of 91/91
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI ORDINUL Nr. 303 din 46.09.2003 . . pentru aprobarea reglementarii tehnice ,,Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ NP 005-03 In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea n r 1011 995, privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea $i functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Avand in vedere avizul nr. 41/08.07.2003 al Cornitetului Tehnic de Specialitate, Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmi3torul ORDIN: Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Norrnativ privind 'proiectarea construc~iilor din lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ, NP 005-03, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si prevazuta In anexa' care face parte integranl din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romanici, Partea I. Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin i$ inceteaza valabilitatea reglementarea tehnica Codul pentru calculul si aicatuirea elementelor de constructii din lemn, indicativ NP 005-96, aprobata prin / ordin MLPAT nr. 25/N/08.04.1996 Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 1 MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA ' Anexa se publica in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de Cercetare- Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiiior - INCERC Bucuresti.

NP 005 2003 Proiectarea Constructiilor Din Lemn

  • View
    1.922

  • Download
    92

Embed Size (px)

Text of NP 005 2003 Proiectarea Constructiilor Din Lemn

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ORDINUL Nr. 303 din 46.09.2003 .

.

pentru aprobarea reglementarii tehnice ,,Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ NP 005-03

In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea n r 1011995, privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea $i functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Avand in vedere avizul nr. 41/08.07.2003 al Cornitetului Tehnic de Specialitate, Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmi3torulORDIN: Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Norrnativ privind 'proiectarea construc~iilordin lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ, NP 005-03, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si prevazuta In anexa' care face parte integranl din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romanici, Partea I. Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin i$inceteaza valabilitatea reglementarea tehnica Codul pentru calculul si aicatuirea elementelor de constructii din lemn, indicativ N P 005-96, aprobata prin ordin MLPAT nr. 25/N/08.04.1996 Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA

/1

' Anexa se publica in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de CercetareDezvoltare in Constructii si Economia Constructiiior - INCERC Bucuresti.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR. CONSTRUCOIILOR $1 TURISMULUI

DIN LEMN (REVIZUIRE NP 005-96) INDICATIV NP 005-03

CUPRINSCap 1 GeneralitOti ........................................................................ 10

..

Elaborat de:

UTCB . Facultatea de Constructii Civile. Industriale $i Agricole. Catedra de Constructii civile. inginerie urbana si tehnologica

1.1. Obiect si doineniii de aplicare ......................................10 1 .2. Unitati de misura .......................................................... 1 1 1.3. Simboluri ...................................................................... 1 1 1.4. Clasificare eleinentelor si a constructiilor diil lemn ..... 25 1.5. Priiicipii generale de alcatiiire si calcul ........................ 28 1.5.1. Verificarea eleinentelor ..................................... 28 1.5.2. Deterininarea solicitiri lor .................................. 30 1.5.3. Caracteristicile materialuliii lemnos .................. 30 1.5.4. Conditii speciale de calci11 ................................. 30 31 1.5.5. Actiuni ...............................................................Cap 2 Materiale ..................: .........................................................32

Rector: Responsabil tema: Colectiv de elaborare:

prof .. dr . ing Petre PATRUT prof . dr . ing. Maria DARIE prof . dr . ing. Maria DARIE sef lucrari: ing. Ruxandra ERBASU as . univ. ing. Lucian PANA as . univ. ing. Monica PANTELIMON prof . dr . ing. Mihai VOICULESCU

..

Consultant:

2.1. Specii de leinii iitilizate si domenii de folosinte ........... 32 2.2. Masa volumica .............................................................36 2.3. Rezistentele caracteristice ale lemniilui inasiv la diferite solicitiri ........................................................... 37 2.4. Rezistentele de calciil ale lemi~iiluiinasiv .................... 39 2.5. Eleinente metalice pentru itnbinari si structiiri inixte ........................................................................... 43

Avizat de:

O

DIRECTIA GENERALA TEHNICA . M.T.C.T

Director general: Responsabil de tema:

ing. lon STANESCU ing. lon NICULESCU

Cap.3 Prevederi generale privind proiectarea construcfiilor din lemn ..............................................................................44 3.1 . Prescriptii generale de proiectare ..................................44 3.2. Prescriptii generale de alciitiiire ?i calci11 ..................... 45 3.3. Stabilirea deschiderii de calcul ..................................... 50 3.4. Deformatii maxime admise .......................................... 5 1 3.5. Lungiini de flambaj gi coeficieiiti de zveltete limita .... 55 Cap 4 Calculul barelor din lemn cu sectiune simpl5 ................. 594.1 . Relatii generale de calcul ............................................. 59 4.2. Bare solicitate la intindere axial paralel cu fibrele .... 6 1 4.3. Bare solicitate la coinpresiune axial paralel cu fibrele ........................................................................... 62 4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculari pe fibre .............................................................................. 66 4.5. Bare solicitate la strivire oblici ................................... 67 4.6. Bare solicitate la forfecare ............................................ 69 4.7. Bare solicitate la incovoiere ......................................... 7 1 4.8. Bare solicitate la incovoiere oblica ............................... 73 4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere (intindere excentrica) ...................................................................75 4.10. Bare solicitate la coinpresiiiiie $i incovoiere (compresiune excentrici) ............................................. 76

.

5.3.1 . AlcZituirea hareior compiise coinpriinate ........... 8 1 5.3 .2 . Calculul barelor coinpuse comprimate ..........,... 81 5.3.2.1. Bare pachet ........................................... 815.3.2.2. Bare co fururi lungi si bare cu eclise coiitiriue ................................................ 85 5.3.2.3. Bare cu fururi scurte ............................. 86

..

5.4. Bare compuse solicitate la cornyresiline $i incovoiere (compresiune excentricii) ............................................. 87 5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere .......................... 90 5.5. l . Alctuirea barelor compuse incovoiate ............. 90

5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la incovoiere ............................................................. 91Cap 6 Calculul ?i executia imbiniirilor elementelor de constructie din lemn .......................................................... 93 6.1. Clasificarea imbinrilor ................................................ 94 6.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasce iinbinarile ..................................................................... 96 6.3. Iinbiiiari prin chertare ................................................... 98 6.3.1 . Elemente generale .............................................. 98 6.3.2. imbinari prin cliertare la piese amplasate in prelungire ............................................................. 986.3.3. fmbinri priti chertare la piese dispuse perpendicu lar ....................................................... 99 6.3.4. finbinri prin chertare la piese amplasate subt

..

Cap 5 Calculul barelor din lemn cu secfiune compus5 ............. 79 5.1. Definirea barelor compuse si principii de calcul .......... 79 5.2. Bare compuse solicitate la intindere axial .................. 80 5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axiala ............ 8 1

..

D

unghiul a ............................................................

102

,l

6.3.4.1 . Date coiistructive ................................ 102

I

l

6.3.4.2. Calciilul iiiibin2rilor prin chei-tare froistali ................................................1066.4. iinbiiiari cu pene prisinatice din lemn si cu pene iiselare metalice .......................................................... 1 1 1 6.4.1 . iinbiii2ri cu pene prismatice dili leinii ............. I l I

6.5.6. Date constructive priviiid iinbinarile cii pene iaimelare fl exibile ............................................... 6.5.7. Capacitatea de rezisten! a iinbin5rilor cu pene laiiielare flexibile ....................................... 6.6. Inibinilri cu tije solicitate la sinulgere ........................ 6.6.1. Date constructive ............................................. 6.6.2. Capacitatea de rezisteiiti a iinbiiiirilor cu tije solicitate la smi.ilgere .......................................... 6.7'. iiiibiiiilri cu asaniblaje iiietalice ..................................

6.4.1.1. Date'constriictive ................................ 1 1 1 6.4.1.2. Calculul iiiibinarilor cu pene prisiiiatice diii leinii ............................ 1 146.4.1.3. Stabilirea iiuin5riilui necesar de pene

si distribuii-ea lor pe lunginieaeleineiitului ........................................ 119 6.4.2. Tiribinari ci1 pene iiielare iietede, diiitate sau cu glieare ........................................................... I20 6.4.2.1 . Date constriictive ............... ................ 120 6.4.2.2. Calciilul iinbinirilor cu pene metalice inelare ................................................. 124 6.5. iinbiniiri cu tije $i cu pene lamelare flexibile ............. 127 6.5.1. imbinilri cii tije ciliiidrice prevederi generale .............................................................. 127 6.5.2. Tipuri de tije cilindrice .................................... 130 6.5.3. Date coiistructive privind iinbiniirile cu tije cilindrice elastice ........................................ 13 1 6.5.4. Capacitatea de rezisteiiti a iinbinirilor cu tije ...................................................................... 136 6.5.5. imbinilri cu pene lainelare flexibile; prevederi generale .............................................................. 140

6.$. Iiiibiiiiri iiicleiate ........................................................6.8.1. Elen~ente generale ............................................ 6.8.2. Date constriictive $i particularitilti priviiid realizarea elemei~telor incleiate .......................... Cap 7 Prezentarea elementelor. subansamblurilor $i a constructiilor din lemn impotriva biodegradarii ?i a focrilui ............................................................................152 Comentarii ....................................................................................157 Bibliagrafie ..................................................................................

..

.

185

i

1

ONSTRUCTIILOR DIN LEMNte: N P 005-96

Cap. 1. GENERALITATI1.1. Obiect si domeniu de aplicareI

1.1.1. Prezeiita norma tehnicii stabileste reglemeiit&rilede calcul si alcituire constructivi?i a eleinentelor de constructie din lemn masiv utilizate la coiistructii civile, industriale si agrozootehnice.1.1.2. Temperatura maxima a mediului ambiant in care pot fi expioatate constructiile din lemn se limiteaza la maximum 55C.

iI

Un itatile de rnasura folosite corespund sistemului international de masuri SI: - pentru foi-fesi incilrcari concentrate ...................... N sau kN; - pentru incarc8ri distribuite l inear ................... N/rnrn; kN/m; - pentru incarcari distribuite pe suprafaia ....... ~ l r n m ' ;k ~ l m ' : - pentru masa volumica ................................................ kg/m3: - pentru tensiuni normale si tangentiale ...................... ~ / m m ~ ( I ~ / m i n ~MPa); I = - pentru momente incovoietoare ..................... Nmm sau kNm.

1.3. Simboluril

1.1.3. La proiectarea elementelor de constructie di11 lemn, pentru asigurarea durabilitatii lor, trebuie s i se [in5 seama de regimul de expiinere la intemperii si la umiditate, precum si de conditiile specifice de exploatare. in functie de acesti factori, in proiectele de executie se stabilesc: - clasa de calitate a lemnului si specia utilizata; - inodul de alcatuire a elementelor de constructie: - inasurile de prezervare necesare. 1.1.4. Principi ile de proiectare, rezistentele de calcul si prescriptiile constructive din prezenta norma pot fi aplicate si la proiectarea constructiilor di11lemn cu alte destinatii decit cele de la piinctul 1.1.1 ., tinind seaina de conditiile tehnice specifice constructiilor respective.D

I

- temperatura mediului inconj urator; - umiditate relativa a aerului; 0;

-

1

ungimea de flambaj (Ir) a diagonalelor11

1

Denumirea etementelor

0,t31~l

I N, I 5 I N, II I

-

I

in care: N1 - efortul la compresiune in bara ce se calculeaz la flambaj; N2 - efortul in contradiagonala, valorile pozitive reprezint intindere, cele negative compresiune; I NI / $i I N2 I - valorile absolute ale eforturilor N1 $i N2

3.5.3. I,a structurile in cadre din lemn, lungiinile de flainbaj in planul cadrului peiitru stalpi cu secfiune constanta se stabilesc in fuiictie de conditiile de rezemare mecanica la extremitti. in plan norma! pe planul cadrului, lungimile de flambaj ale stilpilor se vor lua egale cu distanta diiitre legturile ce impiedica deplasarea pe aceasta directie.D

Cap. 4. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA

4.1. Relafii generale de calcui

1

4.1.1. Capacitatea de rezistenta a barelor simple din leinn, la diferite solicitZiri, se stabi1e)te cii relatia generala de calcul:

F,II

= R; .S,

.m,.

(4.1

3.5.4. Coeficientii de zveltete, h,, ai elementelor comprimate, definiti ca raportiil diiitre lungirnea de flambaj si raza de giratie corespunziitoare sectiunii elementului pe directia de calcul la flambaj, n u vor depasi valorile inaxime admisibile, h,,, prevzute in tabelul 3.6.

in

care: F, - este capacitatea de rezistent a barei din lemn inasiv la solicitarea i (iiitindere, compresiune, incovoiere, forfecare etc.) in N sau N-mm; R," -rezistenta de calcul la solicitarea i, stabilit in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si

conditiile de exploatare a elenientelor de constructie, conforin relatiei 2.1, in ~ i m m ' ; S, - caracteristica secfionalZi (arie, modul de rezistenta), in mmL sail mm.'; n7-l.-coeficie~1t tratare (v. paragraful 4.1.2). de

Tabelu14.2.Conditii de asigurare la flambaj lateralMr. crt. Conditii de asigurare la flambaj lateraiCand nu exist reazeme intermediare pe iatura comprimata Cand se asigur rigidizarea laturii comprimate cu pane sau tiranti Cand se asigura rigidizarea laturii comprimate prin platelajul elementului de plangeu 4 Cand se asiguri rigidizarea elementului in planul flarnbajului atat in zona comprimat, cat si in zona intinsi

Raport maxim h / b411

511

4.1.2. Coeficientii de tratare, in7.,(tab. 4.1 .) introduc i11 calcul modificarea rezistentelor inaterialului lemiios, in f~iiictiede inetodele de prezervare, dimensiunile pieselor si clasa de exploatare a construcfi i lor. Tabelul4.1. Valori ale coeficientilor de tratare, r n ~Nr. crt. 1 2

611

911

Clasa de exploatare aProcedeul de tratare

constructiei19i2

I

I3

4.2. Bare solicitate la intindere axial paralel cu fibrele4.2.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv solicitate la intindere axial paralela cu fibrele, T,., in N, se stabileste cu relatia:

Lemn netratat Lemn tratat pe suprafat Lemn tratat in mas avand maximum 100 mm grosime, pentru: - modulul de elasticitate;*-

1,O01,O0

T,. = R; A,,, .m,,0,90 0,70 0,90 0,95 0,85 0,90

(4.2)

3

alte caracteristici.

4

*Lemn ignifugat

4.1.3. Pentrii a se evita supradimensionarea elementelor de constructie di11 conditia de stabilitate lateralil, la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele maxinie indicate in tabelul4.2.

in care: R,' - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialii, stabilita conform relatiei (2.1.), in funcfie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l r n r n ' ; A,,,, - aria net a sectiunii calculate, stabilita conform paragraful~ii 4.2.2.; m7.coeficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificati in tabelul 4.1.

4.2.2. Aria nete a sectiunii barei intinse se calculeaz&cu relatia:AI,,, = A hrur - A \/irhiri~ in care: Ah,,, - aria seciiunii brute a eleinentului, in inm2; A,lfihl,., suma ariilor tuturor slabirilor cumulate pe maxim 200 mm lungime, in mm2.

(4.3)

Aria neta a sectiunii de calcul $i dirnensiunile sectiunii vor indeplini conditiile prevazute in paragraful 3.2.9.

4.3.2. Aria de calcul la barele comprimate se stabileste in functie de Ah, si A,,, (aria bruta, respectiv net a sectiunii celei mai solicitate), astfel: - pentru secriuni far slabiri, sau cu slabiri ce nu depasesc 25 % din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de calcul la flambaj (fig. 4.1, a vi b) - A,,,, = A ,,,, ; - pent-ru sectiuni cu slabiri ce depasesc 25 % din sectiunea bruta gi nu sunt pe fetele paralele cu direcfia de flambaj (fig. 4.1, b) - A,,,,.,l = 4 A,,, 13 5 Ah,.ll,; - pentru sectiuni cu slabiri simetrice care sunt pe fete paralele cu directia de flambaj (fig. 4. l , C ) - A; , = A,,,, .FI

4.3. Bare solicitate la compresiune axialii parale15 cu fibrele4.3.1. Capacitatea de rezistentii a elementelor din lemn inasiv, cu sectiune simpla, solicitate la coinpresiune axiala parale1 cu fibrele, C,., in N, se stabileste cu relatia:

In cazul slabirilor nesimetrice care sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj (fig. 4.1. 4, barele se calculeaza la compreciune excentricil, momentul rezultand din aplicarea excentrica a foqei de compresi une.

C , =R:,, .A',,/in care: R:ll-

. c p L

.m,

9

(4.4)

rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune

axiala, paralela cu fibrele, stabilita conform relatiei (2.1), in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ / m m ~ ; A,lc,,l - aria sectiunii de calcul a barei sliibite, in mm2, stabilit conform relatiilor din paragraful 4.3.2; q, - coeficient de flambaj, subunitar, calculat conforrn indicafiilsr din paragraful 4.3.3; - coeficient de tratare a lemnului, cu valorile specificate in tabelul 4.1.

Ohser.i~n{ie: Coeficientiil de zveltete h, in fiinctie de tipul barei n u va depasi valorile din tabelul 3.6.

4.3.4. Lungimile de flambaj, I,, ale barelor comprimate se stabilesc i11functie de conditiile de rezemare la capete si de legaturile pe lungimea barei care impied ica deplasarea la flam baj, conforin iiidicatiilor din paragrafi113.5. 4.3.5. Pentru barele la care h, 5 10, influenta flambajului este nesemn i ficativa; relatia peiitru calculu l capacitati i de rezistenta la compresiune ceiitrica parale1 ci1 directia fibrelor este, in acest caz:

in care caracteristicile au semnificaliile din relalia (4.5).

Fig. 4.1. Variante de aparifie a slabirilor la barele comprimate: x - . direcfia de calcul la flambaj u

Valorile coeficientilor de flambaj cp, in functie de coeficientul de zveltete

4.3.3. Coeficientul de flambaj, q,., cu valorile din tabelul 4.3 se

pentru h > 75 in care: h - coeficientul de zveltete al barei, stabilit ca raportul dintre lungimea de flambaj, I,, vi raza minima de giratie pe directia de flambaj considerata, i.

4.4.2. Valorile coeficientului de reazem, n?,., se stabilesc in fiiiictie de relatia dintre dimeiisiunile elementiilui coiiiprimat si cele ale elernei~t\.ilui reazem. astfel: de - pentru eleniente la care aria de contacr este egalii cu aria elemeiit~iluicoii~primat(fig. 4.2, rr). preciim $i la irnbiiiiri cu crestari laterale (fig. 4.2, h), m ,. = 1 ,00 ; - la piesele de rezemare (fig. 4.2, c $i 4. data u 2 h si ri > 10 cm, in irnbinari ci1 pene prismatice care ai1 fibrele dispuse norinal pe fibrele elementelor iinbinate (fig. 4.2, e), precurn si la suprafetele de reazem ale constriictiilor diil lemn (fig. 4.2, g), m,. = 1.60 : - la striviri sub saiba, m , = 2.00 . .*

4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculara pe fibre4.4.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor diii lemn inasiv cu sectiune simpla, solicitate la coinpresiuiie perpeiidicular2 pe directia fibrelor, Q,., in N, se stabileste cu relatia:

4.5. Bare solicitate la strivire oblicii

-

4.5.1. Capacitatea de rezistentii la strivire. N,., in N, chiid forta de compresiune face un uiighi a cu directia fibrelor (fig. 4.2. .f), se determina cu relatia:

N,.in care:

=

C,. .Q,. C, . s i i i ' a + Q , - c o s 2 a'

(4.8)

R,', este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiuneperpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1) in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului $i conditiile de exploatare a eletnentelor de constructie, in ~ l m m ' : A, - aria cie contact dintre cele doua elemente (aria reazemului), in mmz; tnr-- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.1 ; m,. - coeficient de reazem, stabilit coiiforin indicatiilor din paragrafiil 4.4.2.

in care: C,. - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), parale1 cu directia fibrelor, in N , stabilita ci1 relatia (4.6). in care AcaIcL,i este proiectia ariei de contact pe directia perpendiculara pe fibre: Q,. - capacitatea de rezistenta a zonei compriniate (strivite), perpendicular pe directia fibrelor. in N, stabilita cu relatia (4.7). in care A, este proiectia ariei de contact pe directie perpeiidiculara fibrelor piesei care se strive$te, iar coeficieiitu1 de reazem, m,., se stabileste conforni paragrafiilui 4.4.2; a - uiighiul dintre directia foqei de compresiune (strivire) $i directia fi brelor.

I comentariul C. 4.5.1

4.5.2. Capacitatea de rezistenta la strivire siib i~nghia fata de directia fibrelor se poate stabili si ci1 relatia: N,.in

=

R:,

'4, . m ,

care:

R':',,- este rezisteiita la strivire paralela cu fibrele;

RC,

- rezistenta

la strivire perpendicolara pe fibre;

a - iiiigliiiil de inclinare a trtei fata de directia fibrelor; A , - aria de strivire; /II/ - coeficieiitul de tratare.

4.6. Bare solicitate la forfecare4.6.1. Solicit3rile de forfecare pot apare la elemeiitele diii leinn masiv cu sectiune siinpla siib forina de: - forfecare perpendiclilara pe fibre la grinzi le incovoiate, solicitate de forte concentrate mari (fig. 4.2, i), sali la penele prismatice cu fi brele dispiise normal pe directia fi brelor pieselor iinbinate (fig. 4.2, e); - forfecare in luiigiil fibrelor la imbinarile priii cliertare pe lungiinea pragurilor de forfecare (fig. 4.2, -f). sail la peiiele prismatice cu fibrele dispuse in aceeasi directie cu fibrele eleinentelor iinbinate (fig. 4.2, h). 4.6.2. Capacitatea de rezistenta la forfecare perpendiciilara pe directia fibrelor eleinentelor di11 leinn inasiv cii sectiiine simplj, V,.. in N, se stabileste cu relatia: (4.1 1 ) V,. = R ; . . A , ./?ll.,

Fig. 4.2. Variante de rezemare a pieselor amplasate perpendicular sau sub unghiul a si variante de piese solicitate la forfecare

in

care: R;,

-

este rezistenta la forfecare pel-peiidicular5 pe directia

fibrelor stabilita cu relatia ( I . ] ) , in fiinctie de specia de material leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a eleineiitelor de constructie. iii ~linrn': A, - aria sectiuiiii care se foarfeca, egali co aria piesei care preia efortul (aria sectiuiiii griiizii sail a penelor), in mm': - coeficient de tratare a leinnuliii, ci1 valoarea specificati iii tabelul 4.1. 4.6.3. Capacitatea de rezistenta a pieselor dili lenin masiv cu sectiune sinipla la forfecare in luiigul fibrelor, F,.,in N. se stabileste cii relatia: (4.12) F,. = l ? ; l A , . n t , ' I n ? , ,in

l,, - lungiinea pragului de forf-ecare, limitata superior la 10 h,,,, in inin; e - exceiitricitatea de aplicare a fortei de forfecare fata de axa lieti a eleinentiilui, i11inni.

care:R:ll este rezisteiita de calcul la forfecare paraleli cu directia

Fig. 4.3. Forfecare unilateralii (a) si bilaterala (b)

fibrelor, stabilita cu relatia (2. l ) , in f ~ ~ n c tde specia inateie rialuliii lemnos, clasa de calitate a leinnlilui si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m i n ' ; A, - caracteristica sectioiiala a elemeiitiilui (aria de forfecare). in in in - aceeasi sein~iificatie in relatia (4.9); ca ti^, - coeficient de forfecare, care introduce raportul d intre lungimea pragului de forfecare yi excentricitatea de aplicare a fortei fata de directia pragului, precum $i modul de producere a forfecarii (unilaterala sail bilaterala).

4.7. Bare solicitate la incsvcuiere4.7.1. Capacitatea de rezistenta a elemeiitelor dili leniti masiv cu sectiiiiie siiiipla solicitate la incovoiere, M,., in Nmin, se stabileyte cu relatia: M,. = R'' . W,,~,,c,l, , m,. (4.14) in care: R;' este rezisteiita de calcul a lemiiului masiv la incovoiere static3 stabilita cu relatia (2.1), in functie de specia de material leinnos, clasa de calitate a lemnului yi conditiile de exploatare a elementelor de constriic~ie, ~ l m m ' ; in W,,c,,,.,l - modulul de rezistenta axial pentrii sectiiiiiea cea inai solicitata a eleinentului (Whflrr daci elementi11 n u prezinta slabiri iii sectionea de calcul, respectiv W,,,,, daca eleinentul are slabiri in zona de calcul);

';

Coeficieiitul de forfecare m, se calcoleaza cu relatia:D

m , =1+P-l,le,in care:

(4.13)

este coeficientul ce {ine cont de tipul forfecarii, ci1 valoarea de 0,25 pentru forfecare ~inilaterali $i 0,125 peiitru forfecare bilateralii (fig. 4.4);

-

coetlcieiit de tratare a leninului ci1 valorile specificate in tabeliil 4.1.iI

tu7 - coeficieiit de tratare a lemiiului cu valoarea specificate? in tabelul 4.1 :

Oh.vei.i.~~!ic: proiectarea eleineiitelor diii ieinn solicitate la l,a incovoiere trebuie sa se respecte rapoartele diiitre diiiiensiiinile sectiuiii i transversale specificate in tabelul 4.2 pentrii a se evita supradimensionarea eleinentelor de constructie din conditia de stabi litate laterala.

5'- inonieiitiil static al zonei care lunec5 in raport ci1 asa neutr2, perpeiidiciilari pe planiil de actiiine a solicitiirilor, iii iiiin'.4.7.4. La elementele incovoiate se verifica iii mod ubligatoriii coiiditia de rigiditate (deformatie), cu relaiia:

si

.f,,,a,.in

,lll,,,, - modulul de rezistenti corectat pentro sectiunea cea mai solicitata a grinzii, in mm', stabilit ci1 relatia:

W,,,,,

=kW

W,?'!, ;

k,,

-

coeficient de reducere ce tine seama de deformabilitatea imbiiiarilor si care are valorile: k,. = 0,8, respectiv 0,9 pentru grinzi din dou, respectiv trei elemente dispuse far8 interspatiu intre ele; k,. = 0,8, respectiv 0,6 pentru grinzi din do~ia, respectiv trei intre ele; elemente dispuse cu interspati~i

S - rnoment~ilstatic al jumtiltii de sectiiine in raport cu axa

W,,,, - modulul de rezistent8 al secti~inii nete a barei, considerat ca o grindii uiiitar2, iinbinarile fiind considerate indeforinabile; /n7.- coeficient de tratare a lemii~il~ii valorile specificate in cu tabelul 4.1.

ne~itri, perpendicular pe plan~ilde actiune al solicitrilor. 3 in mm : I - inomentul de inecie brut al sectiunii in raport cu axa centrali principala de inertie perpendiciilara pe planul de actiune al solicitrilor. iii mm4; A,. - suprafata diapramei de foca taietoare de la extreniitatea barei si pin la mijlocul acesteia, in Nmin; in caz~il grinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinta infasiir-2toarea focelor taietoare maxime pe o jumatate de grind8; L,., - capacitatea de rezistenta la lunecare a mijloacelor de imbinare, distribuite pe jumatate din lungimea grinzii, stabilita cu relatia (5.18).

5.5.2.2. Verificarea rigidittii (sgetii) la grinzile coiiipiise incovoiate se face cu relatia (4.14), cu observatia ca la deteriiiinarea deformatiei maxiine finale se ia in calcul moinentul de inertie corectat, stabilit cu relatia: (5.22) = k l Ih,.,,, in care: k, este coeficientul de reducere al moinent~iluide inertie care tine cont de deformabilitatea iinbiiiiirilor, avind valoarea 0,7; Ihrir/ - inomentul de inelie al sectiunii brute in raport cci axa neutra. considerind intreaga sectiune a barei.* 7

Cap. 6. CALCULUL $1 EXECUTIA ~MBINARILOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN LEMNimbiiiarile elemeiitelor din leinii masiv apar necesare datorita sortimentiilui liinitat atit ca lungime, ciit si ca sectiune, care nu corespund intotdeauna CLI deschiderile necesare si cu solicitarile diii elementele de constructie. La constructiile din lemn, iinbinrile se folosesc pentru: - realizarea unor sectiuni compuse, cind sortimentul existeiit este insuficient pentru preluarea solicitilrilor (v. fig. 5.1 si 5.3); - imbinarea in lung a pieselor din lemn - iinbinari de prelungire (fig. 6.1. a si b); - imbinari intre piese la noduri sau la intersectii, executate atunci cind doua sau mai multe piese fac un unghi q intre ele (fig. 6.1, C si 4.

5.5.2.3. Verificarea la fort taietoare, luind in considerare foca de lunecare la care trebuie s8 reziste fiecare element de iinbiiiare se face cu relatia: L, 5 L,., , (5.23) in care: L, este foca de lunecare totalil pe jumatate din lungimea grinzii, in N, calculatil cu relatia:D

L, =-,

S . A,.

I

6.1.2. Dupii rolul pe care il au, imbinrile pot fi: - de solidarizare. care se prevd in vederea asiguriirii stabilittii relative a eleinentelor, transmit eforturi de care, in genera], nu se tine seama 711 calcul si care se executi pe criterii constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, dornuri sau buloane la imbiiiarea de preluiigire a barelor comprimate din figura 6.1, b, sau solidarizarea cu scoabe la imbinarea din figura 6.1, C; - de rezistenta, dimensionate pe baz de calcul la eforturile pe care le transmit. 6.1.3. Din punctul de vedere al deformatiilor initiale si in timp case se produc in imbinare, pot fi: - imbinri prin psuire, la care efortul se transmite direct, far piese de legitur, elementul principal al imbinrii fiind suprafata de contact; la aceste tipuri de imbinri deformariile iniriale sunt mari datorit asezirii pieselor in imbinare, iar in timp deformariile cresc foarte purin; - imbinri nepsuite (cuie, buloane, plcute elastice) la care deformariile sunt foarte mici in prima etap si cresc mult in tiinp. 6.1.4. in functie de mijloacele de imbinare utilizate gi de natura solicitiirilor la care sunt supuse, pot fi: - imbinri prin chertare, solicitate la strivire si forfecare (v. paragrafu l 6.3); - imbinari cu pene prismatice si pene inelare netede, cu dinti sau cu gheare, solicitate la strivire si forfecare (v. paragraful 6.4); - imbiniri cu tije cilindrice si cu pene lamelare, flexibile, solicitate in principal la incovoiere, iar elementele imbinate solicitate la strivire (v. paragraful 6.5); - imbiniiri cu cuie si suruburi pentru lemn, solicitate la smulgere (v. paragraful 6.6);

Fig. a - de prelungire la piese tensionate; b - de prelungire la piese comprimate; C - imbinare pop-contrafisa; d - imbinarea montantului $i a diagonalei la o grinda cu zabrele; 1 - buloane; 2 - scoabe; 3 - dorn; 4 - cuie.

6.1. Clasificarea imbinairilor6.1.1. Dup5 modul de executie, imbinrile pot fi demontabile sau nedemontabile, executate pe santier sau in ateliere specializate, pe baza unor tehnologii moderne.

imbiniri cu asamblaje mecanice care preiau diferite solicitiri - juguri, tiranti, elernente de reazem, piese pentru articulatii etc. (v. paragrafi116.7); - imbiniri incleiate, care lucreazi in principal la forfecare (v. paragrafi1l 6.8).-

6.2. Conditiile pe care trebuie s i le indeplineasc5 im biniirilePentru a satisface exigentele de performanti impuse, imbinarile trebuie si3 indeplineasca urmtoarele conditii: - prin mijloacele de imbinare utilizate. trebuie s i se asigure o repartizare uniformi a eforturilor in elementele coinponeiite ale barelor compuse; suprasolicitarea unor elemente apare datoriti inexactititilor de executie a iinbinirilor si a prezentei unor deforinatii initiale inegale; - s i se realizeze, pe ciit posibil, fractionarea elementelor de transmitere a efortiirilor (tije cilindrice sau lamelare, pene prismatice sau inelare etc.), asigurindu-se astfel iin nuinir mai mare de sectiuni de lucru si prin urinare o rezistenti si o siguranti sporiti a imbinirilor cliiar in cazul prezentei iinor defecte (noduri, cripaturi medulare etc.); - imbinirile trebuie astfel realizate inciit sa se evite efectele defavorabile ale contractiei si iimflirii si s i iiu faciliteze aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau impiedicarea aerisirii imbinirii); - tipul de imbinare ales trebuie sa se potriveasc cu materialul lemnos folosit si cu solicitirile din piese, de exemplu: imbinirile incleiate nu se pot utiliza deciit la lemn ecarisat sub formi de sciinduri sau dulapi, aviind umiditatea de echilibru maxim 18%; imbinirile prin chertare transmit numai eforturi de compresiune la piese din lemn rotund sau din lemn ecarisat de tip grinzi sau rigle; imbinirile ci1 inele necesiti materia1 ecarisat de calitate superioari; n u se pot realiza constructii exterioare

imbinate cu cuie, cliiar in cazul protejirii acestora, intrucit ruginesc di11caiiza uinidititii relative mari a aerului exterior; - imbingrile trebuie astfel realizate incit s i nu reduci sensibil capacitatea de rezistenti a pieselor imbinate; slibirea sectiunii trebuie s i fie miniina; - imbinirile trebuie astfel concepute incit s i fie usor de executat si intretinut; se recomandi ca la realizarea constructiilor din leinn s i se aleagi tipuri de imbiniri ce se pot realiza industrializat si se pot asambla usor pe santier (de exemplu: iinbinari incleiate, imbiniri cu plicute multi-cuie, asambla.je metalice), sau care necesiti inanoperi mai putin calificati (de exemplu: iinbinari cu cuie sau buloane); - imbinirile trebuie astfel concepute inciit s i se inentin8 axialitatea eforturilor in bare; exceiitricititile prezente la noduri miresc sectiunile barelor datoriti faptului c i acestea lucreazi la solicitiri coinpuse (intindere sau coinpresiune excentrici); - la calculul iinbinirilor iiu se iau in considerare fortete de frecare favorabile pentru comportarea elementelor de constructie in iinbiiiiri, datorate legiturilor de stringere (buloane sau cuie), deoarece acestea sunt in genera1 de scurta durata; - efectiil favorabil al fortelor de frecare se ia in considerare in conditiile previzute in paragrafi113.2.8.; - datoriti inodului de lucru diferit al diverselor tipuri de iinbiniri (diferente mari de deformatii initiale si in timp) nu este permisi pentru transiniterea aceluiasi efort folosirea iinbinirilor de diferite tipuri: se permite transiniterea eforturilor prin diferite mijloace de iinbinare, dar integra1 si succesiv.

I Comentariul C. 6.2.1

6.3. imbiniiri prin ehertare6.3.1. Elemente generale

6.3.2.3. Verificarea capacitatii de rezistent8 a iinbingrii este satisfcutii apriori intrlicat = R:,, . 6.3.2.3. Dacii imbinarea este supus3 si la inoinerit iiicovoietor, legaturile cu rbaiitiiri sati buloane se verifica la actiunea acelui moment.d/2

6.3.1.1. iinbinirile prin cliertare asiguri traiisinitei-ea eforti.irilor de la o piesi la alta, direct pe suprafata de contact corespunz5tor pasuita. 6.3.1.2. in~binarile prin chnrare se caracteiizeaz5 priii deforinatii mari in prima fazi a solicitirii, paria la realizarea i ~ i i contact direct intre siiprafetele care transinit efortul $i deformati i inai inici in faza a doua a solicitai.ii, dupi realizarea contactului dintre piese. 6.3.1.3. Piesele unci iinbinri prin chertare se fixeazi intre ele prin buloane, scoabe sau tiranti, care au roliil de a mentine contactiil intre suprafetele care transniit efortul si de a iinpiedica deplasirile relative iiitre piese. in calculul de rezistenti al imbiiiirilor prin chertare n u se fine seaiila de eforturile pe care ar piitea eveiitual s i le preia elenientele de prindere, dar se tine seairia de slibirile de sectiune pe care acestea le produc.

~ ~ i

a) eclise;

b) buloane;

Fig. 6.2. iinbinari de prelungire prin chertare solidarizate

6.3.3. imbiniiri prin chertare la piese dispuse perpendicular

6.3.2. imbiniiri prin chertare la piese amplasate in prelungire

6.3.2.1. La realizarea imbin8rilor de prelungire la piesele coinprimate se recoinaiidi respectarea datelor coiistri~ctiveprevizute in figura 6.2. 6.3.2.2. Nu se recomandi imbiniri prin cliertare nesimetrice deoarece produc momente in bare datoriti dezaxarii eforturilor.

6.3.3.1. iinbiniirile transversale prin cliertare pentru solidarizare se utilizeazi la rezemarea grinzilor pe stilpi, a stilpilor sau popilor pe tiilpi, a subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zibrele pe cosoroabe etc. La realizarea acestor imbiniri trebuie sii se respecte datele constructive prezentate in figura 6.3. 6.3.3.2. Peiitru asigurarea stabilititii la deplasiri laterale, imbinarea se rigidizeaz8 cu cepuri (fig. 6.3, a, c si e) sau scoabe (fig. 6.3, b sif). Pentru a se transmite efortul pe suprafata de contact, adincimea loca$ului va depisi cu 5 . . . 10 mm iniltiinea cepuliii.

6.3.3.3. Transmiterea efortului pe suprafata de contact diiitre cele doui elemente se face prin strivire normali pe fibre la grindfi, talpi, subgrindi, cosoroaba si in lungul fibrelor la stilpi si popi. in cazul utilizirii imbinarilor cu cep, la calculul suprafetei de contact se va scade suprafata cepului. 6.3.3.4. in cazul iitilizirii lemnului rotund, rezemarea griiizii pe stilp se realizeazi prin chertarea cu tesitura a grinzii (v. fig. 6.3, C); nu se recomandi cliertarea fra tesirea grinzii (v. fig. 6.3, a'). 6.3.3.5. Capacitatea de rezistenta a iinbinarilor la piese ainplasate perpendic~ilar stabileste cu relatia: se Q,., = R:i . A , . . n I 7 -.m,., (6.1) in care: R L este rezistenta de calcul a leinnului inasiv la coinpresiune (strivire) perpen'dicular pe fibre. stabilita coiiforrn relatiei (2.1) in fiinctie de specia de inaterial leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a eleinentelor de constructie, in ~ l r n m ' ; A,. - aria de contact dintre cele doua eleinente (aria reazemului), in mm', stabilita conform indicatiei din paragraful 6.3.3.3.; mi.- coeficient de tratare a leinnului ci1 valorile specificate iii tabelul 4.1 ; m, - coeficient de reazem, ci1 valoarea 1,60, daca sunt indeplinite conditiile constructive prevfizute i11figura 6.3.

Fig. 6.3. Tipuri de bare compuse solicitate la compresiune perpendiculari pe fibre:

I - grinda; 2 - stilp;

3 - cep;4 - scoabe; 5 - talpa;

6 - saboti; 7 - cutie inetalica; 8 - talpi superioara ferma; 9 - talpa inferioara ferma; 10 - subgrindi?;

1 I - cosoroaba; 12 - bulon;

13 - cuie.

63.3.6. La rezemarea popilor pe talpi, dac2 Q,.; < Q,,pentru a , nii mari diineiisiuiiile eleinentiilui vertical, talpa se poate realiza diii leinn de foioase (fag, stejar, salcain), sau se poate inari aria de contact prin dispuiierea iinor saboti (fig. 6.3,g) sau a iinor cutii inetalice (fig. 6.3, h). in cazul iitilizirii sabotilor, acestia se fixeazi impotriva deplasarii laterale prin buloane dispuse in giuri ovalizate, astfel inct transmiterea efortuliii s i se faca pe suprafetele de strivire si nii priii buloane.

b. Tesirea pragurilor se realizeazi:

perpendicular pe eleinentiil coinpriinat. la iingliiiiri a < 30" (fig. 6.4,a si C); - la bisectoarea iinghiultii exterior dintre cele doiii piese, la unghiuri a 2 30" (fig. 6.4,h si 4.-

Fig. 6.4. Posibiliteti de tesire a pragiirilor siinple (a si b) si diible (C si d)

6.3.4. imbiniir-i prin chertare la piese amplasate sub unghiul a

c. La imbinirile frontale cu prag siniplu se vor avea in vedere urmitoarele date constructive (fig. 6.5.a): iniltiineri pragi~lui(adi~ciinea cliertirii) h, trebuie s i fie iniiiiin 2 cm la grinzi ecarisate. respectiv 3 cm la cele rotunde (ji maxim h13 la nodurile de reazem ale grinzilor cii zabrele, respectik h14 la nodurile intermediare ale griiizilor cu ~ a b r e l e sali la elementele cu o grosime inai mici de 8 cm; * lungimea pragiilui I,, trebuie sa fie: l,, 2 10 h, ; l,, 2 2h; l,, 2 20 cm; u pentru calculul imbinirii la forfecare, lungiiiiea pragului se ia: I, 5 1 Oh,: 1, I 2h; * buloanele de solidarizare se amplaseazi perpendicular pe talpa superioari, la valori ale iinghiului a < 30, si perpendicular pe tesitiira, la valori a r 30" si se pozitioneazi la inijlocul tesiturii; subgrinda va fi astfel alciitiiita incat buloanele s i treaci siinetric fata de tesitiira ei; in cazul in care din calcul rezulti diainetre mai mici, buloanele se vor lua ci1 diametriil ininiin 1/25 diil lungiinea lor si ce1 putin 12 inin. d. imbiniirile prin chertare ortogonal8 cu prag dublu se folosesc in cazul in care efortiil din imbinare 1111poate fi preluat de uii siiigiir prag, adanciinea de chertare rezultati diii calcul depisiiid adhiicimea inaxima admisa (hl3, respectiv hl4). La o asemenea iinbiiiare se

a. i11fiirictie de iniriinea solicitirilor si de diniensiuiiile pieselor componente, iinbinerile cu chertare frontala se realizeaza cu iiniil sau d o u i praguri.

impuiie conditia ca cele doui pragiiri s i lucreze concomitent. ceea ce se poate obtine nuinai printr-o executie extrem de ingri.jita. La proiectarea iinbinirilor frontale cti prag dublu se vor avea in vedere iirm5toarele date constructive (fig. 6.5, h): iniltiinea priiniilui prag (adnciinea cliertirii) h, ,, trebuie s i fie iiiiniin 2 cm la grinzile ecarisate, respectiv 3 cin la cele rotiinde: iiiiltiinea celui de al doilea prag. h,?, trebuie sii fie ci1 ce1 piitin 2 cin mai mare dect iniiltimea primului prag si s i fie limitata superior in raport ci1 inaltiinea grinzii cliertate la inaxiiii h13 la noduriie de reazetn ale grinzilor cu zabrele, respectiv 1114 la nodurile interinediare ale grinzilor c ~ izibrele, sail la eleinentele ci1 o grosiine inai inici de 8 cm; liingiinea pragurilor l,,, si l,,?trebuie s i tie 2 10 h,,; I,,, 2 2h; l,,? r 10 h,,; peiitru calculul iinbinirilor la forfecare, lungimea pragiirilor se ia: I/, I 10 h,,; I,, I 2h; In I 10 h,?; la iinghiiiri de inclinare a _< 45'. este obligatorie montarea buloanelor de siguranti si a subgriiizilor: in acest caz se respecti aceleasi conditii ca la irnbinarea prin cliertare frontala CLI prag simplu; avand iii vedere eforturile relativ mari care actioneaza in inibinare, se recoinanda ca ceiitrarea iiodului s i se faca dup5 axa neti a tlpii inferioare.

Fig. 6.5. iinbin~ri prin cliertare frontala:

a - cu prag siniplu;1 - talpa superioara; 2 - talpa inferioara; 3 - buloane de siguranp; 4 - subgrinda;

b -- ci1 prag dublu;5 - cosoroaba: 6 - cuie; 7 - foaie de carton bitiimat

e. La nodurile interinediare ale griiizilor cu zabrele se adniite c i transiniterea eforturilor din zabrelele comprimate s i se facii prin iiiterinediul iinui calcai (fig. 6.6).

i i bFig. 6.6. iinbinare cu cBlcii la nodul interinediar al unei grinzi cu zabrele

6.3.4.7. C'~rlczrlt(1 in~binnrilor prin cherture,frontcrlii

b. La imbinirile frontale cu prag dublu, capacitatea de rezisten-

a. Capacitatea de rezistenfi la strivire sub unghi~ila a unei imbinari prin cliertare frontali cu prag siinplu se stabileste cu relatia: N,., =in

t i total5 de strivire se stabileste ca sum8 a capacitifilor de rezistentaale fiecirui prag i11parte, determinate cu relatia (6.2):

C,. .Q,. C,. . s i n 2 a + Q , . . c o s ' a l

(6.2) La iinbinarea frontalii cu prag simplu, capacitatea de rezistent i a pragului la forfecare se stabileste CL] relafia:C.

care: C,. este capacitatea de rezistenti a zonei coinpriinate (strivite), parale1 cu directia fibrelor: in N, stabiliti c ~ relatia: i C,. = R c ~ , l . A , , I I . n ~ , . ; Q,.-

(6.3)

in

capacitatea de' rezistenti a zonei coinprimate (strivite) perpendicular pe directia fibrelor, in N, stabilita cu relatia:Q,. = R>

care: R .. : este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu fibrele.,,

.A,, . m , . .m,.;

stabiliti cu relafia (2.1), in f~iiicfie specia de material de lemnos, clasa de calitate a leinnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie; A,, - aria pragului la forfecare, in mm'; A = h . l , :

,

a

ungliiul pe care il face pragul c ~ i directia fibrelor element~ilui care se striveste; X,',I si R - rezistentele de calcul aie lemnului niasiv la : ,-

compresiune paraleli cu directia fibrelor, respectiv perpendiculari pe directia fibrelor, stabilite conform relatiei (2.1), in functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m m ' ; API,- proiectia suprafetei prag~iluipe directie paraleli cu fibrele piesei care se striveste, in mm2; A,, - proiectia suprafetei pragului pe directie perpendic~ilari cu fibrele piesei care se striveste, in mm'; n11,- coeficieiitul de tratare a leinnului cu valorile specificate in tabelul 4.1; m,. - coeficient de reazem CLI valoarea 1,60, conforin indicatiilor din paragrafi114.4.2.

nzl. - coeficient de tratare a lemnului cu valoarea specificati in tabelul 4.1 ; mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de aplicare a foqei fati de directia praguliii, precum si inodul de producere al forfecirii (unilaterali sau bilaterali), stabilit cu relatia (4.1 1).

d. La inibinarea frontali cu prag dublu, capacitatea de rezistenta a pragurilor la forfecare se stabileste peiitru fiecare prag in parte, astfel: pentru priinul prag, cu relatia:F,.,,= 0 , 7 R : l l . A , , .m, / m , ,,pentru al doilea prag, cu relalia: (6.7)

F,.,7 = R i I I. A , .m,.~ n , ,,, l

(6.8)

in care:

R;',;, nill si inl? au seiniiificatiile di11relatia (6.6); Ali - aria de forfecare a priinului prag, in min' ( A = h . l ); - aria de forfecare al celui de al doilea prag, i11 inin' ( A , ' = h . / ,?).

dac eleinentul este solicitat la tensiiine excentric (nodul se axeazi prin centri11 de greutate al sec[iiinii brute. tig. 6.7, h ) .

,,

,,

e. Fortele efective de forfecare care actioneaz asupra pragurilor se stabilesc ca proiectii ale fortelor de strivire pe directia pragiirilor de forfecare, astfel: la iinbinarea frontali cu prag siinplii. cLirelatia:

Fig. 6.7. Centrarea nodului dupa axa neti a talpii inferioare (a) $i dupa asa bruta a talpii inferioare (b)

la iinbinarea frontali cu prag dublu, cii relatiile: - peiitrii priinul prag: Fc.II= N L.L' I . c o s a .- pentru

(6.1 O)

g. Verificarea buloanelor de solidarizare se face cu relatia: (6.13) N e / hiiloii Ncal> hiiloii ' .1 1care: 1

pragiil al doilea:F,, I = N < . c o s a .

,,,

(6.1 1)

N,,/ /,,,/,,,, este efortul axial diil bulonul de solidarizare, care se determin3 CLI relatia: N,., ,),, = N C .tg(6O0-U); I, ,, ,

in care: N,N,

,,, incrcarea efectiv de calcul, care actioneaz perpeiidic~i,./ I -

(6.14)

lar pe prag; incrcarea efectivi de calcul aferenti priniului prag, stabilit cu relatia:

N C aI>~,IOII - capacitatea de rezistenla a bulonului de solidarizare. p care se stabileste cu relatia:

a - iinghiul diiitre cele doui bare ale inbinrii:A V I-aria de strivire a primiiliii prag. iii in11.i'; A,,?' aria de strivire a celui de-al doilea prag, in inin'

f. Capacitatea de rezistenti a tilpii intinse se stabileste cu relatia (4.2) dac eleinentul este solicitat la tensiiine centric (ilodul se axeaz prin centriil de greutate al sectiunii nete, fig. 6.7, a ) si cu relatia (4.19),

N, - efortiil axial efectiv de compresiune di11imbiilare. in N: a - iiiighiiil diiitre piesele care se imbini; A,,,,- aria net a bulonului de solidarizare, care se stabileste prin 7 scderea slbirii date de filet di11 aria bruti a bulonului, in mm-; Ro, - rezistenta de calcul a o~eluluila intindere, stabilit conforin STAS 10 10810-78, i11~ l m i n ' ;

m(, coeficient de lucru al bulonului in imbinare. ci1 valoarea 0,6. care tine cont de actiunea dinamici a incarcirii si de deforinatia bulonului in imbinare. n,, - numirul de buloane. h. Verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre subgrindi

6.4. imbingri cu pene prismatice din lemn ?i cu pene inelare metalice6.4.1. imbinari cu pene prismatice din lemn6.4.1.I . Dule consfrucfive

si piesa de reazem (cosoroabi) se face cu relatia:3

a. Penele prismatice din lemn se folosesc la iinbin8rile de prelungire a iinor piese tensionate sau la crearea de gririzi coinpuse, Ve, Qr, (6.16) realizate din eleinente suprapuse; aceste tipuri de pene iiu se folosesc in care: la nodurile fermelor. V,, este reactiunea verticali? in imbinare. in N; Q,., - capacitatea de rezistenta la strivire perpendicular pe fibre b. imbiiiirile c ~ ipene prismatice din leinn se caracterizeaz8 a suprafetei de contact dintre subgrindi si cosoroabi. prin: stabiliti cii relatia (4.7). - deformatii inari in prima fazi a incircirii, pani la realizarea contactiilui direct intre suprafefele intre care se transmit i. Numirul de cuie, n, necesar prinderii subgrinzii de talpa eforturile; inferioari se determini cu relafia: - deformatii mici in timp.r

C. imbinirile cu pene din lemn impiiy o executie ingrijiti a care: lucririi, cu abateri dimensionale minime. L este compoiienta orizontali a efortului din bulonul de solidarizare, in N, stabilit cu relatia: d. La imbinirile cu pene prisinatice din lemn. elementele care (6.1 8) se imbina pot fi in contact (fig. 6.8, h si d ,sau ci1 interspatii intre ele ) L = N biiloi, . sin a ; ) (fig. 6.8, u si C, asigiirindu-se ventilarea pieselor. L,, - capacitatea de rezistent ininim a unei tije, in N, stabiliti conform indicariilor din paragrafi116.5. e. in functie de directia fibrelor penelor fati de directia fibrelor IComentariul C. 6.3.4.2.) pieselor care se imbin, pot fi: - pene prismatice transversale reglabile (fig. 6.8, a); - pene prismatice longitiidinale drepte (fig. 6.8, h si C ) ; - pene prisrnatice longitudinale oblice (fig. 6.8, d . )in,f

a Penele prisrnatice longitudinale drepte se executi din lemn de risinoase fari noduri si alte defecte, avind fibrele drepte si paralele cu fibrele pieselor de imbinat.

Penele yrisniatice longitudinale oblice se executi similar celor drepte si prezinti avantajul c i nefiind solicitate la forfecare au o siguranti mai mare in exploatare, dar n u vor fi folosite decit in cazul in care preiau eforturi de u n singur sens.

f. Buloanele de stringere care iinpiedici risucirea penelor se dispun in genera1 la mijlocul distantelor dintre pene.g. La iinbinirile realizate cu pene prisinatice diil lemn se vor respecta urmitoarele date constructive: o raportul dintre lungimea penei, I,,. si adincimea chertirii in grindi, h,, se recoinandi s i fie mai mare sail egal cu 5; adincimea chertirii h, in grindi va fi: - ininim 2 cm la grinzile ecarisate si 3 cm la cele rotunde; - maxim h15 la grinzile ecarisate si d14 la cele rotunde;

d.Fig. 6.8. imbinari cu pene prisniatice din leinn:

a - imbinare cu pene transversale la grinzi cu interspa~ii intre elementele componente; b - imbinare cii pene longitudinale la piese in contact; C - imbinare cu pene longitudinale la piese cu iriteispatii iiitre elementele componente; d - imbinari cu pene oblice. Penele prisn~aticetransversale se real izeazi d in leinn di foioase (stejar sau fag impregnate cu substante antiseptice) si su111 reglabile pentru a se asigura impinarea, chiar diipi ce lemnul a suferii contractii. Fiecare pani transversali este alcitiiiti di11 doui piesi avand fiecare cite o fateta tiiati oblic (cu inclinare 116...1/10) (v. fig, 6.8. n). Peiltrii a se asigura reglarea lor, penele transversale se fac mai lungi decit piesele de iinbinat cu 2...3 cm.

iniltimea interspatiului C la grinzile compuse distantate (v. fig. 6.8, u si C), va fi 3...4 cm; . la penele transversale reglabile trebuie ca fetele comune unei perechi de pene s i fie inclinate cu 116...1/10 fati de directia normali la grindi; o capetele penelor longitudinale trebuie t8iate norma1 pe dir cfia fibrelor, iar penele vor fi astfel dispuse incit fibrele lor s i aibi ac easi directie cu cele ale pieselor de imbinat; Iiiinina intre pene, in toate cazurile, trebuie s i fie ce1 putin egali cu lungimea penei; o lungimea de forfecare a pragurilor pieselor imbnate, a, se ia in calcul egali cu lumina intre pene (v. fig. 6.8, a, b si C), cu exceptia imbinirilor cu pene oblice, la care se ia egali ci1 distanta de la capatul

,e

unei pene p i n i la mijlocul penei urmatoare (v. fig. 6.8, 4; in calcul, lungimea de forfecare a pragurilor pieselor iinbinate se limiteazi la maximum 1 Oh,.

6.4.1.2.Calczrlul imbiniirilor cu pene prismutice di17 letnnCalculul iinbin5rilor cu pene prisinatice din lemn consti in: - verificarea penelor la strivire pe suprafetele de contact: - verificarea penelor la forfecare: - verificarea grinzii pe portiunea dintre doui pene la forfecare; - dimensionarea buloanelor de stringere a pieselor. a. VeylJicurea inibiniirilor cu pene din lemn la strivire (fig. 6.9) se face cu relatia: (6.19) L,/ p l Lmps in care: L,/,, - efortul de lunecare care actioiieazi asupra unei pene, in N;7

in care: R: este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) paralel cu fibrele (la pene dispuse longitudiilal), sali perpendiculari pe fibre (la pene disp~isetransversal), stabilite cu relatia (2.1), in functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnlilui si conditiile de exploatare a eleinentelor de constructie, in ~ l m i n ' : A . - siiprafata de strivire a penei. iii mm2 ( A , = h . h' ); ni7.- coeqcient de tratare a lemiiului, cu valoarea specificata in tabelul 4.1; m,. - coeficient de reazem, cu valoarea 1,00 pentru penele longitudinale si cu valoarea 1,60 pentru penele prismatice transversale. La penele dispuse oblic, capacitatea de rezistenti la strivire a unei pene se stabileste cu relatia:

in

care:

L!,,,L:,,,

este capacitatea de rezistent a penei la strivire parale1 cu fibrele, in N, stabilita cu relatia (6.20), in care R:-

= R:,,;

capacitatea de rezistenti a penei la strivire perpendicu;

lar pe fibre, in N, stabiliti cu relatia (6.20), in care

R; = R:,Fig.,6.9. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la strivire

p - unghiul de inclinare a laturii scurte a penei (v. fig. 6.8, d . )Il

L,,,

, - capacitatea

de rezistenta a unei peie determinata din conditia de strivire a acesteia, cu relatia:

I

b. Verzjkarea la forfecare a penelor (fig. 6.10) se face cu relatia:

in care: L,,, este efortul de lunecare care actioneaza asupra unei pene, in N;

plan de forfecare

aplicare a foqei fata de directia pragului, precum $i modul de producere a forfecrii (bilaterala in acest caz), avind valoarea stabiliti cu relatia (4.1 1); Al- suprafata de forfecare a penei: A , = I , . b , ; I, - lungimea penei, in mm; b,, - Iitiinea suprafefei de forfecare, in mm.. C. Verlficarea pieselor inzbinate la forfecare pe portitmeu dintre loca$urilepenelor (fig. 6.1 I ) se face cu relatia:

.

'in

9

(6.24)

care: L,,,

,este

Fig. 6.10. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la forfecare:

a - schema imbinarii;b - diagrama eforturilor Re[ pe lungimea penei

efortul de lunecare care actioneazi pe portiunea respectiva de grinda, in N; - capacitatea de rezistent a grinzii pe poqiunea dintre

doua pene, determinata din conditia de forfecare cu relatia:.

L,,

- capacitatea de rezistent a unei pene, in N, determinata din conditia de forfecare a acesteia, cu relalia:L,,

L,,care:

= R I I I. A , :

.ni,. / m , ,

(6.25)

in

R I I Ieste rezistenta la forfecare paralel cu fibrele, stabilit curelatia (2.1) in functie de specia materialului leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m m ' ; A,: - suprafata de forfecare a grinzii intre doui pene, in mm2

= R ; . A , .m,.ltn,,

(6.23)

. in care:

R'J este rezistenta la forfecare paralel cu fibrele (la pene dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), in funcfie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului $i conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in N/mm2; m,,-coeficient de tratare a lemnului, ci1 valoarea specificata in tabelu14.1; m, - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de

( A ; =a.b);

m.!. m , , au aceleasi semnificatii ca in relatia (6.23), cu si observatia cii in acest caz forfecarea este unilaterala; a - lungimea dintre doui locasuri consecutive ale pieselor imbinate, cu exceptia imbinrilor cu pene oblice, unde se ia egali cu distanta de la captul unei piese panii la mijlocul penei urmtoare, in inm; b - Iatimea grinzii, in mm.

a.

lan de forf~are

h, - adinciinea de chertare, in min; C - interspatiiil dintre elemeiitele imbinate, in inm; I,, - lunginiea penei, in min.Comentariul C. 6.4.1.2.

I

Fig. 6.1 1. Solicitarea grinzii de lemn la forfecare intre locasurile a dou% pene:

a - schema imbinarii; b - diagrama eforturilor Ref pe lungimea de forfecare a grinziid. Aria bruta a bzrloanelor de stringere se stabileste cu relatia:Fig. 6.12. Schema de calcul a efortului din buloanele de stringere la imbinarile cu pene din lemn

in care: kVleste coeficientiil ce fine cont de sliibirile ce apar in zona filetati a bulonului, ci1 valoarea 1,25;

6.4.1.3. Stabilirea numiirulz~i necesur de pene $i distriht~irerr /or pe Iungimeu elementuluia. Numarul necesar de pene se stabileste cu relafia:I?,,ncc

Rz, m 0Q h

rezistenta de calcul la intindere a otelului, stabiliti conform STAS 1010810-78 ,,Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din ofel", in ~ l i n m ' ; - coeficient de lucru al bulonului in imbinare, cu valoarea 0,9; - efortul diil bulon (fig. 6.12), in N, care se determini cu 'relatia: (6.27) Qh = Lei p ( h , + )/l,, efortul de lunecare efectiv care actioneazi asupra uiiei pene, in N;-

- Llorul ILfaplnln

(6.28)

in care:Ltolal

- lunecarea din incovoiere pe iiitreaga luiigiine a elementelor care se imbini, in N;

'apitiin

minim capabil al iinei pene, stabilit cu cea mai mici valoare rezultati diii relatiile (6.20) si (6.23).

- efortul

in care: L,,,

b. Penele se distribuie in lungiil grinzii astfel: - uniform pe iiitreaga lungime a griiizii coinpuse; in acest caz incarcarea penelor este inegali, ele preluind un efort mai

mare sau mai inic in funcfie de pozitia pe care o au pe lungimea grinzii coinpuse qi de variatia diagramei de lunecri pe lungimea elementului; pentru a se evita supraiiic8rcarea unor pene peste efortul capabil, num2rul de pene rezultat din calcul se majoreaz cu 50 %; - la distante variabile, stabilite prin impaqirea diagramei de lunecari in suprafefe egale cu numarul de pene rezultat din calcul; fiecare pani3 se aqazi pe grind5, inaintea diagramei de lunecari aferentii, pe care trebuie sa o preia; - la distante egale pe o lungime de 2 x 0,4 din deschiderea griiizii, catre reazeme; pe distanta centrale de 0,2 din deschiderea grinzii, unde eforturile de lunecare sunt reduse, i i i i se dispun pene; in acest caz, numarul de pene rezultat din calcul se majoreaza ci1 20 %.

locaquri create in elementele de imbinat, cu dispozitive mecanice. Sortimeiitul de pene inelare, netede, utilizate la imbinarea elementelor de coristruct.ie din lemn este prezentat in tabelul 6.1.

Tabelul 6.1.Tipuri de pene inelare netede

6.4.2. imbinari cu pene inelare netede, dintate sau cu gheare 6.4.2.1. Date constructive

a. Penele inelare netede, dintate sau cu gheare se folosesc la executarea unor imbinari de piese ce se intilnesc sub diferite unghiuri (la nodurile grinzilor ci1 zabrele sau la nodurile de cadr'u), la imbinari de prelungire ale barelor tensionate sau comprimate, precum qi la realizarea unor grinzi compuse incovoiate. b. imbinarile cu pene inelare necesit materia1 lemnos uscat, ferit de variatii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate de contragere, deci se pot folosi numai la constructii acoperite) qi se executa in 'ateliere sail fabrici dotate corespunzator realizirii iinor operatiuni cu precizie ridicata.C. Penele inelare netede se executi din otel laminat sub forma unor inele taiate dupi generatoare (fig. 6.1 3) si se monteazi in

d. Peifele inelare dznlate (fig. 6.14) se executa dintr-o banda de ofel in care se taie qi se ascut dinlii penei pentru a se iiqura p8trunderea in lemn; aceste tipiiri de pene se monteazg pT'iii presare in elementele de imbinat, utilizind prese speciale; ele sunt autoreglabile.

Fig. 6.13. Pene inelare netede reglabile:

a - detaliu pan2;C

b - elevalie imbinare; - secfiune imbinare

f. La realizarea imbinirilor cu pene inetalice trebuie s i se respecte urmitoarele date constructive: penele inelare netede reglabile ali fanta tiiati dupa generatoare, z = ( 0 , 0 5...0 , l O ) d , ; fanta penei ine,lare netede trebuie s i se dispuni pe diametr~ilperpendicular pe directia efortului transmis in imbinare (v. fig. 6.13, b); penele inetalice inelare netede trebuie s i pitrundi siinetric pe aceeasi adincime in cele doui elemente care se iinbina; penele inelare cu dinti $i penele cu glieare patrund prin presare in elementele care se imbini, in fiinctie de specia de lemn folosit; Iitimea b a elementelor care se imbini cu pene inetalice trebuie s i fie mai mare cu ce1 putin 40 inm decit diametriil interior al penelor (v. fig. 6.1 3, b); grosiinea minimi a a dulapilor iitilizati in imbinirile cu pene metalice trebuie s i fie ce1 p~itin58 min sail b,, + 30 mm (v. fig. 6.13, C): penele metalice se vor amplasa astfel Incit sa se respecte urmitoarele distante (fig. 6.15): - intre centrele a doui pene consecutive s, 2 2d,, ;- intre

centrul penei si capitul elementului de iinbinat, taiat

drept:

- s2

2

- s 2 2 d ,la eleinentele comprimate;- intre centrul penei $i capitul elementului de iinbinat, tiiat oblic: - s, 2 1,25 d , la elementele intinse;

1,s d ,la elementele intinse;

a.Fig. 6.14. Pani3 inelara cu dinfi

- s,

2 0 , 7 5 d , la elementele comprimate;

e. imbinirile. cu pene metalice se solidarizeaza cu buloane prevlzute ci1 saibe, dispuse in centrul fiecirei pene, pentru a mentine contactul dintre suprafetele pieselor imbinate.

la imbinarea unui element de constructie se vor folosi pene metalice de acelasi tip, diametru $i inaltime.

6.5. i m b i n ~ r cu tije $i cu pene lamelare flexibile iValorile coejcientulzli k,6.5.1. i m b i n ~ r cu tije cilindrice - prevederi generale i6.5.1.1. Tijele cilindrice (cuie, dornuri, vuruburi pentru lemn, buloane) sunt piese metalice sau din leinn, de formi cilindrici, introduse in elementele de imbinat in sens transversal directiei efortului pe care il transmit de la un element la altul (fig. 6.16).

' i

b. Capacitatea de rezistenti a penelor inelare dintate $i a penelor cu gheare se stabileste de citre producitor, pe bazi de experimentiri standardizate.

C.Numirul necesar de pene inelare se determini ci1 relatia:

n IlL!L - N /oro/ pl!riL'

p lLcapinin

(6.33)

in

care:

~ ' o t a l-

este efortul axial total din bara intinsi sau comprimatii, respectiv lunecarea totali pe lungimea barei incovoiate, in N; de rezistenti a iinei pene, in N, stabiliti ca valoare minimi din relatiile (6.30) si (6.3 1).- capacitatea

P 'cap

tnln

d. La barele intinse este obligatorie verificarea capacitiitii de rezistenti a barei in sectiunea cea mai slibiti, cu relatia (4.2), in care A,,, se calculeazi in ipoteza c i toate sliibirile (determinate de locasul penelor si de gaura pentru bulonul de stringere) sunt concentrate in aceeasi sectiyne transversal.I

Fig. 6.16. Tije cilindrice elastice folosite in imbinari:

a - cuie; b - domuri; C - surub cu cap patrat;

d - surub cu cap inecat;

e - bulon; 1 - capul tijei;

2 - tija propriu-zisa; 3 - piulita.

6.5.1.2.mhinrile cu tije cilindrice se caracterizeazi prin: - deformalii initiale mici, contactui dintre suprafetele de transmitere a eforturilor fiind perfect la inceput; - deforinafii finale mari, datorita contragerii lemnului la uscare.

6.5.I .3. Claszficnrca imbiniirilor cu tije si face !n firnc:lie de diferite criterii:

a. dupa modul de execulie al imbinarilor, tijele pot fi: - introduse in locasuri pregatite in prealabil (buloane, dornuri, stifturi); - introduse prin batere sau insurubare, fira pregitire prealabili a locasurilor (cuie cu d I 6 mm, suruburi cu d I mm, 4 unde deste diametrul tijei); - introduse prin batere sau insurubare in giuri pregitite pe o parte din adancimea de pitrundere (I,,,,,,, E 0,75 l,,,,) si cu diametrul mai mic cu I mni decit diametrul tijei (cuie cu d > > 6 mm, suruburi cu d > 4 mm). Gi~irile care se introduc buloanele se realizeazi cu ind.s',,ru

= dl!/, + 1 mm

3

Fig. 6.17. Tipuri de imbinari cu tije cilindrice: I. imbingri simetrice:11. imbinari nesimetrice:C

iar giurile in care se introduc dornurile dsiuro =d,,l,, -(0,8...I,O)mm.

si

stifturile se realizeaza cu

b. in functie de modul de solicitare. imbinirile cu tije cilindrice pot fi simetrice (fig. 6.17, I) sau nesimetrice (fig. 6.17, Il).Dup2 numirul planurilor in care se poate produce deplasarea elementelor imbinate, se deosebesc imbiniri cu o singuri sectiune de forfecare (fig. 6.17, C, cu doui sectiuni de forfecare (fig. 6.1 7, a ) sau ) cu mai multe sectiuni de forfecare (fig. 6.17, b si 4.C.

a - cu doua sectiuni de forfecare; b - cu patru sectiuni de forfecare.

- cu

o sectiune de forfecare;

d - cu trei sectiuni de

forfecare.

Comentariul C. 6.5.1.3.

6.5.1.4. La imbinirile cu cuie sau dornuri se monteaza buloane de strtingere (circa 25 % din numirul total de tije) necesare pentru stringerea etansi a pachetului de elemente, in timpul executirii lucririlor si peiitru a preveni desfacerea rosturilor in procesul exploatirii din cauza deformirii datorate contractiei lemnului.

6.5.2. Tipur de tije ciliridriceA

6.5.2.1. Cuiele pentrn construclii din lemn (STAS 2 1 1 1-90) au diametrul cuprins intre 1,8...8,O 111111 si lungiinea intre 30 ...250 min. Grosimea minimi3 a celei mai subtiri piese care ce imbini? cu cuie trebuie sa fie ce1 putin 4 4 ppetru a nu crapa piesele in mor.iientu1 in care se bat cuiele. La batere, cuiele pot avea lungimea egal cu grosimea pachetului de straiis, pot depi3yi grosimea pachetului (deci ies pe partea opusa), sau pot rlmane inecate (fig. 6.18).

in care: n - numarul de piese dili pachet; C -- grosimea pieselor; d - diametrul tijei. In cazul in care lungimea efectivi3 a cuielor depi3seyte grosimea pachetului de strans (v. fig. 6.18, b), la calculul capacitatii de rezistenta a tijelor se ia in considerare grosiinea ultimei piese care se imbin8, redusa cu 1.5d, intrucat fibrele se rup la iesirea cuiului din piesa respectivl.

6.5.2.2. Buloanele se executa din otel-beton OB 37, cu cap si piulig de strangere, cu diametrele ofelului beton neted folosit iri constructii ( d = 12...25 mrn ). Diametrul bulonului se alege in inod obisnuit (1 130...1140).1 , unde l este grosimea pachetului care se striinge, dar miiiimum 12 inm.Fig. 6.18. Posibilitati de piitrundere a cuielor in pachetul de imbinat.

a - pe intreaga grosime a pachetului; b - depgsind grosimea pachetului; C - iiiecat Pentru a lua in considerare sectiunea de forfecare, cuiul trebuie sa patrunda in piesa respectiva cu ce1 putin 3,5d (lungime efectivi, fri3 varful cuiului de 1,5d, care se considera ca nu lucreaza la transmiterea eforturilor, fig. 6.18, C ) . La stabilirea lungimii necesare a cuielor (vezi fig.*6.18) se ia in calcul grosimea pieselor care se imbini, eventualele rosturi ce pot apare intre piesele care se imbini (cu I!imea de aproximativ 2 mm), virful cuiului si adancimea minimi de pitrundere in ultima piesa:

6.5.2.3. Surubui-ile pentru lemn pot fi: cu cap bombat crestat (STAS 145 1-SO), cu cap inecat crestat (STAS 1452-SO), cu cap semiinecat (STAS 1453-80), cu cap hexagonal (STAS 1454-80) sau cu cap patrat (STAS 1455-80). 6.5.2.4. Dornurile ali diametrele ofelului beton pentru a patrunde usor in piesele din lemn. .

si varfiil ascutit

6.5.3. Date constructive privind irnbinarile cu tije cilindrice elastice6.5.3. I. Buloanele, suruburile si dornurile se dispun pe un numar par de randuri longit~dinale,pentru a evita amplasarea unui rind de tije in zona centrali3 slaba a inimii lemnului.

6.5.3.2.Cuiele se dispun atit pe un num8r par, cit rinduri, drept, in zig-zag sau pe diagonal8 (fig. 6.19).

si impar, peDistante minime de anzplasare a huloanelor, suruburilorpentru lemn si dornurilor

Tabelul 6.3.

Distante transversal pe fibre

Intre axele tijelorDin axa tijei extremela marginea piesei

S 3

3,5d 3d

3d 2,5d

3d 2,5d

2,5d 2,5d

s 4

Fig. 6.19. Dispunerea cuielor intr-o imbinare de prelungire:

a - in randuri drepte; . b - in zigzag; C - in randuri diagonale

6.5.3.4. La prinderile in noduri ale barelor grinzilor cu z8brele respectarea regulilor de distributie a tijelor este obligatorie pentru fiecare piesa in parte (fig. 6.20).

6.5.3.3. Distantele minime de asezare a tijelor (stabilite prin incerciiri pe modele, astfel incit piesele din lemn sii nu se despice la batere sau in exploatare) sunt date in tabelele 6.3 si 6.4, in care: s este distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului l in care se bat cuiele (pe direcfia efortului); sz - distanta de la tue pin8 la cap8tul elementului din lemn, in sensul longitudinal al fibrelor; s3- distanta intre tije pe direcfia transversalii fibrelor; s4 - distanfa intre ultimul rind de tije si marginea elementului din lemn, pe directia transversali fibrelor.P

I

i +

Fig. 6.20. Amplasarea tijelor ia nodurile unei grinzi cu zabrele

Tabela16.4.

Distanfe minime de amplasare a cuielor

Observa/ii: Pentru valorile lui C cuprinse intre 4d si I 4 valorile l u i O s, se interpoleazi liniar. 0 Distantele trecute in parantez sunt pentru lemnul de fag si stejar.

Cuie bahte In:

6.5.3.5. in cazul baterii iiicrucisate a cuielor, daci capetele lor patrund in piesa centrali din ambele parti pe o adincime mai mica decat 2c/3 (fig. 6.2 1 , a), distantele intre cuie se stabilesc independent, iar data p5trund pe o adancime mai mare sau egal cu 2 ~ 1 3distanfele , se stabilesc tinind cont de cuiele de pe ambele parti ale pachetului de imbinat (fig. 6.2 1, b).

a.

b.

Fig. 6.21. Distantele de amplasare a cuielor fn cazul baterii fncrucisate:

a - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai mica decat 2 ~ 1 3 ; b - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai mare decit 2cI3

6.5.3.6. La imbinarile cu cuie, pentru fixarea unei piese trebuie prevazute ce1 putin patru cuie, iar in nodurile in care prinderea pieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie prevazut ce1 putin un bulon de stringere cu diametrul d = 12 inm.

6.5.3.7. iinbinarile de prelungire la piese intinse nu se admit a fi realizate cu cuie.

Valori ale coeJicientului y

6.5.4. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije6.5.4.1. Capacitatea de rezistenti a unei imbinari cu tije, LCapi, in N, se stabileste cu relatia: L cap I- = Y . L , , ~ ,.~ , .n,,. .m,. n .m,, .n?,,A

._(6.3 5)

in care: y este coeficientul partial de siguranta stabilit conform paragrafiilui 6.5.4.2.; L,,,,, , - capacitatea de rezistenfi minima a unei tije, intr-o sectiune de forfecare, in N, stabilita conform paragrafului 6.5.4.3; n, - numarul sectiunilor de forfecare in care lucreazi tijele; n, - numarul de tije; mi. - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.1 ; m,, - coeficientul conditiilor de lucru, definit in functie de conditiile de microclimat in care functioneaza imbinarea cu tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1 de exploatare a constriictiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a constructiei si cu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a constructiei; m,?- coeficientul care introduce i 1 calcul repartitia neuniformi 1 a incircarilor la tije, cu valorile stabilite in paragraful 6.5.4.5.

6.5.4.3.Capacitatea de rezistenya a unei tije, L,,, ,, in N, intr-o sectiune de forfecare, pentru lenin de piil, molid si brad, cind efortul actioneazi parale1 cu direcfia fibrelor, se stabileste in fiinctie de tipul si diametrul tijei, inodul de lucrii al imbiiiirilor (simetrice sau asimetrice), posibilitatea de cedare a imbinirii (prin strivirea lemnului sau prin incovoierea tijei), dimensiunea pieselor de lemn din imbinare, conform relatiilor din tabelul 6.6. 6.5.4.4. Valorile din tabelul 6.6 sunt valabile pentru leinnul de pin, molid si brad. Pentru, alte specii de lemn, valorile din tabelul 6.6 se vor multiplica cu coeficientul k, pentru solicitarile L,.,,,,. si L,,l,,,,,, si cu coeficientul (k,)'!' pentru solicitarea L,,,,, ,,,., dat in tabelul 6.8. 6.5.4.5. Coeficientul m/( introduce in calcul posibilitatea repartitiei neuniforme a incircirilor in tije si are valoarea: m~ = 0,90 pentru imbiniri cu cuie si suruburi pentru lemn; pentru imbiniri cu dornuri si buloane dispiise pe doui rinduri, cu minimum doui buloane pe iin rind; r n = 0,80 pentru imbiniri ci1 dornuri si buloane dispuse pe ~ patru rinduri, cu minimum trei buloane pe un rind.

6.5.4.2. Coeficientul paqial de siguranfa y are valorile din tabelul 6.5, stabilite in functie de tipul ti'jelor si de clasa de durati a. incircarilor.

-

coeficientul ka din tabelul 6.7 pentru eforturile L,,(ka)"'pentru efortul L,,;,I,..

,si

Capacifatea de rezistet> a unei tije cilindrice pentru o seeliune de forfecare

I

Lcop m;

- coeficientul

Tabelul6.7. Valorile coejcientului k,

Valorile coejcientului k,I

Notarii: c - grosimea celei mai subtiri piese centrale, in mm; a - grosimea celei mai subtiri piese marginale, in mm; d- diametrul tijei cilindrice, in mm.

1. in relatia (6.35) se va introduce valoarea minimi? a capacitiitii de rezistenti? a tijei, stabilita ca minimum intre L,,,,, L,,,,, L a p inc.

6.5.4.6. La barele tensionate este obligatorie verificarea capacitritii de rezistenti? in sectiunea cu sliibiri maxime, utilizind relatia (4.2) pentru bare cu sectiunea simpli? si relatia (5.1) pentru bare cu sectiunea compusa.

2. in cazul in care directia efortului din tije face un unghi a cu directia fibrelor elementelor asamblate, valorile eforturilor din tabelu16.6 se vor inmulti cu:

6.5.5. imbinairi cu pene lamelare flexibile - prevederi generale

6.5.5.1.Penele lamelare flexibile (fig. 6.22) sunt piese din otel sau lemn de esenta tare (stejar), de forma lainelar8, care se introduc transversal in piesele imbinate pentru a impiedica deplasarea relativi longitudinali a pieselor in contact; se folosesc la realizarea grinzilor cu secfiune compusi solicitate la incovoiere, precum si la unele tipuri de grinzi cu zabrele, pentru alcgtuirea sectiunii compuse a tilpii comprimate.

astfel confectionate si montate inciit s i fie solicitate la forfecare transversal pe fibre. Etanseitatea contactului dintre plicuta di11lemn si peretii loca~uluitrebuie sa fie asigurata prin confectionarea inecanizati a penelor de dimensiuni tip, prin calibrarea majinii elettrice care realizeaza locasurile, precum si prin utilizarea propriettii lemnului uscat de a se umfla norma1 pe fibre in cazul umezirii ulterioare.

6.5.6. Date constructive privind imbinairile cu pene lamelare flexibile

6.5.6.1. Adanciinea locasului h,. i n fiecare grinda trebuie si5 fie cu 1 min mai mare deciit jumitate din iniltimea lamelei si maxim 115 din iniltimea fiecirei grinzi componente. 6.5.6.2.La penele flexibile din lemn se vor respecta ~irmaltoarele date constructive: 10 I t, < 15 inm; se recomandi 1, = 12 mm; h, s 4,5 t,; * b,, = b, pentru pene care striibat complet inilfimea grinzii, folosite in cazul in care Iatimea b a grinzii este mai mica de 150 mm (fig. 6.22, b); b, = 0,5b + 0,3hp, pentru pene care se dispun pe o parte si pe alta a grinzii (fig. 6.22, e), folosite i n cazul i n care Itimea b a grinzii este mai mare de 150 mm; a 2 9 t,,.

Fig. 6.22. imbinari Cu pene lamelare flexibile:

a - detaliu pana; b - cu pene dispuse pe intreaga latime a grinzii; C - cu pene dispuse alternativ pe fetele grinzii

6.5.5.2. imbinarile cu pene flexibile se executi mecanizat, locasurile fiind realizate cu o masin8 elettrici de daltuit. 6.5.5.3. in cazul folosirii penelor flexibile din lemn, acestea trebuie s i aiba umiditatea in timpul asamblirii de 8...10 % si trebuie

6.5.6.3. La penele flexibile din otel se vor respecta urmitoarele date constructive: t P = 4...6 min; h,, = ( l 0 ...12) t,,; b, = b; a s (25 ...30) t,,.

6.5.7. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu pene lamelare flexibile

,. care: inRc?,leste rezistenp de calcul la compresiune (strivire) paralel cu fibrele pentru esenta de lemn din care sunt realizate elementele care se iinbin, stabilit cu relatia (2. I);. b,, hp $i m7 - au aceleasi semnificafii ca in relatiile (6.36) $i (6.37); m , 11 - coeficientul de variafie pe inltimea penei a distributiei eforturilor de strivire parale1 cu fibrele elementelor care se imbin, cu valoarea 0,3.

6.5.7.1. Capacitatea de rezistent a unei pene lamelare flexibile din lemn, LCapmi,in N, se determina ca valoare minima din conditia , de strivire a lemnului si din conditia de incovoiere a penei, stabilite cu relatiile: din conditia de strivire a lemnului:

LCaps R,zl bp . h p m, . m,, ; =m

(6.36)

din conditia de incovoiere a penei

6.6. imbiniiri cu tije solicitate la smulgere6.6.1. Date constructive6.6.1.I . fmbinrile cu cuie si suruburi pentru lemn solicitate la smulgere (fig. 6.23) se utilizeaz, in special, pentru sustinerea elementelor de tavan suspendat. Nu se admit aceste tipuri de imbinri h cazul in care tijele necesit gurire prealabil, sau in cazul aplicrii dinamice a inciirciirilor.

in care:

R : :,i R,' sunt rezistentele de calcul la compresiune .,perpendicular pe fibre, respectiv la incovoiere static pentru lemnul de stejar, stabilite cu relatia (2. l), in ~ l m r n ' ; b, - Itimea penei, in mm; h, - inltimea penei, in mm; t, - grosimea penei, in mm; mi. - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelu14.1; m , , - coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire ~ pe inltimea penei, cu valoarea 0,6; m, - coeficient de variatie al eforturilor unitare din incovoiere, cu valoarea 0,5.

6.5.7.2: Capacitatea de rezistent a unei pene lamelare flexibile din otel se stabileqte din conditia de strivire a lemnului din elementele imbinate, cu relatia: (6.3 8) L c a p s = R" . b p . h p .m,. .m,yll, cll

Fig. 6.23. imbinari cu tije solicitate la smulgere:

a - cuie;

b - suruburi pentru lemn

6.6.1.2. La alctuirea imbiri5rilor cu ti.je cilindrice solicitate la smulgere trebuie respectate urmtoarele date constructive: r lungiinea de Incastrare a cuiului, l,. in min. far5 a tine seania de varf (1 3 4 , trebuie s i fie:

l\ 2 104

1, 2 2 4

(6.39)

d fiind diametrul cuiului, in mm, iar a grosimea elenientului care se sustine, in mm;e

lungimea de incastrare a suruburilor, I,, in mm, trebuie s i fie:

in care: d' este diametrul cuiului, in inm; pentru cuie cu diainetrul iiiai mare de 5 inm se ia L/, = 5 inin; I , - lungimea de incastrare a cuiiilui, i11inin. stabiliti conforin paragrafului 6.6.1.2; R: - rezisteilta la sinulgere a u i i ~ i icui, in ~linin'. cu valoarea speciticat2 iii tabelul 6.9; 1 7 1 ~ - coeficient de tratare a leinnului cu valoarea specificati in tabelul 4. I .

l,sz 0,6 l,

(6.40) 6.6.3.7. La inibinrile ci1 siiriiburi peiitrii lemn solicitate la ti-je, N,,,/,,. iii N, se stabileste sinulgere, capacitatea de rezistenti a ~iiiei cu relatia:in

I fiirid lungimea tijei ~urubului, mm; ine prosimea a a elementului sustiiiut trebuie s i fie ce1 piitin 4 4 pentru o grosirne mai mici a lui a, strivirea sub capul ~urubului trebuie preintampinat5 cu ajutorul saibelor;e cuiele si suruburile se dispun astfel incgt s i se evite despicarea lemnului, respectandu-se distanfele minime prevazute in paragraful 6.5.3.3; e in cazul utilizirii unui singur raiid de tije, se recomanda ca acestea si3 se amplaseze, respectand distantele minime, descentrat fafi de axul elementului in care isi transmit efortul pentru a se evita zona centrali, medulara, cu fisuri si crap5turi de crestere (v. fig. 6.23).

(6.42) care: d, - diametrul s~irubului, inin; in I, - lungiinea de incastrare a surubul~ii,in inm, care se ia in considerare numai pe portiunea filetati, conforni recoinandarilor diii paragraful 6.6.1.2; R: si m, - au aceleasi semnificatii ca in relatia (4.2).

Nc;ipr n . d , . I , . R : .n?,, =

I ~omentariulC. 6.6.Tabelul 6.9.Vulorile rezistenfei Iu smulgere. R,'

6.6.2. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije solicitate la smulgere6.6.2.1. La imbinarile cu cuie solicitate la smulgere capacitatea de rezistenfg a unei tije, N,.,,, in N, se stabileste cu relatia:

N ,, = n d , .l,. .Rf . m , . , ,,

(6.4 1)

6.7. imibiniiri cu asarnblaje metalice6.7.1. Piesele metalice (tiranfi, zbanturi, rulouri de reazem, buloane pentril arliculafii si aricoraje, placi de repartitie si de distributie) utilizate in constructiile din lemn servesc atat pentru realizarea unor eleinente intiiise la ferme, arce, cadre (zbrele, talpi inferioare, tirant;i pentru preluarea imyingerilor), ciit si pentru asamblarea pieselor din lenin intre ele. 6.7.2. intinderea tirantilor se realizeaza prin strngerea piulitelor prevazute de obicei la ambele capete. Pentru a evita desurubarea piulitelor, la piesele intinse care preiau solicitri importante se previtl contrapiulite. Pentru a miri suprafala de strivire dintre piulite si piesa din lemn se dispun saibe a cror suprafata se calculeaza astfcl incat s nu se depaseasci rezistenta la strivire a leinnului. 6.7.3. Datoriti actiunii corosive pe care o au agentii atmosferici asupra otelului, grosiinea minima a pieselor confecfionate diii otel trebuie s i fie de 6 mm, iar diametrul ininim al pieselor rotunde de 12 mm. 6.7.4. Nu se recomanda folosirea unor cutii de reazem incliise deoarece favorizeaza putrezirea lemnului; se recomand~realizarea unor asamblaje mecanice cu d o 6 fete paralele libere pentru a permite ventilarea pieselor din lemn.

6.8.1. Elemente generale6.8.1.I . imbinarile prin incleiere asigur coinportarea nionolita . a tuturor elementelor care se imbiiia, inlturiind posibilitatea oric5rei deforinatii i.ndepei.identea elementelor componente. 6.8.1.2. Pentru realizarea imbinarilor incleiate se folosesc: - cleiuri naturale; - cleiuri sintetice - rasini termoactive sau ternioplastice. in functie de starea de agregare fizicg, cleiurile pot fi sub forma de solutii (fluide), prafuri cau pelicule (filine). . Dupa temperatura de incleiere, cleiurile pot fi: - cu priza la temperatiiri inalte (1 00 ... 150)OC; - cu priza la cald (50 ...70)"C; - cu prizi la rece (1 5...25)"C. in functie de rezistenta la apa a peliculelor se deosebesc: - cleiuri foarte rezistente la ap8, cu o rezistentii minima de 1,5 ~ / m m ~ o ora de fierbere sau dupa o in-iersie de 48 .ore dupi iii apa; - cleiuri rezistente la api, cu o rezistenta minima de ' 0,7 ~ / m m dupa o or2 de fierbere sau 24 ore imersie in api; - cleiuri nerezistente la api. Din punctul de vedere al durabilitatii peliculei, cleiurile se impart in iirmatoarele patru grupe: grupa I - cleiuri rezistente la intemperii (cu pelicula mai durabil decat lemnul), avnd o rezistenta deosebita la acfiunea apei (calda sali rece), a inicroorganismelor si a variatiilor mari de umiditate; in aceasti grupa se incadreaza cleiurile pe bazi de fenol, rezorcini, si melominoformaldehida si cleiuri epoxidice;

6.7.5. Solicitarile care apar in piesele metalice utilizate laconstructiile din lemn se stabilesc pe baza teoriei staticii constructiei si a rezistentei materialelor, iar verificarea eleinentelor mecanice si stabilirea capacitatii de rezistenta a acestora se face conform STAS 1O 10810-78.

grzcpu rtr II-LI- cleiuri rezistente la a p i si iiitemperii pe tiinp limitat; in aceasti grup se includ clei~irileureoforinaldeliidice: grtpn u III-u - clei~irisemirezistente (cu rezistenta limitati la actiunea apei si la bacterii); iii aceasti grupi se incadreazi cleiurile de albumini si cazeiiii; grzrptr ( 1 /V-CI - cleiuri de interior. care ilu sunt rezistente la acti~ineaiiinidititii si la atacul ci~ipercilor:in aceasti grup se incadreazg cleiurile de gelatina si eiiiulsiile polivinilice.6.8.1.3. Rezistentele iniiiiine de rupere ale imbinirilor incleiate supuse la iiicerc?iri de forfecare suiit date i11 tabelul 6.10.

6.8.2. Date constructive $i particularitiiti privind realizarea elementelor incleiate6.8.2.l . Pentru realizarea elenientelor de coiistructie incleiate se utilizeazi nuinai piese din leinn ecarisat, care nLi trebuie s depseasci 5 cin grosiine in cazul elemeiitelor drepte si 1/300 di11raza de curbur, in caziil eleineiitelor curbe. 6.8.7.3. iinbinirile scndurilor si dulapilor la piesele iiicleiate se pot face cap la cap, pe suprafata tesiti sau ci1 dinti pani (fig. 6.24).

N(L.

-

M

M

Tabelul 6.10.

Rezistentele minime de rupere ale mbinarilor ncleiute solicitate 10 forfecure

imersia lor in api 24 de

I6.8.1.1. N u se admit iinbiniri incleiate solicitate la intindere perpendicular pe directia fibrelor.

Fig. 6.24. imbinarea pieselor din lemn i n elemente $i strutturi incleiate:

a - cap la cap;C-

b - pe suprafete tesite; dinti-pana.

Imbiiiirile cap la cap se folosesc la eleineiitele coinpriinate si la elementele incovoiate drepte sati curbe, in zona coinpriinati, precuin $i in zona centrali slab solicitati.

iinbinirile pe suprafefe tesite si in dinti pani se folosesc la elementele intinse si in zonele intinse, puternic solicitate ale pieselor supuse la incovoiere sau compresiune excentrica. Distanta intre imbinirile cap la cap invecinate trebuie s i fie de niinimum 20a (a fiind grosimea sciindurii sau dulapului), iar intre imbinirile tesite (lumina intre capetele tesiturilor) de miniinum 10a. . Intr-o sectiiine transversalii se poate admite intreruperea a maximum 114 din numiirul total al sciindurilor sau dulapilor.

incleiat sa apara eforturi de lunecare, mai usor de preluat de catre pelicula de clei (fig. 6.26, h); in cazul asezirii alternative a inelelor anuale, pe rostul incleiat apar eforturi de intindere, care sunt greu de preluat de &tre pelicula de clei (fig. 6.26, a).

6.8.2.3. Leinnul folosii pentru realizarea elementelor de rezistenta incleiate trebuie sii fie din risinoase, aviind umiditatea de inaxim 18 %; lemn~ilde foioase se admite nuinai in cazul in care se iau misuri de protectie impotriva biodegradirii si se creeazii un regim special de incleiere. 6.8.2.3. Elementele incleiate se alcituiesc din piese de lemii de diferite categorii, in fi~nctiede destinatia eleinentelor si in raport cu natura si mirimea solicitirii, conform indicatiilor din fig. 6.25.

Fig. 6.26. Modul de iealizare a pachetelor de scanduri incleiate

cu asezarea alternanta (incorecta) a inelelor anuale si asezarea convergenta (corecta) a inelelor anuale

-----Categoria n1

d.

- Categoria I1 --

Fig. 6.25. Categorii de materia1 lemnos utilizate la elementele incleiate

in functie de solicitari

6.8.2.6. Executarea eleinentelor incleiate se face in fabrici sau ateliere echipate cu utilaje necesare prelucrgrii lemnului, cu spatii speciale pentru uscarea lemnului $i inciiperi incilzite pentru a se crea conditiile de microclimat optiine (miniin 12OC, in cazul intrebuintirii cleiului de cazeinii si 16"C, in cazul intrebuintarii adezivilor sintetici si umiditatea interioari nr~e c/tirohile: cire$. stejar (durainen); - clasa a Il-a - tltwuhile: frasin. salciin; - clasa a 111-a - mijlociu dzrrcrhile: pii1 (durainen), larice, cer; - clasa a IV-a - ptrlii? durcrbile: molid, brad, carpeii, paltiii, ulin; - clasa a V-a - nedtwcrbile: fag, inesteaciii, tei. anin, plop, salcie.

,I

i

:l

7.5. La proiectarea. executia si in esploatarea constructiilor din leinn trebuie s se respecte iirnitoarele norine tehiiice care reglemeiiteaz insurile de protectie biologici $i inipotriva focului a eleinentelor de coiistructie din lemn:

- ,,Normativ privind prevenirea si combaterea biiretelui de cas la materialele leinnoase folosite in constructii" - C46-86;- ,,Norme

tehnice privind ignifiigarea materialelor combustibile din lemii si textile iitilizate iii construc~ii" C58-86; -

- ,,Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la