nu au fost triate ca având defecte:

- 15% pentru clasa C 1;

- 10% pentru clasa C 2;

- 5% pentru clasa C 3

4.14. Se controleaza ultrasonic numai îmbinarile sudate cap la cap, în conditiile prevazute în STAS 9552-81 "Controlul ultrasonic al îmbinarilor sudate cap la cap prin topire".

4.15. Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatorilor si a instalatiei în asamblu se face cu ajutorul blocurilor de calibrare în conformitate cu standardele:

- STAS 7802/1-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Conditii tehnice generale de calitate";

- STAS 7802/2...5-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Bloc de calibrare A1 ... A4."

4.16. Examinarea ultrasonica a îmbinarilor sudate în cadrul controlului combinat se va face în conformitate cu prescriptiile ISCIR CR 4-81 "Examinarea cu ultrasunte a îmbinarilor sudate cap la cap, prin topire, realizate cu material de adaos" cu urmatoarele precizari:

a. detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel de referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon;

b. îmbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri, provenite din discontinuitati, ale caror amplitudini se situeaza sub 50% din nivelul de referintta se considera admise, indiferent de clasa de calitate prescrisa;

c. îmbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste 50% se considera admise indiferent de clasa, daca discontinuitatile se încadreaza în limitele acceptate de prescriptia ISCIR CR 4-81 art. 19...22;

d. îmbinarile care la examinarea ultrasonica sunt respinse conform prevederilor ISCIR CR 4-81 vor fi supuse controlului cu radiatii penetrante, în scopul stabilirii defectelor interne si încadrarii în clase de calitate conform prevederilor prezentului normativ.

4.17. Controlul ultrasonic se executa înainte de vopsirea pieselor sau elementelor.

4.18. Personalul care executa controlul ultrasonic si interpreteaza rezultatele trebuie sa fie autorizat conform prescriptiei ISCIR CR 11-82.

4.19. În cazul în care, în final, sunt gasite îmbinari sudate cu defecte neadmise pentru clasa respectiva, acestea vor fi remediate si radiografiate din nou.

Pentru restul îmbinarilor sudate necontrolate se extinde controlul combinat dupa aceleasi reguli cu cele stabilite pentru controlul cu radiatii penetrante, adica dublarea procentajelor initiale la prima extindere si control integral (procentaj 100%) la a doua extindere (punctele 4.30...4.33).

Controlul cu radiatii penetrante

4.20. Controlul cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie în procentajele stabilite si se practica, de regula, în faza finala, pe îmbinarea sudata înainte de vopsire numai pe elemente sudate acceptate la controalele anterioare.

 

Tabelul 8

CONTROLUL ÎMBINARILOR SUDATE CU RADIATII PENETRANTE DEFECTE INTERIOARE ALE ÎMBINARILOR CAP LA CAP

Defectul si simbolul conform

STAS 8299-78

Simbol si prescurtare conform STAS 7084/1-81

Defecte admise pentru clasele de calitate

Obs.

C1 C2 C3 C4 C5

2 3 4 5 6 7 8 9

Sufluri diferite Aa ... Ae

2011 ... 2016 d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L d 0,45 L

d 0,5 L

d = dimensiunea

defectelor paralela cu axul

sudurii

s > 10 mm

dmax 3 mm

s > 10 mm

dmax 4 mm

s > 10 mm

dmax 5 mm

s > 10 mm

dmax 5 mm

s 10 mm

dmax 1,5mm

s 10 mm

dmax 2 mm

s 10 mm

dmax 2,5mm

s 10 mm

dmax 3 mm

Incluziuni solide diferite

Ba ... Bc

304; 3011 ... 3022 d 0,10 L d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L

d 0,40 L-s > 10 mm

dmax 2 mm

s > 10 mm

dmax 3 mm

s > 10 mm

dmax 4 mm

s > 10 mm

dmax 5 mm

s 10 mm

dmax 1 mm

s 10 mm

dmax 1,5mm

s 10 mm

dmax 2 mm

s 10 mm

dmax 2,5mm

Lipsa de topire laterala,

sau între straturi C

4011 ... 4013

Nu se admite

l 0,05 L l 0,10 L l 0,15 L l 0,25 L

Pentru lipsa de topire între

straturi, identificata fara dubiu, valorile admise pentru

bmax pot fi sporite cu 50%

s > 10 mm

bmax 2 mm

s > 10 mm

bmax 3 mm

s > 10 mm

bmax 4 mm

s > 10 mm

bmax 4 mm

s 10 mm

bmax 1 mm

s 10 mm

bmax 1,5mm

s 10 mm

bmax 2 mm

s 10 mm

bmax 2 mm

Nepatrundere la cusaturi bilaterale

Db

402

bxl 0,05xx s x L

bxl 0,10xx s x L

bxl 0,15xx s x L

bxl 0,2xx s x L

bxl 0,3xx s x L

Pentru nepatrunderea

la cusaturi unilaterale vezi tabelul 7 pozitia

7

Fisuri diferite Ea ... Ec

101 ... 106

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Se admit fisuri transversale [Eb] la dist. de min.

100 mm

-

Defecte de forma:

- exces de patrundere, sau picaturi (Fa)

- suprafata neregulata (Fb)

- crestaturi (Fc)

5041

514

5011; 5012

Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata -

Nota:

1. Lungimea considerata (L=10 s) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.2. Încadrarea în clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, în cazul existentei a 2 tipuri de defecte diferite în lungimea examinata.3. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza cu o unitate (declasare)4. Dimensiunea "s" reprezinta grosimea piesei celei mai subtiri din îmbinare: (notatie conform STAS 735-79).5. Defectele de suprafata aparute pe radiografii se mentioneaza pe buletinele de control cu radiatii penetrante; pentru încadrare în clase de calitate defectele de suprafata se compara cu valorile admise în tabelul 7.

Tabelul 9

CONTROLUL ÎMBINARILOR SUDATE DEFECTE INTERIOARE ALE ÎMBINARILOR DE COLT

Defectul si simbolul conform STAS 8299-78. Clasificarea si simbolizarea

defectelor îmbinarilor sudate prin

topire pe baza radiografiilor

Simbol si prescurtare conform STAS 7084/1-81

Defecte admise pentru clasele de calitate

Obs.

C1 C2 C3 C4 C5

2 3 4 5 6 7 8 9

Sufluri diferite Aa ... Ae

2011 ... 2016 d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L d 0,45 L

d 0,5 Ld = dimensiunea

defectelor paralela cu axul sudurii

a > 10 mm

dmax 3 mm

a > 10 mm

dmax 4 mm

a > 10 mm

dmax 5 mm

a > 10 mm

dmax 6 mm

a 10 mm

dmax 1,5 m

a 10 mm

dmax 2 mm

a 10 mm

dmax 2,5mm

a 10 mm

dmax 3 mm

Incluziuni solide diferite Ba ... Bc

304; 3011 ... 3022 d 0,10 L d 0,15 L d 0,25 L d 0,35 L

d 0,40 L

a > 10 mm

dmax 2 mm

a > 10 mm

dmax 3 mm

a > 10 mm

dmax 4 mm

a > 10 mm

dmax 5 mm

a 10 mm

dmax 1 mm

a 10 mm

dmax 1,5mm

a 10 mm

dmax 2 mm

a 10 mm

dmax 2,5mm

Lipsa de topire laterala, sau

între straturi C

4011 ... 4013

Nu se admit

d 0,05 L d 0,10 L d 0,15 L d 0,25 L

Pentru lipsa de topire între

straturi, identificata fara dubiu valorile

admise pentru bpot fi sporite cu

50%

a > 10 mm

bmax 2 mm

a > 10 mm

bmax 3 mm

a > 10 mm

bmax 4 mm

a > 10 mm

bmax 4 mm

a 10 mm

bmax 1 mm

a 10 mm

bmax 1,5mm

a 10 mm

bmax 2 mm

a 10 mm

bmax 2 mm

Nepatrundere la cusaturi

402 b x L0,05 a x L

b x L0,10 a x L

b x L0,15 a x L

b x L0,2 a x L

b x L0,3 a x L

bilaterale de colt cu rosturile

prelucrate De

Nepatrundere la suduri de colt cu

rosturile neprelucrate (unilaterale si bilaterale) Db

402 Se admite defect continuu: L L

bmax a/10 bmax a/15

bmax a/3

bmax 7 mm bmax a/3 bmax a/2

Fisuri diferite Ea ... Ec

101 ... 106

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Se admit fisuri transversale

(Eb) la distanta de

min. 100 mmDefecte de

forma:

- exces de patrundere sau picaturi (Fa)

- suprafata neregulata (Fb)

- crestaturi (Fc)

5041;

 

514;

5011;

5012;

Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata

Nota:

1. Lungimea considerata (L = 10 a) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.2. Încadrarea în clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara în cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite în lungimea examinata.3. Pentru combinatii de trei tipuri diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza cu o unitate.4. Dimensiunea "a" reprezinta grosimea cusaturii în colt, egala cu înaltimea triunghiului isoscel maxim, înscris în sectiunea cusaturii.5. Defectele de suprafata constatate se mentioneaza pe buletinele de control; pentru încadrare în

clase de calitate; defectele de suprafata se compara cu valorile admise în tabelul 7.6. Controlul defectelor interioare la îmbinarile de colt prin metode nedistructive se va aplica numai dupa stabilirea conditiilor de investigare si interpretare printr-o prescriptie legala.7. Încadrarea în clase de calitate a cusaturilor de colt se poate face în baza defectelor interioare constatate prin examinare macroscopica pe probe sectionate (sau rupte) longitudinal.

 

4.21. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai îmbinarile sudate pentru care se cunosc cel putin urmatorii factori:

- forma si dimensiunile îmbinarii, modul de prelucrare a radacinii;

- poansonul sudorului.

4.22. Se controleaza cu radiatii penetrante numai îmbinarile sudate cap la cap. Încadrarea în clase de calitate a cusaturilor de colt se va face în baza rezultatelor obtinute prin celelalte metode de control.

4.23. Pentru îmbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului total de bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul în metri liniari, rezultând un numar de filme care se pozitioneaza conform planului de control nedistructiv întocmit de catre unitatea care executa îmbinarile dupa cum se prevede la punctul 3.6.

4.24. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante conduc la încadrarea îmbinarilor sudate în clase de calitate, în baza identificarii defectelor interioare si a compararii cu limitele admise în tabelul 8.

4.25. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante se trec în buletinele tipizate al caror model se gaseste în anexa 5.

4.26. Controlul cu radiatii penetrante se executa în conditiile prevazute în STAS 6606-75 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul îmbinarilor sudate prin topire", cu urmatoarele precizari:

- se foloseste numai tehnica de control tip A;

- se recomanda utilizarea surselor de radiatii X si Ir 192;

- marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie în scopul identificarii cu filmele radioagrafice; se recomanda marcarea prin poansonare, sau vopsirea cu ulei;

- directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata

- indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati în documentatia tehnologica de confectionare a constructiei sudate, fiind alesi în conformitate cu prevederile STAS 10137-78 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitatii imaginii".

- radiografiile se examineaza în conditiile prevazute în STAS 10138-82 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor", cu completarile din tabelul 10.

4.27. Vor fi luate în considerare numai radiografiile care îndeplinesc urmatoarele conditii:

- suprafata îmbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi s.a.m.d.;

- filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb si ICI) necesare identificarii vizibile si clare;

- calitatea imaginii determinata pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul 10.

 

Tabelul 10

CONDITII DE CALITATE A IMAGINII RADIOGRAFICE

Grosimea piesei de otel, mm.

Indicatori cu trepte si gauri Indicatori în fire

Diametrul gaurii vizibile pe

radiografie mm

Diametrul firului vizibil pe

radiografie, mmSimbolul firului

0..6

6...8

8...10

10...16

16...25

25...32

32....40

40...60

0,40

0,50

0,63

0,80

1,00

1,25

1,25

1,60,

0,16

0,20

0,25

0,32

0,40

0,50

0,63

0,80

14

13

12

11

10

9

8

7

Nota: Radiografiile care nu se încadreaza în conditiile de calitate din acest tabel nu pot fi luate în consideratie.

4.28. Interpretarea filmelor radiografice si încadrarea în clase de calitate se vor face numai de personal specializat, absolventi ai cursurilor CSEN pentru utilizarea izotropilor radioactivi, absolventi ai cursurilor de defectoscopie nedistructiva organizate de Centrul de pregatire si specializare a cadrelor în domeniul nuclear al CSEN sau personal atestat conform prescriptiei ISCIR CR 11-82.

4.29. Unitatile care efectueaza controlul cu radiatii penetrante, au obligatia si raspunderea respectarii normelor în vigoare privind protectia împotriva radiatiilor, astfel încât persoanele expuse profesional sau întîmplator sa nu acumuleze doze maxime peste limitele admise în STAS 5942-73 "Protectia împotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise".

Extinderea controlului cu radiatii penetrante

4.30. Extinderea controlului cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, în cazul neîncadrarii unei îmbinari sudate în conditiile clasei de calitate impuse.

4.31. Responsabilul CTC împreuna cu elaboratorul documentatiei tehnologice de confectionare a constructiei sudate stabilesc planul si proportiile extinderii controlului cu radiatii penetrante.

4.32. Prima extindere a controlului cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor prevazute în tabelul 6 pentru controlul initial al îmbinarilor sudate scurte si prin dublarea numarului de filme radiografice gasite cu defecte pentru îmbinarile lungi.

4.33. În cazul depistarii unor îmbinari sudate declasate în urma efectuarii primei extinderi, se va proceda prin extinderea controlului cu radiatii penetrante si asupra restului îmbinarilor din elementele care alcatuiesc furnitura pregatita pentru livrare astfel ca în final procentajul controlat sa fie 100%.

4.34. Se admite ca extinderea controlului radiografic sa fie înlocuita cu controlul ultrasonic combinat, cu respectarea prevederilor de la punctul 4.11... 4.19.

Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice

4.35. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice constituie operatiuni de control complementare si au scopul punerii în evidenta a defectelor de suprafata sau din stricta vecinatate (în adâncime).

4.36. Aceste doua metode de control se vor folosi numai în situatii speciale, prevazute în caietul de sarcini si numai cu acordul executantilor. Se recomanda utilizarea lor în urmatoarele situatii bine justificate:

- la îmbinari sudate etanse (rezervoare, buncare, recipienti s.a.m.d.);

- la îmbinari sudate între piese de grosimi reduse, executate într-o singura trecere, maximum doua, pe faza finala;

- la controlul suprafetelor, dupa operatiile de debitare, pe margini care ramân libere sau rosturi care se sudeaza;

- dupa operatiile de prelucrare a rosturilor si dupa fiecare trecere la executie sudurilor;

- pentru depistarea fisurilor la îmbinari sudate de importanta deosebita, ca metode de control complementara.

4.37. Proportiile controlului cu lichide penetrante si controlului cu pulberi magnetice, în situatiile aratate la punctul 4.36 se gasesc în tabelul 6, pe faze de executie.

4.38. Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice în suspensie.

4.39. Îmbinarile sudate controlate cu lichide penetrante si pulberi magnetice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- suprafata pe ambele fete sa fie curata, nevopsita, fara zgura, tunder neaderent, noroi sau ulei;

- nu pot fi controlate îmbinarile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafata care ar putea masca unele defecte (de ex.: polizarea suprafetei);

- sa permita accesul pe ambele fete.

4.40. Controlul cu lichide penetrante se practica conform prevederilor STAS 10214-75 "Defectoscopie nedistructica. Controlul cu lichide penetrante".

4.41. Controlul cu pulberi magnetice se practica conform prevederilor STAS 8539-78 "Defectoscopie cu pulberi magnetice".

4.42. Pentru îmbinarile sudate la care se prevede controlul cu lichide penetrante si pulberi magnetice, caietul de sarcini trebuie sa contina si conditiile de interpretare a rezultatelor controlului, inclusiv defectele admise. Se recomanda prescriptiile cu ISCIR indicativele CR 6-78 "Examinarea cu lichide penetrante a îmbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat" si CR 8-79 "Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune".

[top]

 

5. RECEPTIA ÎMBINARILOR SUDATE

Prevederi comune

5.1. Receptia îmbinarilor sudate face parte integranta din receptia elementelor sudate, a subansamblelor sudate si a constructiilor sudate, fiind reglementata de aceleasi legi, normative si regulamente.

Controlul calitatii îmbinarilor sudate se executa dupa regulile si în conditiile stabilite în prezentul normativ care completeaza din punct de vedere tehnic urmatoarele reglementari:

- legea nr. 7/1977 privind calitatea produselor si serviciilor, (pentru elemente sudate executate în unitati industriale);

- legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii constructiilor sigurantei în exploatare, functionalitati si calitatii constructiilor, (pentru constructii sudate în pozitie finala si elemente sudate executate în atelierele specializate sau santierele unitatilor de constructii-montaj);

- "Regulamentul privind receptia, expedierea si primirea marfurilor precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausului sau destinatarului, cu circulatia marfurilor între organizatiile socialiste", aprobat cu HCM 941/1959;

- STAS 767/0-77 (cap. 5) "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate";

- "Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente" indicativ C 56-75;

- "Sistemul de evidenta în activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor", aprobat conform avizului nr. 271/21.06.1980 al Comisiei Guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evidenta în unitatile socialiste.

5.2. Receptiile pe faze nu absolva unitatea executanta de raspundere pentru viciile ascunse sau defectiunile produse din culpa sa si constatate ulterior.

5.3 Controlul calitatii îmbinarilor sudate este supus si prevederilor programului de control întocmit conform legii 8/1977; la acest control va participa beneficiarul, precum si proiectantul.

5.4. Pentru elementele confectionate în numar mai mare de 20 bucati sau de complexitate deosebita se va executa un element cap de serie, care va fi receptionat de executant si dupa caz de beneficiar.

Proiectantul participa la receptia capului de serie la elementele tipizate executate prima data în productie si la cele de complexitate deosebita pentru care s-au facut precizari referitoare la receptie în caietul de sarcini.

5.5. Fata de prevederile STAS 767/0-77 cap. 5, care reglementeaza modul de receptie a constructiilor din otel, se aduc în continuare o serie de precizari privind verificarile necesare pe diferite faze, pentru asigurarea calitatii îmbinarilor sudate.

Verificari pentru receptia elementelor sudate în unitati industriale (uzine) si în atelierele unitatilor de constructii

5.6. Verificarile de calitate asupra îmbinarilor sudate trebuie sa respecte regulile din prezentul normativ pentru toate constructiile.

5.7 Receptia în uzina a elementelor sudate se face conform prevederilor STAS 767/0-77 articolul 5.1. Se recomanda ca la receptia de uzina sa participe si delegati ai întreprinderii de montaj.

5.8. Pentru atelierele unitatilor de constructii prezenta delegatului întreprinderii de montaj la receptie este obligatorie, la elementele mentionate la punctul 5.4.

Verificari pentru receptia elementelor sudate la primire pe santier

5.9. La primirea pe santier sunt obligatorii verificarile prevazute în STAS 767/0-77 articolul 5.2, în scopul depistarii si eliminarii degradarilor dobândite în timpul manipularii si transportului.

În ceea ce priveste verificarea îmbinarilor sudate, în cazul în care la receptia din uzina nu a participat delegatul întreprinderii de montaj, se vor face sondaje asa cum se arata la punctele 5.10...5.12.

5.10. Verificarea aspectului se face vizual, pe îmbinari curatate în prealabil de vopsea prin procedee care nu mascheaza defectele de suprafata. Se recomanda arderea cu flacara si curatirea cu peria de sârma.

Procentajele controlate prin sondaj vor fi:

- 10% pentru clasele C 1 si C 2;

- 5% pentru clasele C 3 si C 4.

5.11. Îmbinarile controlate vizual vor fi verificate si prin masurarea dimensiunilor geometrice si a defectelor de suprafata conform prevederilor din prezentul normativ.

5.12. În cazul în care se constata existenta unor defecte în îmbinari, care nu se încadreaza în clasele de calitate consemnate în documentele de însotire, se va chema furnizorul pentru recontrolarea întregii furnituri si eventuale remedieri, fara de care nu se va trece la faza urmatoare de executie.

Verificari asupra elementelor care se îmbina prin sudare pe santier

5.13. Unitatea de montaj are obligatia verificarii distantelor între îmbinarile de montaj prin sudare, indiferent de clasa de calitate a îmbinarii sudate, pentru toate elementele, subansamblele sau piesele din otel, înainte de ridicarea în pozitie finala.

Elementele care prezinta abateri peste valorile admise în tabelul 1 din STAS 767/0-77 nu vor fi montate fara avizul proiectantului, care va decide asupra necesitatilor de remediere, sau returnare la furnizor, cu care ocazie se întocmeste o nota de constatare conform prevederilor legale.

5.14. Pentru elementele care se îmbina la montaj prin cusaturi din clasele de calitate C 1 ... C 3 se va executa un premontaj la sol, înainte de ridicarea în pozitie finala, cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de ajustare necesare, astfel încât capetele ce se îmbina prin sudare sa se încadreze în abaterile admise în STAS 767/0-77 tabelul 1.

Se vor depista si remedia deteriorarile aparute în timpul transportului, depozitarii si manipularilor.

Se considera elemente admise acele elemente pentru care rosturile îmbinarii sunt pregatite în conditiile de calitate prevazute de prezentul normativ, fapt care se consemneaza în procese verbale de lucrari ascunse conform prevederilor legale.

5.15. Fac exceptie de la prevederile punctului 5.14 constructiile sudate de dimensiuni mari care se asambleaza prin sudare direct în pozitie finala (cum sunt buncarele si rezervoarele), fiind alcatuite din piese taiate sau din elemente spatiale.

Verificarea calitatii îmbinarilor sudate la montaj

5.16. Pe parcursul executiei îmbinarilor sudate de montaj se va da atentie deosebita verificarilor periodice ale tehnologiilor de sudare utilizate, indiferent daca sunt omologate sau nu.

Verificarile se fac conform punctelor 3.24 ... 3.27 pe probe martor în proportiile stabilite prin caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu sudura al întreprinderii de constructii-montaj, în absenta caietului de sarcini.

În cazul în care rezultatele pe epruvetele prelevate din probleme martor nu se încadreaza în valorile admise în tabelul 5, se va opri executia si se va proceda la înlaturarea deficientelor tehnologice si expertizarea îmbinarilor executate.

5.17. Conditiile de calitate pentru îmbinarile de montaj sunt cele prevazute în diferitele capitole ale prezentului normativ.

5.18. Controlul calitatii îmbinarilor de montaj urmeaza aceleasi reguli cu cele stabilite pentru îmbinarile sudate executate în industrie si ateliere ale unitatilor de constructii, cu exceptia

verificarilor prin sondaj pentru care au fost prevazute în tabelul 6 procentaje majorate la dublu (verificarea dimensiunilor geometrice, control cu radiatii penetrante sau control combinare).

[top]

 

ANEXA 1

LISTA EXEMPLIFICATIVA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE, SI AGRICOLE CARE SE ÎNCADREAZA ÎN DOMENIUL NORMATIVULUI C 150-

84

1. Constructii civile si social-culturale:

structuri etajate; structuri speciale folosite la deschideri mari; structuri spatiale pentru acoperisuri; structuri cu acoperis suspendat.

2. Hale industriale:

structuri în cadere transversale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri rulante;

structuri în cadre longitudinale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri rulante;

structuri etajate; structuri speciale folosite la deschideri foarte mari.

3. Constructii industriale si agricole cu destinatie diferita:

baracamente; scari, pasarele de circulatie; estacade pentru poduri rulante; estacade pentru cai ferate în incinte industriale; platforme pentru utilaje; galerii pentru diferite mijloace de transport.

4. Constructii pentru sustineri diferite:

turnuri cu diferite destinatii; piloni pentru antene; stâlpi pentru transport energie electrica; turle de foraj si productie; stâlpi si estacade pentru conducte.

5. Constructii din tabla groasa:

recipienti si rezervoare în care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate 0 si 1; buncare în care nu se depoziteaza materiale toxice, inflamabile sau cu pericol de

explozie;

conducte de mari dimensiuni, de presiune redusa prin care sunt transportate fluide cu grade de periculozitate 0 si 1. anexa 2 - 5 pag

[top]

 

ANEXA 2

FORME (TIPURI) DE IMBINARI SUDATE UZUALE

1. SUDURI CAP LA CAP

2. SUDURI DE COLT

Dimensiuni în mm

Pct. Denumirea sudurii

Simb. sudurii Forma rostului Forma îmbinarii

Gros. metalului de baza

s

Dimensiunile rostuluiConditii de executie° C

grade b c h

1.1 Sudura în I 

 

4...6

6...10

-

-

0...2

1...3

-

-

-

-

Sudarea se executa pe perna de flux, pe suport de cupru, sau flux-cupru

(4...6) - (1...3) (-) (-)4...20

6...22

22...30

30...40

40...50

-

-

-

-

-

0...1

0...4

5...7

7...9

9...11

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Sudarea din ambele parti. Prima sudura se executa pe perna de flux, cu curatirea radacinii

1.2 

4...6

6...12

-

-

0...2

1...3

-

-

-

-

Sudura de completare se executa manual sau semiautomat în CO2, dupa curatirea radacinii

1.3 Sudura în I pe suport

(4...8) (-) (4...8) (-) (-)4...6

6...8

8...10

-

-

-

1...3

2...4

2...5

-

-

-

-

-

-

Sudarea se executa pe suport de otel. Nu se va folosi la clasele C1 si C2 decât pentru tevi

1.4 Sudura în V

(4..20) (55...65) (1...3) (0...2)

8...12

12...20

20...30

30...50

30...50

0...50

2...4

3...5

4...6

2...4

3...5

4...6

-

-

-

Nu se va folosi la clasele C1 si C2 decât pentru tevi

1.5 Sudura în V

(4..20) (55...65) (0...2) (1...3) -

14...30 50...60 0...4 0...4 -Sudura de completare se executa manual, sau semiautomat în CO2, dupa curatirea radacinii

1.6 Sudura în V pe suport

(> 6) (20...40) (3...8) (-) (-)

4...20

20...30

30...50

25...35

25...35

25...35

2...7

4...10

6...10

0...2

0...2

0...2

-

-

-

Sudarea se executa pe suport de otel

1.7 Sudura în V/I 8...16

16...20

20...24

30...50

30...50

30...50

0...1

0...1

0...1

5...7

6...8

7...9

Sudare automata din ambele parti, dupa curatirea radacinii

1.8 Sudura în K

> 15 45...60 0...1 6...8 -

Se poate aplica si la suduri în colt. Curatirea radacinii

1.9 Sudura în X

(12..40) (55...65) (1...3) (0...2) (-)

14...60 30...60 0...4 5...7 -

Prima sudura se executa pe perna de flux în caz ca nu se utilizeaza suporti, deschiderea rostului b1mm

1.10 Sudura în X fara umar 10...50 30...60 1.5...3 - 4...15

Prima sudura se executa pe perna de flux. Curatirea radacinii

2.1 Sudura în L cu

margini suprapuse

(> 4) (-) (0...2) (-) (-)

> 4 - 0...2 - -

Se admite sudarea în pozitie orizontala sau în pozitie orizontala în jgheab, continua sau discontinua

2.2 Sudura în L cu

pregatirea marginilor

în ½ V

(4..20) (45...55) (0...3) (1...3) (-)

10...20 40...50 0...2 3...4 -

Nu se recomanda la clasele C1 si C2Curatirea radacinii

2.3 Sudura în L cu

pregatirea marginilor

în V

(5..20) (55...65) (1...3) (1...3) (-)

5...25 45 1 3...6 -

Nu se recomanda la clasele Csi C2

2.4Sudura de completare se executa manual sau semiautomat în CO2, dupa curatirea radacinii

2.5 Sudura în T

> 5 - 0...1 - -

Se admite sudarea în pozitie orizontala sau în pozitie orizontala în jgheab pe o parte sau pe ambele parti continuu sau discontinuu; curatirea radacinii

2.6(> 4)

> 10

(-)

-

(0...2)

0...2

(-)

-

(-)

-

2.7 Sudura în T cu

pregatirea marginilor

în K

(12..40) (45...55) (1...3) (0...2) -

10...20 45...60 0...1 3...4 -

Curatirea radacinii obligatorie

20...40 45...60 0...2 4...6 -

40...60 45...60 0...2 4...6 -

Nota:

1. Pentru tehnologii omologate nu se impun conditii de executie.2. Indicatiile din paranteza sunt pentru sudarea manuala cu arc electric.3. Îmbinarea care nu are indicatii în paranteza nu se executa manual.

[top]

 

ANEXA 3

9. LISTA PRESCRIPTIILOR CONEXE

STANDARDE GENERALE

1. STAS 735-79 - Desen tehnice. Reprezentarea si notarea îmbinarilor sudate.

2. STAS 767/0-77 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate.

3. STAS 1336-80 - Constructii. Încercarea in situ a constructiilor prin încarcari statice.

4. STAS 5500-74 Reconf. 1980

- Metalografie. Defecte. Terminologie.

5. STAS 5555-1-81 – Sudarea metalelor. Terminologie generala.6. STAS 5555-2-80 - Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare

si terminologie.7. STAS 5730/1-75 - Starea suprafetelor. Notiuni generale.8. STAS 5942-73 - Protectia împotriva radiatiilor nucleare. Doze

maxime admise.9. STAS 6914-75 - Defectoscopie ultrasonica. Terminologie.10. STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agroozotehnice.

Tolerante si asamblari în constructii. Terminologie.11. STAS 7365-74 Reconf. 1980

- Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare.

12. STAS R 8542-79 - Alegerea otelurilor pentru constructii metalice.13. STAS 8600-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Tolerante si asamblari în constructii. Sistem de tolerante.

14. STAS 10041-75 - Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.15. STAS 10043-75 - Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.16. STAS 10101/2 A2-78 - Actiuni în constructii. Actiuni datorite procesului de

exploatare. Încarcari datorite podurilor rulante.17. STAS 10108/0-78 - Constructii civile, industriale si agricole. Calculul

elementelor din otel.18. STAS 11613-81 - Taierea termica a metalelor. Clasificare si

terminologie.

CALITATEA OTELURILOR

1. STAS 395-80 - Otel laminat la cald – Otel lat2. STAS 404/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru

constructii cu destinatie comerciala.3. STAS 404/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru

constructii.4. STAS 424-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.5. STAS 425-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.6. STAS 500/1-78 - Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.8. STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la

coroziune atmosferica. Marci.9. STAS 505-78 - Otel laminat la cald, Table groase. Conditii tehnice

de calitate.10. STAS 530/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece,

pentru constructii cu destinatie comerciala.11. STAS 530/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece,

pentru constructii.12. STAS 564-80 - Otel laminat la cald. Otel U.13. STAS 565-80 - Otel laminat la cald. Otel I.14. STAS 3480-80 - Otel laminat la cald. Tabla striata.15. STAS 8183-80 - Oteluri pentru tevi fara sudura de uz general. Marci

si conditii tehnice16. STAS 9021-80 - Table de otel pentru constructii sudate din otel cu

granulatie fina. Conditii tehnice de calitate.

ÎNCERCARILE OTELURILOR

1. STAS 200-75 Reconfirmat 1981

- Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune.

2. STAS 777-80 - Încercarile metalelor. Încercarea la îndoire.3. STAS 1111-79 - Încercari tehnologice ale tevilor din otel.4. STAS 1400-75 Reconfirmat 1981

- Încercarile metalelor. Încercarea la încovoiere prin soc pe epruvete cu crestatura în U.

5. STAS 6638-79 - Încercarile metalelor. Determinarea limitei de curgere a otelurilor la temperaturi ridicate.

6. STAS 6718-76 - Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune a tevilor.

7. STAS 6774-79 - Încercarea de încovoiere prin soc dupa îmbatrânirea artificiala.

8. STAS 6833-79 - Încercarile metalelor. Încercarea de încovoiere prin soc la temperaturi scazute.

9. STAS 7324-75 - Încercarile metalelor. Luarea probelor din otel, pentru încercarile mecanice.

10. STAS 7511-81 - Încercarile metalelor. Încercarea de încovoiere prin soc pe epruvete cu cretatura în V.

11. STAS 7925-67 Reconfimat 1976

- Încercarile metalelor. Asezarea probelor la încercarile de duritate.

12. STAS 8027-78 - Încercarea metalelor. Încercarea la oboseala cu sarcini axiale.

13. STAS 8394-69 Reconfirmat în 1976

- Luarea probelor din metale si aliaje neferoase pentru încercarea la tractiune.

14. STAS 8525-70 Reconfirmat în 1976

- Încercarile metalelor. Încercarea de duritate superficiala ROCKWELL (scarile N si T).

15. STAS 8894/1-80 - Încercarile metalelor. Încercarea de rupere prin fluaj a otelului, la temperaturi ridicate. Elemente si conditii tehnice de executie a încercarii.

16. STAS 10251-80 - Încercarile metalelor. Încercarea de duritate prin zgâriere.

17. STAS 10290-75 Reconfirmat în 1982

- Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune. Determinarea caracteristicilor elastice.

18. STAS 10703-76 - Încercarile metalelor. Încercarea de duritate ROCKWELL (scarile B, F, G).

19. STAS 11399-80 - Încercarile metalelor. Încercarea la oboseala prin rasucire.

20. STAS 11417-80 - Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune pe directia grosimii.

ÎNCERCARILE ÎMBINARILOR SUDATE

1. STAS 5540/1-77 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Probe si epruvete.

2. STAS 5540/2-82 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Încercarea la tractiune.

3. STAS 5540/3-81 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Încercarea de îndoire.

4. STAS 5540/4-77 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Încercarea la încovoiere prin soc.

5. STAS 5540/5-77 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Încercarea de duritate.

6. STAS 5540/6-77 - Încercari ale îmbinarilor sudate cap la cap. Încercarea de aplatisare.

7. STAS 5976/1-82 - Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate în colt.8. STAS 7356/1-80 - Încercarile mecanice ale metalului depus prin sudare

manuala cu arc electric, cu electrozi înveliti.9. STAS 7356/2-80 - Încercarile mecanice ale metalului depus prin sudare

cu arc electric sub strat de flux.10. STAS 7356/3-80 - Încercarile mecanice ale metalului depus prin sudare

cu arc electricîn mediu de gaz protector.11. STAS 7356/4-80 - Încercarile mecanice ale metalului depus prin sudare

electrica în baie de zgura.12. STAS 7748-74 Reconfirmare 1981

- Încercarile metalelor. Încercarea la îndoire a epruvetelor încarcate cu sudura longitudinala.

13. STAS 9261-73 Reconfirmare 1981

- Încercarile metalelor. Încercarea la încovoiere prin soc pe epruvete încarcate cu sudura.

14. STAS 9759-74 Reconfirmare 1982

- Încercarile metalelor. Determinarea patrunderii la sudarea cu arc electric.

15. STAS 10014-81 - Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de depunere ale electrozilor înveliti.

16. STAS 10047/1-81 - Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din metalul depus cu electrozi înveliti prin metoda extragerii în vid.

17. STAS 10221-75 Reconfirmare 1981

- Încercarile metalelor. Încercarea la fisurare la cald a metalului depus prin sudare.

18. STAS 10882-77 - Încercarile metalelor. Încercarea de fisurare la rece a îmbinarilor din otel sudate cu arc electric.

19. STAS 10952/1-77 Reconfirmare 1982

- Sudarea metalelor. Analiza metalografica a îmbinarilor sudate prin topire.

20. STAS 10953-77 Reconfirmare 1982

- Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice a metalului depus.

21. STAS 11281/1-79 - Încercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea prin topire. Sudate cu electrozi înveliti.

22. STAS 11281/2-79 - Încercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea

prin topire. Sudarea cu arc electric sub flux.

SUDAREA OTELURILOR

1. STAS 1125/1-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru sudarea otelurilor. Conditii tehnice generale de calitate.

2. STAS 1125/2-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice de calitate.

3. STAS 1125/1-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru sudarea otelurilor cu granulatie fina si a otelurilor utilizate la temperaturi scazute. Tipuri si conditii tehnice de calitate.

4. STAS 1125/4-82 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru sudarea otelurilor termorezistente. Tipuri si conditii tehnice de calitate.

5. STAS 1125/5-83 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru sudarea otelurilor inoxidabile si refractare. Tipuri si conditii tehnice de calitate.

6. STAS 1125/6-82 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliti pentru încarcare prin sudare. Tipuri si conditii tehnice de calitate.

7. STAS 1126/4-80 - Sudarea metalelor. Sârma din otel pentru sudare.8. STAS 6662-81 - Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la

sudarea manuala cu arc electric si cu gaze.9. STAS 6726-75 Reconfirmare 1981

- Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit.

10. STAS 7194-79 - Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza.11. STAS 7502-75 - Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la

sudarea otelurilor prin procedeele MIG si MAG.12. STAS 8958-80 - Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la

sudare prin procedeul WIG.13. STAS 9477/1-79 - Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Marci si

conditii tehnice de calitate.14. STAS 9532/1-74 Reconfirmare 1979

- Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii generale.

15. STAS 9532/2-74 Reconfirmare 1980

- Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor pentru otel.

16. STAS 9559-82 - Îmbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare electrica în baie de zgura.

17. STAS 11400-80 - Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a otelurilor.

CONTROLUL ÎMBINARILOR SUDATE

1. STAS 5730/2-75 - Starea suprafetelor. Prescrierea rugozitatii si a ondulatiei suprafetei.

2. STAS 6606-75 Reconfirmare 1981

- Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul îmbinarilor sudate prin topire.

3. STAS 6656-80 - Defectele produselor laminate, extrudate si trase din otel. Clasificare si terminologie.

4. STAS 7084/1-81 - Defectele îmbinarilor sudate prin topire. Clasificare si terminologie.

5. STAS 7802/1-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Conditii tehnice generale de calitate.

6. STAS 7802/2-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A1.

7. STAS 7802/3-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A2.

8. STAS 7802/4-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A3.

9. STAS 7802/5-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A4.

10. STAS 8299-78 - Clasificarea si simbolizarea defectelor îmbinarilor sudate prin topire pe baza radiografiilor.

11. STAS 8539-78 - Defectoscopie cu pulberi magnetice.12. STAS 8866-82 - Controlul ultrasonic al bramelor, tablelor groase si al

tevilor.13. STAS 9101-77 - Îmbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara

indicatii de tolerante.14. STAS 9552-74 Reconfirmare 1981

- Controlul ultrasonic al îmbinarilor sudate cap la cap prin topire.

15. STAS 10137-78 - Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitatii imaginii.

16. STAS 10138-75 Reconfirmare 1982

- Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor.

17. STAS 10214-75 Reconfirmare 1982

- Defectoscopie nedistructiva. Control cu lichide penetrante.

18. STAS 10354-81 - Defecte ale suprafetelor taiate termic. Clasificare si terminologie.

19. STAS 10564/1-81 - Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor.

20. STAS 10564/2-81 - Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor.

NORMATIVE PRESCRIPTII

1. I. 27-82 - "Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a îmbinarilor sudate la conducte tehnologice".

2. C. 36-78 ISCIR - "Prescriptii tehnice privind examinarea cu ultrasunete cu tablelor folosite în construirea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune".

3. CR 4-81 ISCIR - "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu ultrasunete a îmbinarilor sudate cap la cap prin topire, realizate cu material de adaos".

4. CR 6-78 ISCIR - "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a îmbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".

5. CR 8-79 ISCIR - "Prescriptii tehnice privind examinarea cu pulberi magnetice a îmbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".

6. CR 11-82 - "Prescriptii tehnice pentru autorizarea personalului care executa examinari nedistructive la instalatiile

mecanice sub presiune si de ridicat".7. CR 20-80 ISCIR - "Prescriptii tehnice privind examinarea cu radiatii

penetrante a îmbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".

8. * * * - Sistemul de evidenta în activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor.

[top]

 

ANEXA 4.1.

STAS PRIVIND ÎMBINARI SUDATE. ABATERI LIMITA LA DIMENSIUNI FARA INDICATIV DE TOLERANTE

STAS 9101-77

Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de toleranta

1. Prezentul standard stabileste abaterile limita pentru dimensiunile fara indicatii de toleranta ale îmbinarilor din otel sudate prin topire.

OBSERVATIE - În cazul constructiilor sudate care intra în competenta unor organizatii de supraveghere tehnica (ISCIR, Registrul Naval etc.) vor fi respectate prescriptiile tehnice ale acestor organizatii.

2. Prin dimensiuni fara indicatii de toleranta, se înteleg acele dimensiuni pentru care este satisfacatoare precizia corespunzatoare conditiilor obisnuite de executie, obtinuta fara masuri tehnologice speciale.

3 Tinând seama de diferentele posibile în executia îmbinarilor sudate, prezentul standard stabileste trei clase de abateri limita:

- fina;

- mijlocie;

- grosolana.

Clasa de abateri limita la dimensiunile îmbinarii sudate tehnice indicata în desenele de executie sau în documentele scrise ale documentatiei tehnice de executie.

4. ABATERI LIMITA

4.1. Clasele de abateri limita din prezentul standard se refera la:

- dimensiunile cusaturii (lungime, latime, grosime);

- forma si pozitia îmbinarii (denivelare si unghiul dintre piese).

4.2 Abateri limita la dimensiunile cusaturii

Dimensiuni în mm

4.2.1. Abaterile limita în lungimea cusaturilor sudate sunt conform tabelului 1.

Tabelul 1

Lungimea nominala a cusaturii

l

Clasa de abateri limita

fina mijlocie grosolana

Abateri limita

l 30 1 1 1

30< l 120 1 2 4

120< l 315 1 2 7

315< l 1000 2 3 9

1000< l 2000 3 4 12

2000< l 4000 4 6 16

4000< l 8000 5 8 21

8000< l 12000 6 10 27

12000< l 16000 7 12 32

16000< l 20000 8 14 36

l > 20000 9 16 40

4.3. Abateri limita la forma si pozitia îmbinari sudate

4.3.1. Denivelari admise între piese

4.3.1.1. Denivelarile admise, în cazul îmbinarii pieselor cu grosimi egale sau neegale, sunt conform tabelului 5.

 

Tabelul 5

Tipul sudurii Schema îmbinarii

Clasa de abateri limita

fina mijlocie groasa

Denivelari admise

Rectilinie

Unilaterala

0,1s 2 0,1s 30,25s

5

Bilaterala

Curbilinie (0,1s+0,5)2

(0,1s+0,5)5

0,25s5

4.4.2. Abateri limita la latime

Abaterile limita e la latimea cusaturilor sudate sunt conform tabelului 2.

Tabelul 2

Tipul sudurii

Felul rostului Schema îmbinarii

Clasa de abateri limita

fina mijlocie grosolana

abateri limita

unilaterala

neprelucrat

e=b+e +6

+3

+8

+3

+10

+3

bilaterala

e1=b+e

unilaterala prelucrat

e1=e+e

+4

+2

+6

+2

+8

+2

bilaterala

e1=e+e

4.2.3. Abateri limta la grosime

4.2.3.1. Abaterile limita s la grosimea cusaturilor cap la cap sunt conform tabelului 3

Tabelul 3

Tipul sudurii Schema îmbinarilor

Clasa de abateri limita

fina mijlocie grosolana

abateri limita

unilaterala +(1+0,050)3+1

+(1+0,10)3+1

+(1+0,150) 5+1

bilaterala

unilaterala

nu se admit nu se admit +(0,5+0,080)2,5+0,5

bilaterala

4.2.3.2. Abaterile limita Da si Dk la grosimea cusaturilor sudate în colt sunt conform tabelului 4.

Tabelul 4

Schema îmbinarii Clasa de abateri limita

fina mijlocie grosolana

abateri limita

+(0,5+0,1a) 2+0,5 +(1+0,1a) 3+1 +(1+0,2a) 5+

1

nu se admit +(0,3+0,05a) 1+3

+(0,3+0,05a)2+3

+(0,5+0,1a)+0,5 +(1,0+0,1a)+0,5 +(2+0,2a)+0,5

4.3.1.2. La îmbinarii cu suduri rectilinii denivelarile se masoara pe ambele parti, luând în considerare valoarea maxima. La îmbinarii cu suduri curbilinii se masoara si se ia în considerare numai denivelarea din exteriorul curburii.

4.3.1.3. În cazul îmbinarii pieselor cu grosimi neegale, denivelarea se masoara la capatul piesei mai groase s1, care a fost tesita pâna la grosimea piesei mai subtiri s pe o parte (fig. 1a) sau pe ambele parti (fig. 1b).

4.3.1.4. În cazul sudarii pieselor cu grosimi neegale, cu denivelari admise din clasa de abateri grosolane se admite ca piesa mai groasa sa fie fara tesire (fig. 2) daca diferenta între grosimi (s -s) nu depaseste valorile din tabelul 5.

Tabelul 6

S 3 4...6 7...11 12...25 >25

s1-s 1 2 3 4 5

4.3.1.5. În cazul pieselor placate aliniate pe partea placata (fig. 3), se admite o denivelare c = 0,3t1, t1 fiind grosimea metalului de placare cel mai subtire, fara sa fie depasite valorile din tabelul 6.

În cazul pieselor placate, aliniate pe parte neplacata (fig. 4), se admit denivelarile cu valorile din tabelul 6, în conditiile prelucrarii rosturilor conform STAS 10595-76. fig. 4, fig. 5

4.3.2. Abateri limita la unghiurile între piese

Abaterile limita la unghiurile între piese, în grade pentru sau în mm/m pentru APp, functie de lungimea de referinta n, sunt conform tabelului 7.

 

Tabelul 7

Lungimea de referinta

Clasa de abateri limita

fina mijlocie grosolana

abateri limita

APp

mm/m APp

mm/m APp

mm/m

n 315 20 6 45 13 1o30’ 26

315<n 1000 15 4,5 30 9 1o15’ 22

n>1000 10 3 20 6 1o 18

Lungimea de referinta n pentru masurarea abaterilor limita se indica în documentatia tehnica a produsului, specificându-se pe desen si punctul de referinta. În fig. 5 sunt date câteva exemple de notare pe desen a punctului de referinta.

5. NOTARE

Clasa de abateri limita si numarul prezentului standard se indica printr-o nota în câmpul desenului al îmbinarii sudate.

Exemplu: Clasa mijlocie STAS 9101-77

În cazul în care clasa de abatere limita nu este aceeasi pentru toate tipurile îmbinarilor, clasele de abateri limita respective vor fi mentionate separat.

Exemplu: Lungimea cusaturii, clasa grosolana

Restul abaterilor, clasa mijlocie STAS 9101-77

În cazuri de necesitate, se pot indica si valorile abaterilor limita corespunzatoare clasei de abateri.

Exemplu: Lungimea cusaturii, clasa mijlocie STAS 9101-77. 4

6. MODUL DE VERIFICARE A DIMENSIUNILOR FARA INDICATII DE TOLERANTA

6.1. În standardul sau în documentatia tehnica a produsului se stabilesc dimensiunile fara indicatii de toleranta care trebuie verificata si proportia verificarilor.

6.2. Pentru verificarea dimensiunilor fara indicatii de toleranta se utilizeaza aparate de masurat obisnuite.

La aprecierea încadrarii valorilor efective masurate, în câmpul de toleranta, se va tine seama de eroarea tolerata a aparatului de masurat, respectiv se admit ca valorile abaterilor efective sa depaseasca valorile abaterilor limita prescrise cu valoarea acestei erori.

[top]

 

ANEXA 4.2.

STAS PRIVIND TAIEREA CU OXIGEN A METALELOR CLASE DE CALITATE A METALELOR

STAS 10564/1-81

1. GENERALITATI

1.1. Obiect

Prezentul standard stabileste clasele de calitate a suprafetelor metalelor rezultate prin taierea termica cu oxigen, denumite în continuare taieturi.

1.2 Domeniu de aplicare

Prevederile prezentului standard se refera la piesele metalice cu grosimea cuprinsa între 3 si 100 mm inclusiv, taiate cu oxigen, manual sau cu masini de taiere.

OBSERVATIE - Daca grosimea taieturii depaseste 100 mm, criteriile de apreciere a calitatii taieturii se stabilesc în documentatia tehnica a produsului.

1.3 Clasificare si terminologie

Conform STAS 10354-81 si STAS 11613-81

2. CLASE DE CALITATE

2.1 La stabilirea claselor de calitate ale taieturii se iau în consideratie urmatoarele criterii:

- denivelarea suprafetei taieturii;

- adâncimea rizurilor;

- numarul si dimensiunile defectelor locale;

- rotunjirea muchiei taieturii

Obeservatie - Rotunjirea muchiei este criteriu facultativ.

2.1.1 Clasele de calitate, functie de denivelarea suprafetei taieturii, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Dimensiuni în mm

Grosimea taieturii Clasa de calitate

1 2 3 4

Denivelare (d)

De la 3 pâna la 10 0...0,2 0,2...0,45 0,45...0,85 > 0,85

Peste 10 pâna la 20 0...0,25 0,25...0,5 0,5 ..1 > 1

Peste 20 pâna la 40 0...0,3 0,3 ...0,6 0,6 ...1,4 > 1,4

Peste 40 pâna la 60 0...0,4 0,4 ...0,7 0,7 ...1,8 > 1,8

Peste 60 pâna la 100 0...0,5 0,5 ...0,8 0,8 ...2,2 > 2,2

2.1.2 Clasele de calitate functie de adâncimea rizurilor, conform tabelului 2.

Tabelul 2

Dimensiuni în mm

Grosimea taieturii

Clasa de calitate

1 2 3 4

Adâncimea rizurilor (h)

De la 3 pâna la 10 0...0,11 0,11...0,23 0,23...0,34 > 0,34

Peste 10 pâna la 20

0...0,14 0,14 ...0,27

0,27 ...0,41

> 0,41

Peste 20 pâna la 0...0,18 0,18 ...0,3 0,35 ...0,5 > 0,54

40 5 4

Peste 40 pâna la 60

0...0,22 0,22 ...0,45

0,45 ...0,7 > 0,7

Peste 60 pâna la 100

0...0,28 0,28 ...0,6 0,6 ...0,9 > 0,9

2.1.3 Clasele de calitate functie de numarul si dimensiunile defectelor locale pe metru de lungime de taietura, conform tabelului 3.

Tabelul 3

Dimensiuni în mm

Clasa de

calitate

Numarul defectelor locale pe metru (n)

Grosimea taieturii

3...10 >10...25 >25...50 >50...100 3...10 >10...25 >25...50 >50...100

Adâncimea maxima a defectului Latimea maxima a defectului

1 0,4 0,5 0,8 1,2 2,0 2,5 4,0 6,0 10,0

2 0,5 0,9 1,2 1,6 2,4 3,5 5,0 8,0 12,0

3 1 1,2 1,5 2,0 3,0 5,0 6,0 10,0 14

4 > 1 > 1,2 > 1,5 > 2,0 > 3,0 > 5,0 > 6,0 > 10,0 > 14,0

Observatie - Defectele locale cuprind: cratere, capete netaiate si defecte de amorsare

2.1.4 Clasele de calitate functie de rotunjirea muchiei taieturii, conform tabelului 4.

Tabelul 4

Dimensiuni în mm

Grosimea taieturii Clasa de calitate

1 2 3 4

Raza de rotunjire (r)

De la 3 pâna la 100...0,23 0,23...0,35 0,35...0,6 > 0,6

Peste 10 pâna la 200...0,25 0,25...0,40 0,40...0,70 > 0,70

Peste 20 pâna la 400...0,30 0,30...0,50 0,50...0,95 > 0,95

Peste 40 pâna la 600...0,35 0,35...0,65 0,65...1,25 > 1,25

Peste 60 pâna la 1000...0,40 0,40...0,80 0,80...1,55 > 1,55

Observatie - În cazul în care dimensiunea masurata coincide cu limita superioara a domeniului unei clase de calitate, taietura se încadreaza în clasa de calitate inferioara.

2.2 Calitatea taieturii se prescrie prin clasele de calitate stabilite pentru cele patru criterii conform pct. 2.1.

2.3 Indicatii privind verificarea calitatii taieturilor sunt date în anexa.

3. SIMBOLIZAREA CALITATII TAIETURILOR

3.1 Calitatea taieturii se reprezinta printr-un numar de patru (sau trei) cifre si se noteaza pe desene folosind semnul din fig. 1:

3.2. Exemple de notare

3.2.1 Notarea calitatii taieturii cu:

- denivelarea - clasa de calitate 2;

- adâncimea rizurilor - clasa de calitate 1;

- defecte locale - clasa de calitate 1;

- raza de rotunjire - clasa de calitate 2, se face ca în fig. 2:

3.2.2 Notarea calitatii taieturii cu:

- denivelari, clasa de calitate 1;

- adâncimea rizurilor, clasa de calitate 2;

- defecte locale, clasa de calitate 1, se face ca în fig.3:

[top]