BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITESTI · poluare care pot crea probleme majore şi nici zone cu suprafeţe afectate de procese naturale distructive. 2.1.1. CARACTERISTICI

P.U.G. PITESTI VOLUMUL 1

Exemplar

Agentia Regionala de Mediu

BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITESTI

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PITESTI

PRIMA VERSIUNE rev.6

PROIECTANT GENERAL

ASOCIAŢIA : HALCROW ROMÂNIA SRL ALTRIX ARHITECTURA SRL THEOTOP SRL

MEMORIU GENERAL

PLANUL URBANISTIC GENERAL

MUNICIPIUL PITESTI – JUDETUL ARGES

PROIECTANT DE SPECIALITATE

ALTRIX ARHITECTURA S.R.L.

Str. Branduselor,Nr.62, Etaj 5, Ap.16, Sector 3, Bucuresti; Tel 021-3201301 Nr. Reg. Com. J40/3364/2001, Cod fiscal Ro 13802090, www.altrix.ro Fax 021-3201306

PLAN URBANISTIC GENERAL

MUNICIPIUL PITEŞTI

MEMORIU GENERAL

BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITEŞTI

PROIECTANT

GENERAL: Asocierea SC HALCROW ROMANIA SA,

SC ALTRIX ARHITECTURA SRL & SC THEOTOP SRL

PROIECTANT

DE SPECIALITATE: SC ALTRIX ARHITECTURA SRL

R E A C T U A L I Z A R E P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L M U N I C I P I U L P I T E S T I / J U D E Ţ U L A R G E S / 2 0 1 2 R E V I Z I A 6

1

COLECTIV DE ELABORARE:

Reambulare topografică: Zonare geotehnică:

SC Theotop SRL Ing.Gheorghe POPA

Organizarea circulaţiei:

Precoordonare reţele edilitare:

Drd.Arh. Marius ALBIŞOR Ing. Căiţă CRISTIAN Ing. Căiţă CRISTIAN

Reţele apă şi canalizare Ing. Căiţă CRISTIAN

Reţele energie electrică şi telecomunicaţii:

Ing. Căiţă CRISTIAN

Reţele gaze naturale:

Ing. Căiţă CRISTIAN

Probleme economice:

Urb. Ana CODAU Drd.Urb. Mariana UGLEA Urb. Cristiana PÂRCĂLABU

Populaţie şi demografie:

Drd.Urb. Mariana UGLEA Soc. Ioana TUDOR

Redactare computerizată:

Urb. Dragoş Ştefan PÂRCĂLABU Urb. Cristiana PÂRVU

Coordonator proiect: Drd. Arh. Marius ALBIŞOR

Urbanism: Urb. Ana CODĂU

Echipare tehnică: Ing. Căiţă CRISTIAN


2

CUPRINS: 1. INTRODUCERE……………………………………………………………… ……. p. 3

1.1. Date de recunoaştere a PUG…………………………………………………. p. 3 1.2. Obiectul lucrării................................................................................................. p. 3 1.3. Surse de documentare......................................................................................................... p. 3

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII…………………………………………… p. 4

2.1. Încadrare în teritoriul administrativ al municipiului şi teritoriul judeţean.. p. 4 2.2. Elemente ale cadrului natural.................................................................. .......... p. 9 2.3. Monumente istorice şi ale naturii …………………………………………… p. 19 2.4. Activităţi economice………………………………………………………… p. 29 2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale…………………………………. p. 38 2.6. Circulaţia……………………………………………………………………… p. 47 2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial....................................... p. 49 2.8. Zone cu riscuri naturale……………………………………………………..... p. 51 2.9. Echipare edilitară……………………………………………………………... p. 51 2.10. Probleme de mediu………………………………………………………….. p. 63 2.11. Disfunctionalităţi la nivelul localităţii……………………………………… p. 69 2.12. Necesitaţi şi opţiuni ale populaţiei…………………………………………… p. 70

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ...................................................... p. 71 3.1. Evoluţie posibilă, priorităţi………………………………………………… p. 71 3.2. Optimizarea relaţiilor în teritoriu………………………………………….….. p. 71 3.3. Dezvoltarea activităţilor economice…………………………………….…….. p. 72 3.4. Evoluţia populaţiei…………………………………………………….…….... p. 72 3.5. Organizarea circulaţiei………………………………………………….…...... p. 74 3.6. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial…………….…….. p. 77 3.7. Zonificare funcţională........................................................................................ p. 79 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale.................................................................. p. 80 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare………………………………………..……... p. 81 3.10. Protecţia mediului…………………………………………………………. p. 85 3.11. Reglementări urbanistice................................................................................. p. 86 3.12. Obiective de utilitate publica………………………………………...……… p. 87

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE……………………………….. ……. p. 89


3

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A PUG

Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General Municipiul Piteşti

Beneficiar: Primăria Municipiului Piteşti

Proiectant: Asociaţia S.C. HALCROW ROMÂNIA SRL, S.C ALTRIX ARHITECTURA S.R.L. S.C. THEOTOP S.R.L.

Şef de proiect: Marius Albişor

Perioada elaborării: 2008-decembrie 2009

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Lucrarea de faţă se referă la PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI PITEŞTI şi stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare ale municipiului pentru următorii 10 ani.

În conţinutul documentaţiei se va regăsi tratarea următoarelor categorii de probleme:

- probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie atât în teritoriu, cât şi în cadrul municipiului;

- zonificarea funcţională a teritoriului din localitate şi stabilirea regimului juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă:

- potenţialul economic al localităţii;

- organizarea circulaţiilor şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea patrimoniului construit;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică. În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestei categorii de probleme

menţionate mai sus, materialul oferă instrumente de lucru necesare elaborării, aprobării cât şi urmăririi aplicării Planului Urbanistic General în următoarele domenii: proiectare, administraţie centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare beneficiare.

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost cercetate o serie de surse documentare,

referitoare la stadiul actual de dezvoltare al municipiului Piteşti şi propuneri de perspectivă:

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.):

Secţiunea I - Căi de comunicaţie (aprobată prin Legea nr. 363/2006);

Secţiunea II - Apa, aprobat (aprobată prin Legea 363/2006);


4

Secţiunea III - Zone naturale şi construite protejate (aprobată prin

Legea nr. 5/2000);

Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi (aprobată prin Legea nr. 308/2006);

Secţiunea V - Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001);

Secţiunea VI - Zone cu resurse turistice (proiect de Lege în dezbatere publică ).

Date statistice anexate, de la Centrul Naţional de Statistică;

Suportul topografic al lucrării, scara 1:5000, este reactualizat la finele anului 2008 de S.C. “THEOTOP SRL”;

Date privind limita intravilanului, obţinute din proiectele elaborate anterior de S.C. PROIECT ARGEŞ SA - Piteşti, respectiv din proiectul nr. 10.076 - PUG municipiul Piteşti aprobat de către Consiliul Local în 1995;

Date de analiză şi opţiuni de la Consiliul Local al municipiului Piteşti.

Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. ÎNCADRARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI ŞI TERITORIUL JUDEŢEAN Conform datelor din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) - se pot

desprinde, comparativ cu celelalte unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului Argeş, următoarele aspecte:

a) Municipiul Piteşti este centru industrial şi social cultural al judeţului şi unul din puternicele centre industriale ale ţării, este important nod de comunicaţie rutieră şi feroviară, el deţine şi funcţia de centru coordonator politico-administrativ şi cultural al judeţului Argeş, necesită completarea reţelei de dotări social-culturale, în concordanţă cu rolul său în prezent şi în perspectivă.

b) Delimitat de zonele de influenţă ale localităţilor s-a constituit o zonă preorăşenească apropiată formată din 16 comune şi oraşul Colibaşi cu zona lui de influenţă după cum urmează:

- Municipiul Piteşti şi comunele: Albota, Bascov, Bradu, Budeasa, Călineşti, Drăganu, Mălureni, Mărăcineni, Merişani, Miceşti, Moşoaia, Oarja, Stefăneşti.

- Oraşul Colibaşi şi comunele Costeşti, Davideşti, Dărmăneşti. c) Sub aspectul căilor majore rutiere, judeţul Argeş beneficiază de autostrada Bucureşti –

Piteşti. d) În privinţa reţelei feroviare naţionale, municipiul Piteşti se compune din staţiile Piteşti -

Sud şi Piteşti - Nord pentru călători şi mărfuri. (doar staţiile? Traseele CF nu?) e) La nivelul judeţului Argeş, municipiul Piteşti prezintă legături rutiere cu localităţile

învecinate prin 12 drumuri publice din extravilan (DN65 spre Slatina, DN67B spre Drăgăneşti, DJ703 spre Cocu, DN7 spre Rm. Vâlcea, DN7c spre Curtea de Argeş, DN73 spre Câmpulung, DN7 spre Bucureşti s.a.).


5

f) Activitatea economică intensă recomandă oraşul ca o zonă cu potenţial important pentru mediul de afaceri.

g) Prezenţa unor ramuri industriale de importanţă naţională cu impact pozitiv asupra dezvoltării economiei regionale (industrie constructoare de maşini, chimică, energetică).

h) Amplasarea Piteştiului într-o zonă geografică deosebit de favorabilă schimburilor economice (nod strategic rutier, este traversat de autostrada ce leagă oraşele Bucureşti, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Arad; apropierea de zone cu potenţial turistic valoros care urmează să intre mai activ în circuitul turistic, apropierea de capitală).

i) Zonificarea funcţional-spaţială, sub aspectul politicilor publice de amenajare-dezvoltare, încadrează municipiul Piteşti în partea central sudică a judeţului Argeş.

j) Din punct de vedere al calităţii mediului înconjurător, municipiul Piteşti nu are surse de poluare care pot crea probleme majore şi nici zone cu suprafeţe afectate de procese naturale distructive.

2.1.1. CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE TERITORIULUI ŞI

LOCALITĂŢILOR Municipiul Piteşti este situat în partea central-sudică a judeţului Argeş şi are următorii vecini:

- la Nord: - comuna Budeasa - la Nord-Est: - comuna Mărăcineni - la Vest : - comuna Bascov, Babana şi Moşoaia - la Est: - oraşul Ştefăneşti - la Sud: - comuna Bradu şi Albota

2.1.2. SCURT ISTORIC - date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial-administrative ce

face obiectul PUG1

Piteşti, nume de existenţa căruia avem cunoştinţă doar de şase secole, desemnează azi un teritoriu pe care s-au succedat culturi cu vechime de milenii. Terasele pe care este plasat oraşul, aflate la confluenţa râului Argeş cu râul Doamnei, a Podişului Getic cu Câmpia Română, alcătuiesc vatra unei îndelungi experienţe de locuire ale cărei caracteristici sunt tot mai limpezi, pe măsură ce ne apropiem de epoca noastră.

Nucleul iniţial al aşezării s-a constituit pe terasele fluviatile din dreapta râului Argeş, dispuse sub forma unui amfiteatru cu deschidere estică, în timp, aşezarea extinzându-se longitudinal pe direcţia NV – SE, paralel cursului râului Argeş. Piteşti este un sat medieval timpuriu, cum afirmă istoricii şi este sigur unul dintre locurile unde se dezvoltă experienţa de locuire a românilor.

Pe terasele din perimetrul municipiului Piteşti s-au dezvoltat cartierele de locuinţe şi obiectivele industriale în decursul secolelor şi au înglobat în ultima jumătate de veac satele şi cătunele imediat învecinate odată cu triplarea practic a suprafeţei administrative a oraşului. În ordinea descrescândă a altitudinii medii a acestor terase, aceste aşezări împreună cu oraşul vechi de până la 1940 sunt următoarele: Smeura (350 m); Trivale – Papuceşti (333 m) – cuprinzând cartierele: Trivale şi Războieni; Exerciţiu (300 m) – cuprinzând cartierele: Craiovei – Exerciţiului

1 Studiu istoric municipiul Pitesti, 2009


6

– Banatului – Traian – Teilor – Mărăşeşti – Găvana; Vatra oraşului până la 1940 (277 m), pe aceeaşi altitudine, situându-se cartierele: Gara de Sud, Petrochimiştilor, Piteşti Nord şi platformele industriale din nord şi sud; Terasa de luncă (255 m) incluzând cartierele: Calea Bucureşti, Câmpineanu, Eremia Grigorescu, Viilor şi lacurile de acumulare: Bascov – Piteşti N, Piteşti – Prundu, Goleşti – Călineşti.

Din punct de vedere istoric e de presupus că făcea parte din voievodatul lui Seneslau - aşezat la intersecţia unor drumuri foarte importante, cu tradiţii ducând până la drumul apărat de limesul roman şi poate chiar mai în vechime, loc de târg.

Ceramica din prima jumătate a secolului al XIII-lea, de tradiţie bizantină, şi ceramica contemporană a coloniştilor din Transilvania ne face dovada unei activităţi intense a târgului, anterior invaziei tătărăşti.

Olanele şi ţiglele, smălţuite, cu o glazură de culoarea mierii, descoperite de arheologi şi datate din secolul al XIII-lea, ne fac să fim convinşi că avem mărturia „din negurile celui de al XIII-lea veac” a unor clădiri – construcţii „ce nu vor fi fost de vălătuci şi nici din lemn”.2

Sistemul constructiv de zidărie din piatră de râu, cel de cărămidă sau cel mixt apar întâi la clădiri ridicate de comunitate sau de puterea seniorială în scopul satisfacerii nevoilor comune. Locuinţa – pe vremea lui Mircea cel Bătrân – vreme din care datează atestarea documentară a oraşului Piteşti – rămâne totuşi continuatoarea tradiţiilor anterioare de locuire. Se pare că tot bârnele, nuielele, lutul şi paiele sunt materialele de bază în realizarea ei, indiferent dacă aceasta este bordei sau locuinţă de suprafaţă.

Placa ornamentală din lut smălţuit, descoperită ocazional la Piteşti, şi aparţinând probabil părţii superioare a unei sobe din secolele XV – XVI, ne poate sugera o locuire evoluată şi o diferenţiere mare între locuinţele diverselor pături sociale din care se compunea oraşul.

Morăritul, vânătoarea şi negustoria stau la baza dezvoltării oraşului. Ele aduc în oraş o suită de proprietari ca: domnia, mănăstirile, boierimea şi negustorimea (ce alcătuieşte obştea orăşenilor). Alături de aceştia trebuie avuţi în vedere „oamenii” sau ţărănimea liberă şi ţărănimea dependentă de proprietarii amintiţi. Pentru fiecare dintre aceste categorii, felul locuirii este deosebit.

Domnia are Curţi la Piteşti. Prima lor atestare datează din 16 august 1481. Probabil că acestea au fost ridicate la un moment dat când satul medieval a ajuns la pragul de a se transforma în oraş. Scopul ridicării curţilor era în general de a asigura o bază pentru încăperile de dări şi supravegherea târgului. Legătura între acestea şi târg ar putea să le confere o vechime considerabilă.

Hrisoave emise de cancelaria acestei curţi ni s-au păstrat de pe vremea lui Basarab Ţepeluş, Mihnea cel Rău, Vlăduţ, Neagoe Basarab, etc.

Consemnarea de pe un hrisov din 22 noiembrie 1517 precum ca „şi eu Moisil, scriitor ce am scris în noile curţi din oraşul Piteşti” ne duce la concluzia că domnitorul Neagoe Basarab şi-a ridicat la Piteşti un palat nou şi posibil, a reamenajat teritoriul ocupat de vechile curţi ale căror începuturi le putem doar bănui. Altă însemnare de epocă (18 ianuarie 1518) ne dă şi măsura frumuseţii acestor curţi în următoarele cuvinte: „şi eu Florea care am scris în minunatul foişor al Piteştilor”. O alta înscriere spune la 6 mai 1519: „eu Danciul cel mic între daci, care am scris în minunatul scaun în Piteşti”. Se poate presupune că noua locuinţă din Piteşti era comparabilă ca dimensiuni, ba chiar ar fi putut avea aceeaşi distribuţie, cu noua casă construită de Neagoe Basarab la Curtea de Argeş pe latura nordică a curţii şi ale cărei ruine se păstrează.

Ea trebuie să fi avut un element deosebit, eventual foişorul care o distingea de tot ce s-a construit în acele vremuri. Să nu uităm că acelaşi Neagoe Basarab a pus un nou foişor caselor


7

curţii domneşti de la Argeş, construite de Basarab I, precum şi faptul că cel puţin două mari biserici construite de el aveau pridvoare cu frumoase şi foarte numeroase coloane. Este vorba de mitropolia din Târgovişte şi biserica mănăstirii din Snagov. Există posibilitatea ca echipa de meşteri care a lucrat la aceste două monumente, alta decât cea care a lucrat la mănăstirea Curtea de Argeş, să fi ridicat curţile din Piteşti. De altfel, locul însuşi al curţilor nu este bine specificat totdeauna.4 Ele ar fi putut să se succeadă ca existenţă pe actualul loc din jurul bisericii Sf. Gheorghe sau s-ar putea să fi ocupat amplasamente diferite, în epoci diferite. Săpăturile arheologice ar fi trebuit să confirme dacă curtea lui Neagoe Basarab a fost reconstruită de Constantin Şerban, dacă curţile lui Matei Basarab erau ridicate pe locul „Curtişoara” din Tg. Din Vale şi să descopere cât se întindeau şi unde erau amplasate curţile lui Constantin Brâncoveanu. Oricum, prin referirile la curţile ridicate de Neagoe Basarab, avem dovada existenţei la Piteşti, la începutul secolului al XVI-lea, a unor importante clădiri de zidărie cu calităţi excepţionale. Ele vor fi servit ca model pentru multe construcţii contemporane. E posibil ca ele să fi încetăţenit tradiţia construcţiilor clădirilor civile de zidărie în zona Piteştilor încă din primele decenii ale secolului al XVI-lea. Din consemnările amintite avem de asemenea, dovada că aceste clădiri preiau de la casa ţărănească tradiţională, în afara planului, elevaţia, etc. şi a elementului complementar de plan care este foişorul.

De pe vremea lui Matei Basarab datează consemnarea tradiţiei ca domnitorul să petreacă cu curtea sa în perioada culesului, în viile de la Piteşti sau în împrejurimi, deoarece conform mărturiei lui Paul din Alep, aici se făcea „cel mai bun vin din toate vinurile produse în ţara Românească”. Curtea construită de Constantin Şerban şi Doamna Bălaşa, ale cărei ruine s-au păstrat până la 1865 – 1866, pare să se înscrie în cadrul acestei tradiţii de construire a unor palate temporare, de toamnă, la Piteşti.

Constantin Brâncoveanu petrece şi el, în şapte ani din cursul domniei sale, culesul la vie, la Piteşti. Luând în considerare faptul ce se derula la curtea sa suntem îndreptăţiţi să credem că tot ce exista construit până la el a primit o patină brâncovenească sau a fost extins după necesităţile şi gustul vremii sale. E posibil ca în această perioadă domnia să fi avut mai multe case în oraş şi în împrejurimi (casele de pe strada Brâncoveanu ce se presupune a fi aparţinut voievodului, au pivniţe datorate mai multor etape constructive, între care sigur una de început de secol XVIII, iar la Valea Mare se păstrează o casă a lui Constantin Brâncoveanu).

Boierimea îşi manifesta şi ea prezenţa în oraş. După sec. al VII-lea „Uliţa grecilor” devine „Uliţa boierească”.

Oare aceasta poate să însemne un transfer al locuirii boierimii de pe „Uliţa domnească” şi invadarea acesteia de negustorime şi prăvălii, sau pur şi simplu apariţia proprietăţilor boierimii în această zonă, urmând obiceiurile curţii domneşti, către mijlocul sec. al XVII-lea.

Numeroase case boiereşti între care unele de o mare vechime şi frumuseţe pot fi datate ca fiind construite concomitent cu curtea lui Constantin Şerban din Piteşti sau a lui Mareş Băjescu, topologia lor s-a încercat a se identifica după pivniţele păstrate intacte.5 Există casele de cea mai veche tradiţie cu soclul înălţat ce înglobează pivniţele şi la care acoperirea acestora se face cu grinzi de lemn şi pardoseala nivelului de locuit. Există şi o a doua categorie, răspândită în secolul al XVII-lea, a casei cu pivniţe boltite, din cărămidă. Această categorie se poate subdivide după plan şi felul boltirii încăperilor pivniţei astfel:

1. Pivniţa înscrisă într-un dreptunghi, formată din trei încăperi şi anume gârliciul acoperit cu boltă, încăperea mare acoperită cu boltă pe dublouri şi încăperea mică acoperită cu o calotă sprijinită pe trompe.


8

2. Pivniţa cu o singură încăpere mare şi gârlici perpendicular pe latura lungă. Din această categorie fac parte mai multe case din jurul celui mai vechi monument de cult păstrat în oraş, biserica Sf. Mina – Greci (1564). La acest tip de case pivniţa mare e acoperită cu o boltă cu dublouri iar gârliciul e boltit simplu. Încăperile anexe ale parterului sunt şi ele simplu boltite când există.

3. Pivniţa pe plan dreptunghiular fără gârlici sau cu gârlici amenajat în interiorul pivniţei. În cazul acestor clădiri pivniţa mare este boltită şi are dublouri. Gârliciul dispare fie datorită adaptării parterului înălţat la teren, fie prin înglobarea în cadrul pivniţei.

Diversitatea de pivniţe depindea probabil, în afară de necesităţile comandatarului, atât de tehnica stăpânită de meşterii zidari cât şi de epoca de construcţie. Suntem convinşi că numărul de tipuri este mai mare dacă ne raportăm la pivniţele altor case păstrate în împrejurimi (la Goleşti, Ştefăneşti, Valea Mare, etc.).

Corpul casei era continuat tot din zidărie, dar există posibilitatea ca el să fie realizat şi din lemn. Acoperişul înalt, dictat de panta şi de întinderea mare a casei, era executat din şiţă. Casa apare în elevaţie înălţată, numărul de încăperi din plan este variabil, iar acestea dau toate într-o tindă mare în care debuşează accesul. În unele cazuri accesul, apărat de un foişor sau o sală, are corespondent pe partea opusă debuşării sale în tindă, un alt foişor aşa zisul sacnasiu.

Casele boiereşti aveau în jurul curţii cu diferite funcţiuni şi alte acareturi. Zidurile lor de incintă se mai păstrează şi azi parţial la limita unora dintre proprietăţile care le-au succedat prin moşteniri şi vânzări.

Analizând modul de locuire a păturii celei mai numeroase – a orăşenilor vom constata că despre acesta avem numeroase mărturii. Negustorimea piteşteană era pusă în evul mediu pe acelaşi plan cu cea din alte mari oraşe contemporane ale ţării. Ea participa din plin la organizarea oraşului şi probabil că un număr de pârgari proveneau din rândul acestei categorii. Numărul maxim de negustori ce fac comerţ cu Braşovul în secolul al XVI-lea este de 41 în anul 1543. Majoritatea acestora sunt români dar lor li se alătură şi negustori veniţi din alte părţi şi stabiliţi în oraş. Nucleul de negustori veniţi din sudul Dunării, probabil români macedoneni îşi alege ca sediu de breaslă biserica Sf. Mina numită din acest motiv şi „Greci” de pe „Uliţa grecilor”. O parte din proprietăţile acestora va fi cumpărată de boierimea care îi va înlocui în cartier în sec. XVII dar, e posibil, ca şi din rândul acestei negustorimi să se fi ridicat o nobilime. Felul de trai al negustorimii mărunte era legat de dugheana – prăvălie. Negustorimea mai avută făcea deosebire între locuinţă şi prăvălie, preferând separarea acestora până la amplasarea fiecăruia dintre ele în zone diferite ale oraşului, caracteristică pentru modul de locuire orăşenesc este locuinţa tradiţională preluată şi diversificată şi de satele din împrejurimi.

Hanurile din Piteşti, legate tot de negoţul intens sau de tranzitul generat de încrucişarea de drumuri importante din zonă, sunt şi ele de diferite categorii. La Târgul din Vale se păstrează un exemplar interesant de construcţie pe un nivel, cu gang central şi încăperi laterale. Curtea lui, cu restul acareturilor, a fost tăiată acum de rambleul căii ferate. Se poate presupune că acest han reprezintă unul dintre inelele lanţului în evoluţia către marile hanuri cu pivniţe – antrepozit, prăvălii şi odă, hambare şi fânare, curţi pentru căruţe şi grajduri, care populau strada Mare şi care se mai păstrează în zona străzilor comerciale nestructurale.6 Locuinţele orăşenilor modeşti se plasau către marginea ariei servite de biserica de breslă sau parohială, lucru confirmat de concentrarea caselor medievale mai importante în apropierea acestora. O mărturie a dezvoltării oraşului la sfârşitul secolului al XVIII-lea o constituie harta austriacă de la 1790 în care apărea şi planul Piteştilor. Evoluţia locuinţei orăşeneşti devine mai uşor de descifrat în construcţiile secolului al XIX-lea, atât al celor de tip tradiţional cât şi al acelora care caută să respire un aer


9

european. Statistica lui Dionisie Pop Martian din 1860 poate fi folosită ca prag de referinţă pentru evoluţia de până azi.7 Materialele de construcţie folosite la clădirile din oraşele Piteşti şi Curtea de Argeş, erau la data respectivă: lemnul pentru 2.098 de construcţii (67,1%) folosit pentru ridicarea acareturilor şi a unui infim număr de bordeie care au coexistat cu locuinţele de suprafaţă până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Corpul casei devine mai variat; acoperişul se complică odată cu răspândirea altor materiale pentru învelitoare, în locul şiţei. Tabla admite crearea de lucarne ornamentale, cupole, turnuleţe, etc. În elevaţie, casa tradiţională se prezintă în 1860 astfel: 141 de case înalte, 978 case cu parter; totalul celor două cifre reprezintă numărul de locuinţe de suprafaţă din Piteşti. Raportând numărul de locuitori stabiliţi în 1859 (7.229) la numărul de case remarcăm un procent mare de persoane pe locuinţă. Următoarele recensăminte cunoscute arată creşteri importante de populaţie. Astfel, în 1899 sunt înregistraţi 15.669 de locuitori, în 1930, 19.530, în 1948, 29.007, iar în 1970, 110.256 locuitori8; în prezent oraşul numără aproximativ 170.000 de locuitori.

Către sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, odată cu apariţia caselor cu prăvălii la parter, numărul de nivele în oraş ajunge la două sau chiar trei. Faţada spre stradă caută să satisfacă tendinţa de singularizare în timp ce faţada dinspre curte este păstrătoarea tradiţiilor, în special a celor care caracterizează Piteştiul, în speţă a geamlâcurilor de mari suprafeţe.9 Planul se înscrie cel mai bine în evoluţia planurilor tradiţionale. Foişorul devine peron, tinda un hol spaţios, larg luminat în zona fostului sacnasiu (când nu este chiar extins în acea zonă), prispa devine logie sau terasă, etc. Locuinţa se adaptează lotului mai îngust, tipic de oraş, dezvoltându-se cu polaţi, şoproane şi anexe spre fundul curţii. Faţada parcurge cu repeziciune etapa de readaptare la gustul epocii. Alături de case tradiţionale din secolul al XIX-lea se păstrează locuinţe al căror decor vădeşte influenţe al empiricului, ale neoclasicismului, ale eclectismului, ale secessionului, ale stilului românesc perpetuat de dincolo de Primul Război Mondial şi ale modernismului anului 1920.

Începutul construcţiei de locuinţe de masă, plasat în anii de după cel de Al Doilea Război Mondial, a dus la o unificare arhitectonică pe plan naţional, precum şi la o unificare a modului de locuire a populaţiei. În acest context la Piteşti apare şi începe să fie preponderentă casa – tip în care confortul este optim. Treptat, casa unicat este înlocuită sau – în ideea înlocuirii – este supusă degradării intensive.

Habitatul uman se schimbă cu repeziciune şi, suntem convinşi, linia sa de evoluţie este cea care corespunde cel mai bine condiţiilor contemporane şi aspiraţiilor prezente. Această masivă transformare în condiţiile de locuire nu trebuie însă să distrugă valoroasele tradiţii arhitectonice moştenite. Există posibilitatea îmbinării armonioase între noile locuinţe şi cele mai alese şi valoroase clădiri care vin de departe, din istorie. Vom construi în acest fel oraşe moderne, confortabile, şi pline de sensurile estetice; vom construi astfel oraşe de tip european care – totuşi – nu vor înceta să fie, prin stil şi caracteristici oraşe româneşti.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. CARACTERISTICILE RELIEFULUI

Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Piteşti este aşezat la limita dintre

Piemontul Getic şi Câmpia Română, în zona de tranziţie denumită Câmpia Înalta a Piteştilor. Situat la confluenţa râului Argeş cu râul Doamnei, oraşul Piteşti, s-a dezvoltat pe zona

terminală estică a Platformei Cotmeana, unde râul Arges a săpat pe malul drept mai multe terase.


10

Pe treptele de racordare dintre terase, adică pe versanţi, în anumite puncte s-au produs alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene ce au condus la conturarea unor zone instabile, improprii amplasării construcţiilor. Terasele oraşului sunt fragmentate de numeroase văi din care cele principale sunt: Valea Rea (Găvana) Trivale, Geamana Mică, Geamana Mare ş.a.. 2.2.2. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Reţeaua hidrografică a municipiului Piteşti este format din Râul Arges impreună cu

principalul lui afluent râul Doamnei şi pâraiele Bascov, Valea Rea (Gavana), Trivale, Geamăna Mică (Turceşti) şi Geamăna Mare.

Principalele captări ale oraşului sunt situate lângă barajele lacurilor Budeasa (rezerva lacul Bascov) şi lacul Piteşti (rezerva lacul Goleşti)- pentru alimentarea zonei industriale din sudul municipiului şi frontul Mărăcineni alcătuit din 129 de foraje de mică adâncime şi 5 foraje de adâncime, situate pe malul drept al râului Doamnei pe teritoriul municipiului Piteşti.

Lucrări hidrotehnice existente: - Acumularea Piteşti pe răul Argeş - Îndiguire pe răul Doamnei aval de barajul Mărăcineni (L=1000m)

Cursurile de apă care străbat municipiul Piteşti sunt regularizate parţial (maluri protejate cu dale de beton) 1. Râul Argeş străbate oraşul în partea nord-estică şi are o lungime de cca. 10,6 km pe teritoriul municipiului Piteşti, din care 3,0 km o constituie acumularea Piteşti.

Intravilanul este dezvoltat pe malul stâng al râului Argeş. Râul este este regularizat pe o lungime de cca. 3,2 km, în amonte de podul de pe DN7 până la confluenţa cu pârâul Bascov.

În aval de podul de pe DN7 se află acumularea Piteşti al cărei dig de pe malul drept, care apără municipiul, este executat la clasa a II-a de importanţă, iar digul malului stâng este executat la clasa a III-a de importanţă.

2. Răul Doamnei este afluent mal stâng al răului Argeş şi constituie limita estică a municipiului imediat în amonte de confluenţa cu râul Argeş, pe o lungime de cca. 1,0 km.

Pe tronsonul cuprins între DN7 şi podul peste CF, râul este amenajat pe ambele maluri cu diguri dimensionate la clasa a III-a de importanţă.

3. Pîrâul Bascov îşi are obârşia în Piemontul Cotmeana, şi este afluent de dreapta al râului Argeş, cu o lungime totală de 35,0 km. El mărgineşte oraşul Piteşti către NV- pe o lungime de 2,6 km de la intersecţia cu str.

N.Bălcescu, până la varsarea în râul Argeş. Pe întreg tronsonul ce mărgineşte oraşul, pârâul Bascov are albie stabilă, cu maluri înalte

stabilizate între 1965 - 1995 neexistînd construcţii inundate. În perspectivă, vor trebui efectuate lucrări de consolidare şi apărare de maluri pe traseul din

zona intravilană a municipiului.

4. Pîrâul Valea Rea (Gavana), tot afluent de dreapta al râului Argeş îşi are obârşia în Piemontul Cotmeana şi este situat în partea de nord-vest a municipiului Piteşti.

Partea medie a bazinului este de 5,2% şi are o lungime totală de 6,75 km. Traversează intravilanul municipiului Piteşti - pe o lungime de cca. 4,7 km în zona Gavana.

În partea superioară (cca 2,7 km) - au versanţii parţial împăduriri (zona Zamfireşti, Grigoreşti). La intrarea lor în cartierul de blocuri de pe str. Garlei, ambele văi sunt amenajate pe o lungime de 700 ml în canal inchis, după care, pe cca. 800 ml. traversează o zonă de locuinţe


11

P:P+1, cu loturi şi dotări, - printr-un canal deschis cu maluri înalte, parţial amenajate - până la str. Depozitelor. De aici, până la vărsarea în râul Argeş (cca. 400 m) a fost amenajat în canal deschis. Amonte de canalul închis albia este plină de vegetaţie şi la viituri se pot inunda casele limitrofe. Amonte de confluenţa cu râul Argeş pec ca. 150 m lungime, la viituri, pot fi afectate terenurile învecinate. În viitor, vor trebui canalizate închis şi traseele rămase în regim natural.

5. Pîrâul Trivale tot afluent de dreapta al râului Argeş şi cu obârşia în Piemontul Cotmeana, situat în partea de vest a municipiul Piteşti.

Traversează intravilanul municipiului Piteşti pe o lungime de cca 4,7 km. Trece în regim natural prin pădurea Trivale (partea lui superioară), subtraversează str.

Trivale, de unde, în canal deschis de cca 800 m străbate parcul Trivale, până în dreptul Casei Copiilor, de aici, pe cca 700 amenajaţi în canal închis, străbate o zonă de locuinţe cu loturi, până intră în canalizarea oraşului - la intersecţia străzii Trivale cu str. Smeurei.

Se produc inundaţii locale - pe o porţiune de cca 150 m amonte de intrarea în canalizare, precum şi la trecerea din canal deschis la secţiunea de canal închis. Necesită măsuri suplimentare de protecţie, cu revizuirea intrării în canalizarea oraşului. De asemenea, este nevoie de lucrări de intreţinere, iar în anumite zone chiar corectarea lucrărilor existente.

Pe porţiunile cu maluri naturale - trebuie continuată amenajarea firului apei, pentru evitarea eroziunii versantilor şi evitarea alunecărilor de terten.

6. Pârâul Geamăna Mică (Turceşti) - afluent de dreapta al râului Argeş cu obârşia în Piemontul Cotmeana şi este situat în partea de sud - sud-vest a municipiului Piteşti.

Străbate intravilanul municipiului Piteşti pe o distanţă de cca. 6,0 km. Întregul traseu are versanţi înalţi, parţial stabilizaţi necesitând lucrări speciale pentru

consolidarea lor (pe porţiunile cu pante mari sau cu alunecări potenţiale). În cartierul Trivale (la naşterea văii) pe o lungime de cca. 500 m a fost amenajat în canal

închis, iar pe o porţiune de cca 200 m în canal deschis până la podul de pe Calea Drăgăşani. De aici, până la str. Razboieni, pe cca 2.2 km, Valea are curs natural - traversând un

poligon de antrenament M.Ap.N. şi o viitoare zonă verde (extensia parcului sportiv – Trivale). Pe versantii văilor principale, cât şi pe firul apelor - trebuiesc executate lucrări complexe

pentru evitarea eroziunii şi alunecărilor de teren. De la str. Razboieni - firul principal al văii a fost amenajat în canal deschis - parţial betonat

– cca. 1800 m, care preia unda de viituri şi îmlăştinirea văii. În porţiunea parcelată, lucrarea trebuie completată cu amenajări complexe pentru consolidarea versanţilor - până la Bd-ul Petrochiomiştilor.

De la subtraversarea străzii Prelungirea Lânăriei, până la vărsarea în râul Argeş - pârâul Geamăna Mică a fost amenajat în canal închis cca 1,2 km.

7. Pârâul Geamăna Mare - afluent de dreapta al râului Argeş, cu izvoarele în Campia Înaltă a Piteştiului şi este situat în partea de sud a municipiului Piteşti.

Lungimea totală a pârâului este de 6,37 km, din care cca. 1,35 km în intravilan. El mărgineşte, în regim natural, pe cca 400 m intravilanul oraşului, până la podul CF al fostei căi ferate - spre Slatina. De aici el străbate zona de locuit în canal închis - cca 600 m. până la subtraversarea C.F. Bucureşti de unde în regim neamenajat - pe 300 m se varsă în râul Argeş la cca. 1,3 km aval de barajul Piteşti.


12

În perspectivă, porţiunea ce mărgineşte sau traversează oraşul, va trebui să fie indiguită, în regim de canal deschis.

S-au calculat: debitele maxime în amonte şi la vărsare, în funcţie de suprafaţa bazinului de recepţie.

De asemenea, s-au calculat: scurgerea medie multianuală (funcţie de suprafaţa bazinului de recepţie, stratul anual normal de precipitaţii, gradul de împădurire, maximele termperaturii medii anuale şi panta convenţională a bazinului) şi scurgerea minimă (perioada: vară - toamnă şi în timpul iernii, alimentarea făcându-se exclusiv pe seama rezervelor de ape subterane).

Graficul variantei în timp a scurgerii minime e cunoscut sub numele de "curba de secare". S-au calculat şi debitele minime, cu asigurare de 80 %, pe baza unor curbe empirice. Ţinind cont de debitele maxime şi de capacitatea de transport a albiilor s-au calculat şi

limitele de inundabilitate, care se prezintă astfel:

1. Pârâul Bascov - atât în secţiunea amonte confluenţei râului Argeş, cât şi la vărsare, albia are capacitate de transport a debitului maxim, inclusiv sporul de siguranţă.

2. Pârâul Valea Rea - atât în secţiunea Gavana III, cât şi la vărsare, albia nu are capacitate de transport (apa în amonte), iese pe malul stâng pe o lungime de 55 m (până la liziera pădurii), iar la vărsare, apa iese pe ambele maluri, inundând terenurile agricole. Se impune regularizarea albiei, cu supraînalţarea malurilor.

3. Pârâul Trivale: Un singur profil transversal executat în amonte de intrare în caseta de canalizare a oraşului (Casa Copiilor), arată că albia nu poate transporta debitul maxim, iese din casetă, inundând construcţiile existente în zonă.

4. Pârâul Geamăna Mică (Turceşti): La secţiunea Războieni albia nu poate transporta debitul maxim, apa iese pe ambele maluri. Pârâul este regularizat dar se impune însă decolmatarea lui şi supraînalţarea malurilor. La secţiunea de la vărsare, albia nu poate transporta debitul maxim, apa iese pe malul stâng, inundând şoseaua de centură a municipiului.

5. Pârâul Geamăna Mare: La secţiunea Geamăna (amonte) albia poate transporta debitul maxim, fără să inunde terenurile agricole. La secţiunea dinspre vărsare, albia nu poate transporta debitul de viitură apa iese pe ambele maluri inundând terenurile agricole şi drumul de acces spre satul Geamana.

6. Râul Argeş amonte de confluenta cu râul Doamnei. În anul 1971 a intrat în funcţiune Acumularea Prundu, care din cauza colmatării, a făcut ca pentru apărarea impotriva inundaţiilor să se supraînalţe digul în repetate rânduri şi anume: în 1977, 1980 şi ulterior în 1982 - 1983. Colmatările succesive au schimbat geometria deschiderilor podurilor de pe râurile Argeş şi Doamnei micşorându-le simultan capacitatea de transport. Peste debitele de 2730 mc/s, ce se produc aval de confluenta Argeş-Doamnei, apele pot fi deversate prin ecluziune, printr-o breşă mal stâng cu capacitatea de evacuare de 1730 mc/s.

7. În cazul scurgerii cu nivel liber, podul nu poate tranzita debitele de calcul şi verificare de 1% şi 0,1 (1320 mc/s şi respectiv 2320 mc/s). Acumularea de la Mărăcineni, produce o atenuare, debitele micşorîndu-se la 1020 mc/s şi respectiv 2020 mc/s. Când podul lucrează sub presiune (când pe râul Argeş se produce o viitură cu probabilitatea de depăşire de 0,19%) se deschide breşa, astfel încât podul să poate evacua (sub presiune), debitul cu probabilitatea de depăşire de 0,1% (2020 mc/s).


13

2.2.3. CLIMA2

Clima din zona mun. Piteşti este direct influenţată de dispunerea altitudinală a principalelor

forme de relief care îşi pun amprenta asupra distribuţiei maselor de aer în zonă. Astfel, în perimetrul mun. Piteşti, clima este temperat continentală, având următoarele caracteristici medii:

- temperatura medie anuală : cca + 10 0C; - temperatura minimă absolută : cca – 24 0C; - temperatura maximă absolută : cca + 39 0 C.

Un alt element important al climei îl reprezintă nebulozitatea care constituie indicatorul principal al cantităţii de precipitaţii dintr-o anumită zonă. În regiunea Subcarpatică nr. mediu al zilelor cu cer acoperit este 128. Precipitaţiile medii anuale au valoarea de cca 700 mm, 350-400 mm în semestrul cald şi 250-300 în semestrul rece. Umezeala relativă medie anuală este de 76-80%. Sunt considerate zile cu precipitaţii toate zilele în care apa cazută sub formă de ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare au totalizat mai mult de 0,1 mm.

2.2.4. CARACTERISTICILE GEOTEHNICE3

2.2.4.1. DATE GEOLOGICE ŞI GEOMORFOLOGICE GENERALE4

Situată în partea centrală a depresiunii Getice, Câmpia Piteştilor face parte din marea unitate structurală Avantfosa Carpaţilor Meridionali. Depresiunea Getică s-a format în urma mişcărilor laramice de la sfârşitul Cretacicului şi începutul Paleogenului, ca urmare a ridicării zonei cristalino – mezozoice, respective masivele muntuase din Carpatii Meridionali, când în faţa acestora s-a format o depresiune premontană cu rol de avantfosă, care a funcţionat în Paleogen şi Neogen.

Formaţiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund astfel intervalului Paleogen cuaternar, au un fundament mixt (de origine carpatică în jumătatea nordică şi de tip platformă în jumatatea sudică), au grosimi mari de mii de metrii şi includ depozite foarte eterogene: conglomerate, gresii, nisipuri, argile, marne, etc.

Fundamentul geologic al Depresiunii Getice în zona mun. Piteşti aparţine Platformei Valahe şi este cunoscut în foraje la sud de falia pericarpatică (Brazi – N Găieşti- N Optaşi- Drobeta Turnu Severin).

Zona cercetată se situează în partea de vest a unităţii de vorland denumită platforma Moesică.

În ceea ce priveste structura profundă a zonei se distinge ca un element major ridicarea Balş-Optaşi cu o alcătuire complexă.

Fundamentul cristalin al platformei ocupă o pozitie relativ înaltă sub o cuvertură paleozoică de grosime redusă. Această cuvertură care se îngroaşă rapid spre sud comportă, ca formaţiune particulară, o masă importantă de porfire, în parte cuartifere, local cu intercalaţii de roci bazice, depăşind 100 m grosime. Printre caracterele particulare ale cuverturii mezozoice sunt de remarcat:

2 Conform Studiului Geotehnic anexat , elaborat de S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. 3 Conform Studiului Geotehnic anexat , elaborat de S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. 4 Conform Studiului Geotehnic anexat , elaborat de S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L.


14

- marea dezvoltare a depozitelor jurasicului mediu; - grosimea comparativ redusă a jurasicului superior care este caracterizat prin facieşuri

alpine eupelagice; - facieşul eupelagic al neocomianului; - dezvolterea considerabilă a depozitelor Albian-Senoniene. În ceea ce priveşte cuvertura terţiară sunt de remarcat: - dezvoltarea sporadică şi cu o grosime redusă a tortonianului superior în facieş marnos; - prezenţa Eocenului superior în facieş marnos şi calcaros; - poziţia general transgresivă a sarmatianului, care împreună cu pliocenul şi pleistocenul

inferior constituie o succesiune neîntreruptă, deosebit de groasă, în sectorul de afundare a platformei sub avanfosa Carpaţilor. În aria cercetată, formaţiunile paleozoice au fost interceptate de numeroase foraje, aceste formaţiuni apărţinând Ordovicianului, Silurianului, Carboniferului inferior şi mediu, Permianului.

2.2.4.2. CONSIDERAŢII HIDROGRAFICE ŞI HIDROGEOLOGICE5

Teritoriul municipiului Piteşti este drenat de cursul râului Argeş, ce limitează teritoriul

municipiului către nord-est (curs cu debit permanent, local cu putere mare de eroziune a terenurilor limitrofe şi care inundă pe suprafeţe extinse zonele adiacente, atât în extravilan cât şi în intravilan).

Viteza de scurgere a apei este mică, râul depunând în continuare material sedimentar aluvionar (nisip fin şi mediu grosier) în interiorul meandrelor.

Există încă un curs de apă – pârâul Ţuianca, alimentat din precipitaţii şi izvoare, al cărui debit creşte către zona de vărsare în râul Argeş. În această zonă pârâul crează zone mlăştinoase şi chiar inundă zonele învecinate (la debite mari), afectând câteva locuinţe.

Există deasemenea o reţea de canale de pământ, ce străbat în general terenurile extravilane, canale folosite iniţial pentru irigaţii si colectarea pluviaţiei.

Acum aceste canale sunt abandonate, local colmatate, dar preiau în continuare pluviaţia (astfel încât acesta stagnează doar local, pe zonele mai coborâte).

Freaticul nu are debit constant, variind direct proporţional cu precipitaţiile, astfel încât apa din fântâni scade în perioadele secetoase şi creşte în perioadele ploioase.

Direcţia generală de curgere a apelor subterane este de NV către SE, urmărind practic direcţia de curgere a apelor de suprafaţă. Reţeaua hidrografică a mun. Piteşti este formată de râul Argeş si râul Doamnei împreună cu salba de lacuri de acumulare. Aceste doua râuri au fost regularizate.

Pe partea dreapta râul Argeş primeste ca afluenţi mai multe pâraie dintre care amintim pârâul Bascov, pârâul Valea Rea – Gârlei, pârâul Trivale, pârâul Geamăna Mică (Turceşti) – Doja şi pârâul Geamăna Mare. Acestea au creat în terasele râului Argeş văi cu versanţi abrupţi, având un curs nepermanent.

Porţiuni ale acestor văi secundare au fost amenajate în vederea evitării degradării versanţilor la viituri.

Din punct de vedere hidrogeologic zona mun. Piteşti este caracterizată prin prezenţa a două acvifere. Primul orizont acvifer se dezvoltă în zona de luncă a râului Argeş, fiind exploatat în

5 Conform Studiului Geotehnic , elaborat de S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L.


15

captările Mărăcineni I, I şi III şi captarea Valea Mare. Acest acvifer este cantonat în pietrişuri şi nisipuri cu grosimi de 7-10 m. Nivelul hidrostatic este întâlnit la adâncimi cuprinse între 1 şi 3 m.

Acviferul freatic din luncă este un acvifer cu nivel liber, fiind direct dependent de cantitatea de precipitaţii cazută, iar în unele zone de nivelul apei din râuri. Debitele exploatate prin forajele executate la adâncimi de 12-14 m sunt de 6-15 l/s.

Acviferul freatic este întâlnit şi în terasele Argeşului, dar capacitatea de debitare a acestora este mult scăzută datorită secţionării stratelor acvifere purtătoare de apă de numeroase văi, dar şi datorită existenţei unui strat acoperitor argilos care face ca o mare parte din precipitatiile căzute pe aceste terase să se scurgă spre lunca râului Argeş. Acest fenomen este amplificat şi de energia de relief destul de puternică.

În general, acviferul freatic este vulnerabil la poluare datorită absenţei unui strat impermeabil acoperitor şi a vitezelor mari de curgere a apelor subterane.

Cel de-al doilea acvifer cu o însemnătate deosebită este acviferul de medie adâncime care se dezvoltă sub adâncimea de 25 m până spre adâncimea de 250-300 m. Acest acvifer se dezvoltă în Stratele de Cândeşti de vârsta Pleistocen inferior – mediu.

În perimetrul mun. Piteşti sunt executate numeroase foraje care exploatează acest acvifer astfel :

- în zona râului Argeş sunt executate foraje cu adâncimi cuprinse între 80 şi 100 m în zona străzilor: Crinului, Brâncoveanu, Mihai Viteazu, Nicolae Bălcescu etc.

- Foraje cu adâncime cuprinsă între 100-150 m în zona: Fabrica de Bere, Tudor Vladimirescu, Prundu

- Foraje cu adâncime de 200 m şi mai mari au fost executate în zona străzilor Craiovei, Exerciţiului, precum şi la Primărie, Spital Municipal etc. Este de remarcat că acest acvifer are un caracter de acvifer sub presiune (de foarte multe

ori aceste foraje au, la curgere liberă, debite importante, de peste 3 l/s.). Din punct de vedere fizico – chimic apa cantonată în aceste acvifere este, în general,

potabilă conf. Legii Calităţii Apei 458/ 2002 şi 311/2004 fiind semnalate, totuşi, uneori, depăşiri la elementele fier şi mangan şi rareori la amoniu. Acest acvifer prezintă valori ale coeficientului de filtratie K = 5 – 45 m/zi şi al transmisivităţii T = 40 – 200 m2/zi.

2.2.4.3. DATE SEISMICE6

Conform normativului P100-1/2006 perimetrul mun. Piteşti corespunde zonei de calcul

avand următorii parametrii : - perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns, Tc = 0,7s; - valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure având

intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, ag = 0,20 g . 2.2.4.4. DATE GEOTEHNICE7

- adâncimea de fundare 1,50-2,00 m (cu respectarea „Codului de proiectare şi execuţie

pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari - PUCM”); - presiunea convenţională Pconv = 200 – 300 KPa; - modulul de compresibilitate edometric M2-3 = 6000 – 20000 KPa;

6 Conform Studiului Geotehnic , elaborat de S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. 7 Idem


16

- tasarea specifică ep2 = 3 – 5 cm/m; - unghi de frecare internă φ = 16 – 190; - coeziunea C = 30 – 40 KPa.

În general, acest teren de fundare se caracterizează ca un teren neomogen, cu grad de consolidare mediu şi cu compresibilitate mare.

Pentru zonele în care fundarea se poate face în depunerile necoezive constituite din pietrişuri în amestec cu nisipuri (atât în zonele de luncă căt şi în zonele de terasă), se pot lua în considerare următoarele valori ale caracteristicilor geotehnice:

- adâncimea de fundare 1,10 – 2,0 m; - presiunea convenţională Pconv = 300 – 400 KPa (depinde de procentul de granule fine); - modulul edometric de deformaţie liniară E 2-3 = 15.000 – 30.000 KPa; - tasarea specifică ep2 ≤ 1 cm/m; - unghi de frecare internă φ = 32 – 380; - coeziunea C = 0 KPa.

Conform penetrărilor dinamice standard efectuate în foraje, depunerile necoezive interceptate până la adâncimi de 7,5 – 8 m se găsesc în stare de îndesare medie.

În cazul în care pe terenurile de fundare se întălnesc umpluturi neconsolidate sau slab consolidate, acestea vor fi eliminate şi înlocuite cu teren de aceeaşi natură cu cel din „situl” compactat corespunzător.

Pentru zonele care cuprind terenurile situate în panta unde stabilitatea terenului este relativ bună, pentru menţinerea acesteia în cazul executării unei excavaţii în versant, se pune problema menţinerii echilibrului existent în zona. În acest sens se recomandă următoarele amenajări:

- amplasarea de constructii care să speculeze panta terenului (construcţii în trepte); - executarea unor lucrări de sprijinire şi consolidare: terasări, drenuri, taluzări, ziduri de

sprijin, plantaţii de arbori cu rădăcini pivotante etc. - în aceste zone nu se vor executa decapări (excavaţii) fără sprijiniri; - la amplasarea de noi construcţii se va ţine seama de reţelele subterane şi supraterane

existente şi nu în ultimul rând, de asigurarea stabilităţii construcţiilor existente. Se recomanadă ca fundarea să se facă pe acelaşi tip de teren, evitându-se apariţia unei

tasări diferenţiate din consolidarea primară şi a unei tasări instantanee neunifome. Pentru calculul terenului de fundare, în cazul fundării directe, se va ţine seama şi de

încărcările date de zăpadă (conform CR 1-1-3-2005), de vânt (conform NP-082-04) şi încărcările seismice (conform P100-1/2006). 2.2.4.4.1. CATEGORIA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI8

Pentru fiecare construcţie proiectată se va executa câte un studiu geotehnic pe

amplasament care va stabili riscul geotehnic, respectiv categoria geotehnică în funcţie de următorii factori :

- condiţii de teren; - apa subterană; - clasificarea construcţiei după categoria de importanţă; - vecinătăţi; - zona seismică.

8 Conform Studiului Geotehnic , elaborat de S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L.


17

În funcţie de riscul geotehnic la care se încadrează lucrarea respectivă, se vor stabili lucrările de teren şi încercările de laborator necesare stabilirii celor mai bune soluţii de fundare a obiectivelor proiectate.

Pentru toate lucrările de investiţie ce vor avea legătură cu apele (alimentarea cu apă, canalizare, traversări ale digurilor de apărare împotriva inundaţiilor etc) se vor solicita, în mod obligatoriu, avize de gospodărire a apelor.

Pentru zonele aflate în apropierea captărilor de apă subterane (Mărăcineni I,II,III şi Valea Mare) se vor respecta măsurile cuprinse în HG 930/2005 privind aprobarea normelor speciale referitoare la caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologice.

Nu se va construi la o distanţă mai mică de 4 m faţă de digurile de protecţie împotriva inundaţiilor, aceasta constituind o zonă de protecţie şi acces liber la circulaţie pentru efectuarea de lucrări de întreţinere şi intervenţii în caz de avarii, reparaţii etc, conf. Legii Apelor nr. 107/1996, modificată şi completată cu Legea 310/2004 şi Legea 310/2006.

Pentru fiecare construcţie proiectată se va executa câte un studiu geotehnic pe amplasament care va stabili riscul geotehnic, respectiv categoria geotehnică în funcţie de următorii factori:





Nu se va construi la o distanţă mai mică de 4 m faţă de digurile de protecţie împotriva inundaţiilor, aceasta constituind o zonă de protecţie şi acces liber la circulaţie pentru efectuarea de lucrări de întreţinere şi intervenţii în caz de avarii, reparaţii etc, conf. Legii Apelor nr. 107/1996, modificată şi completată cu Legea 310/2004 şi Legea 310/2006. 2.2.4.5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 9

Pe suprafeţele construibile ce aparţin teraselor râului Argeş se pot amplasa construcţii

înalte cu peste zece nivele. În zonele de luncă (cu excepţia luncii pârâurilor Bascov, Valea Rea – Gârlei şi conul de dejecţie al pârâului Trivale, unde terenurile sunt constituite din nisipuri prăfoase- mâloase şi unde se pot amplasa construcţii înalte numai pe fundaţii speciale – piloţi, barete, radier general) se pot realiza construcţii, de preferat fără subsoluri, datorită prezenţei apei subterane la adâncimi foarte mici.

9 Idem


18

În zonele cu văi umplute (umpluturi omogene consolidate) fundarea se poate face pe radier, pernă de balast, grinzi grătar. Datorită capacităţii portante mici (aproximativ 50 KPa) se pot amplasa numai construcţii mici ca întindere şi ca regim de înălţime (maxim parter + mezanin).

Pentru sectoarele cu depuneri coezive alcătuite din argilă contractilă, se pot lua în considerare urmatoarele valori ale caracteristicilor geotehnice:

- adâncimea de fundare 1,50-2,00 m (cu respectarea cu „Codului de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari - PUCM”);

- presiunea convenţională Pconv = 200 – 300 KPa;

- modulul de compresibilitate edometric M2-3 = 6000 – 20000 KPa;

- tasarea specifică ep2 = 3 – 5 cm/m;

- unghi de frecare internă φ = 16 – 190;

- coeziunea C = 30 – 40 KPa.

În general, acest teren de fundare se caracterizează ca un teren neomogen, cu grad de consolidare mediu şi cu compresibilitate mare.

Pentru zonele în care fundarea se poate face în depunerile necoezive constituite din pietrişuri în amestec cu nisipuri (atât în zonele de luncă cât şi în zonele de terasă), se pot lua în considerare următoarele valori ale caracteristicilor geotehnice:

- adâncimea de fundare 1,10 – 2,0 m;

- presiunea convenţională Pconv = 300 – 400 KPa (depinde de procentul de granule fîne);

- modulul edometric de deformaţie liniară E 2-3 = 15.000 – 30.000 KPa;

- tasarea specifică ep2 ≤ 1 cm/m;

- unghi de frecare internă φ = 32 – 380;

- coeziunea C = 0 KPa.

Conform penetrărilor dinamice standard efectuate în foraje, depunerile necoezive interceptate până la adâncimi de 7,5 – 8 m se găsesc în stare de îndesare medie.

În cazul în care pe terenurile de fundare se întălnesc umpluturi neconsolidate sau slab consolidate, acestea vor fi eliminate şi înlocuite cu teren de aceeaşi natură cu cel din „situl” compactat corespunzător.

Pentru zonele care cuprind terenurile situate în panta unde stabilitatea terenului este relativ bună, pentru menţinerea acesteia în cazul executării unei excavaţii în versant, se pune problema menţinerii echilibrului existent în zonă. În acest sens se recomandă următoarele amenajări:

- amplasarea de construcţii care să speculeze panta terenului (construcţii în trepte);

- executarea unor lucrări de sprijinire şi consolidare: terasări, drenuri, taluzări, ziduri de sprijin, plantaţii de arbori cu rădăcini pivotante etc.

- în aceste zone nu se vor executa decapări (excavaţii) fără sprijiniri;

- la amplasarea de noi construcţii se va ţine seama de reţelele subterane şi supraterane existente şi nu în ultimul rând, de asigurarea stabilităţii construcţiilor existente.

Se recomandă ca fundarea să se facă pe acelaşi tip de teren, evitându-se apariţia unei tasări diferenţiate din consolidarea primară şi a unei tasări instantanee neunifome.

Pentru calculul terenului de fundare, în cazul fundării directe, se va ţine seama şi de încărcările date de zăpadă (conform CR 1-1-3-2005), de vânt (conform NP-082-04) şi încărcările seismice (conform P100-1/2006).

Pentru fiecare construcţie proiectată se va executa câte un studiu geotehnic pe amplasament care va stabili riscul geotehnic, respectiv categoria geotehnică în funcţie de următorii factori :


19





Nu se va construi la o distanţă mai mică de 4 m faţă de digurile de protecţie împotriva inundaţiilor, aceasta constituind o zonă de protecţie şi acces liber la circulaţie pentru efectuarea de lucrări de întreţinere şi intervenţii în caz de avarii, reparaţii etc, conf. Legii Apelor nr. 107/1996, modificată şi completată cu Legea 310/2004 şi Legea 310/2006.

2.3. MONUMENTE ALE NATURII ŞI ISTORICE

2.3.1. MONUMENTE ISTORICE LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, an 172 (XVI), Nr. 670 bis din 1 octombrie 2010. Tabel nr. 1 Nr. crt.

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare

80 AG-II-m-A-13390 Biserica Domnească

"Sf. Gheorghe” municipiul PITEŞTI

Str. Bălaşa Doamna 2 1656

81 AG-II-m-B-13391 Casa Mărtoiu municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 27 sf. sec. XIX

82 AG-II-m-B-13392 Casa Panţurescu municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 29 sec.

XVIII - XIX

83 AG-II-m-B-13393 Casa Sattler municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 34 înc.sec.

XX

84 AG-II-m-B-13394 Vila Coandă municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 39 sf. sec. XIX

85 AG-II-m-B-13395 Casa Păiş Bobancu municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 40 sf. sec. XVIII

86 AG-II-m-B-13396 Casa Dumitrescu municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 3 înc. sec.

XX

87 AG-II-m-B-13397 Casa Vasiliu municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 11 înc.sec.

XIX

88 AG-II-m-B-13398 Liceul "I.C. Brătianu”

municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 14 1897 - 1899

89 AG-II-m-B-13399 Casa Poenăreanu municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 21 sf. sec. XVIII


20

90 AG-II-m-B-13400 Casa Coculescu municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand32-34 sec. XIX

91 AG-II-a-A-13401 Ansamblul vechii

Prefecturi municipiul PITEŞTI


92 AG-II-m-A-

13401.01 Vechea Prefectură,

azi Muzeul Judeţean municipiul PITEŞTI


93 AG-II-m-A-

13401.02 Parc

municipiul PITEŞTI


94 AG-II-m-A-

13401.03 Grădina Publică

municipiul PITEŞTI


95 AG-II-a-B-13402 Vilele "Perfect" municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 44 înc. sec.

XX

96 AG-II-m-B-

13402.01 Vila "Perfect I"

municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 44 1915

97 AG-II-m-B-

13402.02 Vila "Perfect II"

municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 44

1920

98 AG-II-s-B-13403 Situl urban "Strada

Crinului" municipiul PITEŞTI

Str. Crinului ambele fronturi, de la nr. 1B, resp. nr. 4 până la

blocuri str. Mihail Kogălniceanu, nr. 2-20 resp. nr. 1-23, str. Gh.

Lazăr integral, str. Griviţei nr.11-19, resp. nr. 10-12, până la

limita posterioară a loturilor. Delimitare cf. PUG avizat.

1878 - 1912

99 AG-II-m-B-13404 Casa Filipescu municipiul PITEŞTI

Str. Crinului 6 1900

100 AG-II-m-B-13405 Casa Ion Trivale municipiul PITEŞTI

Str. Crinului 13 înc. sec.

XIX

101 AG-II-m-B-13406 Casa Teodorescu municipiul PITEŞTI

Str. Crinului 21 sf. sec. XIX

102 AG-II-m-B-13407 "Ateneul” Fabrica de

butoaie municipiul PITEŞTI

Str. Crinului 26 înc. sec.

XX

103 AG-II-m-A-13408 Biserica "Sf.

Voievozi” a fostului schit

municipiul PITEŞTI

Str. Dobrogeanu Gherea Constantin 91

1752

104 AG-II-m-B-13409 Institutul Pedagogic municipiul PITEŞTI

Str. Doja Gheorghe 41 înc. sec.

XX

105 AG-II-m-A-13410 Biserica de lemn

"Cuvioasa Paraschiva”

municipiul PITEŞTI

Str. Doja Gheorghe 41 înc. sec.

XIX

106 AG-II-m-B-13411 Casa Mărculescu municipiul PITEŞTI

Str. Egalităţii 11 1900

107 AG-II-m-B-13412 Liceul "Zinca

Golescu” municipiul PITEŞTI

Str. Egalităţii 34 1925 - 1928

108 AG-II-a-B-13413 Ansamblul bisericii armeneşti "Sf. Ioan

Botezătorul”

municipiul PITEŞTI


109 AG-II-m-B-

13413.01

Biserica armenească "Sf. Ioan

Botezătorul”

municipiul PITEŞTI


110 AG-II-m-B-

13413.02 Casa cancelarie

municipiul PITEŞTI


111 AG-II-m-B-13414 Sinagoga din Piteşti municipiul PITEŞTI

Bd. Eroilor 1 cca. 1900


21

112 AG-II-m-B-13415 Fosta şcoală a

comunităţii evreieşti municipiul PITEŞTI

Bd. Eroilor 3 1900

113 AG-II-m-B-13416 Biserica "Sf. Ilie”, a

Cojocarilor municipiul PITEŞTI

Str. Goleşti, fraţii 1 1828

114 AG-II-m-B-13417 Biserica "Maica

Precista” municipiul PITEŞTI

Str. Griviţei 10 sec.

XVIII

115 AG-II-a-A-13418 Ansamblul bisericii

"Buna Vestire” - Greci

municipiul PITEŞTI

Str. Justiţiei 5

1564, transf.

sec. XVIII

116 AG-II-m-A-

13418.01 Biserica "Buna Vestire” - Greci

municipiul PITEŞTI

Str. Justiţiei 5

1564, transf.

sec. XVIII

117 AG-II-m-A-

13418.02 Chilii

municipiul PITEŞTI

Str. Justiţiei 5 1701

118 AG-II-a-B-13419 Gospodăria Balotă municipiul PITEŞTI

Str. Kogălniceanu Mihail 16 sec.

XVIII - XIX

119 AG-II-m-B-

13419.01 Casa Balotă

municipiul PITEŞTI


XVIII - XIX

120 AG-II-m-B-

13419.02 Anexă

municipiul PITEŞTI


XVIII - XIX

121 AG-II-m-B-13420 Casa Armatei municipiul PITEŞTI

Piaţa Muntenia 2 1938

122 AG-II-a-A-13421 Ansamblul bisericii

"Sf. Treime”- Beştelei

municipiul PITEŞTI

Str. Primăverii 7 1654

123 AG-II-m-A-

13421.01

Biserica "Sf.Treime”-

Beştelei

municipiul PITEŞTI


124 AG-II-m-A-


municipiul PITEŞTI

Str. Primăverii 7 cca. 1800

125 AG-II-m-A-

13421.03 Zid de incintă

municipiul PITEŞTI


126 AG-II-m-B-13423 Casa Trandafil municipiul PITEŞTI

Str. Rahovei 18 înc. sec.

XIX

127 AG-II-s-B-13432 Situl urban "B-dul

Republicii" municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii de la intersecţia cu str. Aurora până la Şcoala

Nicolopol (nr. 114) şi respectiv de la nr. 3 până la nr. 65

inclusiv, cuprinde şi imobilele Teatrului de păpuşi (str. Doamna Bălaşa) şi Casa Armatei (Piaţa

Muntenia) – până la limita posterioară a loturilor. Strada

Armand Călinescu şi în continuare, str. Egalităţii, între

intersecţiile cu str. Aurora (la N) şi cu str. Vasile Lupu (la S). În

prelungire, spre NV: strada Smeurei, până la str. Exerciţiului

1890 - 1916


22

şi str. Trivale pâna la schitul Trivale (inclusiv) - cu loturile de

pe ambele părţi ale străzilor. Strada Victoriei de la nr. 16

(Restaurantul "Argeşul”) – până la nr.66, respectiv de la limita sudică a parcului Muzeului de artă până la fostul Havuz (nr.

59) - până la limita posterioară a loturilor. Strada I.C. Brătianu front vest (nr. 27-39 şi nr. 49-55), resp. nr. 32-38bis şi 54-62

(front est) - până la limita posterioară a loturilor. Strada

Ana Ipătescu nr. 1-5, str. Florăriei integral (ambele

fronturi), str. Justiţiei (ambele fronturi), până la intersecţia cu

str. M. Eminescu - până la limita posterioară a loturilor. Zonele de

protecţie ale tuturor monumentelor de arhitectură clasate, respectiv biserica "Sf.

Gheorghe”, şi biserica "Mavrodolu”, cele din zona B-

lui Republicii, de la Gară la Centru şi apoi până la Spitalul Militar şi de Oftalmologie, pe

str. Teilor şi str. Rahovei. Delimitare cf. PUG avizat.

128 AG-II-a-A-13424 Ansamblul Primăriei

vechi municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii 33 1886

129 AG-II-m-A-

13424.01 Primăria veche, azi

Muzeul de Artă municipiul PITEŞTI


130 AG-II-m-A-

13424.02 Parc

municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii 33 1886 - 1980

131 AG-II-m-B-13425 Casa Nae

Dumitrescu municipiul PITEŞTI


132 AG-II-m-B-13426 Casa Fostiropol municipiul PITEŞTI


133 AG-II-m-B-13427 Casa Dr. Florescu municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii 84 ante 1916

134 AG-II-m-B-13428 Casa Drujan municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii 94 sec. XIX

135 AG-II-m-B-13429 Casa Mamulea municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii 104 sf. sec. XIX

136 AG-II-m-B-13430 Şcoala "Nicolopol” municipiul PITEŞTI


137 AG-II-m-B-13431 Casa Ion Băiulescu municipiul PITEŞTI


138 AG-II-m-B-13433 Casa Ghimpa municipiul PITEŞTI

Str. Rosetti C.A. 1 cca. 1900


23

139 AG-II-m-B-13434 Casa Agata Raicu

Vasiliu municipiul PITEŞTI

Str. Sfânta Vineri 18 1890

140 AG-II-m-B-13435 Casa Dogaru municipiul PITEŞTI


141 AG-II-m-B-13436 Hanul Gabroveni municipiul PITEŞTI


142 AG-II-m-B-13437 Casă municipiul PITEŞTI

Str. Sfânta Vineri 25 sec. XIX

143 AG-II-m-B-13438 Casă de tăbăcar municipiul PITEŞTI

Str. Sfânta Vineri 27 sf. sec. XIX

144 AG-II-m-B-13439 Casa Vulcan municipiul PITEŞTI

Str. Sfânta Vineri 28 înc. sec.

XX

145 AG-II-a-B-13440 Ansamblul bisericii

"Sf. Vineri” municipiul PITEŞTI

Str. Sfânta Vineri 44 1827,

refaceri în 1912

146 AG-II-m-B-

13440.01 Biserica "Sf. Vineri”

municipiul PITEŞTI


147 AG-II-m-B-

13440.02 Casă parohială

municipiul PITEŞTI


148 AG-II-m-B-

13440.03 Parc

municipiul PITEŞTI


149 AG-II-m-B-

13440.04 Gard

municipiul PITEŞTI

Str. Sfânta Vineri 44 sec.

XIX ref. 1912

150 AG-II-m-B-13441 Casa Dumitru Dima municipiul PITEŞTI


151 AG-II-m-B-13442 Foişorul de Foc municipiul PITEŞTI

Str. Smeurei 21 1897

152 AG-II-m-B-13443 Casa Popescu municipiul PITEŞTI

Str. Târgu din Vale 2 1898

153 AG-II-m-B-13444 Casa Zeiller municipiul PITEŞTI

Str. Târgu din Vale 6 sf. sec. XIX

154

AG-II-m-B-13445

Casa Aron Băiulescu

municipiul PITEŞTI

Str. Târgu din Vale 20

1875

155 AG-II-m-B-13446 Casa Ovidiu

Constantinescu municipiul PITEŞTI

Str. Teilor 9 1923

156 AG-II-m-B-13447 Casele Marinescu municipiul PITEŞTI

Str. Teilor 13-15 sf. sec. XIX

157 AG-II-a-B-13448

Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii

Domnului” - Mavrodolu

municipiul PITEŞTI

Str. Teiuleanu 20 1818

158 AG-II-m-B-

13448.01

Biserica "Adormirea Maicii Domnului”-

Mavrodolu

municipiul PITEŞTI


159 AG-II-m-B-


municipiul PITEŞTI


160 AG-II-m-B-

13448.03 Zid de incintă

municipiul PITEŞTI


161 AG-II-a-B-13449 Schitul Trivale municipiul PITEŞTI

Str. Trivale sec.

XVII - XIX


24

162 AG-II-m-B-

13449.01 Biserica "Sf. Gheorghe”

municipiul PITEŞTI

Str. Trivale sec.

XVII - XIX

163 AG-II-m-B-

13449.02 Chilii

municipiul PITEŞTI

Str. Trivale sec.

XVII - XIX

164 AG-II-m-B-

13449.03 Turn

municipiul PITEŞTI

Str. Trivale sec.

XVII - XIX

165 AG-II-m-B-

13449.04 Parc

municipiul PITEŞTI

Str. Trivale sec. XIX

166 AG-II-m-B-13450 D Casa Cujba municipiul PITEŞTI

Str. ţepeş Vodă 16 sf. sec. XIX

167

AG-II-m-B-13451 Casa Boiangiu -

Nicoreşteanu municipiul PITEŞTI

Str. Unirii 5 prima jum a

sec. XX

168 AG-II-m-B-13452 Biserica "Sf. Petru şi

Pavel” municipiul PITEŞTI

Bd. Victoriei 11 1896

169 AG-II-m-B-13453 Ateneul Popular municipiul PITEŞTI


170 AG-II-m-B-13454 Banca Populară municipiul PITEŞTI


171 AG-II-m-B-13455 Tribunal municipiul PITEŞTI


172 AG-II-a-B-13456 Ansamblul Primăriei municipiul PITEŞTI


173 AG-II-m-B-

13456.01 Primărie

municipiul PITEŞTI


174 AG-II-m-B-

13456.02 Parc

municipiul PITEŞTI


175 AG-II-m-B-13457 Casa Nanu municipiul PITEŞTI

Bd. Victoriei 25 sf. sec. XIX

176 AG-II-m-B-13458 Casa Zoe Tărtăşescu municipiul PITEŞTI

Bd. Victoriei 33 înc. sec.

XX

177 AG-II-m-B-13459 Casa Saitescu municipiul PITEŞTI

Bd. Victoriei 36 sec. XIX

178 AG-II-m-B-13460 Casa Tâmpeanu municipiul PITEŞTI

Bd. Victoriei 38 mijl.sec.

XIX

179 AG-II-m-B-13461 Casa Nanolescu municipiul PITEŞTI


180 AG-II-m-B-13462 Casa Rădulescu municipiul PITEŞTI


181 AG-II-m-B-13463 Casa Căpitan Iov municipiul PITEŞTI

Bd. Victoriei 56 cca. 1900

182 AG-II-m-B-13464 Casă municipiul PITEŞTI


847 AG-III-m-B-13860 Monumentul Eroilor

(1877-1878; 1916–1918)

municipiul PITEŞTI

1930

848 AG-III-m-B-13861 Monumentul "1907" municipiul PITEŞTI

În Gradina Publică a doua jum. a

sec. XX


25

849 AG-III-m-B-13862 Bustul istoricului Gh.Ionnescu Gion

municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 14 In curtea Liceului "N. Bălcescu"

prima jum. a

sec. XX

850 AG-III-m-B-13863 Statuia lui Nicolae

Bălcescu municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii 33 în parcul

Muzeului de artă

prima jum. a

sec. XX

851 AG-III-m-B-13864 Poarta Eroilor (1916-1918)

municipiul PITEŞTI

Str. Trivale 54 1930

862 AG-IV-m-B-13874 Casa Tudor -

Teodorescu Branişte municipiul PITEŞTI

Str. Crinului 15 cca. 1900

863 AG-IV-m-B-13875 Monumentul funerar

al lui Matache Damian

municipiul PITEŞTI

Str. Stadionului în cimitirul oraşului

înc. sec. XX

864 AG-IV-m-B-13876 Monumentul funerar al lui Ion Şt.Teodoru

municipiul PITEŞTI

Str. Stadionului în cimitirul oraşului

înc. sec. XX

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 Municipiul Piteşti – ERATA Tabel nr. 2 Nr. crt.

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare

83 AG-II-m-B-13393 Casa Sattler municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 34 înc.sec. XIX

84 AG-II-m-B-13394 Vila Coandă municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 39 sf. sec. XX

85 AG-II-m-B-13395 Casa Păiş Bobancu municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 38 sf. sec. XVIII

85 BIS

Casa Bobancu municipiul PITEŞTI

Str. Brătianu I.C. 51 1900

86 AG-II-m-B-13396 Casa Dumitrescu municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 3 înc. sec. XIX

88 AG-II-m-B-13398 Liceul "I.C. Brătianu”

municipiul PITEŞTI


Ar fi trebuit listat ca ansamblu cuprinzând toate clădirile liceului făcut după programul epocii şi care există: liceul propriu-zis, internatul şi fumoarul profesorilor, casa directorului, casa portarului, sala de sport.

89 AG-II-m-B-13399 Casa Poenăreanu municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 28 sf. sec. XVIII

95 AG-II-a-B-13402 Vilele "Perfect" municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 44 înc. sec. XX

96 AG-II-m-B-13402.01

Vila "Perfect I" municipiul PITEŞTI


97 AG-II-m-B-13402.02

Vila "Perfect II" municipiul PITEŞTI


Ar fi trebuit listat ca ansamblu cuprinzând toate clădirile prefecturii şi grădina care le cuprinde.

102 AG-II-m-B-13407 "Ateneul” Fabrica de butoaie

municipiul PITEŞTI Str. Crinului 26

înc. sec. XIX


26

114 AG-II-m-B-13417 Biserica "Maica Precista”

municipiul PITEŞTI Str. Griviţei 10

Cca 1540 refacută in sec. XVIII

122 AG-II-a-A-13421 Ansamblul bisericii "Sf. Treime”- Beştelei

municipiul PITEŞTI Str. Primăverii 7 1688

123 AG-II-m-A-13421.01

Biserica "Sf.Treime”- Beştelei

municipiul PITEŞTI Str. Primăverii 7 1654

124 AG-II-m-A-13421.02

Casa cancelarie municipiul PITEŞTI Str. Primăverii 7 cca. 1800

125 AG-II-m-A-13421.03

Zid de incintă municipiul PITEŞTI Str. Primăverii 7 Cca.

1800

127 AG-II-s-B-13432 Situl urban "B-dul Republicii"

municipiul PITEŞTI

Bd. Republicii de la intersecţia cu str. Aurora până la Şcoala Nicolopol (nr. 114) şi respectiv de la nr. 3 până la nr. 65 inclusiv, cuprinde şi imobilele Teatrului de păpuşi (str. Doamna Bălaşa) şi Casa Armatei (Piaţa Muntenia) – până la limita posterioară a loturilor. Strada Armand Călinescu şi în continuare, str. Egalităţii, între intersecţiile cu str. Aurora (la N) şi cu str. Vasile Lupu (la S). În prelungire, spre NV: strada Smeurei, până la str. Exerciţiului şi str. Trivale pâna la schitul Trivale (inclusiv) - cu loturile de pe ambele părţi ale străzilor. Strada Victoriei de la nr. 16 (Restaurantul "Argeşul”) – până la nr.66, respectiv de la limita sudică a parcului Muzeului de artă până la fostul Havuz (nr. 59) - până la limita posterioară a loturilor. Strada I.C. Brătianu front vest (nr. 27-39 şi nr. 49-55), resp. nr. 32-38bis şi 54-62 (front est) - până la limita posterioară a loturilor. Strada Ana Ipătescu nr. 1-5, str. Florăriei integral (ambele fronturi), str. Justiţiei (ambele fronturi), până la intersecţia cu str. M. Eminescu - până la

1890 - 1916


27

limita posterioară a loturilor. Zonele de protecţie ale tuturor monumentelor de arhitectură clasate, respectiv biserica "Sf. Gheorghe”, şi biserica "Mavrodolu”, cele din zona B-lui Republicii, de la Gară la Centru şi apoi până la Spitalul Militar şi de Oftalmologie, pe str. Negru Voda şi str. Rahovei. Delimitare cf. PUG avizat.

Sunt omise siturile urbane “Sf. Vineri” şi “Tărgul din Vale” şi “Sf. Ilie”

154 AG-II-m-B-13445 Casa Aron Băiulescu municipiul PITEŞTI Str. Târgu din Vale 20

1898

167 AG-II-m-B-13451 Casa Boiangiu - Nicoreşteanu

municipiul PITEŞTI Str. Unirii 5

prima jum a sec. XX

Casa Boiangiu - Nicoreşteanu demolată

848 AG-III-m-B-13861 Monumentul "1907" municipiul PITEŞTI

Mutat la “havuz” a doua jum. a sec. XX

849 AG-III-m-B-13862 Bustul istoricului Gh.Ionnescu Gion

municipiul PITEŞTI

Str. Călinescu Armand 14 În curtea Liceului "I.C.Brătianu"

în prima jum. a sec. XX

2.3.2.MONUMENTE ALE NATURII

Patrimoniul natural reprezintă ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservarii diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare.

Necesitatea protejării, conservării şi utilizării durabile a componentelor patrimoniului natural prin adoptarea unor masuri speciale şi diferenţiate în funcţie de specificul componentei respective, a determinat apariţia următoarelor categorii de arii naturale protejate:

arii naturale protejate de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;

arii naturale protejate de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;

arii naturale protejate de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;

arii naturale protejate de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.


28

În municipiul Piteşti şi zona limitrofă există o arie naturală protejată de interes comunitar (Lacul Bascov) ce face parte din reţeaua naţională de arii protejate conform Hotărârii de Guvern nr. 2151/2004 şi două arii naturale protejate de interes local (Padurea Trivale şi Parcul Florica) stabilite conform unor Hotărâri ale Consiliului Judeţean Argeş.

Aria de protecţie specială avifaunistică “Lacurile de acumulare de pe Argeş” a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică, prin HG nr.1284/2007 pentru declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Suprafaţa totală a ariei naturale protejate este de 2180,7 ha din care un procent de 3% (65,42 ha) se află pe teritoriul administrativ al municipiului Piteşti.

Aria de protecţie specială avifaunistică Lacul Bascov are o suprafaţă de 162 ha fiind amplasată pe raza localităţilor Bascov şi Budeasa. Zona protejată cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Bascov, de pe rîul Argeş.

Limitele ariei naturale sunt următoarele:

- limita nordică este reprezentată de zona de vărsare a râului Argeş în acest lac (zona dată de barajul Budeasa);

- limita estică începe de pe malul stâng al barajului Budeasa şi se continuă spre sud, în lungul digului aferent malului stîng până în zona barajului Bascov;

- limita sudică este reprezentată de barajul lacului Bascov;

- limita vestică începe din dreptul barajului Bascov şi se continuă spre nord, corespunzând cu digul de pe malul drept al lacului până în dreptul barajului Budeasa.

Motivul declarării acestui lac de acumulare ca zonă protejată este prezenţa unei mari varietăţi de habitate şi numărului mare de păsări de apă rezidente şi aflate în peisaj.

Pădurea Trivale face parte din Unitatea de producţie II Trivale, are o suprafaţă de 1872,6 ha şi este administrată de către Ocolul Silvic Piteşti - Direcţia Silvică Argeş. Unitatea de producţie este amplasată pe raza comunelor Moşoaia, Babana, Bascov şi a municipiului Piteşti.

Vecinătăţile, limitele teritoriale şi hotarele unităţii de producţie sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 3 - Vecinătăţile, limitele teritoriale şi hotarele unităţii de producţie II Trivale Punct

cardinal Vecinătate Limita Hotare

Nord Ocolul Silvic Cotmeana Drumul naţional Pitesti-Rm. Valcea Liziera păduri,

borne

Sud Ocolul Silvic Poiana Lacului şi

Costeşti

Drumul judeţean Piteşti-Babana, Drumul naţional Piteşti-Dragaşani,

Parcela 94 si 95

Liziera păduri, borne

Est Unitatea de Producţie III

Dobrogostea Drumul naţional Piteşti-Curtea de

Argeş Liziera păduri,

borne

Vest Ocolul Silvic Cotmeana Drumul comunal Prislop-Slatioare Liziera păduri,

borne

Suprafaţa fondului forestier pe localităţi este următoarea:

- Piteşti – 1318 ha;


29

În conformitate cu Hotararea nr. 18/1994 a Consiliului Judeţean Argeş, o suprafaţă de 478,8 ha din Pădurea Trivale este declarată rezervaţie forestieră, devenind astfel arie protejată de interes local.

Întreaga suprafaţă a Ocolului Silvic Piteşti a fost încadrată în grupa I funcţională a pădurilor cu funcţii prioritare de protecţie, astfel:

2A – Păduri situate pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinarea mai mare de 30°– 4 ha (sub 1%);

4A – Pădurea - parc Trivale – 1171,3 ha (62%);

4I – Benzi de pădure constituite din parcele întregi situate de-a lungul drumului european E81 – 598,9 ha (31%);

4K –Păduri care protejeaza obiective speciale, stabilite cu avizul Ministerului Mediului – 77 ha (4%);

5N – Păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe – 53,5 ha (3%).

În pădurea Trivale există păsări specifice ecosistemului forestier. Referitor la fauna prezentă în pădurea Trivale, trebuie precizat faptul că, datorita influenţei antropice numărul de specii este redus. Se poate semnala totuşi prezenţa următoarelor specii: veveriţa, mistreţul, căpriorul, vulpea.

2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE 2.4.1. INDUSTRIA10

În prezent, Piteştiul este un oraş puternic industrializat, cu un potenţial economic ridicat, făcând parte din categoria celor mai dezvoltate oraşe din România. După anii 1970, când oraşul a fost ridicat la rang de municipiu, atât activitatea economică cât şi cea social – culturală, au căpătat o nouă dimensiune, Piteştiul situându-se între cele mai moderne şi dinamice resedinţe de judeţ din ţară. Asigurarea unei baze sigure şi viabile a activităţii economice şi a muncii pentru viitorul localităţii, care să asigure o bună calitate a vieţii locuitorilor şi să contribuie la regenerarea unei zone mai largi, face ca administraţia locală să-şi stabilească ca principal obiectiv în dezvoltarea locală păstrarea potenţialului economic al industriilor cheie şi crearea condiţiilor pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăţenilor, cât şi agenţilor economici.

În acest context, este esenţial pentru Piteşti să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea infrastructurii urbane. O caracteristică de bază a dezvoltării sale economice vizează gama deosebit de diversificată a reţelei industriale, aici regăsindu-se multe din ramurile industriale existente la nivel naţional. Opinia oamenilor de afaceri este că dezvoltarea sectorului economic este baza dezvoltării intregii societăţi. Dezvoltarea industriei, creşterea continuă a numărului de locuitori, materiile prime şi materialele existente în Piteşti şi în judeţul Argeş şi cadrul natural au determinat, în acelaşi timp, extinderea şi diversificarea reţelei comerciale şi de servicii.

În municipiul Piteşti, funcţionează aproximativ 13.700 de agenţi economici din cei 14.700 înregistraţi, diferenţa fiind reprezentată de agenţii economici cu activitate temporar întreruptă sau societăţile comerciale aflate în stare de faliment, de reorganizare judiciară, în lichidare sau în dizolvare.

10 Strategia post-aderare a municipiului Pitesti în perioada 2007-2013


30

Mediul economic al municipiului Piteşti este dominat de firmele din comerţ unde activează aproximativ jumătate dintre firmele piteştene şi firmele mici de servicii. Aproximativ un sfert din economia locală revine sectorului serviciilor, celelalte sectoare: industria, construcţiile, turismul şi agricultura deţinând ponderi de 0,7%-12,3% din economia locală.

În prezent, funcţionează atât societăţi cu capital privat, cât şi societăţi comerciale cu capital integral de stat, unele aflate în subordinea Consiliului Local al municipiului Piteşti. În opinia cetăţenilor municipiului, acesta se caracterizează prin creştere economică.

Caracteristica predominantă, din punct de vedere economic, fiind: - activitatea industrială; - industria auto; - dezvoltare susţinută; - dezvoltarea unei platforme industriale cu potenţial economic; - dinamismul afacerilor.

Din numărul total de agenţi economici care funcţionează pe raza municipiului Piteşti, aproximativ 4.250 sunt persoane fizice independente şi asociaţii familiale, iar circa 300 sunt sucursale sau filiale ale unor agenţi economici cu sedii în alte localităţi.

În domeniul industriei, la nivelul judeţului Argeş, ramurile cu cea mai mare pondere sunt: petrochimică, constructoare de maşini, energie electrică (în aval de hidrocentrală Vidraru se află alte 14 microcentrale, iar în amonte – două) şi termică, combustibili nucleari, electrotehnică şi electronică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria porţelanului şi faianţei, materialelor de construcţie, textilă şi a produselor textile, încălţămintei, alimentară şi a băuturilor.

Importanţa agriculturii în judeţ este evidenţiată de existenţa a trei institute de cercetare de importanţă naţională: Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni, Institutul de Cercetări Agricole Albota, şi Institutul de Cercetări Horti-viticole de la Ştefăneşti.

Agricultura beneficiază de condiţii prielnice, mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului fiind reprezentată de teren arabil.

Spiritul antreprenorial, reformele structurale şi cele vizând funcţionarea unităţilor economice, precum şi aplicarea mecanismelor de piaţă au condus la dezvoltarea rapidă şi foarte puternică a sectorului privat în Piteşti. Resursele naturale, forţa de muncă înalt calificată, diversitatea structural-economică, precum şi apropierea de Bucureşti au determinat creşterea numărului de investitori străini, aceştia reprezentând aproximativ 10% din numărul societăţilor comerciale în funcţiune.

În Piteşti îsi desfăşoară activitatea în jur de 800 de societăţi comerciale cu capital străin sau mixt, printre acestea regăsindu-se atât agenţi economici mici, cât şi agenţi economici mari şi foarte mari.

Se observă că ponderea cea mai mare o au agenţii economici care desfăşoară activitate de comerţ, urmaţi de cei din ramurile industrie, servicii, agricultură şi construcţii. În anul 2006, treizeci de firme din judeţul Argeş au reuşit, prin prisma rezultatelor financiare, să fie în topul cu cele mai mari cifre de afaceri. Printre acestea se regăsesc S.C. Automobile Dacia S.A., lider detaşat, S.C. Johnson Controls România S.R.L., S.C. Lisa Dräxlmaier Autopart România S.R.L., S.C. Ana IMEP S.A., S.C. Conarg S.A. sau S.C. Alprom SA.

Între societăţile cu capital străin sau mixt se numără: - S.C. Automobile Dacia Groupe Renault S.A. care înregistrează cel mai mare profit brut, la

această companie lucrând şi cei mai mulţi angajaţi; - SC Arpechim S.A., complex petrochimic;


31

- S.C. Petrom S.A., care beneficiază de existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale care se exploatează în mai multe zone (Poiana Lacului, Moşoaia, Sămara, Vedea, Cocu, Leordeni, Bogaţi, Valea Mare etc.), pe platformele Cotmeana şi Cândesti;

- SC Lisa Dräxlmaier Autopart România S.R.L., producător de cablaje şi accesorii auto, capital german;

- SC SOMECO S.A., obiect de activitate transportul şi construcţiile civile, capital mixt româno-francez;

- S.C. QUENENBERGER SPEDITION S.R.L., obiect de activitate transportul internaţional, capital austriac.

Deşi, în Pitesti, numărul de societăţi comerciale este relativ mare, respectiv 50 de societăţi comerciale la 1000 de locuitori, ponderea cea mai însemnată o au microântreprinderile, acestea reprezentând 80% din totalul agenţilor economici. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 19%, iar întreprinderile mari şi foarte mari numai 1% din totalul agenţilor economici.

Principalele ramuri de activitate, grupate după numărul agenţilor economici, evidenţiază faptul că numărul agenţilor economici din comerţ depăşeşte jumătate din numărul agenţilor economici argeşeni. Cu toate acestea, Piteştiul se recomandă ca un oraş puternic industrializat, realizând aproximativ 55% din producţia industrială a judeţului Argeş, care, pe plan economic, la nivel naţional ocupă unul din primele 5 locuri.

Grafic nr.1 - Numărul agenţilor economici, grupaţi pe principalele ramuri de activitate

Majoritatea firmelor din municipiul Piteşti sunt firme tinere, înfiinţate după anii 1990.

Tabel nr. 4 - Clasamentul primelor trei firme, pe tipuri de intreprinderi, pentru anul 2005 Microintreprinderi (1 - 9 angajaţi)

1. S.C. SK Engineering & S.C. Construction Co Ltd Seul Sucursala Piteşti - 10.375.140. RON

2. S.C. Euro Tool Argecom S.R.L. Piteşti - 3.463.319 RON

3. S.C Studio Serv Impex S.R.L. Piteşti - 3.437.697 RON

Întreprinderi mici (9 - 49 angajaţi)

1. S.C. Macro S.R.L. Piteşti - 10.998.826 RON

2. S.C Eurial Leasing S.A. Piteşti - 6.252.160 RON

3. S.C. AKA Automotiv S.R.L. Călineşti - 5.498.269 RON

Intreprinderi mijlocii (50 - 250 angajaţi)

1. S.C. Inergy Automotive Systems Romania

2. S.C. Metalimpex Romania S.R.L. Mioveni -

3. S.C. Argecom SA Piteşti - 6.325.897 RON


32

S.R.L. Pitesti - 11.211.652 RON

6.367.190 RON

Întreprinderi mari (peste 250 angajaţi)

1. S.C. Automobile Dacia SA Mioveni - 245.911.084 RON

2. S.C. Dr. Oetker S.R.L. Curtea de Argeş - 25.964.774 RON

3. S.C. Auto Chassis International Romania S.R.L. Mioveni - 22.800.01 RON

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Argeş

Anii 2003 şi 2004 se remarcă prin numărul mare de firme înfiinţate. La sfârşitul anului 2006, la nivelul municipiului Piteşti erau active 1.331 de firme, iar 309 aveau cifra de afaceri egală cu 0, fiind considerate fără activitate. Din totalul societăţilor active 65,59% au încheiat anul 2005 cu profit şi 34,42% cu pierdere.

Din punctul de vedere al formei juridice de organizare, majoritatea (95,2%) dintre firme sunt societăţi cu răspundere limitată (S.R.L.) şi doar 2,6% sunt societăţi pe acţiuni (S.A.).

Cea mai mare participare la cifra de afaceri în municipiul Piteşti o au firmele din comerţ (52,4%), urmate de cele din industrie (20,3%), servicii (18%), construcţii (6,1%), transport (1,8%), turism (1,3%) şi agricultură (0,3%). Grafic nr. 2 - Ponderea agenţilor economici din municipiul Piteşti pe domenii de activitate

Din punctul de vedere al mărimii, domină ca număr firmele mici, cu o cifră de afaceri până

în 100.000 Euro (74,83%) şi cu cel mult 49 angajaţi (74,15%). Conform sondajului de opinie, economia locală foloseşte resurse locale naturale (ex. piatra

de construcţii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole pentru restaurante etc.) în proporţie satisfăcătoare, existând încă rezerve.

Industria construcţiilor de maşini, utilaje, echipamente, motoare electrice este o industrie cu tradiţie în Piteşti. În anul 1967 intra în activitate Fabrica de motoare electrice Piteşti, iar în 1968 se inaugura Uzina de Autoturisme Piteşti („Dacia”), prima uzină cu acest profil din România. Astăzi şi-a diversificat producţia ca urmare a înfiinţării de noi agenţi economici, mici, mijlocii şi mari, cu capital românesc sau străin.

S.C. Automobile Dacia S.A. este cel mai mare producător de automobile din ţară. Ea a luat fiinţă în anul 1990 prin preluarea parţială a patrimoniului fostei Intreprinderi de Autoturisme Piteşti. Societatea are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de automobile, piese de schimb, maşini unelte şi instalaţii pentru industria de automobile, de agenţi energetici şi tehnici pentru societăţile comerciale de pe platforma industrial Colibaşi şi terţi, promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativelor de interes naţional, în domeniul fabricării de automobile şi domenii conexe.


33

Până în anul 2009, pentru producţia la Piteşti este prevăzută o creştere care face ca producţia realizată să ajungă până la 400.000 de unităţi, de altfel, maximul pentru care este proiectată în acest moment capacitatea uzinei. Capacitatea de producţie poate creşte dacă toate cele şase modele Logan vor avea succes, dacă vor fi valorificate oportunităţile oferite de mediu, dacă se va crea infrastructura necesară. Totodată, în strategia întreprinderii este prevăzut ca centrul de inginerie tehnologică să devină cel mai mare pe care grupul îl are în afara Franţei. Astăzi, datorită costului scăzut al forţei de muncă, uzina de la Piteşti este foarte bine poziţionată, ea numărându-se printre primele 10 unităţi de producţie pe care Alianţa Renault Nissan le are în lume.

Industria produselor primare care este reprezentată de următoarele subramuri:

- producţia de produse chimice şi petrochimice; - fabricarea elementelor de beton, ciment, ipsos; - producţia articolelor din cauciuc şi mase plastice.

Cea mai reprezentativă unitate din această ramură industrială este S.C. Arpechim S.A. Piteşti, un complex petrochimic fondat în 1964 prin construirea unei fabrici de negru de fum. În anul 1967 au fost înfiinţate ca unităţi distincte: Rafinăria Piteşti, Combinatul Petrochimic Piteşti, Centrala Termică şi de Termoficare. În acelaşi an, s-a realizat unificarea Combinatului Petrochimic cu Uzina Negru de Fum, iar în 1971 Rafinăria Piteşti a fost integrată în Combinatul Petrochimic, rezultând un complex de producţie şi economic integrat cu puternice legături reciproce tehnologice şi de operare – S.C. Arpechim S.A. Piteşti. Acesta, după anii 1975-1976, a devenit o unitate puternică, cea mai mare şi mai complexă platformă petrochimică din România, un nume recunoscut pe plan intern şi internaţional. S.C. Arpechim S.A. are implementat sistemul calităţii şi este prima companie din România care foloseşte un regim de producţie special, module ale sistemului informatic pentru administraţie şi management, integrat. Calitatea deosebită a produselor şi serviciilor sale, crearea şi păstrarea unor relaţii parteneriale solide, realizarea unui dialog deschis cu clienţii şi beneficiarii săi, grija pentru mediul înconjurător şi pentru diminuarea poluării reprezintă prioritatea şi interesul S.C. Arpechim S.A. Astăzi, integrarea în comunitate solicitând toate acestea. Pe piaţa externă, S.C. Arpechim S.A. s-a impus, în special cu produsele: benzine, motorine ecologice, polietilenă de mică densitate, polietilenă de mare densitate, acrilonitril, cianură de sodiu, negru de fum şi hidrocarburi aromatice. Pentru desfăşurarea activităţilor comerciale, sunt organizate compartimente prin care se realizează un contact direct cu piaţa externă pentru import şi export, facilitând creşterea vitezei operaţiunilor financiar-comerciale cu efecte favorabile asupra eficienţei activităţii societăţii.

În industria metalurgică şi a construcţiilor metalice activează un număr mare de IMM-uri.

Ea a înregistrat un complex proces de restructurare prin care s-a restrâns activitatea unor întreprinderi de stat, ulterior privatizate.

Industria usoară este mai puţin dezvoltată, cuprinzând un număr redus de agenţi economici, dintre care marea majoritate sunt IMM-uri. În cadrul acesteia s-au dezvoltat:

- Industria de confecţii este bine reprezentată, dar principalele unităţi de producţie au

dezvoltat producţie în sistem LOHN, ceea ce le face dependente de firma parteneră. Producţia de ţesături, articole croşetate şi tricotate reprezintă o oportunitate pentru investitori, întrucât importurile acoperă peste 80% din necesarul intern de materiale textile pentru industria confecţiilor de îmbrăcăminte.


34

- Industria pielăriei are o slabă dezvoltare, agenţii economici ce activează în acest domeniu

făcând parte din segmentul întreprinderilor micro, mici şi mijlocii şi producând numai pentru piaţa internă.

Industria lemnului şi mobilei este reprezentativă pentru municipiul Piteşti, fiind o ramură cu tradiţie. S.C. Alprom S.A. Piteşti este cel mai mare producător de mobilă din România, alături de care s-au dezvoltat mulţi alţi producători de succes, din categoria întreprinderilor mici.

Resursele locale de lemn reprezintă o oportunitate pentru investiţii în producţia de mobilier

de calitate superioară. Industria alimentară este dezvoltată, acţionând în trei subramuri:

- Industria de morărit şi panificaţie; - Industria prelucrării cărnii; - Industria laptelui.

Aceasta cuprinde un număr mare de agenţi economici a căror producţie este destinată exclusiv pieţei interne şi majoritar pieţei locale. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, a apărut necesitatea tehnologizării acestei industrii, care se confruntă cu concurenţa venită din celelalte ţări ce activează pe Piaţa Unică a Uniunii Europene, ţări în care agricultura este dezvoltată. Tabel nr. 5 - Indicii producţiei industriale, iunie 2006-iunie 2007 Luna corespunzatoare din anul precedent = 100

1.I-

30.V

I.20

07

faţă

de

1.I-

30.V

I.20

06 2

)

2006 2007 Iun.

Iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

Ian.

feb.

mar.

apr.

mai.1)

Iun.2)

Total Judet 102,6 98,2 97,9 107,1 96,0 97,2 79,6 92,8 96,1 106,6 84,3 89,0 100,3 95,0

Industrie extractiva

90,1

99,1

98,0

95,4

93,9

86,2

89,6

109,6

126,4

127,0

129,8

120,9

131,1

123,8

Industrie prelucratoare

103,1

98,4

98,2

107,5

96,9

98,6

78,5

92,3

95,6

106,5

83,7

88,4

99,7

94,6

Energie electrica si termica,gaze si apa

94,9

88,2

82,0

90,6

61,0

67,2

99,4

92,0

85,4

92,1

50,7

72,6

89,0

82,0

Sursa: *** Breviarul Statistic al judeţului Argeş, 2006

2.4.2. CONSTRUCŢIILE11

Construcţiile sunt bine reprezentate în municipiul Piteşti unde funcţionează un număr mare de agenţi economici diversificaţi ca mărime, sectorul fiind în continuă dezvoltare. Pe termen mediu şi scurt, investiţiile în această ramură pot fi profitabile, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

Activitatea de construcţii se află în continuă dezvoltare şi diversificare atât în sfera industriei cât şi a construcţiilor civile şi edilitare, asigurând resursele tehnice şi umane necesare actualului stadiu al investiţiilor în domeniu. Cu un mediu natural favorabil, acest domeniu are posibilitatea de a contribui substanţial la realizările comunităţii locale. Judeţul Argeş oferă



35

resursele necesare dezvoltării acestui domeniu. Astfel: în zona municipiului Curtea de Argeş, există depozite de argilă, marne şi nisipuri într-o fâşie îngustă, între zonele Zigoneni şi Valea Iaşului; în partea centrală a judeţului Arges, între oraşul Curtea de Argeş şi comuna Valea Danului, de o parte şi de alta a râului Argeş există depozite formate din marne şi argile sau nisipuri si pietrişuri; în partea nordică a judeţului, la confluenţa râului Argeş cu Valea Iaşului se întâlnesc învelişuri formate din marne, argile, gresii folosite, în principal, la construcţii, drumuri şi poduri, precum şi ca materie primă la fabricile de porţelan, iar în zona Albeşti se exploatează zăcămintele de calcar, piatră şi gips.

2.4.3. COMERŢ12

Comerţul este una din ramurile economice care a cunoscut o dezvoltare continuă de-a lungul timpului. După anul 1990, dinamica activităţilor de comerţ a cunoscut o tendinţă ascendentă prin modificările petrecute pe piaţa forţei de muncă din sfera activităţilor de producţie în sfera comerţului şi a prestărilor de servicii.

Activitatea de tradiţie a municipiului Piteşti, comerţul, s-a dezvoltat şi diversificat continuu, în acest domeniu funcţionând un număr mare de agenţi economici care creează o concurenţă reală, ceea ce conduce la oferirea de servicii de calitate. În municipiul Piteşti au fost deschise mai multe unităţi comerciale: PIC, Kaufland, Metro, Auchan care oferă un sortiment bogat şi care creează o concurenţă reală pe piaţa de consum. În domeniul comerţului şi al prestărilor de servicii există tendinţa unor mutaţii structurale, cu pondere ridicată în sectorul privat – acesta fiind de peste 70% din totalul activităţii.

2.4.4. SERVICII13

Sunt asigurate în general de unităţi prestatoare private în domeniile: croitorie, tricotaje, reparaţii obiecte de uz casnic, reparaţii aparatură electronică, reparaţii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport, alimentaţie publică etc. 2.4.5. TURISMUL

La nivel economic, turismul ca domeniu sintetizează rezultatele unui număr mare de activităţi, iar în plan psiho-social reprezintă o modalitate tot mai utilizată de organizare a timpului liber, în care se menţine echilibrul biologic şi fiziologic al omului contemporan, dar şi care ajută la dezvoltarea personalităţii şi a capacităţii creative. Dezvoltarea turismului şi ridicarea standardelor la nivel European, în mod special, constituie cea mai bună soluţie pentru ridicarea calităţii infrastructurii şi serviciilor dintr-un oraş.

După evaluarea mediului de afaceri şi a activităţii economice a rezultat că turismul este slab dezvoltat, deşi există dotări cu hoteluri, restaurante şi zone de agrement. Totuşi, nu trebuie omis faptul că Piteştiul este mai mult o zonă de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv Vidraru, Transfăgărăşan, Braşov, Sibiu, Craiova, Slatina.

Elementele de potenţial turistic natural şi antropic Potenţialul turistic natural al Municipiului Piteşti. Piteştiul este aşezat într-un cadru natural deosebit de favorabil, concretizat în dealuri cu

înălţime medie de 400 m, acoperite cu păduri bogate şi o climă temperat continentală apropiată de 12 Strategia post-aderare a municipiului Pitesti în perioada 2007-2013 13 Strategia post-aderare a municipiului Pitesti în perioada 2007-2013


36

cea a unei staţiuni climaterice de deal cu temperaturi medii moderate. Relieful este etajat şi dispus sub formă de amfiteatru. Altitudinea cea mai mare se întâlneşte în zona cartierelor Trivale şi Războieni - 333 m. Coborând către râul Arges, cartierele Craiovei, Exerciţiului, Banatului, Găvana III au o altitudine de 300 m, iar cartierul Trivale – Papuceşti se află la cota 356m. Zona centrului civic a cartierelor Prundu, Tudor Vladimirescu, Negru Vodă, Găvana I, II se află la o înălţime de 277 m. - Una din atracţiile turistice deosebite ale Piteştiului este parcul Pădurea Trivale aflat în administrarea Ocolului Silvic Piteşti, cu o suprafaţă de aproximativ 750 ha din 1808,9 ha suprafţă totală. Aici există si o grădină zoologică ce se constituie într-o atracţie deosebită mai ales pentru cei mici. - Parcul Argeş reprezintă de asemenea o atracţie turistică la nivelul oraşului. Dispune de un ştrand lângă care este amplasat Bazinul Olimpic, construit între 1982-1984. La cca. 200 m există un lac de agrement unde se pot face plimbări cu barca şi vaporaşul. Posibilităţile de agrement sunt completate cu terenurile de tenis, volei, handbal, popice, o pistă pentru carturi şi un stadion dat în folosinţă în 1953 şi modernizat în 1970. - Expo-parc este o zonă de agrement în mijlocul căreia se află un lac artificial. În centrul Piteştiului se află grădina publică amenajată în 1869. Potenţialul antropic al municipiului Piteşti Activităţi culturale Cea mai importantă instituţie care desfăşoară activităţi culturale este Muzeul Judeţean Argeş,

care funcţionează din 1954 având în componenţă o secţie de istorie, o secţie de ştiinţele naturii şi una de artă. Se adaugă şi altele precum: Centrul Cultural Piteşti, Şcoala Populară de Artă, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş, Galeria de artă naivă, Galeria Metopa, Galeria de Artă Modernă si Contemporană.

Aşezăminte de cult

Aşezămintele de cult reprezintă interesante atracţii turistice ale Piteştiului datorită arhitecturii şi vechimii lor şi putem numi aici : Biserica Domnească (Sfântul Gheorghe), Biserica Sfânta Treime (Bestelei), Biserica Mavrodolu, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Maica Precistă, Mănăstirea Trivale.

Monumente de arhitectură

Centrul civic are în cmponenţa sa o multitudine de monumente de arhitectură cu o valoare deosebită:

- Galeria de artă şi sediul actualului Colegiu Naţional I.C. Brătianu - 1886,

- Clădirea care găzduieste Curtea de Apel Argeş construită în anii 1912-1914, - Clădirea Primăriei Municipiului Piteşti realizată în perioada 1934-1936, - Teatrul Alexandru Davila intrat în circuitul artistic în 1949. Infrastructură generală şi turistică

Poziţia, la nivel geografic, a judeţului Argeş cât şi a municipiului Piteşti ca zonă de tranzit şi de legătură cu marile oraşe ale ţării conferă căilor de comunicaţie o importanţă deosebită.


37

Transportul feroviar este bine dezvoltat, existând legături către importante zone ale ţării, transportul de călători având o pondere ridicată pentur legătura cu exteriorul. Densitatea căilor ferate este completată de reţeaua deasă a drumurilor care deţin ponderea cea mai importantă.

Infrastructura rutieră generală este reprezentată de drumuri naţionale: Piteşti - Curtea de Argeş - Bâlea DN7C, Piteşti - Câmpulung Muscel - Curtea de Argeş - Vâlcea DN73C, autostrada Bucuresti – Piteşti, E15A - E94, şoseaua naţională Bucureşti Piteşti DN7, Piteşti - Vâlcea DN7 - E15A, Piteşti – Slatina DN65 - E94.

Infrastructura turistică este reprezentată prin unităţi de cazare şi agenţii de turism Grafic nr. 3 - Evoluţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe

tipuri de structuri - în perioada 2001-2005

Sursa: *** Institutul National de Statistica

Se observă o creştere importantă a structurilor turistice, mai ales în ceea ce priveşte

numărul hotelurilor, următorul loc situîndu-se categoria pensiunilor turistice urbane.

Grafic nr. 4 - Evoluţia capacităţii de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistica – în perioada 2001-2008



38

Grafic nr. 5 - Evoluţia sosirii turistilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri - în perioada 2001-2008


Evoluţia numărului de sosiri înregistrate de către turişti are un traseu ascendent, în intervalul 2001-2008 se înregistrează o creştere de turişti de aproape 10000 de persoane. Un procent de 76% din totalul turiştilor pe anul 2008 au fost cazaţi în hoteluri.

2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

2.5.1. NUMĂRUL, DENSITATEA ŞI STRUCTURA PE SEXE ŞI VÂRSTE A POPULAŢIEI

Potrivit datelor Recensământului din anul 2002, populaţia stabilă a municipiului Piteşti era de 174.668 locuitori, din care feminină 87.398. Conform datelor furnizate de Direcţia de Statistică Argeş, populaţia municipiului Piteşti a cunoscut, în perioada 2001 – 2005, următoarea evoluţie:

Tabel nr. 6 - Evoluţia populaţiei municipiului Piteşti în perioada 2001 – 2005 Specificare 2001 2002 2003 2004 2005

Argeş, total, din care:

671446 652950 650502 647437 646320

Piteşti 186238 174668 173739 171498 171071 Sursa: *** Breviarul Statistic al judeţului Argeş, 2006

Grafic nr. 6 - Evoluţia populaţiei municipiului Piteşti în perioada 2001 – 2005

160000 170000 180000 190000

Populatia mun. Pitesti

2005

2004

2003

2002

2001



39

2.5.2. DENSITATEA POPULAŢIEI Valoarea densităţii la nivelul teritoriului administrativ al municipiului Piteşti este de

4143,72 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 40,73 km2.

2.5.3. STRUCTURA PE SEXE

Distribuţia pe sexe a populaţiei municipiului Piteşti reflectă un relativ echilibru între

ponderea populaţiei feminine (52,20%) şi a celei masculine (47,80%). Din totalul populaţiei de 168774 locuitori, 88095 sunt femei, iar 80679 locuitori sunt

barbaţi.

Grafic nr. 7 - Distribuţia pe sexe a populaţiei municipiului Piteşti

76000

78000

80000

82000

84000

86000

88000

90000

Numarul de femei

Numarul de barbati


2.5.5. MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE Mişcarea naturală a populaţiei Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

Ca o concluzie principală, comparativ cu datele înregistrate la nivelul judeţului Argeş, la nivelul municipiului Piteşti se înregistrează un spor natural pozitiv.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Numărul persoanelor decedate în 2006 este de 1181 persoane.

Tabel nr. 7 - Evoluţia miscării naturale a populaţiei în perioada 1988-2008

Anul 1998 2000 2002 2004 2006 2008

Numarul de nascuti vii

1676 1668 1570 1640 1709 1606

Rata de natalitate

8,94 8,91 8,94 9,39 10,02 9,52

Numarul de decedati

1210 1208 1227 1279 1262 1315


40

Rata de mortalitate

6,45 6,46 7,02 7,32 7,40 7,79

Sporul natural 2,49 2,45 1,92 2,07 2,62 1,73


Grafic nr. 8 - Evoluţia sporului natural în perioada 1988-2008


Sporul natural în municipiul Piteşti, a scăzut gradat între anii 1998-2000, urmând ca în anul 2006 să crească atingând valoarea de 2,62 şi scăzând apoi pentru ca în anul 2008 să ajungă la valoarea de 1,73 (una dintre cele mai mici valori din ultimii 10 ani). 2.5.6. RESURSELE DE MUNCĂ - FORŢA DE MUNCĂ14

Resursele umane sunt primele resurse strategice ale oricărei organizaţii, indiferent de tipul

ei, în noua societate informaţională capitalul uman înlocuind capitalul financiar. Resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare, capacitatea de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite.

Succesul unei organizaţii, gradul de competitivitate al acesteia, pornesc de la premisa că oamenii sunt bunul cel mai de preţ. Resursele umane constituie un potenţial uman deosebit care trebuie inţeles, motivat şi implicat cât mai deplin în realizarea obiectivelor.

În teoriile tradiţionale, salariaţii erau priviţi prin prisma modului în care executau, în mod disciplinat, anumite operaţii prestabilite sau îndeplineau anumite activităţi. Astfel, s-au cristalizat concepte ca forţa de muncă, definind totalitatea aptitudinilor fizice şi intelectuale utilizate de salariaţi în procesul muncii. Din ce în ce mai mult, avantajul competitiv al unei organizaţii rezidă în oamenii săi, pentru că, fără prezenţa oamenilor care ştiu ce, când şi cum trebuie făcut, este imposibil ca acesta să-şi atingă obiectivele. Investiţia în oameni reprezintă calea cea mai sigură spre progres, iar de acest aspect sunt conştienţi toţi cei care conduc organizaţiile, indiferent de tipul şi de mărimea lor.

În municipiul Piteşti, structura salariaţilor din învăţămant este reprezentată de tabelul următor:


2,49 2,45

1,92 2,07

2,62

1,73

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Sporul natural

Sporul natural


41

Tabel nr. 8 - Evoluţia structurii salariaţilor din învăţămant în perioada 1998-2008

Anul 1998 2000 2002 2004 2006 2008

Cadre didactice în învaţămantul preşcolar

323 311 307 308 310 350

Cadre didactice în învaţământul preuniversitar

3581 3450 3111 3046 2771 2728

Cadre didactice în învăţământul superior

275 346 464 511 485 522

Sursa: *** Institutul Naţional de Statistică Grafic nr. 9

323311 307 308 310

350

280

300

320

340

360

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Cadre didactice în învățământul preşcolar

Cadre didactice in invatamantul prescolar

Sursa: *** Institutul Naţional de Statistică

Numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar a fost într-o continuă scădere în

perioada 1998-2006, urmând ca între anii 2006-2008 numărul cadrelor didactice să inregistreze o creştere foarte accentuată.

Grafic nr. 10

3581 3450 3111 3046 2771 2728

0

2000

4000

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Cadre didactice în învățământul preuniversitar

Cadre didactice in invatamantul preuniversitar


În ceea ce priveşte numărul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, acesta a

înregistrat o continuă scădere în perioada 1998-2008, în anul 1998 cadrele didactice fiind în număr de 3581 şi ajungând în 2008 la un număr de 2728.


42

Grafic nr. 11

275 346464 511 485 522

0

200

400

600

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Cadre didactice in invatamantul superior

Cadre didactice in invatamantul superior


În învăţământul superior, numărul cadrelor didactice a înregistrat creşteri în perioada 1998-

2004, urmând ca în perioada 2004-2006 să apară o scădere, iar în perioada 2006-2008 să fie înregistrată o creştere numărul cadrelor didactice ajung la cea mai mare valoare din ultimii 10 ani.

2.5.7. MIGRAŢIA POPULAŢIEI15

Migraţia populaţiei reprezintă un fenomen demografic complex, cu implicaţii sociale,

economice, politice care trebuie analizat în vederea fundamentării strategiei de dezvoltare a localităţilor, a unităţilor administrative – teritoriale. Studiul migraţiei implică formularea unor întrebări legate de: cine poate fi numit migrant, de ce migrează, care este impactul asupra locului de origine şi asupra celui de destinaţie. Cel mai important deficit de forţă de muncă se localizează în acele regiuni în care există cele mai ridicate rate de migraţie. Astfel, migraţia populaţiei tinere din anumite localităţi pune în pericol funcţionarea mecanismelor tradiţionale de solidaritate intergeneraţională de la nivel local, agravând o serie de probleme sociale. Doar orientarea către investiţii în economia locală sau iniţierea unor afaceri pe cont propriu ar contribui la dezvoltarea mediului de afaceri, producând dezvoltare locală de o manieră sustenabilă. A. Mişcarea migratorie internă

La nivelul municipiului Piteşti, mişcarea migratorie internă în anul 2005 se prezintă astfel: Tabel nr. 9 - Schimbările de reşedinţă în perioada 1998-2008 Anul 1998 2000 2002 2004 2006 2008

Stabiliri de reşedinţă în localitate 3585 2621 1773 1051 1691 1920

Plecări cu reşedinţa din localitate 2741 2761 1430 1067 1395 2152

Soldul schimbărilor de reşedinţă 844 - 140 343 - 16 296 - 232 Sursa: *** Institutul Naţional de Statistică



43

Grafic nr. 12

844

‐140

343

‐16

296

‐232

‐500

0

500

1000

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Soldul schimbărilor de reşedință

Soldul schimbarilor de resedinta


Se poate observa din graficul de mai sus, ca în perioada anilor 1998-2008, soldul

schimbărilor de reşedinţă se confruntă cu o creştere apoi cu o scădere din 2 în 2 ani, ceea ce face ca numărul de locuitori ai municipiul Piteşti să fie într-o oarecare măsură constant, aşa cum se observa şi în Tabelul nr. 5 - Evoluţia populaţiei municipiului Piteşti.

Tabel nr, 10 - Schimbările de domiciliu în perioada 1998-2008 Anul 1998 2000 2002 2004 2006 2008

Stabiliri cu domiciliul în localitate 1879 2175 3049 3815 3230 4059 Plecări cu domiciliul din localitate 1673 1061 1840 1771 2294 2438


Grafic nr. 13 - Schimbările de domiciliu în perioada 1998-2008


Atât numărul stabilirilor cu domiciliul în localitate cât şi al plecărilor cu domiciliul din localitate au crescut constant, exceptând anii 2006 ( stabiliri cu domiciliu în localitate), 2000 şi 2004 (plecări cu domiciliul din localitate), observându-se faptul că în toţi anii numărul de stabiliri în localitate este mai mare decât cel al plecărilor din localitate.


44

B. Mişcarea migratorie externă Migraţia contemporană reprezintă un fenomen care se amplifică cu mare viteză, principalul

motor al acesteia fiind globalizarea. Potrivit Diviziei Populaţiei a Naţiunilor Unite, migraţia internaţională însumează acum aproximativ 200 de milioane de persoane, dublu faţă de acum 25 de ani.

În România, înainte de 1989, se emigra, în special, din cauze etnice, peste 60% dintre emigranţi fiind de alte naţionalităţi decât cea română, în special germani, unguri şi evrei, ţările principale de destinaţie fiind Germania, Ungaria, Israel, dar şi Statele Unite ale Americii.

Anul 1990 reprezintă, din punct de vedere cantitativ, varful emigraţiei contemporane româneşti. Migraţia ilegală s-a dezvoltat pe parcursul anilor ’90, cand un număr din ce în ce mai mare de români a încercat să ajungă în ţările Uniunii Europene în căutarea unui loc de muncă pe piaţa neagră sau chiar să se implice în alte activităţi ilegale.

Migraţia pentru muncă, temporară sau circulatorie, a devenit în ultimii ani o componentă importantă a migraţiei româneşti. Profilul actual al românului care migrează pentru muncă, conform Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă, este muncitor cu un nivel mediu sau scăzut de calificare, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, provenind din centrul, vestul, sudul şi sud-estul ţării.

Potrivit rezultatelor unei anchete, realizate pe un eşantion reprezentativ de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă în zonele urbane, 22% dintre cei care primesc bani de la rudele lor care lucrează în străinătate investesc în construcţia de case (11%), în începerea unei afaceri (4%), în achiziţionarea de echipamente (3%) şi în cumpărarea de terenuri (3%).

Potrivit Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă, 52,65% dintre cei care migrează sunt femei, deci un număr important de copii sunt lăsaţi acasă, fapt ce poate avea consecinţe negative asupra evoluţiei lor ulterioare, în special asupra stării lor de sănătate fizică şi psihică. Migraţia pentru muncă, a unui număr de 2,2 milioane de oameni a influenţat indicatorii pieţei muncii prin scăderea ratei şomajului şi a ratelor de participare la forţa de muncă.

Românii şi-au găsit locuri de muncă în străinătate, în special, în sectoare economice precum construcţiile (preponderent bărbaţi), agricultura (şi femei şi bărbaţi, însă preponderent bărbaţi) şi serviciile domestice (preponderant femei). Majoritatea lucrătorilor migranţi au acces la cele mai scăzute salarii de pe piaţa de muncă respectivă, ceea ce le afectează standardul de viaţă în ţara de destinaţie. În unele cazuri, calitatea vieţii migranţilor în ţara de destinaţie se dovedeşte a fi inferioară celei pe care aceştia o aveau înainte de a părăsi România. În unele situaţii, migranţii reveniţi în ţară întâmpină dificultăţi cu privire la reintegrarea lor socială şi/sau re-intrarea pe piaţa muncii. Aşadar, migraţia pentru muncă în străinătate produce dezvoltare umană sustenabilă atunci când este asociată cu ocuparea unui loc de muncă legal, corespunzător pregătirii şi experienţei profesionale.

Tabel nr. 11 - Evoluţia miscării migratorii externe în perioada 1988-2008

Anul 1998 2000 2002 2004 2006 2008

Număr de imigranţi 28 26 47 16 46 36

Număr de emigranţi 108 104 76 56 67 64 Sursa: *** Institutul Naţional de Statistică


45

Grafic nr. 14 - Evoluţia miscării migratorii externe în perioada 1988-2008


În ceea ce priveşte mişcarea migratorie externă, se poate observa faptul că în perioada 1998-2008, numărul de persoane imigrante este mai mare decât cel al persoanelor emigrante. Numărul de imigranţi a înregistrat o scădere constantă între anii 1998-2008, în timp ce numărul de emigranţi s-a confruntat cu o fluctuaţie mult mai accentuată, înregistrând atât creşteri cât şi scăderi în perioada menţionată mai înainte.

2.5.8. FONDUL DE LOCUINŢE Condiţiile de locuire impuse marii majorităţi a populaţiei în perioada 1960 – 1989,

constând în locuinţe comune, fără dotările necesare funcţionării autonome, fără identitate urbanistică şi arhitecturală, sunt în schimbare, tendinţa fiind de construire a unor locuinţe individuale, proprietate privată, în regim mic de înălţime şi cu confort sporit. Blocurile de locuinţe se compun din 58.918 unităţi locative, din care aproximativ 450 sunt proprietatea municipalităţii, în principal având un confort redus.

La fondul existent de locuinţe se adaugă 5.627 de case individuale, construite, în marea lor majoritate, după anul 1990. Se constată că o parte semnificativă dintre proprietarii de apartamente din blocurile de locuit nu fac faţă cheltuielilor legate de întreţinere la parametrii funcţionali acceptabili pentru aceste locuinţe, şi nici cheltuielilor privind utilităţile. Există tendinţa, în creştere, de schimbare a destinaţiei unor spaţii de locuit, situate, de regulă, la parterul blocurilor, în spaţii comerciale şi birouri.

Un număr semnificativ de locuitori ai municipiului Piteşti, care au dispus de posibilităţi materiale, şi-au stabilit domiciliul în zonele pre-urbane unde şi-au construit locuinţe, în regim individual, având ca principală motivaţie lipsa terenurilor de construcţie din localitate.

Cu toate că numărul de locuinţe este relativ mare, raportat la numărul total de locuitori, cererile de locuinţe adresate municipalităţii sunt numeroase, şi provin în special din partea tinerilor, a persoanelor cu venituri mici, precum şi a persoanelor care şi-au pierdut locuinţele din diverse motive.

Suprafaţa locuibilă proprietate publică a scăzut în ultimii ani, ca urmare a trecerii acesteia în proprietate privată, prin achiziţionarea locuinţelor de către foştii chiriaşi. În ultima perioadă s-au realizat aproximativ 100 de apartamente A.N.L., dar şi peste 300 de apartamente şi 1000 de case/vile de către societăţi private.


46

Tabel nr. 12 - Evoluţia suprafeţei locuibile in perioada 1988-2008

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Total 2168716 2201020 2270057 2293562 2321241 2358174

Proprietate publică 85369 93115 22680 24528 25398 25398 Proprietate privată 2078617 2107905 2247377 2269034 2295843 2332776

Sursa: *** Institutul Naţional de Statistică Grafic nr. 15

2050000

2100000

2150000

2200000

2250000

2300000

2350000

2400000

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Suprafață locuibilă (Total)

Suprafata locuibila (Total)


Grafic nr. 16

1900000

2000000

2100000

2200000

2300000

2400000

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Proprietate privată

Proprietate privata


Grafic nr. 17

0

20000

40000

60000

80000

100000

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Proprietate publică

Proprietate publica



47

2.5.9. CONCLUZII

Raportat la anul 2002 se constată o scădere continuă a populaţiei. - Scăderea numărului populaţiei este influenţată şi de fenomenul intens de migraţie spre alte

zone cu potenţial de dezvoltare. Lipsa sau deficitul pe piaţa forţei de muncă determină plecarea tinerilor din municipiu. Aceasta tendinţă, corelată cu creşterea speranţei de viaţă a populaţiei vârstnice, va atrage după sine îmbătrânirea populaţiei municipiului şi lipsa forţei de muncă tinere pe viitor. Aceste motive impun implementarea unor măsuri de prevenire şi reducere a riscurilor de producere a acestor fenomene.

- Dezvoltarea spaţiului destinat pentru locuinţe ar trebui să fie în concordanţă cu racordarea la utilităţi şi dependinţe respectiv reţelele de apă şi canalizare, cu serviciile publice de salubrizare, comunicaţii, infrastructura rutieră şi de acces.

2.6 CIRCULAŢIA 16

CIRCULAŢIA RUTIERĂ Reţeaua stradală actuală prezintă, în linii mari, o structură octogonală orientată după cele

două axe naturale, axa paralelă cu râul Argeş şi axa perpendiculară pe acesta, de mai mică importanţă.

În municipiul Piteşti converg 12 drumuri publice din extravilan. Aceste drumuri reprezintă 4 penetraţii cardinale: Bulevardul Petrochimiştilor la sud, Calea Bucureşti la est, Bulevardul Nicolae Bălcescu la nord şi Strada Craiovei la vest.

Geometria radial concentrică a reţelei generează un bulb central de reţea suprasolicitat de trafic, oraşul având şi o accentuată dezvoltare longitudinală, pe direcţia nord-sud, pe circa 12 km lungime. În ceea ce priveşte numărul de autoturisme, municipiul Piteşti este unul dintre oraşele cu cel mai mare număr de autoturisme raportat la mia de locuitori.

Caracteristicile căilor de comunicaţii sau de acces existente se prezintă astfel:

- lungime străzi - 222 km, din care străzi modernizate 165 km; - suprafaţă străzi 1.048.798 mp; - suprafaţă trotuare - 354.309 mp; Caracteristica reţelei stradale este structura geometrică dezvoltată longitudinal pe direcţia

N - S, pe axa Drumului Naţional 7. În zona centrală a oraşului, precum şi în zona traversării Râului Argeş, se concentrează toate penetraţiile şi drumurile de tranzit spre Bucureţti, Slatina-Craiova, Câmpulung - Braşov, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani.

Construirea centurii ocolitoare a Piteştiului a condus la fluidizarea traficului în special în cartierul Prundu, separând fluxul de tranzit/transporturi de mărfuri de circulaţia internă, reducându-se totodată traficul şi gradul de poluare în municipiu.

O problemă o reprezintă aglomeraţia la intrarea/ieşirea din oraş la ore de vârf, cauzată de lăţimea insuficientă a benzilor de circulaţie, semaforizare necorespunzătoare, creşterea numărului



48

de autovehicule. Numărul mare de autovehicule din ultimii ani a dus la insuficienţa locurilor de parcare, precum şi la parcarea incorectă pe benzile de circulaţie şi pe trotuare. Raportat la elementele stradale, există următoarele disfuncţionalităţi:

- străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei; - străzi cu capacitate de circulaţie depăşită; - intersecţii amenajate, la care capacitatea de circulaţie este depăşită; - intersecţii neamenajate corespunzător; - discontinuităţi în asfaltarea străzilor. În zona centrală, pietonii beneficiază de trasee pietonale în spaţii proprii, existând o zonă

exclusiv pietonală care valorifică din punct de vedere turistic centrul municipiului şi constituie un spaţiu de plimbare pentru locuitorii şi vizitatorii oraşului.

Dat fiind traversarea municipiului in lungul unor zone de locuit de către actuala cale ferată spre Curtea de Argeş, cu toate disfuncţionalităţile ce decurg din aceasta a fost gandită şi coordonată cu traseul viitoarei autostrăzi o nouă cale ferată ce va lega nodul de căi ferate Piteşti cu Râmnicu Vâlcea prin Vâlcele - Tutana, cu ocolirea oraşului pe ruta Ştefăneşti - Bascov.

Pe baza studiilor elaborate de S.C. IPCT rezultă că staţia Piteşti Sud poate satisface traficul de călători pentru etapa de perspectiva în condiţiile preluării de catre staţiile CF Goleşti şi Bradu a traficului de mărfuri.

Potrivit punctului de vedere al S.C. I.P.C.T. Bucureşti, staţia Piteşti Sud se poate sistematiza şi moderniza pe actualul amplasament, fără extensii teritoriale, atât pentru traficul actual cât şi pentru cel de perspectivă. Se impune însă, construirea unei noi gări de călători, eventual la 500 m sud de cea actuală într-un spaţiu ce permite şi organizarea spre B-dul Republicii a unei pieţe de circulaţie mai adecvate.

La capătul de nord al actualului peron al gării se propune realizarea unui pasaj pietonal care să lege cartierul Tudor Vladimirescu cu gara şi B-dul Republicii. TRANSPORTURI

- Transportul în comun în municipiul Piteşti

În municipiul Pitesti numărul autovehiculelor a crescut de peste 3 ori din anul 1989 şi până în prezent. Sistemul actual de transport public de persoane în municipiul Piteşti cuprinde 2 componente distincte:

a) Transport cu microbuze, în regim privat, realizat cu ajutorul a peste 75 microbuze pe 16 trasee, ce deservesc întreaga zonă a municipiului Piteşti.

b) Transport cu autobuze – realizat de S.C. Publitrans 2000 S.A. cu peste 100 de autobuze, pe trasee ce străbat oraşul, unind toate cartierele municipiului Piteşti.

Mai sunt deservite trasee prelungite, spre centrele comerciale de la marginea oraşului: S.C. Metro România S.R.L., EuroMall, S.C. Pic S.A., S.C. Auchan România S.R.L .

Utilizatorii acestor modalităţi de transport se împart în două mari categorii: persoane care fac naveta zilnic, săptămânal sau la diferite intervale de timp (aceştia au cea mai mare pondere) şi turiştii.

În general, ei se înscriu în grupa celor cu venituri medii şi mici, deoarece persoanele cu posibilităţi financiare superioare preferă să călătorească cu mijloace proprii de transport.


49

Transportul în comun în municipiul Piteşti prezintă următoarele particularităţi: a) configuraţia liniilor de transport urbane s-a realizat în diverse etape de dezvoltare, în

funcţie de necesităţile oraşului; b) existenţa unor ore de vârf în care mijloacele de transport sunt supraaglomerate, perioadă

ce este considerată a fi critică, datorită numărului mare de elevi care pleacă sau se întorc de la şcoală;

c) uzura mare a maşinilor; d) absenţa unor sisteme alternative, gestionate de Consiliul Local pentru transportul public

de persoane; e) număr redus de mijloace de transport adecvate pentru persoanele cu handicap.

- Transportul de mărfuri

Transportul de mărfuri se efectuează cu vehicule de mică, medie şi mare capacitate, atât în regim propriu, cât şi prin operatori specializaţi.

Desele aglomerări şi blocaje în trafic sunt generate atât de inexistenţa pasajelor de sub sau supra - traversare rutiere şi feroviare, cât şi de insuficientele rute ocolitoare ale zonei centrale.

Punerea în circulaţie a şoselei de centură a mai diminuat aceste aglomerări şi blocaje, însă ele se menţin încă la ieşirea din municipiu. - Transportul feroviar

În prezent, sistemul feroviar pentru călători şi mărfuri se compune din staţiile Piteşti Sud şi Piteşti Nord, tranzitul mediu zilnic de călători fiind de 5.300 călători/ zi.

Situată în afara principalelor trasee de transport feroviar, fără căi ferate modernizate şi electrificate, circulaţia feroviară nu constituie o alternativă viabilă, nici pentru transportul de mărfuri, nici pentru cel de călători. Analiza are la bază rolul pe care administraţia publică locală îl poate juca la nivelul gestiunii oraşului, acela de a coordona toate acţiunile publice şi private iniţiate în dezvoltarea acestor reţele.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL

Suprafaţa totală a intravilanului existent (curţi-construcţii) este de 2924,99 ha aceată suprfaţă cuprinde pe lîngă localitatea de bază şi trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ.

Suprafaţa majoritară a intravilanului municipiului Piteşti este ocupată de zona de locuinţe şi funţiuni complemetare reprezentînd un procent de 50,10% din total intravilan, iar raportat la suprafaţa întregii unităţi administrativ teritoriale suprfaţa ocupată de zona de locuinţe şi dotări complementare reprezintă o treime din total.

Din toalul Zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare 11% reprezintă proporţia

locuinţelor colective, restul fiind ocupat de locuinţe individuale cu maxim P+2 niveluri.

Zona unităţilor industriale şi de depozitare, ocupă locul doi în ierarhia zonificării funcţionale reprezentînd un procent de 8,4% din totalul Unităţii Administrativ Teritoriale şi respectiv 11,76% din totalul intravilanului existent.


50

În prezent zonele destinate unităţilor industriale şi de depozitare sunt destructurate, prezentîndu-se ca nişte teritorii urbane pentru care sunt necesare măsuri de reabilitare şi restructurare urbană.

Prin valoarea terenurilor pe care sunt amplasate zonele unităţilor industriale şi parţial a construcţiilor, activităţile economice pot fi relansate, atât în domeniul productiv, cât şi al serviciilor.

Zona căilor de comunicaţie ocupă suprafeţe de 219,43 ha (7,50% din intravilan). Trebuie menţionat faptul că în această suprafaţă sunt incluse teritoriile ocupate de autostradă, căi ferate, autogări şi heliport. Restul căilor de comunicaţie (carosabil şi pietonal) fiind distribuite pe celelalte zone funcţionale în funcţie de distribuţia teritorială.

Zona cu funcţiuni complexe, instituţii şi servicii de interes public include construcţiile

pentru învăţământ, sănătate, cultură, culte, administraţie, complexe comerciale etc. situate atît în zona centrală a municipiului Piteşti, cît şi în afara acesteia.

Zona spaţiilor verzi, sport, agrement, protecţie cu o suprafaţă 127,55 ha însumate cu

suprafaţă de Păduri de 226,649 ha, reprezintă aproximativ 20,83 mp/cap de locuitor

Trebuie menţionat faptul că procentul 4,03% din totalul terenului intravilan este reprezentat de terenuri libere. Pe zone funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în municipiul Piteşti se prezintă astfel: Tabel nr. 13 - Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în municipiul Piteşti

ZONE FUNCTIONALE EXISTENT INTRAVILAN

Suprafaţa ( ha ) Procent % din total U.A.T.

Locuinte si functiuni complementare 1295,5 31,64%

Unitati industriale si depozite 438,00 10,70%

Institutii si servicii de interes public 259,59 6,34%

CAI DE COMUNICATIE SI 219,43 5,36%

TRANSPORT, din care:

• rutier 27,76 0,68%

• feroviar 66,84 1,63%

• aerian 124,83 3,05%

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 127,55 3,11%

Gospodarie comunala, cimitire 102,40 2,50%

Destinatie speciala (imobile MApN – TDS) 93,51 2,28%

Terenuri libere 121,61 2,97%

Ape 27,13 0,66%

Paduri 220,96 5,40%

Terenuri neproductive 19,00 0,46%

TOTAL INTRAVILAN 2924,67 71,42% TOTAL EXTRAVILAN 1170,46 28,59% TOTAL U.A.T. 4095,13 100%


51

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE17

În general, atât zona de luncă cât şi zonele teraselor sunt stabile, putându-se amplasa construcţii fără mari probleme de stabilitate. Fenomene nefavorabile fundării unor construcţii ce dau încărcări relativ mai mari, apar pe treptele de racordare dintre terase, adică pe versanţi, acolo unde au avut loc alunecări de teren.

Este important de specificat că alunecările de teren s-au produs pe versanţii văilor ce traversează terasa înaltă şi terasa superioară datorită pantelor foarte abrupte (de exemplu, versantul stâng al Văii Turceşti unde, pentru a se menţine un echilibru, s-au executat lucrări de consolidare: taluzări, ziduri de sprijin, regularizarea cursului de apă în canal deschis, betonat).

De asemenea s-au produs alunecări de teren pe versantul drept al Văii Turceştilor în aval de Cimitirul evreiesc, în zona intersecţiei Străzii Gh. Doja cu B-dul Petrochimiştilor.

Pe versantul stâng al Văii Turceştilor, în zona cornişei terasei superioare, în dreptul incintei Institutului Pedagogic, s-au manifestat alunecări de teren ce au pus în pericol construcţiile din zonă şi stabilitatea generală a terenului. Tot pe versantul stâng, în zona Fundăturii Caporal Dogaru, dar şi spre centrul oraşului, pe versantul străzii Fraţii Goleşti, în zona blocurilor S4 şi S8 au avut loc alunecări de teren.

La contactul terasei superioare cu Valea Smârdan (în apropierea pieţei Smârdan), dar şi pe malul drept al pârâului Darzului, pe versantul drept al pârâului Trivale (în zona Mărăşeşti) şi în zona de traversare a versantului de către magistrala de termoficare au avut loc deplasări ale stratelor de argilă superioare care repauzează pe un strat de nisip fin.

2.9 . ECHIPARE EDILITARĂ 2.9.1. GOSPODĂRIREA COMPLEXĂ A APELOR Lucrări hidrotehnice existente: În zona municipiului Piteşti se află o salba de lacuri realizate pe râurile Argeş şi Doamnei. Astfel, lacurile Bascov şi Piteşti, situate pe râul Argeş – în amonte şi respectiv în aval de confluenţă cu râul Doamnei, sunt actualmente colmatate şi se impun lucrări de dragare periodică. Funcţiile de alimentare cu apă a municipiului Piteşti şi zonelor sale industriale, au fost preluate de lacurile Budeasa (rezerva lacul Bascov) şi Piteşti (rezerva lacul Goleşti), cu volume care vor permite acumularea de aluviuni pe o perioadă mai îndelungată. Lacul Maracineni, amplasat pe râul Doamnei, s-a amenajat în perioada 1986-1990, pentru permanentizarea acumulării apei. - Resurse de apă (tipul sursei, capacităţi în raport cu necesităţile populaţiei şi activităţile economice): Ca surse de apă pentru municipiul Piteşti se utilizează: râul Argeş, pânza freatică (frontul de captare Mărăcineni) şi stratele acvifere de adâncime (între 100-150 m) de pe raza municipiului. Capacitatea surselor, în raport cu necesitatea populaţiei şi activităţile economice sunt satisfacatoare în prezent; astfel din sursa de suprafaţă, se captează un debit de 2.570.000 m³/lună, iar din sursa subterană de mică adâncime 148.000 m³/lună.

17 Studiu de fundamentare mediu, 2009


52

Lucrări hidroameliorative În afara lucrărilor complexe hidrotehnice, de pe râurile Argeş şi Doamnei, pe teritoriul Piteştiului s-au mai făcut unele lucrări hidroameliorative parţiale, doar pe porţiunile principale ale pârâurilor Geamăna Mică şi Trivale. 2.9.2. ALIMENTAREA CU APĂ 18

Prima atestare referitoare la punerea în funcţiune a unui sistem centralizat de alimentare cu

apă în localitate datează din anul 1908, acesta fiind reprezentat de un front de captare subterană de 36 de puţuri, un rezervor de apă de 200mc şi o staţie de pompare echipată cu pompe acţionate prin motoare termice.

În prezent, conform avizului de gospodărire a apelor nr. 14372/AT din 10.08.2011, emis de A.N. Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, municipiul Piteşti dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime totală de aprox. 259 km, fiind realizată în proporţie de 98%.

SURSE DE APĂ

În ceea ce priveşte situaţia actuală, locuitorii municipiului Piteşti beneficiază de alimentare

cu apă în sistem centralizat, având 2 surse de apă, sursa subterană Mărăcineni şi sursa lac Budeasa, furnizorul de servicii fiind S.C. APA CANAL 2000 PITEŞTI şi o sursă de apă din lacul Piteşti (rezervă lacul Goleşti) pentru zona industrială din partea sudică a municipiului.

Sursa de apă Mărăcineni asigură un debit mediu de 7000 m³/zi prin 129 de foraje de 12-15 m adîncime, executate în stratul freatic şi 5 foraje la 80-150m adancime în stratul de Cândeşti (7%)

Sursa lac Budeasa asigură un debit mediu de 91000 m³/zi (93%). Conform informaţiilor postate pe pagina web oficială a SC Apa Canal 2000 PITEŞTI SA,

în 2004 debitele efectiv captate au fost: - Subteran Q mediu = 148.000 m³/lună - Suprafaţă Q mediu = 2.570.000 m³/lună

Apa brută captată este trasnportată către uzinele de apă prin conducte de aducţiune PREMO – 2x Dn 1000 mm de 2,5km lungime fiecare.

În afară de acestea, pe teritoriul municipiului Piteşti există 26 de foraje individuale cu distribuţie prin cişmele publice.

UZINE DE POTABILIZARE A APEI

Uzina de apă Budeasa

Q proiectat = 2.250 l/s Q efectiv = 1.040 l/s P instalat = 3.365 KW P absorbită = 1.275 KW

Uzina de apă subterană (Mărăcineni – Râul Doamnei, Râul Argeş – Valea Mare) Q proiectat = 210 l/s Q efectiv = 140 l/s

18 Cf. www.apacanal2000.ro


53

P instalat = 1.300 KW P absorbită = 400 KW

ADUCŢIUNI APĂ TRATATĂ

Apa potabilă livrată de uzina de apă Budeasa este pompată printr-un system de aducţiuni

(PREMO şi OL) cu diametre 1x Dn 800 mm, 2 x Dn 1000 mm lungime de L = 23960 m în patru complexe de înmagazinare: ZIN, Schitului, Smeura şi Războieni.

Aducţiuni apă subterană potabilizată: OL cu Dn 600 mm, L= 6 km.

ÎNMAGAZINARE

Volumul rezervoarelor de apă potabilă este de 58.000 m³. Din aceste complexe se asigură

alimentarea gravitaţională a unei părţi din reţea (97,86 km); restul de 118,62 km de reţea are asigurată presiunea prin pompare din aceleaşi complexe. Staţiile de pompare din cele 4 complexe sunt dotate cu un număr de 22 agregate de pompare .

P instalată = 4.818 KW P absorbită = 1.380 KW În cadrul sistemului de alimentare cu apă au fost aduse îmbunătăţiri în unele situaţii sau

lucrările sunt în curs de execuţie, în cadrul unor proiecte de anvergură finaţate prin măsura Ex-ISPA.

Investiţiile realizate în cadrul acestei componente a măsurii Ex-ISPA, de o deosebită împortanţă pentru beneficiarii serviciului public de alimentare cu apă, sunt parte a unui amplu program investiţional realizat de municipalitatea Piteşti şi de SC Apa Canal 2000 SA, fiind destinat creşterii calităţii apei şi îmbunătăţirii serviciilor furnizate cetăţenilor.

Astfel în perioada 12 martie 2007 – 19 aprilie 2010, au fost executate lucrări la Uzina de apă

Budeasa şi la staţiile de înmagazinare şi pompare a apei potabile Războieni, Smeura, Schitului şi Zona Industrială Nord:

Uzina Budeasa – Decantorul lamelar

Tehnologia de decantare a apei devenită în decursul timpului neperformantă, precum şi unele deficienţe constructive şi hidraulice ale decantoarelor radiale existente, au impus realizarea unui decantor lamelar, care asigură condiţiile de calitate pentru apa produsă în vederea realizării filtrării rapide şi optime.

Decantoarele lamelare asigură utilizarea optimizată a suprafeţei de decantare, tratarea eficientă prin sistemul compact de lamele, consum de reactivi redus, timp de decantare scurt de ordinul a 15 minute, la o încărcare de 10m3/mp/oră.

Uzina Budeasa – recuperare ape spălare

Au fost realizate facilităţi pentru ca apa de spălare a filtrelor să fie reintrodusă în sistemul de tratare a apei. Uzina de apă Budeasa nu avea prevăzute astfel de instalaţii, apa rezultată în urma spălării filtrelor fiind deversată în râul Argeş, pierderile de apă tehnologică situându-se la aproximativ 10% din producţie.


54

Staţia de pompe din cadrul Uzinei de apa a fost dotată cu echipamente de pompare, debitmetre noi şi instrumente de măsurare a clorului rezidual.

Sistemul de tratare a apei cu reactivi Pentru îmbunătăţirea procesului de tratare a apei potabile s-au realizat sisteme noi de dozare a

substanţelor chimice:

sistemul de tratare cu sulfat de aluminiu pentru formarea flocoanelor şi decantare mai rapidă;

sistemul dozare cărbune activ, pentru eliminarea mirosului, sistemul dozare polimer pentru tratarea apei, ca adjuvant de coagulare, sistemul pregătire şi dozare dioxid de clor pentru pre-oxidarea apei.

Sistemele existente - sistemul de dozare sulfat de aluminiu, sistemul de dozare var, sistemul de clorinare – post filtrare şi alimentare cu clor pentru prepararea dioxidului de clor - au fost reabilitate şi modernizate.

Sistemele de dozare substanţe chimice sunt controlate şi automatizate în funcţie de debitul şi de calitatea apei de tratat, prin intermediul sistemului SCADA, nou implementat.

Pentru asigurarea în caz de poluare accidentală a apelor lacului de acumulare Budeasa, a fost prevăzut sistemul de preparare şi dozare a cărbunelui activ.

Sistemul de dozare sulfat de aluminiu existent a fost reabilitat şi modernizat prin: înlocuirea pompelor dozatoare existente cu pompe noi; înlocuirea conductelor între bazinele de consum zilnic şi punctele de dozare din cadrul noii

camere de amestec.

Sistemul existent de dozare var a fost reabilitat şi modernizat prin: înlocuirea pompelor de dozare cu două pompe noi, un rezervor nou cu mixer pentru

dizolvarea varului, şi montarea sistemului automat de dozare var în apa brută şi apa decantată

Uzina Budeasa – Sistemul de clorinare Sistemul de clorinare a fost dotat cu un echipament nou. Vor exista două sisteme de

clorinare în funcţiune, pentru clorinarea apei filtrate şi pentru alimentarea sistemului cu dioxid de clor.

Noul sistem de generare şi dozare dioxid de clor prin care se realizează inactivarea algelor şi oxidarea substanţelor organice, asigură controlul proporţiilor normate de dioxid de clor.

Au fost instalate debitmetre magnetice noi pe cele două aducţiuni de apă brută. Acestea permit controlarea sistemelor de dozare reactivi.

Două transformatoare noi de tip uscat, de mare capacitate, vor asigura alimentarea cu energie electrică a Uzinei de Apă Budeasa.

Uzina Budeasa –Dotare laboratoare

Activitatea de monitorizare a calităţii apei pe fluxul tehnologic al Uzinei de Apa Budeasa şi a apei potabile realizată în Laboratorul Uzinei de Apa beneficiază de echipamente


55

performante achiziţionate în cadrul contractului: spectrofotometru cu sursă continuă, analizor de carbon organic, sisteme cromatografice, PH-metru de laborator, conductometre, aparatură pentru determinări microbiologice).

Sistemul SCADA (Sistem de achiziţie, date, control şi monitorizare) Monitorizarea fluxului tehnologic al uzinei de apă se asigură prin sistemul SCADA. Acesta realizează determinări şi rapoarte necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea

echipamentelor în parametrii optimi şi pentru menţinerea calităţii apei la standardele impuse. Implementarea sistemului SCADA va contribui la reducerea cheltuielilor de producţie şi la

creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare. Sistemul de monitorizare şi control al Uzinei de Apa Budeasa va monitoriza şi staţiile de

repompare şi va transmite informaţii spre Unitatea de dispecerat central din Târgul din Vale. Reabilitarea Complexelor de înmagazinare-pompare a apei potabile ZIN, Schitului, Smeura şi Războieni

Un obiectiv important al contractului de lucrări „Reabilitarea staţiei de tratare a apei Budeasa, rezervoarelor şi staţiilor de pompare” care face parte din Măsura ISPA a constat în reabilitarea şi modernizarea celor patru complexe de înmagazinare-pompare apei potabile ZIN, Schitului, Smeura şi Războieni prin alinierea la prevederile Directivei pentru Apă Potabilă 98/83/CE.

Apă potabilă livrată de Uzina de apă Budeasa este pompată printr-o retea de conducte magistrale de 23 km în complexele de înmagazinare-pompare. Volumul total al rezervoarelor de apă potabilă din aceste complexe este de 58.600 m3. Din aceste complexe se asigură alimentarea gravitaţională a unei părţi din reţea (98 km), restul de 119 km de reţea are asigurată presiunea prin pompare din aceleaşi complexe.

Complexele de înmagazinare-pompare au fost dotate cu facilităţi de re-clorinare pentru asigurarea dozei minime de 0.5 g dioxiod de clor rezidual /m3 la introducerea în reţeaua de distribuţie.

Staţiile de repompare din cadrul complexelor de înmagazinarea a apei potabile au fost dotate cu pompe cu debit variabil, debitmetre noi, echipamente electrice şi de automatizare pentru o monitorizare corespunzătoare.

Infrastructura celor patru complexe de înmagazinare si repompare a apei potabile livrată de uzina de apă Budeasa, ZIN, Schitului, Smeura şi Războieni, a fost îmbunătăţită prin lucrări de renovare a clădirilor existente, alte lucrări civile, mecanice şi electrice, precum şi construcţia unor clădiri noi.

Staţiile de repompare reabilitate vor asigura furnizarea apei potabile la condiţiile de presiune necesare consumatorilor, reducerea pierderilor de apă şi reducerea consumurilor energetice. Reabilitare şi extindere reţele apă potabilă

Conform datelor SC Apa canal 2000 SA , pe teritoriul municipiului Piteşti, s-au realizat 20 km, de conducte de alimentare cu apă, reprezentînd aproximativ 86% din totalul prevăzut în cadrul contractului.

Au fost finalizate şi conectate conductele de apă pe strazile : Câmpului, Tache Ionescu, Vasile Lupu, cartierul Trivale bl.66A – 68B, Eremia Grigorescu, Cuza Vodă, Gheorghe Şincai, Traian, Pasaj Scări, subtraversare bl. B6 – B7.


56

La data de 01.06.2010 erau în curs de execuţie lucrări pe străzile: Schitului, George Coşbuc, Inel Găvana, Zona Războieni bl. D1/3/D5, Independenţei, Extindere Independenţei, Pictor Nicolae Grigorescu, Trivale, Căpitan Cuţui, Duiliu Zamfirescu, Viilor, Pasaj / Scări, Aleea Petrochimiştilor, Matei Basarab, Eremia Grigorescu, Nicolae Creţulescu, Egalităţii, Vasile Lupu, Traian. Mărăşeşti, Maior Şonţu, Griviţei / Crinului, 9 Mai, Lânăriei, bulevardul Republicii, Tache Ionescu, Câmpului, Tudor Vladimirescu, Transilvaniei,Bdul Petrochimiştilor, calea Drăgăşani, Egalităţii, Cuza Vodă, prelungirea Craiovei, Gh. Şincai.

Reabilitare staţii de re-pompare apă potabilă

Cele 8 staţii de hidrofor reabilitate au fost finalizate şi puse în funcţiune. Lucrările de reabilitare au cuprins lucrări de renovare a clădirilor existente, înlocuire a întregul sistem de pompare, a instalaţiilor mecanice, echipamentelor şi instalaţiilor electrice.

Acestea vor asigura furnizarea apei potabile la presiuni corespunzătoare pentru blocurile cu 10 nivele din cartierele Centru, Prundu, Trivale, Găvana.

2.9.3. CANALIZARE19

Reţeaua de canalizare a apelor uzate şi epurare în municipiul Piteşti însumează 254,0

km din care 171,4 km canalizare ape menajere şi 82,6 km canalizare ape pluviale. Conform avizului de gospodărire a apelor nr. 14372/AT din 10.08.2011, emis de A.N.

Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, reţeaua este realizată în proporţie de 97,5%. Apele uzate sunt pompate în staţia de epurare Piteşti.

Apele uzate de pe platforma industrială Arpechum sunt evacuate într-o staţie de epurare proprie şi apoi în pârâul Dambovnic. Apele pluviale sunt evacuate tot în pârâul Dambovnic.

Din totalul lungimii de reţele de canalizare 54% este formată din canale stradale de

diametre reduse 20, 25, 30 cm. Reţeaua de canalizare este executată din tuburi din beton armat pentru secţiunile mai mari (peste 100/150 cm), în zona secţiunilor mari este utilizată cu precădere secţiunea de tip ovoid impusă de lăţimea mai redusă şi asigurarea unor viteze minime relativ mai mari pe timp uscat.

Nr. Cămine de vizitare = 18.500 Nr. Guri de scurgere = 10.500 Nr. Staţii pompare ape uzate = 3 Nr. Staţii pompare ape meteorice = 3 Nr. Staţii de epurare = 3

Staţii de epurare Staţia de epurare Piteşti Q proiectat = 2.550 l/s Q efectiv epurat = 1.100 l/s P instalată = 4.180 KW P absorbită = 1.285 KW

19 Cf. www.apacanal2000.ro


57

În cadrul proiectului finaţat prin măsura EX-ISPA au fost executate sau sunt în curs de execuţie lucrări şi la nivelul infrastructurii de canalizare.

Reabilitare şi extindere reţele de canalizare

Conform informaţiilor furnizate de SC Apa Canal 2000 SA, pînă în iulie 2010, s-au realizat peste 27 km de canalizare menajeră, reprezentînd circa 83 % prevăzut în cadrul contractului.

În iulie 2010 erau în curs de execuţie lucrări pe strazile: Zamfireşti, Grigoreşti, Schitului, Baloteşti, Nicolae Bălcescu, prundu Mic, Bănănăi, Calea Câmpulung, Trivale, Rîurilor, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş, Mihail Kogălniceanu, ghe. Lazăr, Băilor, Capitan Cuţui, Calea Bucureşti, Negru Vodă, Maternităţii, Nicolae Labiş, Gîrlei, 19 Noiembrie, Petre Ispirescu, Grigorie Leu, Victoriei, Aleea Petrochimiştilor.

Staţii de pompare apă uzată – sunt finalizate în procent de aproximativ 71%.

S-au încheiat testele la terminarea lucrărilor pentru 6 staţii de repompare noi: Bănănăi, Prundu Mic, Petre Ispirescu, Grigorie Leu, Baloteşti, Zamfireşti.

Se lucrează la Staţia de pompare ape uzate SP 3, Aleea Petrochimiştilor şi Staţia de pompare ape uzate SP 4 Calea Cîmpulung unde s-au finalizat lucrările la conductele de refulare şi lucrările de construcţii civile.

Bazinul de retenţie din Târgu din Vale - s-a finalizat proiectarea de detaliu şi au început lucrările de forare a piloţilor de incintă. Dispeceratul Central din Târgu din Vale - se montează echipamentele pentru SCADA.

Reabilitare Staţia de pompare ape uzate Târgu din Vale este realizată în procent de 90%.

S-au finalizat lucrările mecanice şi electrice şi se efectuează testele la terminarea lucrărilor.

Construcţia Colectorului principal de apă pluvială este realizată în procent de 67%.

S-au finalizat tronsoanele 1 şi 2 însumând 877 m. S-a scos din puţul 2 instalaţia de forat orizontal pentru revizie 3 săptămâni, respectiv 15.06.2010 când se reia foratul orizontal tronson nr. 3 METABET cu o lungime de 388 m.

Reabilitare staţiei de epurare a apelor uzate

Proiectarea este finalizată în privinţa proiectării de baza (proiectul tehnic). Proiectarea de detaliu este finalizată şi aprobată in procent de aproximativ 90%. A rămas de finalizat partea de proiectare electrica si SCADA la nivelul de detalii de

execuţie. În zona de intrare in staţie camera si canalul de intrare cat si bazinele de retenţie cu staţia

de pompare aferenta sunt finalizate, referitor la partea de constructie civila si montaj echipamente la aproximativ 99 %.

În zona de degrosisare procentul de constr.este 99%, in partea de decantare prim. de 50%. Treapta biologică este finalizată în procent de 75% amândouă liniile fiind curăţate şi

structurile vechi demolate şi Bazinul de aerare nr.2; este finalizată relativ la lucrările de construcţii montaj în proporţie de 100%. La partea de decantare secundara se estimează un procent de 75%.


58

La linia nămolului staţiile de pompare nămol de recirculare şi nămol în exces sunt finalizate în procent de 90%. Bazinele de stocare şi amestec nămol fermentat şi nămol îngroşat sunt finalizate în procent de 90%. Deshidratarea nămolului şi rezervoarele de gaz sunt abia începute, estimându-se un procent de 15% îndeplinit.

Depozitul de turta uscata, adică aproximativ o suprafaţă de 2.7 ha betonată şi înconjurată cu gard din beton armat înalt de 3 m este finalizată în procent de 95%. 2.9.3 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Municipiul Piteşti are un sistem de distribuţie şi furnizare a energiei electrice bine dezvoltat, asigurând alimentarea cu energie electrică a tuturor categoriilor de consumatori, care sunt în număr de 72.161, din care: 81 mari consumatori, 2.505 mici consumatori (agenţi economici) şi 69.575 consumatori casnici.

Instalaţiile electroenergetice prin care se face distribuţia energiei electrice sunt: staţii de transformare 110/MT – 5buc; puncte de alimentare 20/0,4 kv – 10 buc; posturi de transformare – 459 buc.; linii electrice aeriene – 426,87 km din care: 48 km linii de 110 kv, 164,27 km linii de 20 kv, 214,6 km linii de joasă tensiune (0,4 kv);linii electrice subterane – 1.221,7 km, din care: 10,4 km linii de 6 kv, 222,4 km linii de 20 kv, 988,9 km linii de joasă tensiune (0.4 kv). 2.9.4. ALIMENTAREA CU CALDURĂ

Energia termică furnizată în municipiul Piteşti este produsă şi distribuită, în principal, în sistem centralizat, prin două centrale electrice de termoficare, proprietatea publică a localităţii, CET Nord şi CET Sud. Capacitatea termică totală este de 575 MW, energia termică fiind distribuită prin 115 puncte termice, care funcţionează prin intermediul unei reţele de canale termice în lungime de 344 km, din care 135 km circuit primar şi 209 km circuit secundar.

2.9.5. ALIMENTAREA CU GAZE

Sistemul de distribuţie de gaze naturale al municipiului Piteşti are două surse de alimentare şi anume: surse locale ale S.C. Petrom S.A. si sistemul naţional de transport gaze.

Sistemul de distribuţie în municipiul Piteşti însumează o lungime de conducte de 204 km, având 50 de staţii de reglare măsurare, 80.843 puncte de ardere, pentru 39.076 abonaţi.

2.9.4. DEPOZITE DE DESEURI MENAJERE ŞI INDUSTRIALE20

Managementul deşeurilor solide este deficitar din punct de vedere al protecţiei mediului, acesta nefiind în concordanţă cu prevederile legislaţiei române în vigoare şi directivele Uniunii Europene. In octombrie 2008 s-a lansat proiectul "Inchiderea depozitelor de deseuri de la Albota, Campulung si Mioveni si a platformelor de gunoi necontrolate, construirea noului depozit de gunoi ecologic si a unei statii de transfer la Campulung, sistem de colectare in zonele urbane si rurale ale judetului Arges" din cadrul masurii ISPA "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges". Prin acest proiect s-au contractat lucrari pentru: - închiderea depozitului de deşeuri de la Albota şi realizarea primei celule de depozitare care va avea o capacitate de 750.000 mc, functionabilă pe o perioadă de 5 ani, care va cuprinde: staţie de

20 Studiu de fundamentare mediu municipiul Pitesti, 2009 – elaborate de SC HALCROW ROMÂNIA SRL


59

sortare, staţie de compost, staţie de pre-tratare levigat, staţie de ardere gaz de depozit; - închiderea depozitelor de la Câmpulung si Mioveni; - construirea unei staţii de transfer la Câmpulung, care va cuprinde şi o staţie de compost, staţie de sortare, staţie de pre-tratare levigat; - desfiinţarea depozitele de la Topoloveni, Rucăr şi din zonele rurale prin transportul deşeurilor la noul depozit de la Albota-Piteşti şi reamenajarea terenurilor; - crearea a 4 puncte ecologice de colectare "Puncte verzi de depozitare" (două pentru Piteşti şi câte unul pentru Mioveni, respectiv Câmpulung). La aceste puncte, populaţia poate aduce reciclabilele voluminoase şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi astfel să ajute la separarea la sursă a materialelor reciclabile şi la colectarea fară pericol a deseurilor hazard; - implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere; - reducerea conţinutului de deşeuri organice prin producerea de compost.

Deşeuri municipale În municipiul Piteşti, colectarea deşeurilor municipale se realizeaza prin intermediul a doi

operatori de salubritate, S.C. Salubritate 2000 SA şi S.C. Salubris SA. Categoria deşeurilor municipale si asimilabile include: Deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei; Deşeuri de tip menajer generate în unităţile economico – sociale; Deşeuri din comerţ; Deşeuri stradale; Deşeuri din parcuri şi grădini; Nămoluri de la epurarea apelor uzate;Deşeuri din construcţii şi demolări. Deşeuri menajere

Principalele componente fizice ale deşeurilor menajere sunt: hârtie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticlă, geamuri sparte, deşeuri din construcţii şi demolări, paie, cenuşă, pământ, etc.

Tabel nr. 14 - Situaţia cantităţilor de deşeuri menajere colectate în cursul anului 2008 de principalii operatori de salubritate ai municipiului Piteşti

Luna/cantitate (tone)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

SC Salubritate 2000 SA

2803,95 2803,95 2796,6 2778 2668,35 2780,4 2660,25 2590 1584 2314

SC Salubris SA 1334 1334 1334 1334 1334 1445 845 845 1684 863

Deşeuri biodegradabile

Deşeurile biodegradabile au ca sursa de provenienţă industria alimentară, restaurante, hoteluri, cantine, gospodării particulare, parcuri şi grădini. Marele dezavantaj al generării acestor deşeuri cu grad de umiditate ridicat este acela că având o apariţie regulată şi în cantităţi relevante, ele pot fi păstrate depozitate doar o perioada scurtă de timp. Datorită producerii proceselor aerobe şi anaerobe de descompunere, problema a devenit tot mai acută, din cauza impactului negativ tot mai pronunţat asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător.

Deşeuri de ambalaje

Pe teritoriul municipiului Piteşti îşi desfăşoară activitatea următorii agenţi economici valorificatori ai deşeurilor de ambalaje:


60

- SC Remat SA – hârtie/carton;

- SC Ecoref 2000 SRL– deşeuri PET;

- SC Eco Matador SRL – hârtie/carton;

- SC Replast Prod Plast SRL – deşeuri PET şi plastic;

- SC Salubritate SA – deşeuri PET, hârtie/carton;

- SC Salubris SA – hârtie/carton;

- SC Total Racolav Plast SRL – deşeuri de PET;

- SC Prest Instal 2000 SRL - hârtie/carton.

În cursul anului 2007, SC SALUBRIS S.A. a iniţiat o acţiune de colectare PET,

hârtie/carton în diverse cartiere ale oraşului Piteşti, prin amplasarea unor containere specifice fiecarui tip de deşeu în zona pieţelor şi a blocurilor de locuinţe din cartierele Gavana, Nord şi Trivale, în marketuri şi staţii PECO.

În ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor de ambalaje, SC DODI PLAST TECH SRL recicleaza deşeuri de plastic şi produce ambalaje de mase plastice: folie, saci, pungi de plastic pentru agricultură.

Deşeuri din construcţii şi demolări

Datele referitoare la cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt estimative şi nu există o evidenţă strictă a acestora, deoarece acestea se regasesc în amestec cu deşeurile menajere, sau sunt depozitate direct de către generatori pe suprafeţe neamenajate.

La nivelul judeţului nu exista instalaţii de sortare, tratare şi eliminare a acestui tip de deşeuri şi este necesară construcţia unei platforme de depozitare, cu o capacitate de 15000-20000 tone/an, unde acestea să fie sortate şi tratate în vederea valorificării şi eliminării. Nămoluri

Conform noilor reglementari, deţinatorii staţiilor de epurare trebuie să retehnologizeze instalaţiile, astfel încât sa amelioreze calitatea nămolului şi să asigure gestionarea corespunzatoare a acestuia.

Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare, iar pe viitor nu va mai fi permisă depozitarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.

Având în vedere compoziţia preponderent organică a acestora, nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi utilizate în agricultură, în măsura în care nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.

Cantitatea de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti (Staţia de epurare a municipiului Piteşti), la nivelul anului 2007, a fost de 2210 tone substanţă uscată.

Nu au fost eliberate permise de aplicare conform Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, cand se utilizeaza nămolurile de epurare în agricultură.


61

Deşeuri de producţie Activitatea de management curent al deşeurilor de producţie este finanţată în totalitate de

către producători, care sunt obligaţi să îşi asigure propriile facilităţi de gestionare a deşeurilor, sau să plăteasca efectuarea serviciilor respective de către firme specializate.

Raportarea cantităţilor de deşeuri generate se bazează pe estimarea lor din punct de vedere al volumului, aceasta fiind realizată uneori pe baza bilanţului de materiale.

Există un paralelism clar între evoluţia producţiei industriale şi cantitatea de deşeuri generată, ceea ce denotă lipsa utilizării unor tehnologii curate.

La nivelul municipiului Piteşti, cantităţile cele mai mari sunt reprezentate de hârtie-carton, materiale plastice şi deşeuri de fier, cele mai importante depozite de deşeuri industriale fiind cele deţinute de S.C.Arpechim S.A. şi S.C. Alprom S.A.

Depozitul aparţinând societăţii Arpechim S.A. are o capacitate de 200 mc, ocupată în proporţie de 50% şi urmează să fie închis în cursul anului 2010, cele mai importante categorii de deşeuri depozitate fiind bitumul şi catalizatorii uzaţi (conţinut de metale tradiţionale).

Depozitul Alprom, are o capacitate proiectata de 26000 mc, din care un volum de aproximativ 15500 mc este ocupat cu deşeuri biodegradabile, cenuşa, zgura şi ţesuturi vegetale. Deşeuri periculoase

Deşeurile de producţie periculoase au fost gestionate astfel încât să nu puna în pericol sănătatea populaţiei şi a factorilor de mediu din zonă.

Conform datelor preluate de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi a substanţelor chimice periculoase, colectarea acestora este realizată selectiv de către agenţi economici Agenţii economici autorizaţi de căre ARPM Piteşti pentru eliminarea şi transportul deşeurilor periculoase sunt :

- S.C. Tehno Dental Service (aparatura stomatologica, deşeuri tăietoare înţepatoare, deşeuri anatomo-patologice, deţeuri infecţioase, deşeuri chimice şi farmaceutice);

- S.C. Quehenberger Spedition SRL (nămoluri de la vopsele şi lacuri); - Trans Bitum 2000 SRL (bitum, CLU, CLG, carburant, ulei uzat, păcura); - S.C. Financiar Urban SRL (deşeuri medicale, deşeuri tehnologice/industriale).

Deşeuri generate din activităţi medicale Deşeurile rezultate din activităţile de ocrotire a sănătăţii sunt deşeuri periculoase, cantitatea

şi tipul acestora fiind variabile în funcţie de mărimea unităţii sanitare, specificul activităţii şi al serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi.

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase este necunoscută, aceasta fiind estimata ca un procent de aproximativ 80% din cantitatea totală de deşeuri generate. Procentul ridicat este datorat colectării neselective a deşeurilor medicale, cele periculoase fiind amestecate cu cele nepericuloase.

Activitatea de monitorizare a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza de catre Directia de Sănătate Publică a judeţului Argeş şi se rezumă la:

- centralizarea datelor transmise de spitale; - urmărirea închiderii etapizate a crematoriilor spitalelor care nu corespund normelor

europene; - raportarea trimestrială a cantităţilor lunare de deşeuri periculoase rezultate din activitatea

medicală în spitale şi modalitatea de neutralizare a acestora de catre Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.


62

Conform analizei comparative realizate de catre Direcţia de Sănătate Publică, situaţia cantităţilor de deşeuri periculoase rezultate în spitalele municipiului este urmatoarea: Tabel nr. 15 - Cantităţi de deşeuri periculoase produse de Spitalul Judeţean Piteşti

Luna Număr total paturi

Număr mediu de paturi ocupate

Cantitatea totală de deşeuri periculoase (kg/24 ore)

Cantitatea medie de deşeuri periculoase-pat ocupat/24 ore (kg)

Cantitatea medie pe anul precedent-pat ocupat/24 ore (kg)

Dec. 2005 1126 1026 346,5 0,377 0,436

Dec. 2006 1126 983 352 0,358 0,202

Sursa: Studiu de fundamentare mediu municipiul Pitesti, 2009

Tabel nr. 16 - Cantităţi de deşeuri periculoase produse de Spitalul TBC Piteşti

Luna Număr total paturi

Număr mediu de paturi ocupate

Cantitatea totală de deşeuri periculoase (kg/24 ore)

Cantitatea medie de deşeuri periculoase-pat ocupat/24 ore (kg)

Cantitatea medie pe anul precedent-pat ocupat/24 ore (kg)

Dec. 2005 81 75 1,2 0,049 0,051 Dec. 2006 81 79 4,29 0,054 0,049


Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Reglementarile în vigoare fac referire la următoarele tipuri de echipamente electrice şi electronice (EEE):

- Aparate de uz casnic de mari dimensiuni; - Aparate de uz casnic de mici dimensiuni; - Echipamente informatice şi de telecomunicaţii; - Echipamente de larg consum; - Echipamente de iluminat; - Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni); - Juncării, echipamente sportive şi de agrement; - Dispozitive medicale (cu excepţia produselor implantate şi afectate); - Instrumente de supraveghere şi control; - Distribuitoare automate.

La nivelul anului 2007 au fost stabilite în Piteşti trei amplasamente pentru colectarea DEEE de la populaţie, unul în cartierul Războieni şi unul în cartierul Găvana şi un amplasament în zona Albota destinat producătorilor de EEE, dintre care doar primul funcţional.

Colectarea DEEE de la populaţie şi tratarea acestora se face prin firma Niconex 2000 Service SRL, care a încheiat un contract de parteneriat cu Consiliul Local şi deţine în cartierul Războieni un amplasament cu suprafaţa de 50 mp pentru depozitarea acestor deşeuri. Societatea are în dotare maşini electrice de găurit şi înşurubat portabile, polizoare electrice de banc şi portabile, circular electric pentru tăiere, dispozitiv de presare pneumatic, cântar, aparat de sudură autogen, instalaţie de recuperare agent frigorific.


63

Vehicule scoase din uz (VSU) Operatorii autorizaţi pentru colectarea şi tratarea vehiculelor uzate de pe raza municipiului

Piteşti sunt Remat S.A. şi Proremat S.A., dotările acestora, numărul de VSU colectate şi tipurile de deşeuri rezultate din dezmembrarea la nivelul anului 2007 fiind prezentate în tabelele următoare :

Tabel nr. 17 - Situaţia VSU colectate şi tratate, la nivelul anului 2007

Vehicule colectate (buc.) Vehicule tratate (buc.) Stoc 31.12.2007

1423 1450 73

Tabel nr. 18 - Dotări şi capacitate proiectată pentru colectarea şi tratarea VSU

Denumire agent economic

Dotari Capacitate proiectata

SC REMAT AG SA Presa balotat, presa tip China, foarfeca hidraulica, foarfeca aligator, masina despicat cablu, masina extras inimi cablu, tocator mase plastice, soneta spart fonta, bioclar

Colectare tratare VSU – 6000 buc/an

SC Proremat SA Cantar bascula, elevator electric, ifron Colectare tratare VSU – 250 buc/an


Principalul deşeu valorificat rezultat din dezmembrarea vehiculelor colectate este cel metalic. Celelalte părţi componente sunt fie valorificate către societăţi autorizate (de ex. acumulatori uzaţi, sticlă, ulei uzat), fie eliminate prin co-incinerare, dar există şi anumite deşeuri (plastic, textil, etc) care sunt pe stoc deoarece nu sunt societăţi autorizate în ţara care să preia acest tip de deşeu.

Capacitatea de valorificare energetica a deşeurilor rezultate din dezmembrarea VSU (deşeuri de cauciuc, plastic, textile, etc.) este asigurată de instalaţia de co-incinerare din judeţ, punctul de lucru al acesteia fiind la Valea Mare Pravat, Câmpulung.

Predarea deşeurilor neferoase se face catre SC Axa Orte Construct SRL, din Piteşti, agent economic autorizat pentru reciclarea deşeurilor de aluminiu, iar deşeurile metalice feroase sunt predate spre valorificare altor agenţi economici din regiune sau din ţară.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Principalele probleme de mediu prioritare şi ierarhizate după importanţa acestora sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 19

Nr. Crt.

Problema

1. Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale

2. Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei preluate şi evacuate

3. Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi riscul unor accidente majore


64

Nr. Crt.

Problema

4. Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecţie a mediului înconjurător

5. Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental

6. Educaţie ecologică

7. Vegetaţie periclitată cantitativ şi calitativ

8. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluţionarea problemelor de mediu

9. Poluarea solului şi a apelor subterane

10. Zgomot şi vibraţii

11. Fauna periclitata cantitativ

12. Fenomene şi dezastre naturale


2.10.1. CALITATEA AERULUI

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea şi condiţiile de viaţă ale populaţiei din aglomerările urbane. Disconfortul produs de fum şi mirosuri, reducerea vizibilităţii, efectele negative asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei produse de pulberi şi gaze nocive, daune asupra construcţiilor datorate prafului şi gazelor corozive, precipitaţiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor urbane.

Atmosferă este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în aer afectând direct şi indirect, la mică şi la mare distanţă, atât elementul uman cât şi toate celelalte componente ale mediului natural şi artificial (construit).

Principalele cauze care generează poluarea atmosferei sunt reprezentate de:

- traficul rutier din zonele de circulaţie intensă continuă (arterele de circulaţie pe care se desfaşoară traficul greu, inclusiv transportul în comun, peste care se suprapune traficul de tranzit, inclusiv traficul greu);

- gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere;

- diminuarea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră;

- activităţile industriale (prelucrarea produselor petroliere, producţia de autovehicule) şi prestări servicii (distribuţie gaze naturale şi produse petroliere, spălătorii, service auto şi pentru aparatura electrocasnică);

- activităţile de demolări şi construcţii;

- producerea agentului termic şi a apei calde pentru locuinţe, spaţii comerciale şi instituţionale;

- prepararea hranei (prin mijloace proprii şi unităţi specializate); Aceste surse generează o gamă de poluanţi atmosferici comuni marii lor majorităţi, care se

constituie la rândul lor în categoria poluanţilor tipic urbani. Aceştia sunt formaţi dintr-un complex de substanţe sub forma de aerosoli şi gaze, cu efecte negative atât prin acţiune singulară, cât şi


65

sinergică. Majoritatea poluanţilor gazoşi generaţi de sursele urbane şi anume: oxizii de sulf, oxizii de

azot, oxizii de carbon, compuşii organici volatili au natura acidă, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci şi a tuturor celorlalte componente ale mediului natural şi artificial. Mai mult, unii dintre aceşti poluanţi primari conduc, datorită prezenţei apei în atmosfera şi reacţiilor fotochimice, la formarea unor poluanţi secundari, dintre care în primul rând oxidanţii fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigenată, acid formic etc.), acidul sulfuric şi acidul azotic cu un grad de agresivitate ridicat.

Agresivitatea poluanţilor urbani primari şi secundari se manifestă nu numai asupra sănătăţii umane, prin creşterea morbidităţii şi a mortalităţii, ci şi asupra construcţiilor civile şi industriale. Astfel, aerosolii solizi şi lichizi precum şi gazele acide şi puternic oxidante determină creşterea substanţială a ratei de coroziune şi de degradare a materialelor: beton, metal, sticla, lemn, cauciuc, vopsele etc.

Aceasta are drept consecinţă apariţia unor daune serioase asupra mediului urban construit: locuinţe, instituţii, străzi, monumente arhitectonice, opere de artă etc. Efectul acestor daune se răsfrânge desigur tot asupra factorului uman, nu numai în plan economic (cheltuieli de întreţinere, restaurare, conservare), ci şi în plan psihic şi moral atât la nivelul individului cât şi cel al societăţii.

Al treilea factor asupra căruia se repercutează în mod direct poluarea atmosferei este vegetaţia. În marile aglomerări urbane nu se pune problema plantelor de cultură pentru ca daunele să fie privite din punct de vedere economic, ci este vorba de spaţiile verzi, plantele ornamentale, parcurile atât de necesare populaţiei.

Principalele surse industriale majore de impurificare a aerului sunt prezentate în tabelul următor. Tabel nr. 20 - Principalele surse locale de poluare din municipiul Piteşti

Denumire societate Activitate principal Principalii poluanţi atmosferici

FOREST PRODUCT SRL Fabricarea produselor stratificate din lemn

NOX, CH4, NMVOC, TSP, PM10, CO

PETROM SA - ARPECHIM Piteşti

Prelucrare tiţei, fabricare produse organice de bază

CO, CO2, SO2, NOx, NMVOC, CH4, TSP, PM10, N2O, NH3, metale grele

SC ALPROM SA Producţie mobilier NOX, CH4, NMVOC, TSP, PM10, CO

SC ANA IMEP SA Producţie motoare electrice CO, CO2, SO2, NOx, NMVOC, CH4, TSP, PM10, N2O, HCB

SC SUBANSAMBLE AUTO SA

Producţie repere auto CO, CO2, SO2, NOx, NMVOC, CH4, TSP, PM10, N2O

SC TERMOFICARE 2000 SA

Producţia şi distribuţia energiei termice şi apei calde

CO, CO2, SO2, NOx, NMVOC, CH4, TSP, PM10, N2O, metale grele



66

2.10.2. CALITATEA APEI

Starea apelor de suprafaţă Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în monitorizarea parametrilor biologici şi

fizico-chimici. Conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se disting 5 clase de calitate.

Pentru evidenţierea stării de calitate a apelor de suprafaţă, în cursul anului 2007, reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului Argeş au prelevat probe de apă de suprafaţă din principalele cursuri de apă ce străbat zona municipiului Piteşti. În urma analizelor efectuate se desprind următoarele aspecte:

- Râul Argeş se încadrează în categoria I de calitate pe 105 km (din totalul de 141 km străbătuţi în judeţul Argeş), iar pe o lungime de 36 km se încadrează în clasa a II-a de calitate ca urmare a excesului de nutrienţi;

- Râul Doamnei se încadrează în categoria I de calitate pe 42 km (din totalul de 107 km), iar pe o lungime de 56 de km se încadrează în clasa a II-a de calitate, ca urmare a poluanţilor specifici de origine animală;

- Râul Bascov se încadreazî în categoria a II a de calitate pe un segment de 17,2 km (din totalul de 35 km), iar pe o lungime de 17,8 km se încadrează în clasa a III-a de calitate, ca urmare a excesului de nutrienţi şi al gradului de mineralizare.

De asemenea, în anul 2008, reprezentanţii APM Argeş au monitorizat lunar calitatea apelor de suprafaţa din zona municipiului Piteşti. Analizele efectuate în luna septembrie 2008 au evidenţiat următoarele aspecte:

- Râul Argeş se încadrează în secţiunea de control Piteşti în clasa I de calitate din punct de vedere al tuturor indicatorilor analizaţi;

- Râul Doamnei se încadrează în clasa a I-a de calitate pe toate secţiunile de control analizate din punct de vedere al indicatorilor RTA (regim termic şi acidifiere), RO (regim de oxigen), regim nutrienţi şi alţi indicatori chimici relevanţi, respectiv în clasa a II-a de calitate din punct de vedere al gradului de mineralizare şi al poluanţilor toxici specifici de origine animală pe secţiunile Bahna Ursului şi Ciumeşti;

- Râul Bascov se încadrează în categoria a II a de calitate pe sectorul de control Drăganu şi în categoria a IV a de calitate pe secţiunea de control din amonte de confluenţă cu râul Argeş, ca urmare a excesului de nutrienţi, al gradului de mineralizare şi al poluanţilor specifici de origine animală.

Starea lacurilor

Pentru evaluarea calităţii apei în raport cu gradul de troficitate, în cursul anului 2007, reprezentantii Agenţiei de Protecţie a Mediului Argeş au prelevat probe de apă din lacurile din zona municipiului Piteşti. În urma analizelor efectuate se desprind următoarele aspecte:

- Lacul Budeasa se încadrează în categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic

şi în categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic;

- Lacul Bascov se încadrează în categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic şi în categoria a III-a de calitate (mezotrof) din punct de vedere biologic;


67

- Lacul Goleşti se încadrează în categoria a II a de calitate din punct de vedere fizico-chimic şi în categoria a IV a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic.

De asemenea, în anul 2008, reprezentanţii APM Argeş au monitorizat calitatea apei din lacurile din zona municipiului Piteşti. În urma analizelor efectuate în luna iulie 2008 s-a constatat o imbunatăţire a calităţii acestora, toate cele trei lacuri fiind încadrate în categoria I de calitate din punct de vedere fizico-chimic. De asemenea, lacul Budeasa (cel mai apropiat de municipiu) s-a incadrat în categoria a III-a de calitate (mezotrof) din punct de vedere biologic.

Starea apelor subterane

Factorii care influenţează calitatea apelor subterane sunt în mare parte identici cu cei ce influenţează calitatea apelor de suprafaţă.

Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) şi minerale dizolvate (bicarbonaţi şi sulfaţi de calciu şi magneziu dizolvaţi din roci; azotaţi şi cloruri de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu dizolvate din sol şi detritusuri organice; săruri de fier şi mangan).

Activităţile menajere fac ca aceste substanţe să ajungă în apa subterană, datorită exfiltraţiilor din fosele septice sau canalizările neetanşe, infiltraţiilor din apele de suprafaţa, dizolvării substanţelor din reţeaua de apă potabilă (detergenţi, azotaţi, sulfaţi şi alţi produşi de degradare a substanţelor organice, săruri şi ioni dizolvaţi).

Apele uzate rezultate în urma activităţilor industriale sunt evacuate în receptori naturali. Sărurile dizolvate în apele uzate industriale pot ajunge prin intermediul apelor de suprafaţă în sol, de unde se pot infiltra în subteran putând afecta calitatea pânzei freatice. 2.10.3. CALITATEA SOLULUI

Solul reprezintă factorul de mediu care integrează toate consecinţele poluării constând în creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (pH), modificarea compoziţiei, eliberarea ionilor metalici cu efecte negative asupra vegetaţiei, asupra apei subterane şi chiar a omului, direct sau indirect prin alimentaţie şi apă.

Calitatea solului în intravilanul municipiului Piteşti este afectată în principal de:

- gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor menajere; - traficul auto şi feroviar – indirect prin noxele degajate în aer; - urbanizarea forţată – prin schimbarea destinaţiei iniţiale a terenurilor; - dezvoltarea industrială a oraşului.

2.10.4. PRIORITĂŢI

Principalele probleme de mediu prioritare şi ierarhizate după importanţa acestora sunt prezentate în tabelele următoare. Tabelul nr. 21 - Ierarhizarea problemelor de mediu Nr. Crt.

Problema

13. Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale 14. Neasigurarea cantităţii şi calitatii apei preluate şi evacuate


68

Nr. Crt.

Problema

15. Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi riscul unor accidente majore

16. Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de

protecţie a mediului înconjurător 17. Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental 18. Educaţie ecologică 19. Vegetaţie periclitată cantitativ şi calitativ 20. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluţionarea problemelor de mediu 21. Poluarea solului şi a apelor subterane 22. Zgomot şi vibraţii 23. Fauna periclitată cantitativ 24. Fenomene şi dezastre naturale Tabelul nr. 22 - Prioritizarea problemelor de mediu Nr. Crt.

Problema

1. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluţionarea problemelor de mediu 2. Educaţie ecologică 3. Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei preluate şi evacuate 4. Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental 5. Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale

6. Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecţie a mediului înconjurător

7. Poluarea solului şi a apelor subterane 8. Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi riscul unor accidente majore 9. Vegetaţie periclitată cantitativ şi calitativ 10. Faună periclitată cantitativ 11. Zgomot şi vibraţii 12. Fenomene şi dezastre naturale

Pentru fiecare problemă de mediu identificată au fost stabilite:

- obiective generale;

- obiective specifice;

- ţintele;

- indicatorii.

Obiectivele generale reprezintă elemente de îndrumare strategică a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei de mediu. Obiectivele generale oferă oportunitatea stabilirii consensului între părţile interesate în legatură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă definită de timp. Ele oferă cadrul ce asigură formularea şi implementarea unui set de obiective şi acţiuni pentru mediu.

Obiectivele specifice reprezintă angajamentele care trebuie atinse pentru realizarea problemelor generale. Dezvoltarea obiectivelor specifice debutează cu revederea evaluării problemelor descriind în cadrul acestor evaluări cauzele şi impactul problemei respective asupra


69

mediului. Obiectivele reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea tipurilor de acţiuni necesare a fi realizate într-o perioadă de timp.

Ţintele sunt sarcinile cuantificabile necesare a fi implementate într-un anumit interval de timp.

Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea planului local de acţiune pentru mediu. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus.

Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a ţintelor stabilite, s-au identificat acţiunile necesare pentru atingerea acestora.

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI LA NIVELUL LOCALITĂŢII În urma analizelor, la nivelul Municipiului Piteşti s-au constatat o serie de

disfuncţionalităţi care urmează a fi rezolvate prin propunerile de reglementări urbanistice în cadrul reactualizării P.U.G. Piteşti.

- Existenţa unor terenuri supuse eroziunii; - Lipsa amenajărilor şi protecţiei împotriva inundaţiilor pe unele cursuri de apă; - Lipsa lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, corectarea torenţilor şi acumulări permanente; - Existenţa spaţiilor verzi cu vegetaţie degradată; - Problema traficului este doar parţial rezolvată prin tronsonul nou de autostradă însă arterele din oraş sunt sufocate cauzând trafic lent în întregul oraş. Cauzele acestei stări de fapt sunt: faptul că liniile de transport urban în comun s-au proiectat în urmă cu cel puţin 20 de ani pentru a răspunde necesităţilor oraşului în momentul respectiv, lăţimea insuficientă a benzilor de circulaţie, existenţa intersecţiilor neamenajate corespunzător unde capacitatea de circulaţie este depăşită şi inexistenţa unui sistem de monitorizare a traficului. - Creşterea numărului de mijloace de transport care amplifică gradul de ocupare a reţelei stradale, poluarea excesivă, creşterea numărului de accidente rutiere în oraş. - Condiţiile de trafic nesigure pe drumurile europene aflate în jurul oraşului din cauza lipsei traseelor alternative pentru vehicule cu tracţiune animală şi agricole; - Lipsa locurilor de parcare amenajate în număr corespunzător; - Existenţa unor intersecţii neamenajate ce pune probleme în fluidizarea circulaţiei rutiere; - Lipsa zonei de protecţie pentru calea ferată; - În cartierele nou construite reţeaua de apă şi canalizare nu s-a realizat pe baza unei planificări urbanistice reale; - Spaţiile verzi deficitare în raport cu numărul de locuitori şi suprafaţa construită. - Lipsa amenajarilor aferente spaţiilor publice şi terenurilor de sport; - Zone de agrement (pădure/parc) insuficient amenajate; - Număr relativ mic de spaţii de joacă pentru copii în cartierele oraşului; - Existenţa unui număr mare de apartamente din fondul vechi de locuinţe; - Existenţa, în unele zone ale oraşului, a unor case proprietate privată necorespunzătoare din punct de vedere estetic, dar şi al siguranţei locatarilor, precum şi a unor spaţii improvizate de comercializare a diferitelor produse;


70

- Locuinţe sociale insuficiente; - Turism slab dezvoltat; - Lipsa unei preocupări colective de dezvoltare durabilă locală şi zonală. - Suprafeţe reduse de teren disponibile pentru noi investiţii, implicând un preţ relativ mare al

celor disponibile; - Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) generată de traficul rutier pe rutele intens circulate; - Poluarea mediului cauzată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor şi a echipamentelor energofage. Poluarea industrială şi urbană afectează calitatea mediului înconjurător; - Evoluţie ascendentă a valorilor nivelului de zgomot şi vibraţii în special de-a lungul arterelor cu circulaţie intensă auto; - Lipsa zonelor de protecţie sanitara de-a lungul cursurilor de apă; - Lipsa zonei de protecţie din jurul cimitirelor; - Existenţa construcţiilor în zona de protecţie LEA de înaltă şi medie tensiune;

- Evoluţie demografică negativă.

2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI Populaţia municipiului Piteşti identifică drept priorităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea municipiului Piteşti:21

- soluţionarea problemelor de mediu (sortarea deşeurilor); - infrastructura, Coridorul IV European; - parteneriate generale public private; - infrastructura; - formare profesională; - mutarea căii ferate în afara oraşului; - dezvoltarea infrastructurii oraşului; - construcţia de parcări publice; - construcţia de pasaje în intersecţiile aglomerate; - educaţia; - legislaţie locală de sprijinire a micilor afaceri; - parc industrial; - alimentarea cu apă, canalizarea; - construcţia şi promovarea unui brand Piteşti; - dezvoltarea spiritului civic; - îmbunătăţirea esteticii generale a oraşului.

21 Conform Strategia post-aderare a municipiului Pitesti în perioada 2007-2013


71

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

Caracteristic procesului evolutiv al mun. Piteşti este restructurarea sectorului de activităţi

industriale. Tendinţele dezvoltării economice ale mun. Piteşti se orientează către sectorul serviciilor (sectorul terţiar), dezvoltîndu-se serviciile în sectoarele public şi privat.

Evoluţia municipiului Piteşti poate căpăta aspecte tendenţioniste caracteristice unei dezvoltări metropolitane, acest lucru fiind generat de cerinţele actuale de dezvoltare şi evoluţie a unităţilor teritorial administrative învecinate.

Dezvoltarea urbană a municipiului Piteşti se poate baza pe o strategie care să vizeze dezvoltarea şi consolidarea potenţialului său de a deveni un pol de dezvoltare economică, inovaţie, cunoaştere, comunicaţii şi cultură, nod logistic, atât la nivel regional, cât si naţional.

Priorităţile în cadrul dezvoltării urbanistice a municipiului decurg din necesităţile imediate semnalate la capitolul 2.12. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai în funcţie de fondurile de care va dispune municipalitatea - fonduri proprii sau atrase. Ordinea acestor priorităţi se va stabili de către Consiliul Local, pe baza consultării populaţiei.

Priorităţile pentru asigurarea unei evoluţii durabile a municipiului Piteşti sunt următoarele :

- Reabilitarea şi extensia surselor şi reţelelor tehnico-edilitare

- Elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale pentru teritoriile destructurate în vederea rezolvării problemeor legate de accesibilitate, parcelar, ocupare raţională etc.

- Asigurarea unor traversări a căii ferate pentru fluidizarea circulaţiei auto

- Asigurarea unei reţele de transport în comun calitative pentru stimularea reducerii utilizării automobilelor personale

- Stabilirea unor norme cu caracter reglementator pentru asigurarea numărului necesar de parcari, având ca punct de plecare pentru stabilirea viitoarelor norme situaţia actuală

3.2. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Municipiului Piteşti este un centru (nod) de comunicaţii având:

- cale ferată, o autostradă şi şosele naţionale care îl leagă de capitală, ce se găseşte la aproximativ 100 km,

- cale ferată şi legături prin Craiova cu vestul ţării;

- şosele naţionale care asigură legătura cu două capitale de judeţ situate la distanţa de 60 km fiecare: Râmnicu Vâlcea şi Slatina şi, mai departe, cu vestul şi nord-vestul ţării.


72

Pentru optimizarea relaţiei municipiului Piteşti în teritoiu se poate considera că ar fi oportună realizarea unui aeroport, preluând astfel o parte din fluxul de călători şi mărfuri realizat în acest moment prin transportul rutier şi feroviar.

3.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE Proiectarea evoluţiei activităţilor economice în perspectivă se fundamentează pe pe

resursele naturale şi economice potenţiale ale teritoriului municipiului Piteşti.

Municipiul Piteşti deţine câteva atuuri economice care îl disting:

- sector bancar bine dezvoltat; - numărul mare de IMM-uri active; - parcuri industriale în dezvoltare; - volum mare de investiţii; - forţă de muncă superior calificată; - capacitate crescută în domenii economice de înaltă tehnologie; - comunitate de afaceri dinamică şi motivată.

Conform Strategiei post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013, principalul scop în dezvoltarea locală este acela de a păstra potenţialul economic al industriilor cheie şi de a crea condiţii pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăţenilor, cât şi agenţilor economici.

Este esenţial pentru municipiul Piteşti să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.

La nivelul potenţialului de reglementare în vederea direcţionării sectorului economic, Planul Urbanistic General face propuneri de dezvoltare spaţială a teritoriului municipiului Piteşti în ceea ce priveşte distribuirea şi dezvoltarea sectorului economic.

Astfel prin PUG sunt identificate zone în care se vor dezvolta activităţi economice preponderent industriale (industrie nepoluantă), zone cu IMM-uri, zone cu servicii şi depozite, precum şi zone în care este permisă dezvoltarea activităţilor terţiare.

Piteştiul va avea distribuit la nivel spaţial în partea Nord-Vest şi Sud-Est zonele cu activităţi industriale, restul fostelor zone industriale cu caracteristici de zone destructurate sunt rezervate pentru activităţi al căror specific şi caracteristici vor fi stabilite la iniţiativa investitorilor în limitele regulilor stabilite prin Regulamentul Local de Urbanism.

3.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei (sau

al unei subpopulaţii) plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza.

Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.


73

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţari mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate.

In estimarea evoluţiei populaţiei municipiului Piteşti s-au avut în vedere trei scenarii, unul tendenţial şi două scenarii normative.

Formularea ipotezelor privind evoluţia principalelor fenomene demografice a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei judeţului Argeş: o fertilitate scăzută şi accentuarea îmbătrânirii demografice. Prognoza a fost realizată la nivel de judeţ luând în considerare trei scenarii: optimistă, pesimistă şi medie .

SCENARII ALE EVOLUŢIEI FERTILITĂŢII, MORTALITĂŢII ŞI MIGRAŢIEI LA NIVELUL MUN. PITEŞTI

Un punct de plecare a fost anul 2008, întrucît pentru acest an au existat toate datele

statistice necesare pentru întocmirea prognozei demografice. Au fost realizate trei scenarii ale evoluţiei populaţiei: pesimist, optimist şi dezirabil, fiind

înaintate diferite ipoteze privind fertilitatea care vor acţiona în perioada de perspectivă. În ceea ce priveşte regimul mortalităţii, s-a pornit de la supoziţia că mortalitatea, deci şi speranţa de viaţă la naştere, va rămîne la nivelul anului 2008: 66,8 bărbaţi şi 75,4 femei. De menţionat că mortalitatea prezintă o anumită stabilitate în timp, mai ales în perioade scurte, ca urmare, s-au folosit probabilităţile de mortalitate/supraveţuire din tabelul de mortalitate elaborate pentru anul 2008. Proiectarea numărului populaţiei a fost realizată pentru o populaţie de tip închis, adică fără a se lua în calcul migraţia populaţiei pe sexe şi grupe de vîrstă.

Ipoteze privind mişcarea naturală Rata totală de fertilitate la nivelul municpiului Piteşti va rămîne constant pozitiv, egal cu

cel înregistrat în perioada 2001 – 2006 şi anume de aproximativ 34 de născuţi vii la 1000 de femei fertile.

Ipoteze privind mişcarea migratorie

Soldul migratoriu va rămâne constant, negativ, egal cu cel înregistrat în perioada 2001-2006 şi anume -511,60 per cincinal.

Rata medie de creştere anuala pentru cazul municipiului Piteşti este negativă. Tendinţele de evoluţie a populaţiei fiind negative, prognoza evoluţiei populaţiei în municipiului Piteşti pentru următorii 10 ani va fi una negativă, cu estimări de scădere a numarului populaţiei.

În cele trei scenarii de evoluţie a populaţiei municipiului Piteşti volumul acesteia ar urma să scadă în următorii 20 de ani. În acelaşi timp, ponderea populaţiei cu vârste de peste 65 ani ar cunoaşte o uşoară creştere ceea ce ar menţine fenomenul de îmbătrânire demografică. Fenomenul de scădere demografică este generat în principal de fenomenul migratoriu.

Pentru a ameliora acest proces sunt necesare o serie de măsuri care să conducă la reducerea fenomenului migratoriu, la creşterea natalităţii, în special în zonele cel mai puternic afectate de îmbătrânire demografică:


74

- flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;

- crearea de facilităţi de planificare familială;

- suport economic pentru familiile cu copii;

- reducerea procesului de emigrare a tinerilor precum.

3.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI CIRCULAŢIA AUTO Propuneri de modernizare sau completare a arterelor de circulaţie majoră şi a transportului în comun în raport cu necesităţile funcţionale ale localităţii.

Propunerile se bazează pe "Studiul pentru fundamentarea organizării circulaţiei în cadrul P.U.G. Piteşti şi pe “Stategia post-aderare a Municipiului Piteşti in perioada 2007-2013”.

Municipiul Piteşti este unul din oraşele mari cu un grad de motorizare important respectiv 298 autoturisme/1000 locuitori, cu perspective de evoluţie la 370 autoturisme/100 locuitori. Ca urmare arterele urbane şi spaţiile de parcare sunt foarte solicitate de circulaţia locală a autoturismelor, la care se adauga traficul industrial local, traficul greu pentru gospodăria comunală şi transportul în comun.

Condiţiile funcţionale, îndeosebi la orele de varf ale traficului sunt deficitare tehnic economic şi ecologic, înregistrîndu-se blocaje pe axele majore, reducerea fluenţei circulaţiei, creşterea duratei de deplasare, a consumului de carburanţi, a noxelor circulaţiei şi a riscului de accidente.

Soluţiile de organizare a circulaţiei în viitor constau din:

- completarea structurii reţelei, dimensionarea profilelor, dispunerea şi amenajarea intersecţiilor

- desfăşurarea diferitelor categorii de trafic greu, transport în comun, circulaţia generală, pietonală şi de tranzit pe trasee funcţionale rezervate acestora.

- organizarea circulaţiei în zona centrală în sistem cu sensuri unice.

- introducerea transportului în comun cu tracţiune electrică (troleibuze, tramvai)

- racordurile reţelei urbane la drumurile din extravilan şi amenajate reţelele de penetraţie de ocolire şi de tranzit din interiorul oraşului.

- amenajarea de parcaje: conform numarului necesar stabilit în studii specifice

- străzi pietonale (în zona centrală) şi facilităţi de traversare la intersecţiile majore şi în calea curentă.

Toate intervenţiile propuse pentru reabilitarea situaţiei actuale a sistemului de circulaţii sunt propuse avînd la bază principiul neafectării construcţiilor existente.

Ţinând seamă că în perioada 1996-2020 se prevăd creşteri însemnate ale traficului, acestea ajungand în 2012 sa se dubleze faţa de cel actual, iar în 2020 să crească de cca 3-6 ori pe toate direcţiile, ţinând seama de faptul că pe nodul rutier Piteşti din studiul de trafic reiese că circulaţia


75

de tranzit reprezintă cca 45 - 48% se propun odată cu evoluţia traficului următoarele amenajări:

- o primă etapă pentru degrevarea traficului se va rezolva prin continuarea autostrăzii spre Sibiu pe malul stang al raului Argeş

- organizarea circulaţiei rutiere în zona centrală se bazează pe menţinerea reţelei existente - inelul I cu unele lărgiri posibile ale părtii carosabile şi cu amenajarea şi echiparea intersectiilor cu semafoare sincronizate şi cu adoptarea unor sensuri unice.

- eliminarea traficului greu din zona centrală.

O problemă importantă este degajarea zonei municipiului de concentrarea traficului rutier de pe drumurile din extravilan precum şi realizarea de legături mai directe între diferite zone din teritoriul învecinat

În acest scop s-a prevăzut realizarea a două inele rutiere la distanţe variabile (în interiorul judeţului până la distanţa de 15-30 km faţă de municipiul Piteşti), constitute din trasee existente de DN, DJ sau DC (uneori cu cateva completări) dupa cum urmează:

- Inelul 1 - cca 15 - 20 km de Piteşti trece prin satele Dumbravesti pe DN7 - Prislopu Mic - Poiana Lacului - Mares DN 65 - Oarja - Vranesti - Costesti -Piscani pe DN 73 - Darmanesti - Zamesti - Merisani pe DN 7c - Dumbravesti.

- Inelul 2 - cca 25 - 35 km de Piteşti trece prin Morareşti pe DN 7 Vedea pe DN 67.B - Marghia pe DN 65 - Costeşti pe DN 65 A - Serbaneşti- Cateasca - Topoloveni pe DN 7 – Negreşti - Bârzeşti - Hartieşti - Draghici- Schitu – Goleşti pe DN 73 - Domneşti - pe DN 73 c

- Curtea de Argeş pe DN 7 si DN 73 c - Tigveni pe DN 73 c - Deduleşti pe DN 7.

Pe aceste inele deci se poate realiza un transport de mărfuri sau de călători care evită concentrarea traficului în Piteşti.

Asigurarea spaţiilor pentru parcaje şi garaje este absolut necesară. În aceste condiţii prin PUG se propun şi reglementări cu caracter normativ ce vor viza asigurarea necesarului de locuri de parcare pentru noile construcţii raporta la activitatea funcţională ce o vor adăposti.

Numărul total de locuri de parcare pentru zonele de locuit:

P.L = 41.000 iar pe total oraş R.Total = P.L Total = P.L x[1,2…1,5] = 50.000..60.000 mii/locuri pentru autoturisme.

Rezolvarea aspectelor conflictuale evidenţiate prin analiza situaţiei existente (amenajarea unor intersecţii, dimensionarea corespunzătoare valorii traficului tramei stradale, pasaje denivelate).

Pentru a putea funcţiona trama stradală majoră, va fi nevoie de construirea câtorva pasaje denivelate importante şi poduri, după cum urmează: pasaje peste CF. CIRCULAŢIA C.F.R. Pe baza studiilor elaborate de S.C. IPCT rezulta ca staţia Piteşti Sud poate satisface traficul de călători pentru etapa de perspectiva în condiţiile preluării de către statiile CF Goleşti şi Bradu a traficului de mărfuri.

Potrivit punctului de vedere al S.C. I.P.C.T. Bucureşti, staţia Piteşti Sud se poate sistematiza şi moderniza pe actualul amplasament, fără extensii teritoriale, atât pentru traficul


76

actual cât şi pentru cel de perspectiva. Se impune însă, construirea unei noi gări de călători, eventual la 500 m sud de cea actuală într-un spaţiu ce permite şi organizarea spre B-dul Republicii a unei pieţe de circulaţie mai adecvată.

ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI AERIENE

În planul de amanajare a teritoriului national PATN - secţiunea căi de comunicaţie, prevede construirea la Piteşti a unui aerodrom utilitar. Acest aerodrom utilitar a fost început înainte de 1989 pe teritoriul oraşului în zona Smeura, pe un teren de cca 118 ha delimitat aproximativ la sud de DN 65 spre Slatina, la vest de platforma de gunoi a oraşului şi liziera pădurii de pini la nord DN 67 B spre Drăgăşani şi la est artera ocolitoare de vest din inelul 3 rutier al oraşului - propunere.

Între incinta aerodromului şi şoseaua Drăgăşani este rezervată o zonă de protecţie sanitară spre oraş şi un culoar de acces a pistelor de zbor spre şoseaua Drăgăşani-total cca 45 ha.

Servituţi şi restricţii impuse zonelor construite limitrofe.

Dat fiind că pe o porţiune de cca 500 m spre est, terenul pentru viitorul aerodrom se învecinează cu o zonă de locuinţe, ce a fost delimitată de artera ocolitoare vest din inelul 3, s-a propus pe o laţime de cca 400 - 700m, crearea unei zone de protecţie sanitară antifonica între ele.

Faţă de principalele piste s-a asigurat spre NV - şos. Drăgăşani păstrarea zonelor obligatoriu pentru culoarele de acces 400 m + 300 m dincolo de care se poate construi cu o înălţime cuprinsă între 6-10 m.

Aceasta a dus la permiterea construcţiilor cu H max cuprins între 6 -11 m pe o lăţime medie de cca 350 m de la şoseaua Drăgăşani spre aerodrom.

TRANSPORT ÎN COMUN Se poate avea în vedere realizarea unei structuri diferenţiate a parcului auto în conformitate

cu cererea de transport şi configuraţia traseului, adică a autobuzelor de mare capacitate (articulate), acolo unde cererea de transport este foarte mare şi traseul este fără declivităţi sau curbe, respectiv utilizarea autobuzelor de medie capacitate pe celelalte linii de transport, precum şi a unor autobuze cu podea coborâtă, pentru accesul persoanelor cu handicap.

Ca o alternativă a transportului în comun rutier , pe teritoriul municipiului Piteşti se pretează şi dezvoltarea transportului în comun care să utilizeze infrastructura feroviară existentă şi să aibă caracteristicile unui metrou uşor care va urmări să facă legătura rapidă pe direcţia longitudinal a localităţii.

Circuitul transportului în comun de pe teritoriul municipiului Piteşti va trebui reorganizat, pornind de la stabilirea unor “noduri intermodale” ce vor avea rolul de a colecta diferitele categorii de linii de transport în comun în puncte strategice pentru viitoarea dezvoltare teritorial-spaţială şi economică a localităţii.


77

3.6. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, precum şi pe baza concluzilor studiilor efectuate, zonele funcţionale au suferit modificări în structura şi mărimea lor.

Astfel, limita intravilanului localităţilor s-a modificat incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii şi amenajări, suprafeţe de teren care în baza unui Plan Urbanistic Zonal au fost introduse în intravilan, precum şi suprafeţe necesare dezvoltării în urmatoarea perioadă de 10 ani.

Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu intravilanul existent sunt justificate de următoarele necesităţi:

- Corectarea limitei intravilanului existent, georeferenţiată, care în prezent este trasată aleator fără a ţine cont de limitele de proprietate. Corectarea intravilanului a urmărit extinderea intravilanului acolo unde o parcelă era deja în intravilan în proporţie de peste 50% fapt ce a dus la creşterea suprafeţei de intravilan. Aceasta măsură va ajuta la identificarea fizică mai facilă a limitei intravilanului în teren.

- Intravilanul propus cuprinde toate Planurile Urbanistice Zonale deja aprobate elaborate

pentru argumentarea şi aprobarea extinderii de intravilan

Teritoriul intravilan propus în cadrul P.U.G.-ului are în vedere realizarea celor mai bune condiţii de dezvoltare a municipiului cu păstrarea şi integrarea cadrului natural existent care să satisfacă cerinţele conceptului dezvoltării durabile.

Suprafaţa intravilanului propus este de 2990,21 ha. Principalele zone funcţionale la nivelul municipiului Piteşti se menţin pe aceleaşi

amplasamente. În determinarea zonificării funcţionale se menţine, în general, configuraţia existentă a

părţilor ce compun intravilanul propus . Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al

intravilanului existent, corectat cu mutaţiile de suprafeţe în funcţie de planul parcelar. Tabel nr. 23 – Categorii de folosinta total Distribuţia categoriilor de folosinţă propuse la nivelul teritoriului administrativ al mun. Piteşti se prezintă astfel: Suprafaţa

totală Agricolă Păduri Ape Drumuri Curţi construcţii Neproductiv

ha ha ha ha ha ha ha

4095, 13 72,04 982,76 284,20 290,33 2465,80 0

100,00% 1,76% 24,00% 6,94% 7,09% 60,321% 0,00%


78

Tabel nr. 24 - Categorii de folosinta intravilan Distribuţia categoriilor de folosinţă propuse la nivelul intravilanului mun. Piteşti se prezintă astfel:

Suprafaţa totală Agricolă Păduri Ape Drumuri Curţi construcţii

Neproductiv

ha ha ha Ha ha ha ha 2990,21 - 226,64 27,13 270,64 2465,80 -

100,00% 0,00% 7,57% 0,90% 9,05% 82,48% -

Suprafaţa terenului intravilan propusă în P.U.G. cuprinde 9 zone funcţionale definite de

potenţialul existent determinat pe baza studiilor de fundamentare, stabilindu-se prin Regulamentul de Urbanism delimitarea funcţiunilor dominante, permisiuni şi condiţii de conformare şi amplasare a construcţiilor, indicatori maximi admişi POT şi CUT, condiţionări şi restricţii.

Pe total suprafaţă UAT creşterea suprafeţei intravilanului este de 65,22 ha, reprezentând cca. 2,23% faţă de suprafaţa existentă a intravilanului (2924,99 ha).

Zonele funcţionale au fost structurate şi delimitate potrivit funcţiunilor necesare dezvoltării locale şi sunt ilustrate în bilanţul teritorial după cum urmează:

Tabel nr. 25

BILANŢ TERITORIAL PROPUS AL ZONELOR FUNCŢIONALE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN

ZONE FUNCTIONALE PROPUS INTRAVILAN

Suprafafa ( ha ) Procent % din total U.A.T.

Locuinte si functiuni complementare 1381,80 33,74%

Unitati industriale si depozite 196,40 4,80%

Institutii si servicii de interes public 567,91 13,87%

CAI DE COMUNICATIE SI 219,44 5,36

TRANSPORT, din care:

• rutier 27,76 0,68%

• feroviar 66,85 1,63%

• aerian 124,83 3,05%

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 191,09 4,73%

Gospodarie comunala, cimitire 91,97 2.25%

Destinatie speciala(imobile MApN – TDS) 91,51 2,19%

Terenuri libere 0 0%

Ape 27,13 0,66%

Paduri 220,96 5,40%

Terenuri neproductive 0 0%

TOTAL INTRAVILAN 2990,21 73,02% TOTAL EXTRAVILAN 1104,92 26,98% TOTAL U.A.T. 4095,13 100%


79

Prin noile zonificări funcţionale reglementate pentru noul intravilan s-a realizat:

Majorarea zonei de instituţii şi servicii de înteres public de aproximativ 3 ori faţă de situaţia existentă, şi cuprinderea în aceasta a tuturor dotărilor de interes general ale centrului de municipu cât şi cele situate în afara perimetrului central. Zona destinată instituţiilor şi serviciilor de interes public se propune prin noile Reglementări Urbanistice a se extinde pe suprafaţa fostelor zone de activităţi industriale, în prezent destructurate.

Asigurarea unor locaţii pentru dezvoltarea sectorului terţiar sau a unor activităţi productive mici nepoluante.

Asigurarea terenului necesar pentru dezvoltarea unor noi cartiere de locuinţe individuale sau colective mici majorînd suprafaţa destinată acestor funcţiuni cu circa 6,6 %. Preponderente în zona de locuinţe vor fi cele individuale sau semicolective reprezentînd circa 70,22% dint totalul zonei destinate locuirii şi funcţiunilor complementare. Zona de locuit a fost stabilită ca să corespundă cerinţelor de dezvoltare ale municipiului Piteşti, în funcţie şi de necesităţile şi oportunităţile populaţiei.

S-au delimitat zonele de protecţie ale cimitirelor şi altor zone funcţionale ce cuprind activităţi economice industriale faţa de zonele de locuit.

S-a stabilit structura şi configuraţia căilor de comunicaţie, definindu-se categoria şi profilul străzilor cu amenajările acestora, retragerile şi planeităţile de aliniament care să asigure atât fluenţa şi siguranţa circulaţiei, iar prin retrageri condiţii de protecţie a locuinţelor cât şi legătura între zonele funcţionale şi cu localităţile învecinate.

Prin Regulamentul Local de Urbanism sunt stabilite şi reguli cu caracter normativ privind necesarul de locuri de parcare raportat la zone funcţionale diferite.

S-au marcat şi reglementat distinct zone definite ca fiind protejate stabilite prin Studiul Istoric General al mun. Piteşti, pentru care sunt propuse Reglementări de Intervenţie specifice fiecării zone protejate în parte.

De asemenea pornind de la principiului necesităţii unui grad de detaliere specific unor zone destructurate, prin Reglementările Urbanistice propuse se marchează zonele pentru care autorizaţia de construire se va emite în baza unui P.U.Z. aprobat, deci este necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale.

3.7. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ

Actualele zone funcţionale se menţin în gruparea şi relaţiile existente, cu amplificările teritoriale ale unora (în special zona de instituţii şi servicii)

Zona de locuinţe va ocupa o suprafaţă predominantă în cadrul intravilanului propus, dezvoltându-se firesc, pe amplasamente în continuarea zonei de locuit existente. Locuinţele individuale parter şi P+1 (chiar şi P+2) vor predomina şi în perspectivă. În continuarea zonelor de locuinţe colective au fost înaintate propuneri de dezvoltare a unor zone cu ansambluri de locuinţe colective similare.


80

Zona unităţilor industriale, de depozitare şi agro-zootehnice va cunoaşte o scădere semnificativă la nivelul municipiului Piteşti de la 11,76% din total intravilan existent la 6,61% din total intravilan propus.

Zona cu funcţiuni complexe de interes public va cunoaşte o creştere, unele instituţii necesitând reamenajări dar şi dezvoltări, valoarea de creştere fiind de 131% faţă de situaţia existentă.

În prezent suprafaţa cimitirelor este suficientă raportat la tendinţele evoluţiei demografice actuale, de aceea nu au fost făcute propuneri de a se rezerva teren pentru noi amplasamente de cimitire.

Se propun lucrări de amenajre a zonelor verzi pentru protecţia cursului de apă, a zonelor cu riscuri sanitare etc.

Suprafaţa spaţiilor verzi, agrement şi perdele de protecţie va cunoaşte o creştere însemnată datorită amenajării unor noi zone de agrement (individuale şi colective) de-a lungul cursurilor de apă, a perdelelor de protecţie pentru culuarele tehnice şi realizării unor perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale. Suprafaţa totală de spaţiu verde la nivelul intravilanului va fi de 413,36 ha (aproximativ 14% din total intravilan propus), din care 6,28% spaţii verzi de agrement, sport şi 7,62% păduri . Pe cap de locuitor în minicipiul Piteşti rezultă o suprafaţă de aproximativ 24,31mp de spaţiu verde.

În conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate şi Ordonanţa Guvernului nr.

43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, în documentaţia întocmită cu ocazia elaborării P.U.G. – mun. Piteşti se propun reglementări şi prescripţii în legătură cu siturile arheologice şi monumentele situate în cadrul localităţii.

Se fac prescripţii cu caracter de reglementare şi pentru zonele de siguranţă şi protecţie sanitară propuse

3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Terenurile afectate de eroziuni şi/sau inundaţii au fost reglementate ca fiind Terenuri

improprii construirii. În aceste zone nu se recomandă amplasarea unor construcţii decât în momentul în care vor

fi executate lucrări de regularizare a albiei şi de stabilizare a malurilor într-un sistem unitar (nu numai local). În zonele cu eroziuni se propun să se efectueze lucrări de consolidare a malului.

Terenurile afectate de exces de umiditate sunt reglementate ca fiind Terenuri

construibile, însă cu restricţii (amenajări specifice)- zone restrânse, atât în intravilan, cât şi în extravilan, unde se manifestă exces de umiditate doar la debite excepţionale, inundaţii. În aceste zone construcţiile pot suferi degradări, datorită condiţiilor geologice şi hidrogeologice, în cazul în care nu vor fi recomandate măsuri constructive specifice (drenuri, rigole etc.).


81

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3.9.1. GOSPODĂRIREA APELOR

În documentaţia PUG mun. Piteşti aprobată în 2000, erau prevăzute ca fiind necesare analizarea oportunităţii amenajării malului rîului Argeş amonte de podul pe DN7 pentru eliminarea pericolului de inundaţie, lucrare executată pîna la această dată.

În prezent pe teritoriul municipiului Piteşti nu au fost identificate probleme ce ar necesita anumite lucrări hidrotehnice.

3.9.2. ALIMENTARE CU APĂ

Din datele statistice înregistrate de I.N.S.S.E. şi B.S.J.A. din anul 2000 până în anul 2005 se observă o scădere treptată dar semnificativă a populaţiei de la 186.238 locuitori în anul 2000 la 171.071 în anul 2005. Prognozele sociale ce au ţinut cont de natalitate, rata de mortalitate şi sporul natural şi migratoriu indică faptul că în perioada următoare populaţia Piteştiului are prognoze negative, creşterea numărului locuitorilor neavând condiţii de depăşire a numărului populaţiei estimat la data elaborării Planului Urbanistic General anterior. Prin urmare în cea mai mare parte măsurile prevăzute în PUG-ul anterior rămân valabile.

Pe baza acestei prognoze reţeaua edilitară actuală a oraşului Piteşti este suficientă şi necesită doar lucrări de modernizare şi întreţinere, lucrări care sunt în curs de execuţie la data reactualizării documentaţiei PUG.

Prin Măsura EX-ISPA se propune :

• înlocuirea a aprox. 23 km de conducte din azbest şi oţel corodat, o îmbunătăţire a reţelei prin intermediul unei extensii de aprox. 3 km; • montarea a 2000 de aparate de contorizare a consumului de apă; • Monitorizarea reţelei de distribuţie (senzori de presiune, puncte de măsurare a clorului rezidual, crearea unui dispecerat general).

Principalele zone din municipiul Piteşti în care sunt prevăzute lucrări de extindere a

reţelelor de alimentare cu apă sunt: - Găvana I, II, III - Centru - Popa Şapcă - Exerciţiu - Prundu - Războieni - Trivale - Tudor Vladimirescu - Craiovei - Eremia Grigorescu - Depozitelor La capitolul 2.9.2 sunt prezentate lucrările finalizate prevăzute prin proiect şi cele ce

urmează a fi finalizate.


82

Toate lucrările de extindere şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă potabilă sunt executate în baza unor proiecte autorizate conform legislaţiei în vigoare.

BREVIAR CU DEBITELE DE APĂ POTABILĂ

1.Debit necesar de apă potabilă

Breviarul de calcul este realizat în ipoteza populaţiei actuale N=171.000 loc. având în vedere că prognoza asupra numărului de locuitori în Piteşti este negativă qg=280 l/om zi debit specific de apă pentru nevoi gospodareşti qp=100 l/om zi debit specific de apă pentru nevoi publice kzi=1,20 valoare maximă de abatere zilnică ko=1,15 valoare maximă de abatere zilnică

Necesarul de apă pentru populaţie Q zi med =0,0001*N*(qg+qp) = 64980 m3/zi Q zi max=0,0001*N*(qg+qp)*kzi = 77976 m3/zi Q or max=0,0001*1/24*N*(qg+qp)*ko= 3736,35 m3/h

Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului Q zi nevoi prop=Q zi med*1.02= 66279.6 m3/zi

Necesarul de apă pentru întreţinerea canalizării Q zi intre. canalizare=Q zi nevoi prop *1.02= 67605.2 m3/zi

Pierderi tehnice admisibile de apă din sistem Q zi med*1.20= 77976 m3/zi

Necesarul de apă industrială Se calculeaza analitic în conformitate cu norma tehnologica şi capacitatea de lucru a fiecarei unităţi.

2.Scenariu de incendiu n=3 nr. de incendii simulate Qie= 40 nr. de hidranti exterior Te= 3h timp Ti=10 min.

Necesarul de apa pt. combaterea efectiva a incendiului Vi = 0.0001*3*Qii*Ti*1/60+3.6*n*Qie*Ti = 4665 m3

Necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata incendiului Vconp= a*Q o max*Te = 0.7*3736.35m3/h*3h = 7846.33 m3

Volum de apa acumulata in rezervoare ca rezerva integral si protejata VRi= Vi + Vconp = 12512.33 m3

Refacerea rezervei de apa dupa combaterea incendiului Qn=VRi/Tn Tn=24 h Qn=6.03 l/s


83

3.9.3. CANALIZAREA ŞI EPURAREA APELOR UZATE

Prin Măsura EX-ISPA , proiect „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare din Municipiul Pitesti” propune:

Extinderea sistemului de canalizare (lungime totală de 136 km) cu aprox. 35 km în zone rezidenţiale în scopul furnizării de facilităţi de canalizare adecvate pentru o populaţie de aproximativ 27.000 de locuitori, inclusiv construirea de noi staţii de pompare a apelor reziduale. • Construirea unui colector de ape pluviale cu o lungime de 1,5 km şi un diametru de 2250 mm; • Curăţarea / de-colmatarea principalelor patru colectoare; • Construirea unui bazin de retenţie cu o capacitate de înmagazinare de 2 500 m3 pe noul colector de ape pluviale; • Reabilitarea staţiilor de pompare existente.

La capitolul 2.9.3 sunt prezentate lucrările finalizate prevăzute prin proiect şi cele ce urmează a fi finalizate.

BREVIAR CU DEBITELE DE APĂ DE CANALIZARE

1.Debit de apă uzată menajeră ce se evacuează în reţeaua de canalizare.

Qu=0,8*Qs Qu zi med = 0.8*64980 m3/zi = 51988.8 m3/zi

Qu zi max = 0.8*77976 m3/zi = 62380.80 m3/zi Qu o max = 0.8*3736.35 m3/zi = 2989 m3/zi

2.Debit de calcul al apelor meteorice Qp=m*S*Ф*i Qp =0.80*2992.22ha*0.85*80l/s=162764.80 l/s=45212.5m3/h

3.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Sistemul reţelei de termoficare va fi alcătuit din: - reţele termice primare – conducte de apă fierbinte montate în canal termic,

conducte de apă fierbinte montate suprateran şi conducte de apă fierbinte preizolate montate direct în pământ.

- reţele termice secundare – conducte de apă calde şi încălzire montate în canal termic şi conducte preizolate montate direct în pământ

Sistemul reţelelor termice nu se va extinde, dar va trebui modernizat pentru eficientizarea acestora.

Construcţiile care nu sunt deservite de sistemul centralizat de termoficare vor avea asigurată sursă proprie de încălzire.


84

3.9.5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Situaţia alimentării cu energie electrică în prezent este satisfăcătoare. Prin PUG sunt prevăzute zonele în care odată cu extinderea dezvoltării teritoriale se va extinde şi reţeaua de alimentare cu energie electrică.

Tot prin PUG şi anume prin Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia pentru zona centrală se precizează necesitatea transpunerii reţelelor de alimentare cu energie electrică în subteran.

Pentru dotările şi zonele noi dezvoltate se vor prevedea posturi de transformare. În zonele industriale nu se propun surse noi de energie, dar va fi nevoie de o sistematizare a

acestor zone industriale în sensul folosirii la maxim a tensiunilor aferente pentru a se înscrie în limitele existente.

În eventualitatea modernizării reţelei stradale actuale, reţelele electrice de alimentare vor urma acelaş sistem de modernizare şi adoptare fără a necesita noi surse de energie electrică.

Faţă de reţelele de alimentare cu energie electric vor fi respectate zonele de protecţie şi siguarnţă conform legislaţiei în vigoare.

În baza Legii 13/2007 – “Legea energiei electrice”, pentru protecţia şi funcţionarea normal a capacităţii energetice precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în apropierea instalaţiilor energetice, se instituie zona de protecţie şi siguranţă. Conform Ordinului ANRE nr. 49/2007 – revizia I, art.18, alin. 3, la liniile electrice aeriene zona de protecţie coincide cu zona de siguranţă, lăţimea culuarului LEA 220 kV fiind de 55 m (27,5m de o parte şi de alta a axului LEA).

Pe zonele traversate de linii electrice de înaltă tensiune se vor institui zone de protecţie, care sunt reglementate prin PUG ca zone cu interdicţie de construire. Totuşi este necesar să se ia şi următoarele măsuri:

- Protecţie mărită – adoptarea unor măsuri suplimentare de protecţie LEA, în vederea creşterii gradului de siguranţă mecanică în funcţionare, în porţiunile speciale de traseu (NTE 003/04/00 art.15) şi anume: mărirea secţiunii conductoarelor, cleme de susţinere cu reţinerea conductorului, armături de protecţie împotriva arcului electric, etc.

- Dublarea lanţului de izolatoare acolo unde este cazul - Realizarea instalaţiei de legare la pământ

3.9.6. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Prin PUG se prevede extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale raportat la dezvoltarea spaţial-teritorială a municipiului Piteşti.

Faţă de conducta de 8” Launele-Papuceşti, record 20” S.R.M. Piteşti (Papuceşti), conducta 20” Stâlpeni-Piteşti Sud, conducta 20” Piteşti Sud- Corbu, conducta 8” Vata-Piteşti Sud, record 12” S.R.M. Piteşti Sud va fi respectată distanţa de protecţie de 20 m de fiecare parte a axei conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte personae conform art. 6.21 din “Norme Tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale”.

În cazuri deosebite, pe baza unei analize, distanţele de protecţie pot fi reduse de către operatorul licenţiat pînă la minim 6,0 m cu condiţia utilizării la proiectare a unui coeficient de siguranţă S=2,5-art. 6.22.

Costurile aferente îndeplinirii condiţiei la art. 6.22 revin solicitantului avizului de


85

amplasare – art. 6.23. Zona de siguranţă pentru conductele menţionate mai sus va fi de 200 m de o parte şi de alta

a axei conductei. Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale, este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului – art.6.18 din “Norme Tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale”.

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI

Căile de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării factorilor de mediu:

- Management corespunzător pentru asigurarea apei şi probleme de canalizare şi epurare a apelor uzate – extinderea reţelei de apă şi canalizare pe teritoriul mun. Piteşti cît şi pe teritoriul zonelor rurale învecinate, reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase, necesitatea reabilitarii sistemului de aducţiune şi alimentare cu apă

- Necesitatea dezvoltarii şi ameliorării sistemului de spaţii verzi prin :

- reamenjarea parcurilor existente

- instalarea reţelelor de hidranţi

- dotări şi amenajări la pepinierele Găvana şi Mărăcineni, urmărind îmbunătăţirea şi diversificarea sortimentelor de plante dendrologice;

- conservarea tuturor suprafeţelor spaţiilor verzi şi întreţinerea corespunzătoare a acestora;

- extinderea plantărilor de garduri vii, arbuşti, flori şi gazon;

- toaletarea şi tăierea arborilor uscaţi;

- extinderea reţelei de hidranţi pentru udat;

- asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.

- Pentru eliminarea poluării aerului din cauza traficului este necesară realizarea unor centuri de ocolire a municipiului Piteşti.

- Este necesară conservarea fondului forestier, atât pentru producţia de biomasă dar şi pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurator, şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.

- Necesitatea implementării a unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, care să aibă la bază promovarea următoarelor principii:

- prevenirea apariţiei deşeurilor; - minimizarea cantităţii de deşeuri produse; - promovarea reciclării şi reutilizării; - optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel

valorificate.


86

- Diminuarea efectelor fenomenelor naturale prin refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic şi agricol cât mai bun.

3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor - partea grafică (planşa U3, U3.1 – U3.7), precum şi a Regulamentului local de urbanism (volumul 2) şi „REGULAMENTUL DE INTERVENŢIE IN ZONELE PROTEJATE” aferent PUG municipiul Piteşti.

Prevederile din piesele desenate cât şi cele ale Regulamentului se aplică atât la teritoriul intravilan al oraşului, cât şi la cel extravilan, în limitele teritoriului administrativ.

Pentru zonele funcţionale, prevederile Regulamentului se grupează în 3 secţiuni, cuprinzând reglementări specifice:

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ - Articolul 1. utilizări admise - Articolul 2 - utilizări admise cu condiţionări - Articolul 3 - utilizări interzise

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

- Articolul 4 – caracteristici ale parcelelor (suprafeţe,forme, dimensiuni) - Articolul 5 - amplasarea clădirilor faţă de aliniament - Articolul 6 - amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale

parcelelor - Articolul 7 - amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă. - Articolul 8 - circulaţii şi accese - Articolul 9 - staţionarea autovehiculelor - Articolul 10 - înălţimea maximă admisibilă a clădirilor - Articolul 11 - aspectul exterior al clădirilor - Articolul 12 - condiţii de echipare edilitară - ArticoluL 13 – spaţii plantate - Articolul 14 – împrejmuiri

SECTIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.

- Articolul 15 - procent maxim de ocupare a terenului (POT). - Articolul 16 - coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)

Utilizări permise cu condiţii s-au stabilit pentru zonele în care este necesară obţinerea unor acorduri sau avize pentru zonele de protecţie ale captărilor de apă sau cursurilor de apă.

Interdicţiile temporare de utilizare s-au stabilit atunci când în zona respectivă este necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale.


87

În noile parcelări sau în extinderile de intravilan unde sunt marcate străzi noi prin prezentul PUG înainte de autorizarea construcţiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care să fie redactat pe o ridicare topo actualizată, PUZ care v-a reglementa poziţia exactă a străzilor, racordarea la reţelele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor). Este interzis prin aceste PUZ-uri modificarea indicatorilor principali de urbanism prevăzuţi prin prezentul PUG, precum Hmax, CUT, dimensiunile minime ale parcelelor sau a deschiderii la stradă.

Se vor întocmi Planuri Urbanistice Zonale pentru toate zonele destructurate, respectând însă prevederile ce vizează indicatorii urbanistici propuşi prin RLU, inundabile, terenuri instabile (alunecări), amplasamente situate în apropierea unor unităţi protejate sever (puţuri de captare apă, de exemplu) sau care pot incomoda funcţional (staţii de epurare, etc.), zonele de protecţie a echipamenetelor tehnico-edilitare. Zonele protejate şi limitele acestora: În cadrul reglementarilor stabilite pentru teritoriul administrativ al mun. Piteşti au fost stabilite :

- zone protejate cu valoare istorică - zone de protecţie pe baza normelor sanitare

Zonele funcţionale sunt diferenţiate după situarea lor în zone protejate sau nu. Pentru autorizarea intervenţiilor în zonele de protecţie a monumentelor de arhitectură cu

valoare istorică s-a reglementat eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare doar în baza şi în conformitate cu avizul Direcţiei Judeţene Argeş pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Argeş şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor protejate pe baza normelor sanitare se face numai pe baza şi în conformitate cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică.

Zonele cu interdicţie definitivă de construire coincide cu zonele de protecţie strictă a

echipamentelor tehnico-edilitare.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Terenurile amplasate în intravilanul sau extravilanul municipiului pot fi dobândite şi

înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de lege. Dobândirea unui teren se poate face prin moştenire, donaţii, cumpărare, concesionare, prin

acte autentificate. Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localităţi este realizarea obiectivelor care

să servească tuturor locuitorilor comunităţii respective. Pentru asigurarea condiţiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică propuse, sunt necesare următoarele elemente de bază:

- rezervarea terenurilor pentru obiective; - identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor; - stabilirea circulaţiei terenurilor, în funcţie de necesităţile de realizare a obiectivelor.

Obiectivele de utilitate publică cuprind următoarele domenii : - instituţii publice şi servicii, - gospodărie comunală, - căi de comunicaţie,


88

- protejarea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, - protejarea monumentelor naturale Tabel nr. 26

DOMENII

CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI

NAŢIONAL JUDEŢEAN LOCAL Supraf.Teren(mp)

INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII

1 UNIVERSITATEA PITEŞTI X 31591

2 CORP 1 UNIVERSITATE X 2965



5 GARA CFR X 922

6 DEPOU ŞI LINIE CFR X 572133

7 GRUP ŞCOLAR CFR X 17688

8 SPITALUL MILITAR X 20061

9 UNIVERSITATEA ŞI CAMPUSUL PITEŞTI X 27795

10 STAŢIE ANM X 528

11 SPITALUL JUDEŢEAN ARGEŞ X 36815

12 CORP SPITAL JUDEŢEAN X 1730

13 SPITAL DE ONCOLOGIE X 3142

14 SPITALUL NICOLAE BĂLCESCU X 9365

15 SPITALUL DE PEDIATRIE X 7960

16 COLEGIUL I. C. BRĂTIANU X 15308

17 MUZEUL DE ARTĂ X 890

18 MUZEUL JUDEŢEAN X 9796

19 TEATRUL AL. DAVILA X 1606

20 TEATRUL DE PĂPUŞI X 743

21 PREFECTURĂ X 3473

22 BIBLIOTECA JUDEŢEANA X 3443

23 CLADIRE PARC ŞTRAND ACR X 2705

24 COLEGIUL LICEAL AL. ODOBESCU X 14138

25 LICEUL DE ARTĂ DINU LIPATI X 6265

26 LICEUL ION BARBU X 3842

27 LICEUL DINICA GOLESCU X 9429

28 LICEUL DE ARTA 114 X 1368

29 GRUP ŞCOLAR ION CANTACUZINO X 5597

30 GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL CHIMIE X 16790

31 GRUP ŞCOLAR INDUSTRIALIZAREA X 6368 LEMNULUI

32 GRUP SCOLAR INDUSTRIAL X 22402 CONSTRUCŢII MONTAJ

33 GS ARMAND CĂLINESCU X 6849


89

34 GRUP ŞCOLAR ASTRA X 35429

35 GS INDUSTRIAL DE CONSTRUCŢII X 23232

36 GS ECONOMIC ADMINISTRATIV X 1691 MARIA TEIULEANU

37 ŞCOALA NR 1 X 5211












49 ŞCOALA NR 13 X 10986







56 ŞCOALA NR 20

57 ŞCOALA VALEA REA

58 GRUP PREŞCOLARI GHEORGE LAZĂR X 1864

59 GS INDUSTRIAL DACIA X 6844

60 GRADINIŢA NR 13 X 6049

61 MALL EUROMALL X 3186

62 PALATUL COPIILOR X 4251

63 POLICLINICA STOMATOLOGICĂ X 853

64 POLICLINICA NR 2 X 399

65 CASA DE CULTURĂ X 4728

66 CASA ARMATEI X 1515

67 CASA CĂSATORIILOR X 927

68 PRIMARIA X 4588

69 ADMINISTRAŢIA FINANTELOR PUBLICE X 3810

70 COMPLEXUL STADIONULUI X 164534 NICOLAE BALCESCU

71 AUTOGARA NORD X 6546

72 AUTOBAZA ASTRA X 33856

73 SC ARGEŞANA X 232382

74 CENTRUL COMERCIAL REAL X 144161


90

75 KAUFLAND X 19207

76 KAUFLAND NORD X 18408

77 GRADINA ZOOLOGICĂ X 99819

78 LABORATOR, BIROURI APELE ROMANE X 30273

GOSPODARIE COMUNALA

79 GROAPA DE GUNOI X 342338

80 CAPTARI APA X 94046

81 UZINA DE APA X 307963

82 CIMINTIR SF. GHEORGHE X 142721

83 CIMINTIRUL EVREIESC X 15059

84 CIMINTIRUL ARMENESC X 10929

INFRASTRUCTURA MAJORA

85 AUTOSTRADA A1 BUCUREŞTI-PITEŞTI X 460073

SALVAREA, PROTEJAREA ŞI PUNEREA

ÎN VALOARE A PARCURILOR NATURALE

REZERVAŢIILOR NATURALE ŞI A

MONUMENTELOR NATURALE

86 PĂDUREA TRIVALE X 2010868

87 PARC ŞTRAND X 160865

88 AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI X 1588 APĂRAREA ŢĂRII, ORDINEA PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA NAŢIONALĂ

89 CENTRUL MILITAR X 3041

90 POLIŢIA X 16782

91 UNITATEA MILITARA X 496194

92 SEDIUL SRI X 3764

93 SECŢIE DE POLIŢIE X 467

Tabel nr. 27 – Străzi în localitate

STRAZI CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI

NATIONAL JUDETEAN LOCAL Supraf.Teren(mp)

1 Strada Mihai Viteazul X 67

2 Strada Sfanta Vineri X 433

3 Strada Mihai Viteazul X 65

4 Strada Tepeş Vodă X 117

5 Strada Mihail Kogalniceanu X 221

6 Strada Viilor X 310

7 Aleea Parcului X 288

8 Strada Băilor X 188

9 Strada 24 Ianuarie X 49

10 Aleea Duiliu Zamfirescu X 92

11 Aleea Spitalului X 240


91

12 Aleea Dr. Ana Aslan X 147

13 Strada Victor Eftimiu X 164

14 Strada Dr. Carol Davila X 398

15 Strada Alexandru Donici X 115

16 Strada Mircea Eliade X 195

17 Strada Gheorghe Asachi X 83

18 Strada Justitiei X 82

19 Strada Aurora X 35

20 Strada Griviţei X 98

21 B-dul I.C. Brătianu X 1410

22 Strada Ana Ipătescu X 82

23 Strada Dr. Victor Babeş X 148

24 Strada Dr. Gheorghe Marinescu X 141

25 Strada Soldat Eneche X 287

26 Strada Râurilor X 161

27 Aleea Ţinutul Herta X 273

28 Pasajul Podul Înalt X 50

29 Strada Prundu Mic X 839

30 B-dul Petrochimiştilor X 3664

31 Strada G-ral Marin S. Ionescu X 154

32 Strada Bucovina+Basarabei X 1457

33 Strada Gheorghe Doja X 788

34 Aleea Şcolii Normale 1 X 72

35 Pasajul Cimitirul Armenesc X 53

36 Strada Vasile Militaru X 306

37 Strada Mihnea Vodă X 147

38 prelungirea Craiovei X 817

39 Strada Dârzul X 572

40 Strada Marin Preda X 107

41 Strada Morile de Apă X 282

42 Strada Intrarea Abatorului X 279

43 Strada Bananai X 947

44 Strada Andrei Marinescu-Prundu X 140

45 Strada Aldea Teodorovici X 32

46 Strada Unirii X 24

47 Strada C.A. Rosetti X 588

48 Strada B-dul Republicii X 286


50 Strada Maior Sontu X 273

51 Strada Constantin Brâncoveanu X 382

52 Strada Craiovei X 294


54 Strada Petru Rareş X 204

55 Strada Tudor Vladimirescu X 1342


92

56 Strada Fraţii Goleşti X 2150

57 Strada Dragoş Vodă X 194

58 Strada Abatorului X 53

59 Strada Constantin Mile X 81

60 Strada Banu Mărăcine X 150

61 Strada Oborului X 533

62 Strada Târgul din Vale X 1009

63 Strada Constantin Noica X 172

64 Strada Baloteşti X 1623

65 intrarea C-tin Dobrogeanu Gherea X 128

66 Strada C-tin Dobrogeanu Gherea X 1259

67 bulevardul N. Bălcescu X 4930

68 Strada Velişoara X 115

69 Strada Garoafelor X 59

70 Strada Garoafelor X 71

71 Strada Livezilor X 255

72 Strada Câmpineanu X 526

73 Strada Eremia Grigorescu X 360

74 Strada Carpaţi X 407

75 Strada General Magheru X 187

76 Strada Negru Vodă X 1312

77 aleaa Dr. Ioan Cantacuzino X 53

78 Strada George Sion X 37

79 Strada I.B. Deleanu X 325

80 Strada Morii X 100

81 Strada Ion Agârbiceanu X 123

82 Strada B-Dul 1 Decembrie 1918 X 1082

83 calea Bucureşti X 1409

84 calea Bascov X 1915

85 Strada Alunului X 476

86 Strada Carpenului X 423

87 Aleea Căminelor X 347

88 Strada Gârlei X 481

89 Aleea Seneslau X 92

90 Aleea Seneslau X 99

91 Strada Eugen Ionescu X 172

92 Strada Episcop Grigorie Leu X 417

93 Strada Schitului X 1804

94 Strada Lucian Blaga X 285

95 Strada Mitropolit Antim Ivireanul X 559

96 Strada Gheorghe Ţiţeica X 149

97 Strada Nicolae Cernescu X 156

98 Strada Depozitelor X 7462

99 Strada George Cosbuc X 677


93

100 Strada Dr. Haralambie Botescu X 273

101 Strada Doamna Stanca X 442

102 Strada Caraiman X 47

103 Strada Plopilor X 401

104 Strada Vasile Veselovski X 171

105 Strada Iancu de Hunedoara X 216

106 Strada Turda X 133

107 Strada Costache Negri X 1477

108 Strada Gheorghe Şincai X 2375

109 Strada Caporal Pătru X 422

110 Strada Ştrandului X 210

111 Strada Teilor X 181

112 Strada Trivale X 1966

113 Strada Armand Călinescu X 366

114 Strada General Cristescu X 86

115 Strada Nicolae Creţulescu X 377

116 Strada Turceşti X 357

117 Aleea Fraţii Trifonescu X 120

118 Strada Exerciţiu X 354

119 Strada Constantin Dudescu X 91

120 Strada Craiovei X 4231

121 Strada Strada Mică X 22

122 Strada Codrii Cosminului X 274

123 Strada Dr. Carol Davila X 208

124 Strada Râurilor Nr.5 - Scoala Nr.5 X 526

125 Strada Egalităţii X 497

126 Strada Patrăşcu Vodă X 249

127 Strada Bibescu Vodă X 386

128 Strada Matei Basarab X 272

129 Strada Fântânii X 193

130 Strada Exerciţiu X 2416

131 Strada Eftimie Murgu X 63

132 Strada Dimitrie Onciu+Ioan Manliu X 63

133 Strada Dobrescu Argeş X 158

134 Strada Banat X 653

135 Aleea Militarilor X 114

136 Aleea Petroliştilor X 96

137 Strada Dealurilor X 182

138 intrarea Traian X 50

139 Strada Traian X 325

140 Strada Ştefan cel Mare X 350

141 Strada Mircea Vodă X 369

142 Strada Rovine X 125

143 Strada Vasile Lupu X 291


94

144 Aleea Constantin Moisil X 99

145 Strada Dromichete X 62

146 Strada Independentei X 600

147 Strada Decebal X 280

148 Strada Grigore Tocilescu X 63

149 Aleea Soarelui X 241

150 Strada Slt Emil Simionescu X 442

151 Strada Aurel Vlaicu X 381

152 Strada Dimitrie Butculescu X 311

153 Aleea Romeo Tuta X 142

154 Strada Sever Niculescu X 268

155 Aleea Nicolae Teohari X 78

156 Strada Nicolae Tatic X 130

157 Strada Războieni X 476

158 Aleea Ioan Andriescu X 736

159 Strada Vasile Pârvan X 736

160 Strada Oituz X 368

161 Aleea C. Rădulescu Codin X 139

162 Strada Primăverii X 114

163 Strada Theodor Aman + Argeşului X 704

164 Strada Salcâmului X 72

165 Strada Găvana X 328

166 Strada Argeşului X 190

167 Calea Câmpulung X 2805

168 Strada Toma Contescu X 101

169 Strada Marin Teodorescu X 86

170 Strada Mateiaş X 179

171 Strada Lt. Dumitru Predatu X 99

172 Strada Plevnei X 52

173 Strada Panselelor X 38

174 Strada Rahova X 170

175 Aleea Teilor X 117

176 Strada Victoriei X 1048

177 Strada Stejarului X 285

178 Strada Crinului X 501

179 Strada Paltinului X 426

180 Strada Bradet X 92

181 Strada Stadionului X 2916

182 Strada Transilvania X 145

183 Strada Doaga X 87

184 Strada Teilor X 281

185 Aleea Andrei Mureşanu X 190

186 B-dul Eroilor X 1439

187 Intrarea Ecaterina Raicovicean X 75


95

188 Strada Ionescu de la Brad X 88

189 Strada G-ral Ioan S Gheorghe X 93

190 Strada Dumitru Popescu X 253

191 Strada Pompiliu Robescu X 51

192 Aleea Papuceşti 2 X 114

193 Strada Poieniţei X 462

194 Aleea Virgil Tempeanu X 281

195 Aleea Voinicilor X 174

196 Strada Pictor Nicolae Grigorescu X 477

197 Strada Grigoreşti X 990

198 Strada Ion Minulescu X 442

Tabel nr. 28 – Monumente istorice clasate SALVAREA, PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE A MONUMENTELOR, ANSAMBLURILOR SI SITURILOR ISTORICE

CATEGORIA DE INTERES

NATIONAL JUDETEAN LOCAL

1 AG-II-m-A-13390 X

2 AG-II-m-B-13391 X

3 AG-II-m-B-13392 X

4 AG-II-m-B-13393 X

5 AG-II-m-B-13394 X

6 AG-II-m-B-13395 X

7 AG-II-m-B-13396 X

8 AG-II-m-B-13397 X

9 AG-II-m-B-13398 X

10 AG-II-m-B-13399 X

11 AG-II-m-B-13400 X

12 AG-II-a-A-13401 X

13 AG-II-m-A-13401.01 X

14 AG-II-m-A-13401.02 X

15 AG-II-m-A-13401.03 X

16 AG-II-a-B-13402 X

17 AG-II-m-B-13402.01 X

18 AG-II-m-B-13402.02 X

19 AG-II-s-B-13403 X

20 AG-II-m-B-13404 X

21 AG-II-m-B-13405 X

22 AG-II-m-B-13406 X

23 AG-II-m-B-13407 X

24 AG-II-m-A-13408 X

25 AG-II-m-B-13409 X

26 AG-II-m-A-13410 X

27 AG-II-m-B-13411 X

28 AG-II-m-B-13412 X

29 AG-II-a-B-13413 X

30 AG-II-m-B-13413.01 X


96

31 AG-II-m-B-13413.02 X

32 AG-II-m-B-13414 X

33 AG-II-m-B-13415 X

34 AG-II-m-B-13416 X

35 AG-II-m-B-13417 X

36 AG-II-a-A-13418 X

37 AG-II-m-A-13418.01 X

38 AG-II-m-A-13418.02 X

39 AG-II-a-B-13419 X

40 AG-II-m-B-13419.01 X

41 AG-II-m-B-13419.02 X

42 AG-II-m-B-13420 X

43 AG-II-a-A-13421 X

44 AG-II-m-A-13421.01 X

45 AG-II-m-A-13421.02 X

46 AG-II-m-A-13421.03 X

47 AG-II-m-B-13423 X

48 AG-II-s-B-13432 X

49 AG-II-a-A-13424 X

50 AG-II-m-A-13424.01 X

51 AG-II-m-A-13424.02 X

52 AG-II-m-B-13425 X

53 AG-II-m-B-13426 X

54 AG-II-m-B-13427 X

55 AG-II-m-B-13428 X

56 AG-II-m-B-13429 X

57 AG-II-m-B-13430 X

58 AG-II-m-B-13431 X

59 AG-II-m-B-13433 X

60 AG-II-m-B-13434 X

61 AG-II-m-B-13435 X

62 AG-II-m-B-13436 X

63 AG-II-m-B-13437 X

64 AG-II-m-B-13438 X

65 AG-II-m-B-13439 X

66 AG-II-a-B-13440 X

67 AG-II-m-B-13440.01 X

68 AG-II-m-B-13440.02 X

69 AG-II-m-B-13440.03 X

70 AG-II-m-B-13440.04 X

71 AG-II-m-B-13441 X

72 AG-II-m-B-13442 X

73 AG-II-m-B-13443 X

74 AG-II-m-B-13444 X

75 AG-II-m-B-13445 X

76 AG-II-m-B-13446 X

77 AG-II-m-B-13447 X


97

78 AG-II-a-B-13448 X

79 AG-II-m-B-13448.01 X

80 AG-II-m-B-13448.02 X

81 AG-II-m-B-13448.03 X

82 AG-II-a-B-13449 X

83 AG-II-m-B-13449.01 X

84 AG-II-m-B-13449.02 X

85 AG-II-m-B-13449.03 X

86 AG-II-m-B-13449.04 X

87 AG-II-m-B-13450 X

88 AG-II-m-B-13451 X

89 AG-II-m-B-13452 X

90 AG-II-m-B-13453 X

91 AG-II-m-B-13454 X

92 AG-II-m-B-13455 X

93 AG-II-a-B-13456 X

94 AG-II-m-B-13456.01 X

95 AG-II-m-B-13456.02 X

96 AG-II-m-B-13457 X

97 AG-II-m-B-13458 X

98 AG-II-m-B-13459 X

99 AG-II-m-B-13460 X

100 AG-II-m-B-13461 X

101 AG-II-m-B-13462 X

102 AG-II-m-B-13463 X

103 AG-II-m-B-13464 X

104 AG-III-m-B-13860 X

105 AG-III-m-B-13861 X

106 AG-III-m-B-13862 X

107 AG-III-m-B-13863 X

108 AG-III-m-B-13864 X

109 AG-IV-m-B-13874 X

110 AG-IV-m-B-13875 X

111 AG-IV-m-B-13876 X

112 AG-II-m-B-13393 X

113 AG-II-m-B-13394 X

114 AG-II-m-B-13395 X

115 AG-II-m-B-13396 X

116 AG-II-m-B-13398 X

117 AG-II-m-B-13399 X

118 AG-II-a-B-13402 X

119 AG-II-m-B-13402.01 X

120 AG-II-m-B-13402.02 X

121 AG-II-m-B-13407 X

122 AG-II-m-B-13417 X

123 AG-II-a-A-13421 X

124 AG-II-m-A-13421.01 X


98

125 AG-II-m-A-13421.02 X

126 AG-II-m-A-13421.03 X

127 AG-II-s-B-13432 X

128 AG-II-m-B-13445 X

129 AG-II-m-B-13451 X

130 AG-III-m-B-13861 X

131 AG-III-m-B-13862 X

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Aspectele strategice enumerate în continuare sunt stabilite în urma unei ample analize

multicriteriale şi preia prevederile strategiei post-aderare 2007-2013, dezvoltându-le pe o perioadă de 10 ani în care este valabil Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism aferent.

În realizarea strategiei post-aderare 2007-2013 s-a ţinut cont de rolul de pol regional al municipiului Piteşti, aspect insuficient conştientizat de piteşteni şi argeşeni, fie ei factori de decizie, fie cetăţeni simpli.

De asemenea, s-a plecat de la premisa că orice strategie de dezvoltare a municipiului trebuie să ţină cont şi de impactul regional. În mod cert, liderul regional are un aport decizional limitat: infrastructura (centurile de ocolire a oraşului, reţeaua electrică, sistemul de apă, sistemul de tratare a apelor uzate) sau terenurile disponibile nu depind neapărat de municipiu, aşa că autorităţile locale nu pot oferi prea multe facilităţi sau nu pot dezvolta oraşul înspre direcţiile selectate (o nouă zonă industrială, comercială sau de birouri, o nouă sală polivalentă etc.), fără a fi luate în considerare interesele locale din periurban, pe de-o parte şi interesele judeţului sau cele regionale, pe de altă parte. Acest lucru impune o colaborare strânsă cu Consiliul Judeţean Argeş, cu Agenţia de Dezvoltare Regională sau cu Prefectura Judeţului Argeş, reprezentantul intereselor serviciilor deconcentrate din teritoriu.

Primăria Municipiului Piteşti ar trebui să reprezinte locomotiva promovării asocierii intercomunitare din zona sa de influenţă, alături de Consiliul Judeţean Argeş, care poate mediatiza aceste proiecte şi asigura reuşita lor.

Promovarea conducerii strategice în municipiul Piteşti presupune acordarea unei atenţii deosebite managementului prin obiective, prospectiv, iar acesta se realizează în condiţii de performanţă prin proiecte. Pentru dezvoltarea municipiului Piteşti se propun următoarele DIRECŢII STRATEGICE:

Conectarea municipiului Piteşti la magistralele europene prin intermediul autostrăzilor ce vor lega sudul de nordul şi de nord-vestul ţării, va facilita transportul de mărfuri şi de călători, va atrage investitori şi va duce la dezvoltarea economică a municipiului Piteşti;

Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport presupune:

o crearea de centuri ocolitoare (nu numai în partea de est a oraşului, ci şi în partea de vest) pentru devierea traficului greu şi de tranzit;


99

o optimizarea circulaţiei (descongestionarea traficului în interiorul municipiului, fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de traversare a oraşului, transport mai rapid către destinaţiile externe municipiului, scăderea numărului de accidente atât în oraş cât şi pe rutele periculoase);

o scăderea gradului de poluare din municipiu, prin devierea traficului greu, încurajarea transportului în comun, promovarea formelor nepoluante de transport;

o realizarea unor zone speciale pentru biciclişti, precum şi a unor zone pietonale.

Finalizarea modernizării reţelei de utilităţi publice, ceea ce implică:

o reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare;

o reabilitarea centralelor termice;

o introducerea de iluminat public în zonele care nu beneficiază de acest serviciu sau sunt slab iluminate;

o iluminare nocturnă adecvată a monumentelor arhitectonice şi altor clădiri valoroase ca aspect;

o instalarea unor stâlpi de iluminat a căror formă să corespundă aspectului zonei.

- Fondul locativ - construirea de locuinţe sociale, reabilitarea termică a locuinţelor, mansardarea blocurilor cu 4 etaje. - Un sistem de management integrat al deşeurilor (reducerea cantităţilor produse, colectarea completă şi selectivă, sortarea şi procesarea, depozitarea selectivă a deşeurilor), adoptarea unor strategii de conştientizare, prevenire, responsabilizare şi educare ecologică vor conduce la diminuarea poluării şi la protejarea mediului înconjurător.

- Crearea unei zone metropolitane în care iniţiativa să aparţină municipalităţii:

o creşterea competitivităţii printr-o viziune unitară la nivelul acestei zone asupra planificării dezvoltării viitoare;

o dezvoltarea sectorului construcţiilor prin atragerea de investitori şi în zonele limitrofe oraşului, cărora să li se ofere terenuri dotate cu toate utilităţile;

o avantajele zonei metropolitane vor fi resimţite nu numai de cetăţenii oraşului, ci şi de cei din localităţile limitrofe, prin extinderea utilităţilor şi a celorlalte servicii municipale în întreaga zonă.

În vederea realizării acestor obiective s-au stabilit următoarele PRIORITĂŢI:

Întărirea atractivităţii teritoriale; Ameliorarea cadrului şi calităţii vieţii; Întărirea organizaţiei de actori în jurul proiectelor teritoriale;


100

PROPUNERI SPECIFICE : 22 Urmare a analizei S.W.O.T. rezultă următoarele propuneri pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de dezvoltarea urbană: Descongestionarea traficului:

Una din problemele cele mai importante este finanţarea proiectelor comune din bugete diferite şi mobilizarea resurselor în proiectele de dezvoltare; finanţarea proiectelor de anvergură metropolitană rămâne o problemă deschisă, care necesită soluţii tehnice privind articularea instituţiilor finanţatoare, beneficiarilor, garanţiilor, instituţionalizarea împrumuturilor etc.

Proiectul are nevoie de transparenţă în planificare, implementare şi monitorizare. Dezvoltarea metropolitană nu constituie un scop în sine, abordarea se bazează pe scopuri

comune ale partenerilor, o puternică motivaţie a acestora şi proiecte de anvergură pentru a deveni o orientare sustenabilă şi de durată.

Dezvoltarea urbană a municipiului Piteşti se poate baza pe o strategie care să vizeze dezvoltarea şi consolidarea potenţialului său de a deveni un pol de dezvoltare economică, inovaţie, cunoaştere, comunicaţii şi cultură, nod logistic, atât la nivel regional, cât si naţional.

I. Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază

- Crearea unui centru intermodal care să ofere posibilitatea de transferare a mărfurilor între căi de transport - rutier şi pe cale ferată, permiţând atragerea investitorilor şi dezvoltarea afacerilor existente;

- Extinderea reţelei de distribuţie a apei;

- Înlocuirea conductelor cu defecţiuni;

- Extinderea reţelei de canalizare;

- Atragerea unor investiţii şi finanţări din fonduri structurale;

- Instalarea unui sistem GPS pe câteva autobuze pentru a verifica eficienţa sistemului şi introducerea generalizată a acestuia dacă efectele sunt pozitive;

- Instalarea pe mijloacele de transport în comun a unor sisteme de încălzire şi aer condiţionat;

- Realizarea de rute care să includă şi zonele limitrofe municipiului Piteşti;

- Continuarea proiectului Primăriei Municipiului Piteşti de modernizare a străzilor de pe raza oraşului;

22 Conform Strategia post-aderare a municipiului Pitesti în perioada 2007-2013


101

- Continuarea asfaltării străzilor periferice neasfaltate;

- Continuarea procesului de modernizare şi pavare a trotuarelor din cartiere;

- Continuarea reabilitării trotuarelor cu pavele, care permit intervenţii rapide la

- Infrastructura de sub trotuare şi care, prin refacere nu afectează calitatea trotuarelor;

- Descongestionarea traficului în interiorul municipiului, fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de traversare a oraşului, scăderea gradului de poluare din municipiu prin:

- transport în comun bine pus la punct, fiabil, care să absoarbă fluxul de călători; - realizarea unor sensuri giratorii, în zonele aglomerate, care permit amplasarea acestora; - realizarea de sensuri unice; - parcări subterane şi supraterane; - pasaje supraterane sau subterane; - semafoare inteligente controlate de un sistem informatic în zona centrală.

- Încurajarea transportului în comun, promovarea formelor nepoluante de transport;

- Revitalizarea căilor ferate, legarea acestora prin centre intermodale de mai multe cartiere ale municipiului şi de localităţile ce pot fi cooptate într-o dezvoltare metropolitană a municipiului Piteşti;

- Creşterea atractivităţii oraşului pentru investitori, din punct de vedere al dotărilor urbane, al dezvoltării economice şi al forţei de muncă existente;

- Mansardarea blocurilor care se pretează la acest mod de construcţie şi izolarea termică a acestora;

- Realizarea iluminatului conform normelor Uniunii Europene, cu respectarea indicilor de luminozitate;

- În municipiul Piteşti există aproximativ 10.000 de puncte luminoase, iar în următorii ani se urmăreşte modernizarea unei reţele de 200 km , în anul 2008 se doreşte să se modernizeze reţeaua de iluminat public pe o distanţă de 40-60 km;

- Modernizarea reţelei de iluminat existente prin schimbarea suporţilor şi corpurilor de iluminat;

- Extinderea reţelei de iluminat în zonele în care aceasta nu există (Strada Depozitelor, Lânăriei, Calea Câmpulung), sau zonele din cartiere unde iluminatul este insuficient;

- Încurajarea construcţiilor de locuinţe, a spaţiilor comerciale, de depozitare şi de producţie, realizate de întreprinzători privaţi;


102

- Crearea unei zone metropolitane în care iniţiativa să aparţină municipalităţii – creşterea competitivităţii în activitatea de transport;

- Introducerea unor mijloace de transport speciale pentru elevi la şi de la şcoală etc.;

- Pentru creşterea competitivităţii în raport cu concurenţa, firmele de transport trebuie să dispună de personal calificat, care să răspundă standardelor europene.

- Continuarea, pentru iluminatul ornamental, a programului pe trei ani, care cuprinde cât mai multe locaţii posibile;

II. Recuperarea terenurilor degradate Pentru preîntâmpinarea avansării degradărilor din zona cursului de apă – în lungul malului

râului Argeş, sunt necesare măsuri de consolidare în primul rând prin împădurire în zona văilor şi viroagelor , de-a lungul apelor prin lucrări specifice de regularizare a cursurilor de apă cu caracter torenţial, consolidări şi apărări de maluri, taluzuri etc.

Recuperarea terenurilor afectate de alunecări de teren şi inundaţii se va face prin lucrări de reconstrucţie ecologică. III. Organizarea sistemelor de spaţii verzi şi agrement

Strategia de dezvoltare a sistemului de spaţii verzi va urmări iniţierea unui program amplu

de refacere şi amenajare a spaţiilor verzi existente:

o păstrarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi după normele urbanistice actuale;

o înfrumuseţarea oraşului prin creşterea numărului parcurilor şi a zonelor verzi;

o realizarea unor terenuri de tenis, handbal şi baschet, atât în zonele deschise din cartiere, cât şi în săli de sport special amenajate;

Pe teritoriul mun. Piteşti sistemul de spaţii verzi este diferenţiat după anumite criterii ce vizează accesibilitatea şi caracterul funcţional al unui spaţiu verde.

Este interzisă schimbarea destinaţiei şi reducerea suprafeţei de spaţiu verde din intravilanul localităţii indiferent de regimul juridic al acestuia.

În măsura modernizării reţelei de străzi se vor realiza şi spaţiile verzi aferente prevăzute în

prospecte diferenţiate în funcţie de categoria drumurilor, conform normelor în vigoare. Se propune prin P.U.G. punerea în valoare şi protejarea obiectivelor peisagistice cu

valoare. IV. Delimitarea zonelor protejate şi a zonelor de protecţie

1. Zona protejată cuprinde monumente istorice de arhitectură, situri arheologice. Zonele

protejate pe o rază de 100 m în jurul monumentelor istorice situate în intravilan au restricţie de construire condiţionată de obţinerea avizului favorabil al Direcţiei Judeţene Argeş pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Argeş şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.


103

Zonele protejate pe o raza de 100 m în intravilan şi 500 m în extravilan în jurul siturilor arheologice protejate au restricţie de construire condiţionată de obţinerea avizului favorabil al Direcţiei Judeţene Argeş pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Argeş şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

2. În conformitate cu normele de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate de

Ministerul Sanătaţii cu ordinul 536/1997. zonele protejate, specifice localităţii urbane studiate sunt zonele de locuit pentru care prin P.U.G. s-au prevăzut faţă de alte funcţiuni cu risc sanitar sau disconfort, următoarele distanţe:

- 50 m în jurul cimitirelor; - 30 m faţă de dispensar veterinar; - 300 m faţă de staţii de epurare ape uzate;

Obiectivele şi activităţile economice se vor putea amplasa faţă de zonele de locuit la

distanţe stabilite prin studii de specialitate – şi studiul de impact.

V. Zone propuse pentru refacerea peisagistică şi reabilitarea urbană

Pe teritoriul municipiului zonele care trebuie supuse unor ample programe de reabilitare şi restructurare urbană sunt fostele zone de activităţi industriale, precum şi teritoriile cu caracter rural identificate pe amplasamentul fostelor localităţi rurale înglobate şi asimilate de localitatea urbană.

VI. Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază

Renovarea clădirilor publice (ex. primărie, poliţie, etc. şi amenajări de parcuri, pieţe, spaţii

pentru organizarea de târguri etc); Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte

componenta a unui proiect integrat (în situaţia în care este vorba de un proiect de renovare a unei clădiri publice);

Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de dezăpezire, întretinere spaţii verzi etc.) daca fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului);

VII. Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural

Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural; Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea

de valorificare a acestora şi punerea lor la dispoziţia comunităţii; Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural; Dezvoltarea infrastructurii turistice;


104

PRIORITĂŢI

1. Categoria riscurilor naturale - Respectarea normelor şi măsurilor antiseismice; - Înlăturarea riscului construirii fără a avea la bază studii geotehnice care să

fundamenteze soluţiile de fundare şi amenajare a terenului; - Construcţia şi întreţinerea sistemului de canale de colectare şi drenare a apelor de

suprafaţă colectate de pe văi şi torenţi; - Instituirea, delimitarea şi respectarea zonelor de protecţie desemnate; - Consolidarea malurilor râului Argeş acolo unde reprezintă eroziuni;

2. Controlul dezvoltării urbane

- Asigurarea resurselor de apă şi energie; - Căi de circulaţie şi transport; - Confortul locuinţelor; - Amenajarea spaţiilor verzi; - Epurarea apelor uzate deversate; - Respectarea zonificării funcţionale la amplasarea investiţiilor; - Asigurarea serviciilor publice (administraţie, calitatea invăţământului, asistenţei

sanitare, cultură etc.); - Protejarea sanitară a zonei de locuit; - Materializarea în teren a zonelor protejate; - Respectarea zonelor construite protejate (monumente) şi punerea lor în valoare; - Controlul emisiilor nocive.

3. Controlul surselor de poluare

- Agenţii economici; - Agenţi tehnologici; - Regim de construire; - Respectarea normelor sanitare; - Managementul deşeurilor.

4. Controlul evoluţiei urbane

- Echilibrul proceselor; - Conservarea modului de locuire; - Echilibrul spaţiilor şi funcţiunilor; - Integritatea peisajului natural şi cultural.

Pentru trecerea la aplicarea prevederilor cuprinse în Planul Urbanistic General sunt necesare, în continuare, urmatoarele măsuri:

avizarea şi aprobarea Planului Urbanistic General în conformitate cu prevederile Legii nr.

350/2001 cu modificările şi completările ulterioare; elaborarea de studii de specialitate şi proiecte de execuţie pentru obiectivele de utilitate

publică propuse a se executa în aceasta perioadă; asigurarea fondurilor materiale necesare realizării obiectivelor de utilitate publică propuse


105

în documentaţie; obiectivele de utilitate publică se vor executa în funcţie de necesităţile şi opţiunile

populaţiei; În raport cu materializarea acestor obiective vor creşte şi şansele de relansare economico-

socială a localităţii, în corelare cu programul propriu de dezvoltare. Aceasta este prima versiune revizuită (V1REV6) a Planului Urbanistic General al municipiului Piteşti, versiune modificată conform Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 14372/AT din 10.08.2011, adresa MApN nr. D3874/22.09.2011-Statul Major General şi adresa T963/28.03.2012 a MApN-Garnizoana Piteşti, ce poate suporta modificări datorate solicitărilor din avizele instituţiilor avizatoare sau la cererea opiniei publice în urma dezbaterilor. februarie 2012

Întocmit, ŞEF PROIECT Urb. Ana Codău Drd. arh. Marius ALBIŞOR

Documents

BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITESTI · poluare care pot crea probleme majore şi nici zone cu suprafeţe afectate de procese naturale distructive. 2.1.1. CARACTERISTICI