Boala Alzheimer

  • View
    478

  • Download
    4

Embed Size (px)

Text of Boala Alzheimer

Boala Alzheimer Definitie: Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie generala difuza permanenta, durabila si ireversibila. Determina tulburari de memorie, gindire si comportament. Este cea mai frecventa cauza a dementei in rindul persoanelor cu virsta de 65 de ani si mai mult. Unele studii epidemiologice arata ca boala Alzheimer reprezinta 50% din totalul dementelor.

Incidenta: Potrivit statisticilor,in Romania, incidenta tulburarilor mintala a crescut de la 605,2, in 1975, la 883,3 persoane la 100.000 locuitori, in 1993. In cadrul mortalitatii generale, decesele cauzate de tulburari mintale, boli ale sistemului nervos si organe de simt (fara bolile cardio-vasculare) ocupa locul 5, inregistind o crestere semnificativa, de la 11,7, in 1975, la 17,9, in 1994, si la 18,3, in 1997 (proportie la 100.000 locuitori). In aceasta perioada, mortalitatea generala a inregistrat valori semnificativ crescute, de la 928,8 la 1170, 7 decese la 100.000 persoane. Cauze: Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar. Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. O forma extrem de rara cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legatura cu anumiti cromozomi.

Factori de risc: Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de dementa in familie), virsta inaintata si prezenta sindromului Down. Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciaza ca persoanele avind o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%. Simptome: Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a desfasura activitati obisnuite. In plus, pacientul poate fi confuz, sa aiba tulburari de comportament, personalitate si gindire, este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent, este dezorientat atit in timpul noptii, cit si al zilei, sufera depresii, halucinatii Aceste schimbari apar mai repede sau mai putin repede in functie de persoana. In cele din urma, insa, boala face ca persoana afectata sa nu mai poata sa se ingrijeasca singura deloc. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor), intermediar (moderat), tardiv (sever). Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire, fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie. Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului. Aceste canale sint esentiale pentru gindire, invatare si memorare. Astfel, se produce o degradare a celulelor cerebrale. Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai mic decit majoritatea populatiei. In

cazul acestor persoane, cantitatea de neurotransmitatori, si anume de acetilcolina (substante chimice care servesc drept mesageri intre celulele nervoase), este mai mica. Aceste substante sint esentiale in procesul gindirii si al memoriei.

Diagnostic: Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. Schimbarile de comportament, de personalitate si de gindire, pot fi observate, de asemenea. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la 90%, pe baza acestor simptome si a rezultatului citorva teste.

Tratament: Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a imbunatati memoria pacientului, prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism, altele ca sa amelioreze problemele de comportament, cum ar fi halucinatiile, agitatia). Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente pentru depresie, anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica, teama) si insomnii. Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. Anumite medicamente pot afecta ficatul, deci, inainte de a fi administrate, se recomanda sa se faca un test. Alte medicamente produc greata, diaree, varsaturi, insomnii, oboseala sau crampe musculare. Bolnavii trebuie sa fie sub observatia unui medic. Acesta este obligat sa faca vizite regulate persoanelor care sufera de boala Alzheimer. Nu exista vindecare in boala Alzheimer. Boala are o evolutie progresiva, simptomele agravindu-se cu timpul.

Preventie: Nu se cunosc deocamdata metode pentru prevenirea bolii.

Statistici: Potrivit unor studii recente, maladia Alzheimer si celelalte demente se manifesta la 6 pina la 8% la persoanele de 65 de ani si peste si la 30% pina la 40% la cele peste 85 de ani. Dupa datele statistice furnizate de ONU, numarul absolut al populatiei de varsta a treia a ajuns la 500 milioane, comparativ cu 200 milioane in 1950 si se preconizeaza ca la nivelul anului 2025 numarul persoanelor virstnice pe glob va fi de 1 miliard, ceea ce inseamna mai mult de 14% din totalul populatiei mondiale.

Boala Alzheimer De la Wikipedia, enciclopedia liber Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de demen (din latin: demens). Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc au fost descrise pentru prima dat de Alois Alzheimer, psihiatru i neuropatolog german. Denumirea de boal Alzheimer a fost utilizat pentru prima dat de psihiatrul german Emil Kraepelin n manualul su de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Aceast boal reprezint forma cea mai comun de declin mintal la persoanele n vrst i a devenit tot mai frecvent o dat cu creterea longevitii. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 2 Inciden i debut 3 Manifestri clinice 3.1 Simptome cognitive 3.2 Simptome non-cognitive 4 Modificri morfologice n creier (Anatomia patologic) 5 Cauze i mecanisme de producere (etiologie i patogenez) 5.1 Etiologie 5.2 Patogenez 6 Mijloace de investigaie 6.1 Examene neuro-psihologice 6.2 Examene de laborator 6.3 Examene neuroradiologice 7 Evoluie i prognostic 8 Prevenire i tratament 8.1 Mijloace de prevenire (Profilaxie) 8.2 Tratament 9 Probleme sociale

9.1 ngrijirea pacienilor cu boala Alzheimer 10 Personaliti celebre care au suferit de boala Alzheimer 11 Bibliografie 12 Legturi externe [modificare]Istoric

Auguste D. La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz pentru prima dat o pacient, Auguste D., n vrst de 51 de ani, internat n "Spitalul pentru Bolnavi psihici i Epileptici" din Frankfurt pentru tulburri cognitive progresive, halucinaii, idei delirante i degradare a personalitii sociale. Alzheimer noteaz la nceput un diagnostic vag: "Boal a uitrii" (Krankheit des Vergessens). Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma unei infecii, creierul obinut n urma autopsiei este examinat cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute pn atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferin a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest inut la Tbingen i publicat n revista de specialitate "Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und PsychischGerichtliche Medizin" (1907, vol. 64, pp. 146-48) sub titlul Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ("O mbolnvire particular a scoarei creierului"). [modificare]Inciden i debut

Boala Alzheimer este cea mai frecvent form de demen la persoanele n vrst i reprezint jumtate din totalitatea cazurilor de demen. Pentru rile europene se estimeaz c la persoanele n vrst de 65 de ani frecvena bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la vrsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. ntr-un studiu recent denumit "PAQUID" efectuat n Frana, s-a constatat c 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o form nrudit de demen. Potrivit statisticilor din Romnia, incidena tulburrilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori n 1975, la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori n 1993, fr a avea date asupra cazurilor de demen. n cazul unui debut precoce, nainte de vrsta de 65 de ani - ca n cazul princeps al lui Alzheimer - se folosete termenul de "demen

presenil", cazurile aprute tardiv, la persoane n vrst de peste 70 de ani, corespund noiunii mai vechi de "demen senil". [modificare]Manifestri clinice

Manifestarea cea mai caracteristic a bolii este demena cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn ngrijortor al bolii Alzheimer. [modificare]Simptome cognitive Tulburri de memorie: dificultatea de a-i reaminti informaii anterior nvate i imposibilitatea de a acumula informaii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, n timp ce amintirile vechi pot fi conservate. Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru noiuni simple. Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordonate: bolnavul "nu mai tie" cum s se mbrace adecvat, cum se descuie ua cu cheia etc. Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale. Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii. Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal i spaial, pierderea iniiativelor. False recunoateri: la nceput dificultate n recunoaterea fizionimiilor cunoscute, urmat de identificri eronate, care pot provoca stri de anxietate. Aceste simptome se caracterizeaz printr-un debut gradat, bolnavul dezvolt anumite strategii pentru a-i disimula dificultile, pentru un anumit timp i pstreaz o "faad" neltoare, declinul ns se agraveaz progresiv. [modificare]Simptome non-cognitive Agitaie i agresivitate fizic sau verbal. Tulburri psihotice: halucinaii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuie, de gelozie, de abandon etc.). Tulburri ale dispoziiei afective: n principal depresie i anxietate, mai rar stri de euforie exagerat. Tul

Search related