~(~t': ~. A-PDF MERGER DEMO Emotiile distructive

HITLER,Stalin, Ceausescu, 11 septembrie 2001, crimele si violurile pe care le ve dem la jurnalele de stiri - oameni mpotriva oamenilor si fapte mpotriva umanitatii . Toate acestea au radacini comune: ura, mnia, furia, emotiile distructive. Ce su nt aceste emotii? De unde au atta forta? Pot fi controlate, contracarate? Pot fi explicate, studiate? Iata ntrebari la care, de-alungul timpului, s-a raspuns din diverse perspective: religioase, filozofice, stiintifice. Astazi, pentru binele umanitatii, pentru binele nostru, avem nevoie de solutii. Cartea de fata relatea za o ntlnire ntre stiinta si spiritualitate, ntre specialisti de renume, care studia za creierul si comportamentul uman, si gndire a budista, care a explorat lumea in terioara timp de milenii cu o extraordinara rigurozitate. Pentru a ajunge la vir usul emotiilor distructive trebuie sa ncepem prin a ne imuniza mpotriva haosului i nterior al sentimentelor. Aveti acum n mna antidotul acestui virus, cteva din solut iile pentru atingerea echilibrului interior si a seninatatii, cteva elemente ale educatiei emotionale care va pot permite sa va controlati emotiile distructive, n loc sa le permitetI sa va contoleze viata. Hraniti-va spiritul cu acest dialog stiintific, o confruntare de idei pe care autorul o numeste, pe buna dreptate, f estin intelectual.

Sfintia Sa, al XIV-lea DALAI LAMA este seful statului si liderul spiritual al po porului tibetan. S-a nascut la 6 iulie 1935 n Taktser, un satuc din nord-estul Ti betului. Provenind dintr-o familie de tarani, Sfintia Sa a fost recunoscut la vrs ta de doi ani, conform traditiei tibetane, ca rencarnare a predecesorului sau, al XIII-lea Dalai Lama si prin urmare, incarnarea lui Avalokitesvara, Buddha Compa siunii. Ceremonia de ncoronare a avut loc la 22 februarie 1940, n Lhasa, capitala Tibetului. Si-a nceput studiile la vrsta de 6 ani si si-a ncheiat doctoratul n filoz ofie budista la vrsta de 25 de ani. n 1963, Sfintia Sa a promulgat o constitutie d emocratica, bazata pe principiile budiste si pe Declaratia Universala a Drepturi lor Omului, ca model pentru un viitor Tibet liber. ncepnd cu 1967, Sfintia Sa a in itiat o serie de calatorii care l-au purtat prin 46 de tari din ntreaga lume. n 19 89 a primit Premiul Nobel pentru Pace. Printre cartile scrise de Sfintia Sa Dala i Lama se numara My Land My People, Memoirs ofThe Dalai Lama ofTIbet (Pamuul meu, poporul meu. Memoriile lui Dalai Lama din TIbet, 1983), A Policyof Kindness (Po litica amabilitatii, 1990), Worlds In Harmony (Lumi n armonie, 1992), Freedom in Exile: The Autobiography of the Dalai Lama (Libertatea n exil: auto biografia /It i Dalai Lama, 1991), The Good Heart: A Buddhist Perspective on the Teachings of Jesus (O inima buna, o perspectiva budista asupra nvataturilor lui Iisus, 1996), Ethics for the New Millennium (O etica pentru un nou mileniu, 2001), precum si n umeroase colaborari la lucrari colective, alaturi de oameni de stiinta occidenta li. Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala, si coautor al carti i Primal Leadership (n curs de aparitie la Curtea Veche Publishing), DANIEL GOLEM AN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator n domeniul psiholog iei clinice si stiintelor comportamentale, domenii n care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat cu numero ase publicatii prestigioase, printre care People, TIme, Journal of Social and Cl inical Psychology, Publisher's Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Obse rver, American Journal ofPsychotherapy, JournalofConsulting and Clinical Psychol ogy si Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori la P remiul Pulitzer. n prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare n Inteli genta Emotionala la Rutgers University si membru al American Association for the Advancement of Science.

Emotiile , distructive Cum le putem depasi? Dialog stiintific cu DALAILAMA Consemnat de DANIEL GOLEMAN Cu colaborarea: Richard J. Davidson, Paul Eleman, Mark Greenberg, Owen Flanagan, Matthieu Ricard, Jeanne Tsai, Venerabilul Somchai Kusalacitto, Francisco 1. Var ela, B. Alan Wallace si Thupten Jinpa Traducere de LAURENTIU STAICU ~ BUCURESTI, 2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale Emotiile distructive I Dialog stiintific cu Dalai Lama consemnat de Daniel Goleman; trad.: Laurentiu Staicu Bucuresti: Cu rtea Veche Publishing, 2005 608 p.; 20 cm (Biblioterapia; 4) Tit. otig. (eng): D ESTRUCTIVE EMOTIONS How Can We Overcome Them? ISBN 973-669-103-9 1. Staicu, Laur entiu (trad.) 159.9 Coperta colectiei de DINU DUMBRA VICIAN DESTRUCTIVE EMOTIONS How Can We Overcome Them? A Scientific Dialogue with the Da lai Lama Narrated by Daniel Goleman Copyright 2003 by The Mind and Life Institut e Published by arrangement with Bantam Books, an imprint ofthe Bantam Dell Publi shing Group, a division of Random House, Inc. Curtea Veche Publishing, 2005, pentru prezenta versiune n limba romna ISBN 973-669 -103-9 Tipografia S.C. PRINT MULTICOLOR S.R.L. Str. Bucium nr. 34, Cod 700265, IASI Tel . 0232-211225/236388 Fax: 0232-211252

PARTICIPANTI (CU TITLURILE SI AFILIERILE DE LA MOMENTUL NTLNIRII) Tenzin Gyatso, Sfintia Sa cel de-al Paisprezecelea Dalai Lama Dr. Richard J. Dav idson, profesor la Catedra William James, profesor de psihologie si psihiatrie l a Cateda Vilas; director al Laboratorului pentru Neurologia Afectelor, Universit atea Wisconsin-Madison Dr. Paul Ekman, profesor de psihologie si director al Lab oratorului pentru Interactiuni Umane, Facultatea de Medicina din San Francisco, Universitatea California Dr. Owen Flanagan, profesor la Catedra James B. Duke si la Catedra de Filozofie, cercetator n neurologia cognitiva si profesor asociat d e psihologie experimentala la Universitatea Duke Dr. Daniel Goleman, scriitor; c opresedinte al Consortiului pentru Cercetarea Inteligentei Emotionale din cadrul Centrului de Studii Aprofundate n psihologie aplicata si clinica, Universitatea Rutgers Dr. Mark Greenberg, membru al Catedrei Bennett de Cercetari asupra Preve nirii; profesor n dezvoltare umana si studii asupra familiei; director al Centrul ui de Cercetari asupra Prevenirii pentru Promovarea Dezvoltarii Umane, Universit atea de Stat Pennsylvania Dr. Geshe Thupten Jinpa, presedinte si redactor-sef al Classics of Tibet Series, editata de Institutul pentru Studii Tibetane din Mont real, Canada

6 EMOTIILE DISTRUCTIVE Venerabilul Ajahn Maha Somchai Kusalacitto, calugar budist si asistent de staret , Manastirea Budista Chandaram; lector si rector-adjunct pentru relatii externe n cadrul Universitatii Mahachulalongkornrajavidyalaya, Bangkok Dr. Matthieu Ricar d, scriitor; calugar budist la Mnastirea Shechen din Katmandu, interpret de limba franceza al Sfintiei Sale Dalai Lama Dr. Jeanne L. Tsai, asistent universitar n psihologie, Universitatea Minnesota, Minneapolis si S1. Paul Dr. Francisco J. Va rela, profesor de stiinte cognitive si epistemologie la Catedra Fondation de Fra nce, Ecole Polytechnique; director de cercetare, CNRS, Paris; Seful Departamentu lui pentru Neurodinamica, Spitalul Salpetriere, Paris Dr. B. Alan Wallace, lecto r asociat, Departamentul pentru Studii Religioase, Universitatea California, San ta Barbara

IN MEMORIAM FRANCISCO VARELA (7 SEPTEMBRIE 1946-28 MA12001) Buna dimineata, dragul meu prieten - te consider un frate spiritual. ti simtim fo arte mult lipsa aici. De aceea as dori sa-mi exprim pretuirea adnca pe care o nut resc fata de tine, ca frate, pentru marile contributii pe care le-ai adus la dez voltarea stiintei, mai ales n neurologie, n stiinta mintii si de asemenea pentru c ontributia ta la acest dialog ntre stiinta si gndirea budista. Nu vom uita nicioda ta contributiile tale importante. mi voi aduce aminte de tine ntotdeauna, pna la mo arte. DALAILAMA, 22 mai 2001, prin intermediul unei conexiuni video private prin Inter net de la Madison, Wisconsin, catre Francisco Varela, care ne-a urmarit din patu l sau din Paris, unde s-a stins 16 zile mai trziu

CUVNT NAINTE DE DALAI LAMA Mare parte a suferintelor umane apar ca urmare a emotiilor distructive, asa cum ura hraneste violenta, iar nevoia acuta alimenteaza dependenta. Una dintre cele mai importante responsabilitati ale noastre, ca fiinte pline de grija fata de se menii nostri, este aceea de a cauta sa reducem pierderile omenesti provocate de astfel de emotii, scapate de sub control. Simt ca att budismul, ct si stiinta pot aduce o contributie importanta la ndeplinirea acestei misiuni. Budismul si stiint a nu se constituie n perspective opuse asupra lumii, ci mai degraba n abordari dif erite, care vizeaza aceeasi finalitate: cautarea adevarului. n educatia budista, explorarea realitatii este un aspect esential, iar stiinta ofera propriile cai d e desfasurare a acestei explorari. Desi obiectivele stiintei pot fi diferite de cele ale budismului, ambele cai de cautare a adevarului Iargesc cunoasterea si nt elegerea noastra. Dialogul dintre stiinta si budism este o conversatie cu doua s ensuri. Noi, budistii, putem folosi descoperirile stiintei pentru a ne clarifica perspectiva asupra lumii n care traim. Dar si oamenii de stiinta pot folosi unel e dintre nvataturile budiste. n numeroase domenii, budismul poate contribui la lar girea ntelegerii stiintifice, iar dialogurile de la Institutului pentru Minte si Viata s-au concentrat asupra unora dintre acestea.

10 EMOTIILE DISTRUCTIVE De pilda, n ce priveste activitatea mintii, budismul poseda o cunoastere ezoteric a veche de secole, care a suscitat interesul cercetatorilor din domeniul stiinte lor cognitive si neurologiei, precum si al celor care studiaza emotiile, aducnd c ontributii semnificative la ntelegerea acestora. n urma discutiilor noastre, mai m ulti oameni de stiinta au plecat cu noi idei de cercetare n domeniile lor. Dar, p e de alta parte, si budismul are de nvatat din stiinta. Am spus adesea ca, daca s tiinta descopera si dovedeste realitati care vin n conflict cu conceptia budista, budismul trebuie sa se schimbe, lund n considerare aceste fapte. Ar trebui sa ado ptam ntotdeauna o perspectiva care sa fie n acord cu faptele. Daca, n urma cercetar ilor, descoperim ca avem temeiuri si dovezi n favoarea unei idei, ar trebui sa o acceptam. Trebuie trasata totusi o distinctie clara ntre ceea ce stiinta nu cunoa ste si ceea ce stiinta descopera ca nu exista. Daca stiinta descopera ca ceva nu exista, ar trebui sa acceptam cu totii ca acel lucru nu exista, ct despre ceea c e stiinta nu cunoaste pur si simplu, aceasta este o cu totul alta chestiune. Un exemplu este con stiinta nsasi. Desi fiintele dotate cu sensibilitate, inclusiv o amenii, se bucura de experienta constienta de secole, nu stim nca ce este de fapt constiinta: nu putem descrie natura sa completa si felul n care functioneaza. n s ocietatea moderna, stiinta a devenit o forta de prim rang n dezvoltarea umana si planetara. Astfel, inovatiile stiintifice si tehnologice snt responsabile pentru mari progrese materiale. Cu toate acestea, stiinta nu detine raspunsul la toate n trebarile, la fel cum nici religia nu detinea toate raspunsurile n trecut. Cu ct u rmarim mai mult dezvoltarea materiala, ignornd satisfactia care provine din dezvo ltarea interioara, cu att valorile morale vor disparea mai repede din comunitati le noastre. Si n asemenea mprejurari cu totii vom cunoaste nefericirea, pentru ca, atunci cnd n inimile oamenilor nu mai este loc pentru dreptate si cinste, cei sla bi snt primii care sufera. Si resentimentul care se naste dintr-o astfel de inech itate va sfrsi prin a-i afecta pe toti n mod negativ.

Cuvnt nainte 11 j Datorita impactului din ce n ce mai mare al stiintei asupra vietilor noastre, rel igiei si spiritualitatii i revine rolul de a ne aminti de propria noastra umanita te. Ceea ce trebuie sa facem este sa echilibram progresul stiintific si material cu acea constiinta a responsabilitatii, care provine din dezvoltarea interioara . Tocmai de aceea cred ca acest dialog ntre stiinta si religie este important - e l poate duce la rezultate care sa fie de un real folos umanitatii. n privinta pro blemelor pe care le provoaca oamenilor propriile emotii distructive, budismul ar e multe de spus stiintei. Unul dintre obiectivele principale ale budismului este diminuarea influentei emotiilor distructive asupra vietilor noastre. Budismul o fera o mare varietate de idei teoretice si metode practice, care vizeaza atinger ea acestui obiectiv. Daca vreunele dintre aceste metode se pot dovedi, prin test e stiintifice, folositoare, atunci avem toate motivele sa gasim caile de a le fa ce accesibile tuturor oamenilor, fie ca snt sau nu interesati de budism n sine. Un ul dintre rezultatele dialogului nostru a fost realizarea unei astfel de evaluar i stiintifice. Snt foarte bucuros sa pot spune ca discutia initiata de Institutul pentru Minte si Viata si relatata n aceasta carte a fost mai mult dect o confrunt are de idei ntre budism si stiinta. Oamenii de stiinta au mers mai departe si au initiat programe experimentale pentru a testa mai multe metode budiste care ar p utea fi de folos tuturor n ntelegerea si administrarea emotiilor distructive. i inv it pe cititorii acestei carti sa ni se alature n explorarea cauzelor si a tratame ntelor emotiilor distructive si sa reflecteze asupra numeroaselor ntrebari ridica te aici, care au o importanta covrsitoare pentru noi toti. Sper ca veti gasi acea sta ntlnire dintre stiinta si budism tot att de stimulativa pe ct a fost pentru mine . ~(/~~ 28 august 2002

PROLOG: O PROVOCARE PENTRU OMENIRE ntre luna martie 2000, cnd au avut loc evenimentele prezentate aici, si finalizare a acestei carti, n toamna anului ~002, s-a scurs un interval de timp cu o semnifi catie aparte. In momentul n care ncepeau dialogurile ce constituie nucleul acestei relatari, lumea lasa n urma, cu o oarecare usurare, ororile secolului al XX-lea, iar multi dintre noi priveau nainte, spre viitorul umanitatii, cu speranta. Apoi s-a produs tragedia din septembrie 2001 si ne-am confruntat nca o data cu martur ia vie a faptului ca n lumea noastra cruzimea din calcul are nca o amploare consid erabila. Desi ngrozitoare, acele acte de barbarie nu reprezinta dect un nou episod din seria constanta de cruzimi inumane, de care este ntesata istoria si n economi a carora ura declanseaza actiuni mortale. Dintre toate emotiile distructive, ace asta ostilitate lipsita de ~crupule este cel mai ngrijorator element al psihiculu i uman. In cea mai mare parte a timpului, acest soi de barbarie pndeste din exter ior, ascunzndu-se undeva la periferia constintei noastre colective, ca o prezenta amenintatoare, care asteapta un nou moment sa iasa la lumina. Dar ura brutala v a iesi la rampa iar si iar - pna cnd, ca si n cazul celorlalte emotii distructive, vom ntelege care i snt radacinile si vom gasi mijloace pentru a o tine n fru. Aceasta provocare pentru umanitate constituie preocuparea centrala a cartii de fata, ce relateaza un proiect de colaborare dintre Dalai Lama si un grup de oameni de st iinta, care s-au ntrunit pentru a ntelege si contracara emotiile distructive. Obie ctivul nostru nu a fost acela de a cauta sa descoperim cum se transforma impulsu rile distructive ale unui individ n

14 EMOTIILE DISTRUCTIVE actiuni de masa sau felul n care nedeptatile - sau perceperea acestora - dau nast ere unor ideologii care instiga la ura. Dimpotriva, ne-am ocupat de un nivel mul t mai profund, cercetnd felul n care emotiile distructive erodeaza mintea si senti mentele umane si ce masuri am putea lua pentru a contracara aceasta tendinta per iculoasa din natura noastra colectiva. Si, desigur, am facut toate acestea mpreun a cu Dalai Lama, a carui viata este ea nsasi O lectie de reusita n confruntarea cu nedeptatile istorice. Traditia budista a evidentiat de multa vreme faptul ca re cunoasterea si administrarea emotiilor distructive este esenta excrcitiului spir itual - unii sustinnd chiar ca orice lucru care slabeste emotiile distructive est e un exercitiu spiritual. Din punctul de vedere al stiintei, aceleasi stari emot ionale ridica o provocare interesanta: ele snt reactii ale creierului, ~are au mo delat, cel putin partial, mintea umana si probabil ;;a au jucat un rol crucial n supravietuirea noastra ca specie. Insa acum, n societatea moderna, acestea pun n g rav pericol soarta indivizilor si chiar a societatii, n ansamblu. n decursul ntlniri i noastre a~ explorat o varietate de probleme presante, referitoare la eterna pi atra de ncercare a omenirii, propriile noastre emotii distructive. Snt oare aceste a o parte fundamentala a mostenirii umane, imposibil de schimbat? Ce face ca ace ste nclinatii sa fie att de puternice, nct sa determine diferiti oameni, care altfel snt persoane rezonabile, sa comita acte pe care ulterior le regreta? Ce loc ocup a aceste emotii n evolutia speciei noastre - snt ele esentiale pentru supravietuir e? Ce prghii pot fi actionate pentru a scadea amenintarea pe care o constituie ac estea la adresa fericirii si stabilitatii noastre? Ct de multa flexibilitate are creierul si cum am putea ndrepta ntr-o directie pozitiva acele sisteme neuronale d in care iau nastere impulsurile distructive? Si, lucrul cel mai important, cum a m putea sa depasim aceste emotii? ntrebari arzatoare Primii pasi catre aceasta ntlnire n cadrul careIa s-au abordat astfel de ntrebari ar zatoare au fost facuti atunci cnd

Prolog e15 a. rSI 1,11 la u l. eu si sotia mea am fost gazduiti la o casa de oaspeti din Dharamsala, India, und e am ntlnit un alt oaspete, care se ocupa de editarea a ceea ce avea sa devina car tea Ethics for the New Millennium (O eticapentru noul mileniu), a lui Dalai Lama . Editorul mi-a cerut sa-mi spun parerea asupra unei versiuni intermediare a car tii, care prezinta propunerea lui Dalai Lama cu privire la o etica laica, de fol os ntregii comunitati mondiale - nu doar adeptilor practicanti ai unei anumite re ligii si dorinta sa de a aduce laolalta toate resursele, att din Est, ct si din Ve st, ce ar putea ajuta omenirea n aceasta ncercare. , n timp ce citeam proiectul, ma uimit ct de relevante ar fi pentru teza sustinuta de Dalai Lama noile cercetari asupra emotiilor. Cteva zile mai trziu, am putut trece n revista aceste cercetari, n decursul unei scurte discutii cu Sfintia Sa. De pilda, Dalai Lama a fost foart e surprins de informatiile cu privire la felul n care copiii ngrijiti corespunzato r prezinta primele semne ale capacitatii de empatie, att de importanta pentru sen timentul de compasiune, nca din primele stadii ale vietii. L-am ntrebat daca ar fi interesat de o prezentare mai detaliata a celor mai recente cercetari din psiho logie asupra emotiilor. Da, a raspuns dar a specificat ca dorea sa afle detalii n privinta emotiilor negative. Voia sa afle, de pilda, daca stiinta i poate spune care este diferenta ntre mnie si furie la nivel cerebral. Anul urmator, am purtat o scurta discutie n timp ce Dalai Lama se pregatea pentru o conferinta n San Franc isco; cu aceasta ocazie, si-a exprimat mai precis solicitarea, concentrndu-se num ai asupra emotiilor distructive. Iar dupa cteva luni, n timpul unei scurte ntlniri, n vreme ce el se pregatea pentru o prelegere religioasa pe care urma sa o tina la o manastire budista din New Jersey, l-am ntrebat ce ntelege exact prin "emotii di structive". Mi-a explicat ca dorea o perspectiva stiintifica asupra a ceea ce bu distii numesc Cele Trei Otravuri: ura, pofta si iluzia. Am cazut de acord ca n ac easta privinta perspectiva occidentala este probabil diferita de cea budista, da r ca aceste diferente pot fi edificatoare. Apoi i-am prezentat dorinta sa lui Ad am Engle, presedintele Institutului pentru Minte si Viata, pentru a vedea daca a m e1-

16 EMOTIILE DISTRUCTIVE putea include subiectul n seria acelor ntruniri pe care institutuI le organiza n mo d constant ncepnd din 1987, n cadrul carora Dalai Lama s-a ntlnit cu mai multi specia listi de seama pentru a compara perspectiva budista cu cea a stiintei occidental e asupra diferitelor subiecte, cum ar fi cosmologia sau compasiunea. Eu nsumi fus esem coorganizator si moderator n cadrul celei de-a treia ntruniri, despre emotii si sanatate, iar aceasta serie de discutii parea un forum ideal pentru noul subi ect. Dupa ce am primit unda verde de la consiliul stiintific consultativ al inst itutului, pentru mine a fost o provocare sa gasim acei oameni de stiinta ale car or specializari si perspective diferite puteau aduce la lumina aspectele perturb atoare, suparatoare si periculoase din natura umana. Aveam nevoie nu numai de sp ecializarile corespunzatoare, ci si de oameni care sa ridice probleme stringente , sa se angajeze n explorarea solutiilor si sa fie deschisi fata de examinarea un or presupozitii ascunse, care e posibil sa le limiteze propria cercetare. Membri i ambelor parti implicate n acest dialog urmau sa fie att profesori, ct si elevi. D alai Lama avea sa fie, ca ntotdeauna, nerabdator sa afle care erau descoperirile stiintifice recente. Dar si oamenii de stiinta urmau sa se ntlneasca cu o paradigm a alternativa asupra mintii - elementele gndirii budiste, care a explorat lumea i nterioara timp de milenii cu o rigurozitate extraordinara. Acest corp de cunosti nte poseda un sistem precis de testare a pro:funzimilor constiintei, pe care sti inta nu l-a examinat nca si constituie o provocare la adresa unor presupozitii fu ndamentale ce ghideaza cercetarea actuala din psihologie. Pe scurt, aceasta ntlnir e nu urma sa fie doar o informare la zi a lui Dalai Lama, ci o cercetare comuna, activa a unor aspecte profunde ale spiritului uman, n care Dalai Lama (mpreuna cu alti nvatati budisti) urma sa fie un interlocutor autentic pentru stiinta, desch iznd cai care ar putea largi gndirea oamenilor de stiinta. Asa cum cere traditia, discutia avea sa fie deschisa de un filozof, care sa fixeze cadrul larg al cerce tarii noastre. Alan Wallace, pe vremea aceea la Universitatea California din San ta Barbara, un specialist n budism si traducatorul permanent al

Prolog 17 ]ul 0[~La ~iu c a " e Il i lui Dalai Lama la aceste ntruniri, a fost organizator mpreuna cu mine, el ocupndu-s e de filozofie, iar eu ncercnd sa gasesc combinatia potrivita de oameni de stiinta . Owen Flanagan, un specialist n filozofia mintii de la Universitatea Duke, urma sa deschida discutia, prezentnd perspectiva occidentala asupra unei ntrebari funda mentale: care emotii - pe lnga cele mai evidente, cum ar fi mnia sau ura - ar treb ui sa fie considerate distructive? Matthieu Ricard, un calugar budist tibetan (c are detine n acelasi timp un doctorat n biologie), urma sa prezinte perspectiva bu dista asupra emotiilor distructive. Definitia de lucru cu care am nceput ntlnirea e ra directa si clara: emotiile distructive snt acele emotii care ne ranesc pe noi n sine si pe ceilalti. Dar pe masura ce am avansat cu discutiile, au aparut mai mu lte pareri pe tema: ce emotii snt ntr-adevar daunatoare - n ce momente si din ce ca uze. Diferitele criterii de definire pentru "distructiv" depindeau de perspectiv a, filozofia morala, budismul si psihologia venind fiecare cu propriile raspunsu ri. Paul Ekman, psiholog de la Universitatea California din San Francisco si exp ert de talie mondiala n exprimarea faciaIa a afectelor, a deschis examinarea stii ntifica a dinamicii elementare a emotiilor, o problema fundamentala, de la care puteam ncepe apoi explorarea marii enigme: latura distructiva a naturii umane. El a prezentat o perspectiva darwinista, o perspectiva care sugereaza ca emotiile distructive ramn n repertoriul sentimentelor umane ca un compromis al evolutiei n l upta pentru supravietuire. Pentru concluzii mai detaliate din neurologie, ne-am n dreptat atentia catre Richard Davidson de la Universitatea Madison, unul dintre fondatorii domeniului neurologiei afectelor. El ne-a prezentat descoperiri care scot n evidenta acele circuite ale creierului implicate ntr-o serie de emotii dist ructive, de la nevoia unui dependent la frica paralizanta a unui pacient care sl !fera de o fobie si furia necontrolata a unui criminal n masa. Insa informatiile sale au reliefat si o alta arie de interes promitatoare: zonele din creier care inhiba nclinatiile distructive, precum si acelea care nlocuiesc sentimentele pertu rbatoare cu linistea sau bucuria.

18 EMOTIILE DISTRUCTIVE Cu totii avem o gama comuna de sentimente, care fac parte din zestrea noastra ge netica, dar sntem diferiti n privinta exprimarii lor sau a valorii acordate anumit or sentimente. O perspectiva transculturala a venit din partea Jeannei Tsai, pe vremea aceea psiholog la Universitatea Minnesota (acum la Stanford), ale carei c ercetari se concentreaza asupra diferentelor dintre culturi n privinta felului n c are oamenii traiesc emotiile. Descoperirile ei ne-au remintit tuturor ca trebuie sa tinem seama de diferentele dintre oameni chiar si atunci cnd cautam mijloace universale pentru a alunga amenintarea emotiilor negative. Odata cu analizarea d inamicii care sta la baza tendintelor noastre distructive, am sperat sa gasim si solutii. n ~cest sens, l-am ascultat pe Mark Greenberg, psiholog la Universitate a Pennsylvania si un pionier n organizarea programelor dedicate educatiei social e si emotionale. El ne-a vorbit despre programe scolare pentru copii, menite sa i initieze pe acqtia in elementele fundamentale ale instruirii emotionale, ajutndui sa-si controleze emotiile distructive, n loc sa le pennita acelor impulsuri sa le dicteze reactiile. Asa cum s-a dovedit ulterior, aceasta prezentare ne-a ndemn at sa ncepem alcatuirea ~unui program asemanator si pentru adulti. In ultima zi a ntlnirii, am analizat caile prin care colaborarea dintre practicantii avansati ai meditatiei si neurologi ar putea extinde si adnci ntelegerea stiintifica a potent ialului pozitiv pe care l-ar avea transformarea emotiilor. Francisco Varela, cof ondator al Institutului pentru Minte si Viata si director de cercetare al unui l aborator national de neurologie din Paris, a vorbit despre experimentele de obse rvare a activitatii neuronale care sta la baza unui act de perceptie - cercetare pe care planuia sa o realizeze cu colaborarea unor practicanti avansati ai medi tatiei, pentru a beneficia de expertiza lor ca observatori ai mintii. Iar Richar d Davidson a argumentat n favoarea flexibilitatii creierului, a abilitatii acestu ia de a se dezvolta pe tot parcursul vietii, si a prezentat informatii interesan te, care sugereaza ca practicarea meditati ei poate determina o flexibilitate be nefica a centrilor afectivi din creier, inhibnd emotiile distructive si ncurajndu-I e, n schimb, pe cele pozitive.

Prolog irlta 19 o pe la nsc sa 1d ~a Dr st :1)r l"e la 1ta it 1)ir 11 Desi, prin natura sa, subiectul emotiilor distructive poate sa trezeasca pesimis m si mhnire, ultima parte a ntrunirii noastre s-a desfasurat ntr-o nota optimista, concentrndu-ne asupra pasilor pozitivi care pot fi realizati pentru a contracara aceste forte ale ntunericului - chiar si numai n propriile noastre minti. Pentru a ajunge la virusul emotiilor distructive, trebuie sa ncepem prin a ne imuniza noi nsine mpotriva haosului interior al sentimentelor, cum ar fi frica paralizanta sa u furia oarba, care mpiedica o actiune eficienta. Si n cautarea stiintifica a unor solutii pentru atingerea echilibrului interior si a seninatii n fata tumultului sentimentelor, cteva dintre aceste prime raspunsuri la care am ajuns ne-au oferit motive sa fim optimisti - cel putin n privinta viitorului. Cnd saptamna noastra de dis~utii s-a ncheiat, nici unul dintre noi nu era pregatit sa plece. Intrebarile care s-au formulat n acest interval si posibilitatile care au aparut au dat nast ere unui impuls care s-a concretizat ntr-o noua ntlnire de doua zile, care a avut l oc dupa cteva luni la Universitatea Wisconsin, iar ceva mai trziu, ntr-o conferinta de doua zile la Universitate a Harvard, precum si n mai multe proiecte stiintifi ce, aflate n desfasurare. Explorarea intelectuala a emotiilor distructive a dus a stfel la cautarea activa a unor noi raspunsuri - si a antidoturilor. o le l'a e 1 Un subtext bogat Aceasta ntlnire a fost cea de-a opta din seria celor organizate de Institutul pent ru Minte si Viata. Ca si n cazul majoritatii celorlalte dialoguri ntre Dalai Lama si un mic grup de oameni de stiinta si filozofi, aceasta ntlnire a avut loc pe par cursul a cinci zile pline, la resedinta lui Dalai Lama din Dharamsala, India. In fiecare dimineata asistam la cte o expunere, iar dUp"a-amiezile exploram pe larg implicatiile ideilor discutate. Intlnirea ar fi avut premisele sa devina un schi mb de experienta rigid. Dar ntre noi s-a instalat rapid o atmosfera degajata, o c alda familiaritate, mult mai propice gndirii inovatoare si reflectiilor spontane,

toate acestea datorndu-se n mare parte entuziasmului radiant si perspicacitatii l ui Dalai Lama. ~

20 EMOTIILE DISTRUCTIVE n elaborarea acestei carti, mie mi-a revenit sarcina de a relata ct mai fidel o co laborare cu implicatii largi ntre stiinta si spiritualitate. Organizatorul fiecar ei ntlniri este mandatat sa mpartaseasca continutul dezbaterilor unui public ct mai larg prin intermediul unei carti; aceasta este a saptea din colectia Institutulu i pentru Minte si Viata. (Celelalte snt trecute la nceputul cartii.) Fiind singure le nregistrari complete ale dialogurilor, cartile ncearca sa le redea cuvnt cu cuvnt , pentru a surprinde savoarea spontana a conversatiilor. Pentru a putea capta ct mai mult din bogatia interactiunilor dintre participanti, le-am luat acestora si cteva interviuri - inclusiv lui Dalai Lama -, ntrebndu-i despre sentimentele si gnd urile nerostite care i-au animat n momentele-cheie ale ntrunirii. Aceste interviur i au scos la iveala un subtext bogat al dialogului, reusind sa redea pe hrtie mai mult din atmosfera care exista n ncapere, n toiul aprinselor discutii intelectuale , al examinarii problemelor si al incursiunilor n domenii de pionierat ale stiint ei. Conversatiile noastre au reprezentat o sarbatoare intelectuala, oferindu-ne o gama larga de descoperiri, de la rezultatele precise ale experimentdor de scan are a creierului la observatiile asupra comportamentului copiilor pe terenul de joaca, de la informatii asupra perspicacitatii emotionale a unui trib ndepartat d in Noua Guinee la reflectiile pe marginea studiilor care scot n evidenta temperam entul echilibrat al bebelusilor din China. Am atins un spectru foarte larg de su biecte, de la consideratiile foarte abstracte asupra unor chestiuni filozofice l a modalitati practice de predare n scoala a unei mai bune administrari a impulsur i lor distructive, de la aspectele tehnice ale metodelor neurostiintifice de exp lorare a cognitiei la elementele subtile ale cultivarii compasiunii. Desi nu au iesit la iveala raspunsuri facile, poate ca cele mai interesante au fost ntrebari le ridicate - focul ncrucisat de provocari de la o mare traditie de gndire la alta , ca si marile enigme legate de viata noastra personala si de viitorul nostru ca specie. ntrebarile erau de multe ori extrem de fer-

Prolog 21 a na;t In ete lt, In 1~ct tl1e a l tile si uneori de-a dreptul stralucite, sugernd n mod constant trasee atragatoare pentru cercetari ulterioare. Fireste, multi cititori se vor simti mai atrasi de anumite parti ale conversatiei noastre si mai putin de altele, iar unii vor aleg e, fara ndoiala, doar ceea ce-i intereseaza. Dar noi va oferim aici ntregul festin intelectual. Pe tot cuprinsul dialogului, Dalai Lama, acest adevarat far al pac ii n vremuri tulburi, a avut un efect profund asupra noastra. Sub influenta lui t acuta, ceea ce a nceput ca o cercetare pur intelectuala a devenit un fascicul de aventuri personale, n cautarea unor antidoturi pozitive pentru emotiile distructi ve. Si aceasta cautare a nceput deja sa dea roade. De pilda, am ajuns sa schitam o aplicare practica a viziunii lui Dalai Lama asupra umanitatii, descrise n Ethic s for the New Millennium (O etica pentru noul mileniu), exact cartea pe care o c onsultasem n Dharamsala si care a fost punctul de plecare al ntlnirii noastre. Ne-a m trezit n cautarea unor metode practice care puteau fi preluate att din budism, ct si din traditia occidentala, cu scopul de a alcatui o strategie de a trai cu at entia treaza si cu constiinta d~ sine, cu autocontrol si responsabilitate, cu em patie si cu compasiune - cu alte cuvinte, cu toate abilitatile necesare oamenilo r pentru a depasi influenta propriilor emotii distructive. Un alt rezultat pract ic al ntrunirii a vizat chiar cercetarea stiintifica, ca atare. Budismul a explor at timp de mii de ani mintea umana si potentialul pozitiv al acesteia cu o extra ordinara profunzime si rigoare; stiinta s-a angajat n aceasta ntreprindere abia de curnd. Acum, aceste doua traditii si-au unit fortele n aceeasi misiune. Din ntlnire a noastra au decurs o serie de studii experimentale, n care unele dintre cele mai noi si mai sofisticate instrumente stiiintifice testeaza metodele antice de cul tivare a starilor emotionale pozitive. Povestea noastra ncepe tocmai cu aceasta c olaborare extrem de interesanta dintre o stiinta a mintii veche de secole si neu rostiinta de ultima ora.

22 De la stnga la dreapta: Paul Ekman, Thupten Jinpa, Jeanne Tsai, Mark Greenberg, V enerabilul Kusalaeitto, Dalai Lama, Daniel Goleman, regretatul Franciseo Varela, Richard Davidson, Alan Wallace, Matthicu Rieard, Owen Flanagan

o colaborare stiintifica Madison. Wisconsin 21 ... mai 2001 22

CAPITOLUL Un calugar lamaist n laborator Toti cei care l-au cunoscut pe lama Oser au fost uimiti de stralncirea sa - care nu se datoreaza straielor sale de calugar tibetan, colorate n castaniu si auriu, ci zmbetului sau luminos. Oser s-a nascut n Europa si s-a convertit la budism; el s-a pregatit mai bine de trei decenii n Himalaya pentru a deveni calugar tibetan , petrecnd multi dintre acesti ani alaturi de ctiva dintre cei mai mari maestri sp irituali ai Tibetului. nsa astazi Oser (al carui nume a fost schimbat aici pentru a-i proteja intimitate a) este pe cale sa faca un pas revolutionar n istoria tra ditiei spirituale din care face parte acum: el se va adnci n meditatie n timp ce cr eierul sau va fi scanat de aparate de ultima ora, destinate captarii de imagini ale creierului. Trebuie precizat faptul ca s-au mai facut ncercari de a studia ac tivitatea creierului unor practicanti ai meditati ei n laboratoarele occidentale, decenii de-a rndul s-au efectuat experimente cu calugari si yoghini. Unele dintr e aceste experimente au dat la iveala capacitati extraordinare de controlare a r espiratiei, a undelor cerebrale si a temperaturii corpului. nsa acesta - primul e xperiment cu o persoana aflata la un nivel att de avansat de pregatire precum Ose r si n care snt folosite aparate de masura att de sofisticate - va duce cer-

26 EMOTIILE DISTRUCTIVE cetarile la un nivel cu totul nou, mai evoluat dect orice s-a facut pna acum, ncercn d sa scoata n evidenta legaturile specifice dintre tehnici mintale extrem de rigu roase si impactul acestora asupra functionarii creierului. Experimentul are un o biectiv practic: acela de a evalua eficacitatea meditatiei ca antrenament mintal si ca posibil raspuns practic la eterna dilema a oamenilor: cum putem sa ne adm inistram mai bine emotiile distructive. n vreme ce stiinta moderna s-a concentrat asupra descoperirii unor compusi chimici ct mai ingeniosi care sa ne ajute sa de pasim emotiile toxice, budismul ofera un traseu diferit, dar care necesita un ef ort mult mai mare: metode pentru antrenarea mintii, bazate n principal pe practic a meditatiei. Mai mult, budismul explica n mod clar ca antrenamentul pe care l-a parcurs Oser este un antidot pentru vulnerabilitatea mintii n fata emotiilor toxi ce. Daca emotiile toxice se afla la o extrema a tendintelor umane, acest experim ent cauta sa descopere antipodul acestora, adica n ce masura creierul poate fi an trenat sa se stabilizeze ntr-o zona mai constructiva: multumire n locul dorintei, calm n locul agitatiei, compasiune n locul urii. n Occident, principala modalitate de a contracara emotiile suparatoare este prescrierea de medicamente si, de bine , de rau, nu este nici o ndoiala ca pastilele care modifica starea emotionala au adus o alinare pentru milioane de oameni. nsa experimentul desfasurat cu Oser a r idicat o ntrebare foarte interesanta, anume daca o persoana, prin propriile sale eforturi, poate produce, n functionarea creierului, schimbari pozitive de durata, care sa aiba asupra emotiilor un impact mult mai mare dect medicamentele. Si ace asta ntrebare a dat apoi nastere la altele: de pilda, daca oamenii chiar pot sa-s i antreneze mintea pentru a depasi emotiile distructive, nu s-ar putea oare incl ude n educatia copiilor anumite aspecte practice, nereligioase ale acestui antren ament? Sau oare le-am putea Zi D a a a I P F c e r t

Un calugar lamaist n laborator 27 'aleul ln ca lile oueru a. le ~a la 5fi 1n loferi adultilor un astfel de antrenament n administrarea individuala a starilor e motionale, indiferent ca au sau nu nclinatii spirituale? Aceste ntrebari au fost d iscutate pe parcursul unui remarcabil dialog de cinci zile, care a avut loc cu u n an n urma ntre Dalai Lama, un mic grup de oameni de stiinta si un filozof al min tii la resedinta privata a Sfintiei Sale din Dharamsala, India. Experimentul cu aser a fost punctul culminant al mai multor directii de cercetare, deschise n dec ursul acestui dialog. Cu acea ocazie, Dalai Lama a fost unul dintre principalii sustinatori ai initierii acestor cercetari: de fapt, el a fost un colaborator ac tiv, care a ajutat stiinta sa-si concentreze atentia asupra practicilor din trad itia spirituala budista. Dar experimentele din Madison au constituit doar una di ntre concretizarile acestei sondari colective profunde n natura emotiilor, a felu lui n care devin ele distructive si a posibilelor antidoturi eficiente. Aceasta c arte contine relatarea mea asupra conversatiilor care au inspirat cercetarile di n Madison, asupra marilor ntrebari care au stat la baza experimentului si asupra marilor implicatii ale acestei explorari, extinse n sfera posibilitatilor aflate la ndemna oamenilor pentru a contracara curentul centrifugal al emotiilor noastre distructive. e a a e 'Scrutarea transcendentului aser a venit la Laboratorul E. M. Keck pentru Studierea Functionarii si Comporta mentului Creierului, situat n campusul din Madison al Universitatii Wisconsin, la invitatia lui Richard Davidson, unul dintre oamenii de stiinta care a participa t la dialogurile de la Dharamsala. Laboratorul a fost ntemeiat de Davidson, un pi onier n domeniul neurologiei afectelor, o ramura care studiaza conexiunile dintre creier si emotii. Davidson dorea ca aser - un subiect extrem de interesant - sa fie studiat intensiv cu aparate de ultima ora pentru masurarea functiilor creie rului. t

28 EMOTIILE DISTRUCTIVE Oser a petrecut mai multe luni la rnd ntr-o sihastrie aproape completa. Puse cap l a cap, aceste luni nsumeaza cam doi ani si jumatate. nsa pe lnga aceasta, n decursul anilor n care a fost asistentul personal al unui maestru tibetan, n-a uitat sa p ractice meditatia, chiar si n mijlocul activitatilor sale zilnice, aproape n mod c onstant. Acum, n laborator, ntrebarea era ce modificari produsese acest antrenamen t. Colaborarea a nceput nca dinainte ca Oser sa se apropie macar de aparatele RMN* , cu o ntlnire n care urma sa se puna la punct protocolul cercetarii. n timp ce echi pa de opt cercetatori i furniza lui Oser informatiile, toata lumea si-a dat seama ca se aflau ntr-o cursa contra cronometru. Dalai Lama urma sa viziteze laborator ul a doua zi si sperau sa obtina pna atunci macar cteva rezultate preliminare pe c are sa i le prezinte. Consultndu-se si cu Oser, echipa de cercetare a stabilit un protocol potrivit caruia el urma sa treaca succesiv de la o stare obisnuita, de repaos a mintii la mai multe stari meditative specifice. Pentru cineva care ar fi crezut ca meditatia este un gen de exercitiu mintal unitar, definit n mod vag, n maniera Zen, discutia aceasta i-ar fi schimbat complet opiniile. Ar fi ca si c um am presupune ca orice mncare gatita este la fel, ignornd diversitatea bucatarii lor, a retetelor si a ingredientelor din ntreaga lun1e gastronomica. Tot asa, exi sta nenumarate tipuri, foarte bine delimitate, de antrenament mintal reunite cu prea multa usurinta sub termenul occidental de "meditatie" - fiecare urmnd instru ctiuni proprii si conducnd la experiente distincte si, asa cum spera echipa, la e fecte clare asupra activitatii creierului. * RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara), n orig. engl., MRI (Magnetic Resource Imagi ng); procedura denumita astfel reprezinta folosirea unui spectometru cu rezonant a magnetica nucleara pentru a produce imagini electronice ale unor structuri mol eculare si atomice din soli de, n special ale partilor corpului uman. (N. red.)

Un calugar lamaist n laborator 29 ne lza nIin, :tiar, ne se Ipt -a lai bsa m are m ra fi :T_ :> )r te le t,Exista totusi si asemanari ntre genurile de meditatie practicate n diferite tradit ii spirituale: un calugar trapist* care recita Rugaciunea Inimii, "Kyrie eleison "**, are multe n comun cu un calugar tibetan care intoneaza "Om mani padme hum"** *. nsa dincolo de aceste asemanari generale, exista o mare diversitate de practic i de meditatie specifice, fiecare avnd propriile strategii cognitive, afective si de concentrare a atentiei si, prin urmare, rezultate specifice. Se poate spune ca budismul tibetan ofera cea mai cuprinzatoare lista de optiuni n ce priveste me todele de meditatie - si din aceasta oferta bogata a nceput echipa de cercetatori din Madison sa aleaga ce sa studieze. Sugestiile initiale ale echipei s-au opri t asupra a trei stari meditative: vizualizarea, concentrarea asupra unui punct s i generarea compasiunii. Cele trei metode implicau strategii mintale suficient d e distincte, astfel nct echipa era destul de sigura ca acestea vor scoate n evident a configuratii diferite ale activitatii cerebrale. Si ntr-adevar, Qser a putut sa ofere descrieri precise pentru fiecare. Una dintre metodele alese, concentrarea asupra unui punct - o concentrare deplina asupra unui singur obiect al atentiei - poate fi considerata cea mai elementara si universala dintre toate practicile ; ea se regaseste, ntr-o forma sau alta, n toate traditiile spirituale ce folosesc meditatia. Pentru concentrarea asupra unui singur lucru este nevoie sa se dea d eoparte zeci de mii de alte gnduri si dorinte care plutesc prin minte, perturbnd-o ; asa cum spunea filozoful danez Kierkegaard: ,,Puritatea inimii nseamna a dori u n singur lucru si numai unul." * Membru al ordinului romano-catolic cistercian, reorganizat de abatele de Rance n 1664, n cadrul manastirii La Trappe din Normandia. Acest ordin are reguli foart

e stricte pentru care si regula tacerii. (N. red.) ** Doamne, fie-ti mila de noi ! (N. red.) *** Montra lui Chenrezig (Buddha al compasfunii). (N. red.) II a li l-

30 EMOTIILE DISTRUCTIVE n sistemul tibetan (ca si n multe altele) cultivarea concentrarii este un exerciti u pentru ncepatori, o cerinta preliminara pentru a putea trece la metode mult mai complexe. ntr-un anumit sens, concentrarea este cea mai generala forma de antren ament mintal, avnd multe aplicatii care nu tin de spiritualitate. Pentru acest te st, Oser a ales pur si simplu un anumit punct (care ulterior s-a dovedit a fi un mic surub situat deasupra lui, n aparatul RMN) asupra caruia sa-si fixeze ndelung privirea, redirectionndu-si atentia asupra lui ori de cte ori n minte i veneau alte gnduri. Oser a mai propus alte trei metode pe care le considera utile pentru a s pori informatiile culese: o meditatie asupra devotamentului, o meditatie asupra lipsei de teama si ceea ce el numea "starea deschisa"!. Aceasta din urma se refe ra la o stare de veghe libera de orice gnduri, n care mintea, dupa cum o descria O ser: "este deschisa, ampla si constienta, lipsita de orice activitate mintala in tentionala. Desi nu se concentreaza asupra a ceva anume, mintea este totusi pe d eplin activa nu ntr-o maniera concentrata, ci doar foarte deschisa si nepreocupat a de nimic. Pot aparea n minte gnduri vagi, nsa ele nu se nlantuiesc n secvente mai l ungi -, ci dispar tot asa cum au aparut." Poate ca la fel de interesanta a fost si descrierea oferita de Oser pentru meditatia asupra lipsei de teama. Aceasta p resupune "sa aduci n minte o stare de certitudine lipsita de teama, o ncredere pro funda ca nimic nu o poate deranja - ferma si categorica, fara nici o ezitare, n c are nu simti aversiune fata de nimic. Intri ntr-o stare n care simti ca, indiferen t ce se ntmpla, "nu am nimic de cstigat, nu am nimic de pierdut." Un exercitiu ajut ator pentru aceasta meditatie, a adaugat el, este acela de a-si readuce n minte c alitatile nvatatorilor sai. O focalizare similara asupra maestrilor joaca un rolcheie n meditatia asupra devotamentului, a spus el. n aceasta meditatie, mintea sa este dominata de o profunda apreciere si recunostinta fata de maestrii sai si, mai ales, fata de calitatile lor spirituale.

Un calugar lamaist n laborator 131 lla e n 1~l 1 1 Aceeasi strategie functioneaza si n meditatia asupra compasiunii, fiind luata ca model bunatatea maestrului sau. bser a explicat ca o parte vitala a antrenamentu lui pentru generarea iubirii si a compasiunii este aceea de a face mintea sa se concentreze asupra suferintelor fiinte lor vii si asupra faptului ca toate nazui esc sa ajunga la fericire si sa se elibereze de suferinta. La fel este si ideea de a "pastra n minte doar iubirea si compasiunea pentru toate fiintele - pentru p rieteni si pentru cei dragi, pentru straini si dusmani deopotriva. Este o compas iune fara un plan anume, care nu exclude pe nimeni. Genereaza aceasta iubire si las-o sa inunde mintea." n sfrsit, tehnica vizualizarii presupune a alcatuirea cu ochii mintii a unei imagini foarte amanuntite a unei zeitati budiste, cu toate d etaliile sale complicate. Asa cum descria bser procesul: "ncepi cu detaliile si c onstruiesti ntreaga imagine de sus pna jos. La modul ideal, ar trebui sa poti past ra n minte o imagine completa si clara." Cei familiarizati cu acele thangkas tibe tane (imaginile care atrna pe ziduri si care nfatiseaza astfel de zeitati) stiu ca acest gen de imagini prezinta modele foarte complicate. bser era sigur ca fieca re dintre aceste sase practici de meditatie va nfatisa configuratii distincte ale creierului. Pentru cercetatori, exista distinctii clare, din punctul de vedere al activitatii cognitive, ntre, sa zicem, vizualizare si concentrarea asupra unui punct. nsa meditatiile asupra compasiunii, recunostintei si lipsei de teama nu p ar sa difere prea mult n ce priveste procesele mintale implicate, desi difera n mo d clar n privinta continutului. Din punct de vedere stiintific, daca bser demonst ra existenta unor amprente precise si consistente, la nivelul creierului, pentru fiecare dintre aceste stari meditative, aceasta ar fi fost o premiera. Centrul de control pentru spatiul launtric Testele cu bser au nceput cu RMN-ul functional, standardul actual inatacabil al c ercetarilor asupra rolului jucat de cre-

32 EMOTIILE DISTRUCTIVE ier n comportament. nainte de aparitia RMN-ului functional, cercetatorii nu puteau observa ntr-o maniera precisa seria activitatilor care aveau loc ntr-o anumita pa rte a creierului n decursul unei anumite activitati mintale. RMN-ul standard, fol osit pe scara larga n spitale, ofera o imagine grafica detaliata a structurii cre ierului. nsa RMN-ul functional ofera o imagine video - o nregistrare continua a mo dului n care regiunile creierului si schimba n mod dinamic nivelul de activitate de la un moment la altul. RMN-ul standard observa n mod static structurile individu ale ale creierului, n vreme ce RMN-ul functional pune n evidenta felul n care acest e structuri interactioneaza n timpul activitatilor. RMN-ul functional i putea ofer i lui Davidson un set de imagini foarte dare ale creierului lui Qser, n fisii tra nsversale complete de un milimetru grosime - mai nguste dect o unghie. Aceste imag ini puteau fi apoi analizate n orice dimensiune pentru a putea observa precis ce se ntmpla n timpul unui act mintal, decelnd tiparele de activitate din creier. Cnd Qs er si echipa de cercetatori au intrat n ncaperile n care urma sa se desfasoare expe rimentul cu RMN-ul functional, acestea aratau ca un centru de control pentru spa tiul interior. ntr-o ncapere, o multime de analisti stateau aplecati asupra comput erelor, n vreme ce n alta, un grup de tehnicieni monitorizau multimea de computere n timp ce l ghidau pe Qser pe traseul protocolului experimental. Subiectii intra de regula n RMN cu dopuri n urechi pentru a reduce vaietul necontenit al enormilor magneti rotitori ai masinii, un zgomot industrial enervant, gen dit, dit, dit, care aminteste de nfricosatoarea coloana sonora a filmului lui David Linch, Erase rhead. Sunetul ca atare este destul de suparator, nsa si mai suparatoare este sen zatia de claustrare. Tampoanele de burete ti tin capul ferm ntr-o anumita pozitie, o cusca ti acopera capul, iar n vreme ce corpul aluneca n interiorul masinii, ti da i seama ca fata ta se afla la doar ctiva centimetri de tavanul containerului.

Un calugar lamaist n laborator )33 ~111 iil Il )Desi majoritatea oamenilor se acomodeaza cu acest spatiu strmt, unii devin claust rofobi,iar ctiva chiar au ameteli sau vrtej. Unii subiecti snt putin cam reticenti cnd e vorba sa-si petreaca o ora sau mai mult n RMN, nsa nerabdarea lui Oser era ev identa; voia sa ncepem ct mai repede. n o minisihastrie ntins linistit pe un pat mobil de spital, cu capul prins n nclestarea aparatului, a rata ca un creion uman introdus ntr-o ascutitoare cubica bej de proportii enorme. n locul calugarului singuratic dintr-o pestera de pe vrful muntelui, era acum cal ugarul ntr-un aparat de scanare a creierului. Purtnd casti n loc de dopuri pentru a putea comunica cu camera de control, Oser parea imperturbabil n timp ce tehnicie nii l supuneau la lunga o serie de teste pentru a se asigura ca nregistrarea imagi nilor RMN mergea bine. n cele din urma, cum Davidson era pe punctul de a ncepe pro tocolul, l-a ntrebat: "Oser, cum te simti?" "Foarte bine" l-a asigurat Oser prin intermediul unui mic microfon situat nauntrul masinii. "Creierul tau arata foarte frumos", a spus Davidson. "Sa ncepem cu cinci repetitii ale starii deschise." O voce computerizata a preluat controlul, pentru a respecta orarul foarte precis a l protocolului. Comanda "pornit" a fost semnalul pentru ca Oser sa nceapa meditat ia, urmata de o tacere de 60 de secunde, intervalul acordat primului exercitiu. Apoi comanda "neutru", urmata iar de 60 de secunde de tacere, si ciclul se relua iarasi cu comanda "pornit". Aceeasi rutina l-a ghidat pe Oser pe parcursul celo rlalte cinci stari de meditatie, cu pauze ntre ele n care tehnicienii puneau la pu nct diferite variabile. n final, cnd s-a ncheiat toata runda, Davidson l-a ntrebat p e Oser daca simtea nevoia sa repete vreo faza a experimentului si raspunsul a fo st: "As vrea sa repet starea deschisa, compasiunea, devotamenn e e )

34 EMOTllLE DISTRUCTIVE tul si concentrarea asupra unui punct" - cele pe care el le considera cele mai i mportante pentru cercetari. Asa ca ntregul proces a pornit din nou. n timp ce se p re- . gatea sa abordeze starea deschisa, Oser a spus ca ar dori sa ramna mai mult a vreme n fiecare stare. Putea sa intre n starea respectiva, dar dorea s-o aprofun deze mai mult. nsa odata ce computerele au programat protocolul, tehnologia condu ce ntregul proces; intervalele de timp nu puteau fi schimbate. Totusi, tehnicieni i au nceput sa se gndeasca cum sa poata reprograma pe loc calculatoarele, astfel nct sa mareasca intervalul de dupa comanda "pornit" cu 50% si sa scurteze n mod core spunzator intervalul neutru. Ciclul a pornit din nou. Cu tot timpul petrecut cu reprogramarea si rezolvarea dificultatilor tehnice, ntregul test a durat mai mult de trei ore. Foarte rar subiectii ies din RMN - mai ales dupa ce au stat att de mult nauntru - cu O alta expresie pe chip dect cea de . oboseala si usurare. nsa Da vidson a fost placut surprins sa l vada pe Oser iesind din acea rutina epuizanta cu un zmbet larg si proclamnd: "Este ca o mini-sihastrie!" o zi foarte, foarte buna Dupa o foarte scurta pauza, Oser s-a ndreptat spre un alt laborator pentru urmato area serie de teste, de data aceasta urmnd se fie folosit electroencefalograful, aparatul care masoara undele cerebrale, cunoscut mai bine sub denumirea de EEG. Majoritatea studiilor prin EEG folosesc doar 32 de senzori, asezati pe scalp pen tru a surprinde activitatea electrica din creier - si multe folosesc doar sase. Ei bine, creierul lui Oser urma sa fie monitorizat de doua ori, folosind casti E EG diferite, una cu 128 de senzori, iar cealalta cu uimitorul numar de 256 de se nzori. Prima casca urma sa nregistreze informatii pretioase n timp ce el avea sa p arcurga respectivele stari de meditatie. Cea de-a doua, cu

Un calugar lamaist n laborator le 'e- ' 'a35 asa ;Ia fi m asa r1256 de senzori, urma sa fie folosita n sinergie cu informatiile obtinute anterior cu ajutorul RMN-ului. n lume exista numai trei-patru alte laboratoare de cerceta re neurologica care folosesc EEG cu 256 de senzori. Multimea de date obtinute as tfel este apoi analizata cu ajutorul unui software analitic de ultima generatie, numit program de localizare a sursei, ceea ce permit o triangulare prin care se identifica precis locatia neuronala a unui anumit semnal. Programul de localiza re a sursei poate ajunge la zone mai profunde ale creierului - ceea ce nu pot fa ce masuratorile EEG obisnuite, care monitorizeaza doar straturile de suprafata a le creierului. Mergnd pe hol catre sala EEG, aser s-a pregatit cu ncredere pentru o alta runda a aceluiasi protocol. nsa de aceasta data, n loc sa stea ntins n marunt aiele unui RMN, urma sa stea pe un scaun confortabil, purtnd pe cap o casca asema natoare cu un cap de meduza _.- ceva de genul unei casti de baie, dar cu o multi me de fire subtiri iesind din ea ca niste spaghetti. Sesiunea EEG a durat si ea vreo doua ore. Dupa ce s-au ncheiat testele, cineva l-a ntrebat pe aser daca l-au m piedicat sa mediteze conditiile din RMN. "Sunetul era suparator, dar repetitiv", a spus el. "Curnd, poti sa uiti de el si nu tulbura prea mult meditatia. Cred ca mai importanta este dispozitia n care te afli n acea zi." Si, asa cum urmau sa ar ate analistii mai trziu, starea lui aser din acea zi - si probabil din oricare al ta zi - fusese foarte, foarte buna. e. at le l ~t lt 'Le a a o nclinatie pentru stiinta r i i n dimineata urmatoare, cadea o ploaie pcloasa, n timp ce o masina neagra, eleganta, escortata de un convoi al politiei din Madison si de masini n care se aflau ofic iali de la Biroul Departamentului de Stat pentru Siguranta Diplomatica tragea n f

ata Centrului Waisman, unde se afla laboratorul Keck. Din masina neagra si-a fac ut aparitia Dalai Lama, zm-

36 EMOTIILE DISTRUCTIVE bind catre Davidson, care i ura bun venit. nainte de a se opri la centrul de confe rinte din apropierea campusului, pentru a i se relata rezultatele nregistrate cu Oser, urma sa faca un tur allaboratorului. Davidson l-a nsotit pe Dalai Lama ntr-o sala de sedinte si i-a facut o prezentare generala a echipamentelor de laborato r si a cercetarilor care se desfasurau acolo. El a punctat faptul ca, n urma ntlnir ilor sale precedente cu Dalai Lama, si concentrase atentia stiintifica asupra emo tiilor pozitive - si fusese extrem de uimit atunci cnd Dalai Lama spusese ca rela tia dintre mama si copil este una dintre sursele compasiunii, dar si expresia na turala a acesteia. Acum, Davidson demara un program de cercetare asupra compasiu nii si se ntreba daca Dalai Lama avea unele sugestii cu privire la felul n care se putea stimula compasiunea. La care Dalai Lama, oricnd gata de gluma, a spus rznd: "Prin injectie!" Pe parcursul traseului prin laborator, prima oprire a fost ntr-o camera n care studentii n programe doctorale, aflati n fata unui sir de calculatoa re, analizau febril cantitate a enorma de date ce fusesera nregistrate cu o zi nai nte, n timpul experimentului cu Oser. Davidson i-a aratat lui Dalai Lama, pe unul dintre monitoare, imaginea unui creier cu mai multe pete de culoare, fiecare di ntre ele indicnd un nivel diferit de activitate n diverse zone ale creierului lui Oser. Anumite ntrebari stiintifice - de pilda, referitoare la natura constiintei - l preocupau de multa vreme pe Dalai Lama si, de-a lungul anilor, el s-a interes at de metodele care ar putea raspunde acestor ntrebari. Una dintre aceste ntrebari - referitoare la puterea mintii, sau a constiintei ca atare, a aparut n timp ce Davidson i arade a comanda creierultaRMN. "Putem identifica, cu o precizie spatia la excelenta, sursele specifice ale activitatii din creier n timpul desfasurarii diverselor activitati mintale", i-a explicat Davidson. Apoi a adaugat ca punctul forte al EEG este viteza, asa cum punctul for-

Un calugar lamaist n laborator in 37 II Llr te te al RMN este precizia spatiala. n vreme ce RMN -ul functional poate detecta sch imbari ale creierului care au loc ntr-un interval spatial de un milimetru, electr oencefalograma computerizata poate detecta schimbari ale creierului care au loc n tr-o miime de secunda. Aceasta l-a facut pe Dalai Lama sa ntrebe: "Poti sa arati cum un gnd precede o actiune? Poti spune daca un gnd apare primul, nainte sa se pro duca schimbarile din creier?" n discutia care a urmat, Davidson a fost surprins d e faptul ca Dalai Lama parea sa aiba un simt al faptelor si metodelor stiintific e aproape supranatural, un talent pe care l daduse la iveala de nenumarate ori n d ecursul conversatiilor sale cu oamenii de stiinta. Asa cum a spus Davidson: "L-a m vazut pe Sfintia Sa ntelegnd date de care oricine altcineva, cu exceptia special istilor, s-ar simti depasit." [)SI SI ~1, 'a a ,e :a ;t n Cioplirea digitala Din momentul n care datele obtinute de la RMN n urma experimentului cu bser au ncep ut sa fie afisate pe computerul din camera de control, s-a declansat procesarea lor n mai multe statii de lucru, care actionau n paralel. La prima procesare, scal pullui bser a fost nlaturat matematic din imagine pentru a se analiza doar activi tatea din creier ca atare. Apoi un alt program a convertit contururile unice ale creierului lui bser ntr-un "spatiu standard", un creier ideal uniform, ceea ce p ermite compararea creierului unei persoane cu alte creiere. Acest proiect s-a de sfasurat contra cronometru, comprimnd sapte zile de analiza a datelor ntr-o jumata te de zi. De regula, programul pentru o astfel de activitate de analiza a datelo r dureaza saptamni ntregi, iar proiectul concureaza pentru timpul de lucru pe comp uter cu alte 20-30 de proiecte, aflate n curs de desfasurare n laboratorul lui Dav idson. nsa Davidson voia sa-i poata prezenta lui Dalai Lama macar unele rezultate preliminare chiar a doua zi, la ntlnirea care a na e e ~

38 EMOTIILE DISTRUCTIVE ceput la 8 a.m. Astfel ca procesarea datelor a continuat pe parcursul noptii, ul timul cercetator plecnd la 4.45 a.m. - sa se odihneasca putin - si revenind la lu cru la 7 a.m. Datele furnizate de RMN, care aveau potentialul de a oferi rezulta tele cele mai concludente, erau mult prea numeroase si complexe pentru a putea s coate la iveala ntr-un timp att de scurt altceva dect niste tipare generale. Dar cu putin timp nainte de a ncepe sesiunea de discutii de dupa-amiaza, un student rava sit si transpirat, care si petrecuse ultimele 24 de ore aproape numai n fata compu terului care procesa datele, i-a adus lui Davidson primele rezultate. De la prim a privire generala, aruncata asupra datelor pe care ni le-a prezentat Davidson a doua zi, era limpede ca Oser fusese n stare sa-si regleze n mod voluntar activita tea cerebrala prin intennediul unor procese pur mintale. Prin contrast, majorita tea subiectilor neantrenati n tehnica meditatiei, carora li se cere sa ndeplineasc a o sarcina mintala nu se pot concentra exclusiv asupra acesteia - si, n consecin ta, semnalele ce reflecta strategiile lor mintale voluntare snt nsotite de o canti tate considerabila de sunete reziduale. nsa, n cazul lui Oser, din analiza prelimi nara reiesea ca strategiile sale mintale erau nsotite de modificari puternice, ob servabile ale semnalelor RMN. Aceste semnale sugerau ca vastele retele din creie r se modificau odata cu fiecare stare mintala distincta pe care o genera el. De regula, o astfel de diferenta clara la nivelul activitatii cerebrale ntre diferit e stari ale mintii este o exceptie, lasnd la o parte cazurile de modificari prima re ale constiintei - de pilda, trecerea de la starea de veghe la somn. Dar creie rul lui Oser prezenta diferente dare n cazul fiecareia dintre cele sase meditatii . Neuroanatomia compasiunii Daca rezultatele RMN-ului erau doar preliminare, analiza EEG, n schimb, scosese d eja la iveala rezultate bogate, refe-

Un calugar lamaist n laborator le ;a 39 TI SI le p TI le > -, e :r t, ~ 1 ritoare la comparatia dintre creierul lui Oser n stare de repaos si acelasi creie r n timpul meditatiei asupra compasiunii. Cel mai spectaculos rezultat era o cres tere a activitatii electrice fundamentale numita gamma, din partea mediana stnga a girusului frontal, o zona a creierului pe care experimentele anterioare ale lu i Davidson au identificat-o drept un sediu al emotiilor pozitive. n testele reali zate cu aproape 200 de subiecti, laboratorul lui Davidson a descoperit ca atunci cnd oamenii prezinta niveluri ridicate ale acestei activitati cerebrale n respect iva zona din cortexul prefrontal stng, ei declara ca resimt n mod simultan stari d e fericire, entuziasm, bucurie, energie si vivacitate. Pe de alta parte, cerceta rile lui Davidson au scos la iveala si faptul ca nivelurile ridicate de activita te ntr-o zona paralela din cealalta parte a creierului - n zona prefrontala dreapt a - se coreleaza cu resimtirea unor emotii suparatoare. Subiectii cu un nivel ri dicat de activitate cerebrala n zona prefrontala dreapta si cu un nivel scazut de activitate n zona stnga snt mai predispusi la sentimente de tristete, anxietate si ngrijorare. Mai mult, daca n raportul dintre activitatile din zonele prefrontale predomina partea dreapta probabilitatea ca acea persoana sa sufere la un moment dat de depresie clinica sau anxietate este foarte mare. Pacientii care sufera de depresie si prezinta semne de anxietate profunda au cele mai ridicate niveluri de activitate n zona prefrontala dreapta. Aceste descoperiri au implicatii import ante pentru echilibrul nostru emotional: fiecare dintre noi nregistreaza un anumi t raport ntre activitatea dreapta-stnga din zonele prefrontale, ce ofera un barome ntru al dispozitiilor emotionale prin care trecem de la o zi la alta. Acest rapo rt reprezinta ceea ce poate fi considerat un punct de reper emotional, o medie n j urul careia oscileaza starile noastre emotionale zilnice. Fiecare dintre noi are capacitatea de a-si schimba starea emotionala, cel putin ntr-o mica masura, si a stfel poate mo-

40 EMOTIILE DISTRUCTIVE difica acest raport. Cu ct raportul nclina mai mult spre stnga, cu att starea noastr a mintala tinde sa se mbunatateasca; experientele care provoaca o mbunatatire a st arii noastre emotionale determina o astfel de nclinare, si asta cel putin tempora r. De pilda, cei mai multi oameni nregistreaza mici schimbari pozitive n ce prives te acest raport atunci cnd li se cere sa si reaminteasca evenimente placute din tr ecut sau cnd privesc secvente amuzante sau emotionante dintr-un film. Desi de obi cei astfel de schimbari n raport cu punctul de reper snt modeste, n cadrul ntlnirii d e la Madison, Davidson i-a prezentat lui Dalai Lama date de-a dreptul uimitoare, rezultate din testele efectuate n urma cu o zi cu aser. n timp ce acesta genera o stare de compasiune prin meditatie, se nregistra o nclinare semnificativa a funct iilor prefrontale catre partea stnga, schimbare care era putin probabil sa se pro duca doar din ntmplare. Pe scurt, schimbarea starii creierului lui aser n intervalu l v . care era animat de compasiune parea sa reflecte o stare emotionala extrem d e placuta. Se pare ca nsusi actul de a fi preocupata de bunastarea altora duce la cresterea starii de multumire a persoanei. Descoperirile au adus un suport stii ntific unei observatii facuta adesea de Dalai Lama: aceea ca persoana care medit eaza asupra compasiunii fata de toate fiintele este beneficiarul nemijlocit al a cesteia. (Printre beneficiile cultivarii compasiunii, asa cum snt ele descrise n t extele budiste clasice, se numara si cstigarea iubirii oamenilor si a animalelor, o minte senina, somn si dimineti linistite si vise pIacute2.) Datele obtinute din experimentul cu aser erau remarcabile si din alt punct de ve dere: asa cum a subliniat Davidson, ele . reprezentau probabil primele informati i asupra activitatii cre~ ierului n timpul generarii sistematice a compasiunii o stare emotionala n cea mai mare parte ignorata de cercetarile psihologice modem e. De-a lungul deceniilor, cercetarile din psihologie s-au concentrat mult mai m ult asupra a ceea ce ne

Un calugar lamaist n laborator 1a' 41 , ~e n ~1 :e U 1. e l" p e ~ ~ deranjeaza - depresie, anxietate si altele asemenea - dect asupra a ceea ce ne fa ce bine. Latura pozitiva a experientelor si bunatatea umana au fost n mare parte ignorate de aceste cercetari; mai mult, practic, nu exista nregistrate nicaieri n analele psihologiei cercetari asupra compasiunii ca atare. Schimbarea spectaculo asa petrecuta n creierul lui Oser n timpul meditatiei asupra compasiunii a ridicat o ntrebare cu implicatii pentru metodologia stiintifica: era oare aceasta doar o ciudatenie a naturii sau se datora, asa cum presupune a Davidson, antrenamentul ui intensiv pe care l parcursese el? Daca ar fi doar o ciudatenie, atunci descope rirea ar fi interesanta, dar fara valoare din punct de vedere stiintific; daca s -ar datora antrenamentului, atunci ar avea implicatii profunde pentru potentialu l dezvoltarii umane. Asa ca Davidson i-a solicitat imediat ajutorul lui Dalai La ma pentru a gasi si alti subiecti pentru teste, care sa fie antrenati n aceeasi m etoda de meditatie asupra compasiunii, cu scopul de a se asigura ca descoperiril e reflectau un rezultat al practicii si nu erau specifice doar creierului lui Os er. n vreme ce scriu aceste rnduri, se desfasoara n continuare teste cu o seama de subiecti foarte bine antrenati n tehnica meditatiei. Descoperiri fara precedent ntlnirea de la Madison a fost organizata ca o prezentare stiintifica pentru Dalai Lama asupra mai multor programe de cercetare nrudite, inspirate, toate, de dialog ul pe tema emotiilor distructive si a antidoturilor acestora, care avusese loc c u un an n urma la resedinta sa din Dharamsala, India. Studiile lui Davidson const ituiau una dintre directii; n alte laboratoare se desfasurau n paralel teste care explorau alte dimensiuni psihologice ale antrenamentului avansat n tehnica medita ti ei. Desi informatiile obtinute de Davidson asupra compasiunii erau surprinzat oare, si mai surprinzatoare erau rezultatele

42 EMOTIILE DISTRUCTlVE raportate de Paul Ekman, unul dintre expertii mondiali de seama n stiinta emotiil or, care conduce Laboratorul pentru Studierea Interactiunilor Umane de la Univer sitatea California din San Diego. Ekman s-a aflat printre cei ctiva oameni de sti inta care participasera la ntlnirea de la Dharamsala si avusese ocazia sa-I studie ze pe Oser cu cteva luni nainte, n laboratorul sau. Relatndu-i lui Dalai Lama rezult atele, si Ekman a nceput prin a sublinia natura colectiva a cercetarilor. "Oser a fost un coorganizator. Multe dintre deciziile pe care le-am luat n decursul cerc etarilor i apartin." Rezultatul final a constat n patru studii; n fiecare dintre ac estea, asa cum a spus Ekman: "am descoperit lucruri pe care nu le mai ntlnisem pna atunci." Unele descoperiri erau att de noi, nct Ekman a marturisit ca nu e nca sigur ca le ntelege complet. La primul test s-a folosit un aparat de masura care repre zinta ncununare a muncii de o viata a lui Ekman, cel mai reputat expert din lume n exprimarea faciala a emotiilor. Testul consta n derulare a cu rapiditate a unei casete video, Cdre prezinta mai multe fete umane, cu o diversitate de expresii. Provocarea sta n a identifica expresiile faciale pe care le-ai vazutde pilda, dis pret, mnie sau teama. Fiecare expresie apare pe ecran doar o cincime de secunda, n tr-una din variante, si o treime de secunda, ntr-o a doua varianta - att de putin, nct o poti rata si daca clipesti. De fiecare data, subiectul trebuie sa numeasca cele sase emotii pe care considera ca le-a recunoscut. Abilitatea de a recunoast e expresii care se succed att de rapid indica o capacitate neobisnuita de empatie . Asemenea expresii ale emotiilor - numite microexpresii - nu pot fi recunoscute constient nici de cel care le manifesta, nici de cel care le observa. Deoarece apar involuntar, aceste manifestari ultrarapide ale emotiilor snt complet necenzu rate si astfel scot la iveala - chiar daca numai pentru o clipa - ce simte cu ad evarat persoana respectiva.

Un calugar lamaist n laborator de 43 ru lr111 SI n klr. re re Cele sase microemotii evaluate snt universal valabile din punct de vedere biologi c, adica snt exprimate la fel peste tot in lume. Desi exista uneori diferente cul turale semnificative in ce priveste dirijarea constienta a exprimarii emotiilor, cum ar fi dezgustul, aceste expresii apar si dispar att de rapid, nct nu snt cenzur ate nici macar de tabuurile culturale. Microexpresiile ofera o fereastra unica, prin care se poate observa realitate a emotionala a altei persoane. Din studiile desfasurate cu mii de subiecti, Elanan stia deja ca aceia care se descurca mai bine n ce priveste recunoasterea acestor emotii subtile snt mai deschisi la experi ente noi, mai curiosi si mai interesati de lucruri, n general. Si de asemenea snt constiinciosi - eficienti si de ncredere. A ".. sa ca ma asteptam ca datorita ani lor de experienta n practica meditatiei" - care cere att constiinciozitate, ct si o minte deschisa -, "subiectii sa-si fi dezvoltat mai mult aceasta abIlitate", a explicat Ekman. Asadar, si dorise sa afle daca Oser putea sa se descurce mai bine dect altii n identificarea acestor emotii ultrarapide. Apoi Ekman a anuntat rezul tatele pe care le obtinuse: att Oser, ct si un alt practicant occidental avansat n tehnicile de meditatie, pe care avusese ocazia sa-I testeze prezentau doua devia tii standard peste medie n recunoasterea acestor semnalari faciale ultrarapide al e emotiilor (desi ntre cei doi subiecti existau diferente cu privire la emotiile pe care le puteau recunoaste cel mai bine). Ambii au obtinut scoruri mult mai ma ri dect oricare alt subiect dintre cei 5.000 care fusesera testati. "Se descurca mai bine dect niste politisti, avocati, psihiatri, vamesi, judecatori - chiar mai bine dect agenti ai Serviciilor Secrete" - astfel fiind desemnat grupul care ant erior se remarcase prin rezultatele cele mai bune. "Se pare ca unul dintre benef iciile unei anumite parti a traseului pe care aceste doua persoane l-au urmat n v iata este acela ca au devenit mult mai constienti de aceste semne subriIe care e xprima sentimentele oamenilor", a observat Ekman. le lU le ,~;e !. LI e o ~ i

44 EMOTIILE DISTRUCTIVE Oser are o hiperacuitate pentru semnele trecatoare ale fricii, dispretului si mni ei. Celalalt - un occidental care, ca si Oser, petrecuse doi-trei ani n retragere solitara, dupa traditia tibetana - avea rezultate la fel de spectaculoase, desi cu privire la o categorie diferita de emotii: fericire, tristete, dezgust si, c a si Oser, mnie. Auzind rezultatele, Dalai Lama - care nu crezuse ca Ekman va afl a ceva din acest test - a exclamat surprins: "Oh! n acest caz, nseamna ca practica rea Dharmei chiar are o influenta. Acesta este un lucru nou." Apoi, ncercnd sa elu cideze motivul pentru care meditatia parea sa aiba o influenta att de mare, Dalai Lama a presupus ca snt n joc doua abilitati. Una putea fi viteza marita a procesu lui de cognitie, care ar duce la nlesnirea perceperii stimulilor rapizi, n general . A doua abilitate ar fi o mai mare sensibilitate la emotiile altor oameni, ceea ce-l putea ajuta pe cel supus testului sa le descifreze mai usor. Ekman a fost de acord ca cele doua abilitati trebuie separate pentru a putea ntelege mai bine rezultatele experimentului sau, dar a adaugat ca nu putea face acest lucru doar pe baza acestor rezultate. Iar Ekman si Dalai Lama au cazut de acord ca nu le er a clar de ce Oser era abil n descifrarea anumitor emotii, n vreme ce celalalt subi ect era abil n ce priveste un alt set de emotii. De ce nu erau amndoi la fel de bu ni la toate? Lasnd la o parte acest aspect, Ekman a trecut la urmatoarea descoper ire - una care era si mai surprinzatoare, daca nu de-a dreptul derutanta. o realizare spectaculoasa Una dintre cele mai primitive reactii din repertoriul uman, reflexul de tresarir e, implica o cascada de spasme musculare rapide ca reactie la un zgomot puternic si suprinzator sau la vederea brusca a ceva suparator. La toti oamenii, n timpul tresaririi se contracta involuntar aceiasi cinci muschi faciali,

Un calugar lamaist n laborator ;ll, SI 45 tia flIst kh! naua ~ll re mai ales n jurul ochilor. Reflexul de tresarire se declanseaza la aproximativ dou a zecimi de secunda dupa auzirea sunetului si se sfrseste la aproximativ o jumata te de secunda dupa acesta. De la nceput pna la sfrsit, dureaza aproximativ o treime de secunda. Intervalul de timp este ntotdeauna aceIasi; asa am fost plamaditi. C a toate celelalte reflexe, tresarirea reflecta activitatea trullchiului cerebral , partea reptiliana, cea mai primitiva a creierului. Ca si restul reactiilor tru nchiului cerebral - si spre deosebire de cele ale sistemului nervos autonom, cum ar fi ritmul batailor inimii -, reflexul de tresarire depaseste capacitatea de reglare voluntara. Din cte stie neurologia pna acum, mecanismele care controleaza reflexul de tresarire nu pot fi modificate de nici un act intentional. , Ekman a devenit interesat de testarea reflexului de tresarire pentru ca intensitatea ac estuia prezice magnitudinea emotiilor negative pe care le poate resimti o persoa na - n special, teama, mnia, tristetea si dezgustul. Cu ct o persoana tresare mai t are, cu att aceasta va tinde mai mult sa resimta emotii negative - desi ntre tresa rire si sentimentele pozitiYe, cum ar fi bucuria, nu exista nici o relatie3. Pen tru a testa magnitudinea reflexului de tresarire al lui Qser, Ekman a strabatut cu acesta Golful San Francisco, pna la laboratorul psihofiziologic al lui Robert Levenson de la 1.!niversitatea California din Berkeley. Acolo i-au instalat lui Qser senzori pentru a-i urmari ritmul cardiac si reactia de transpiratie si i-au nregistrat expresiile faciale cu o camera \ideo - toate acestea pentru a-i putea nregistra reactiile fiziologice la auzul unui sunet surprinzator. Pentru a elimi na orice diferente care puteau fi determinate de nivelul sunetului, ei au ales l imita pragului tolerat de om - un sunet extrem de puternic, asemanator zgomotulu i unui pistol sau al unor artificii declansate n apropierea urechii. I-au dat lui Oser indicatiile standard, spunndu-i ca vor ncepe numaratoarea inversa de la zece la unu, iar n momentul le le lat 'a ~lo 'e ,1, ~ a l

46 EMOTIILE DISTRUCTIVE n care se va ncheia, el va auzi un sunet puternic. I-au cerut sa ncerce sa-si supri me tresarirea inevitabila, astfel nct, daca cineva l-ar privi, sa nu-si dea seama ca a auzit sunetul. Unii se descurca mai bine dect altii n aceasta privinta, desi nimeni nu reuseste sa se apropie macar de eliminarea completa a tresaririi. Un s tudiu clasic din anii' 40 arata ca reflexul de tresarire este imposibil de mpiedi cat, n pofida celor mai intense eforturi constiente de a suprima spasmele muscula re. Nici un subiect testat de Ekman sau de Robert Levenson nu reusise sa faca ac est lucru. Din cercetarile anterioare reiesise ca nici macar tragatorii de elita din politie, care trag cu arma n mod constant, nu pot sa nu tresara. Dar Oser a reusit. Ekman i-a explicat lui Dalai Lama: "Cnd Oser ncearca sa suprime tresarirea , aceasta aproape dispare. Eu n-am mai ntlnit pe nimeni care sa poata face acest l ucru. Si nici alti cercetatori. Este () realizare sptc.!aculoasa. Nu avem nici o idee cu privire la anatomia care i permite sa suprime reflexul de tresarire." , Oser a practicat doua tipuri de meditatie n timpul testarii tresaririi: concentra rea asupra unui punct si starea deschisa, care fusesera testate si n cursul sedin telor R1\1Nde la Madison. Poate ca atunci cnd se va ncheia analiza datelor culese cu acea ocazie, se vor obtine indicii despre ce parti ale creierului au fost imp licate n clipa n care Oser si suprima reflexul. Din punctul de vedere al lui Oser, cel mai puternic efect l-a avut starea deschisa: "Cnd am intrat n starea deschisa, sunetul exploziv mi s-a parut mult mai slab, ca si cum m-as fi distantat de sen zatiile mele, auzind sunetul de la distanta." De fapt, Oser credea cu tarie ca d intre toate experimentele acesta va da cel mai concludent rezultat, asa ca era f oarte nerabdator sa treaca prin experimentul tresaririi aflndu-se n starea deschis a. Ekman a relatat apoi ca desi fiziologia lui Oser a prezentat Cteva modificari usoare, nu i s~a miscat nici un muschi de pe fata, lucru pe care Oser l-a pus n l egatura cu

Un calugar lamaist n laborator 47 ut t, 11. ~Sl e:le n'e. lU se la ;a 1faptul ca mintea sa nu a fost surprinsa de bubuit. ntr-adevar, asa cum a spus mai trziu aser: "Daca poti ramne n aceasta stare n mod adecvat, bubuitul pare un evenim ent neutru, ca o pasare zburnd pe cer." Desi aser n-a manifestat nici cea mai mic a miscare a muschilor faciali n timp ce se afla n starea deschisa, reactiile sale fiziologice (inclusiv ritmul cardiac, transpiratia si tensiunea) indicau o crest ere tipica reflexului de tresarire. Din punctul de vedere al lui Ekman, cea mai mare inhibare n ansamblu s-a produs n timpul concentrarii intense asupra unui punc t. n acest interval, n locul cresterii inevitabile, s-a produs o scadere a ritmulu i cardiac al lui aser, a tensiunii si asa mai departe. Pe de alta parte, muschii sai faciali au reflectat n mica masura modelul tipic al reflexului de tresarire; miscarile "erau foarte slabe, dar ~rau totusi prezente", a observat Ekman. "Si a facut un lucf\lneobisnuit. La toti ceilalti subiecti pe care i-am testat, sprnc enele coborau. La aser s-au ridicat. " Pe scurt, se parea ca acea concentrare as upra unui punct a lui bser l izolase fata de stimulii externi - chiar si fata de zgomotul foarte puternic al unui foc, de .arma. Dat fiind faptul ca cu ct tresari rea unui subiect este mai puternica, cu att acesta tinde sa resimta mai intens em otii negative, performanta lui aser avea implicatii ispititoare, sugernd un nivel remarcabil de liniste emotionala. Tocmai acea liniste despre care n textele anti ce se spune ca este unul dintre roadele practicarii meditati ei. Ekman i-a martu risit lui Dalai Lama, cu o nota de mirare n glas: "Am crezut ca exista o sansa fo arte mica, ca era foarte putin probabil ca cineva sa-si poata elimina acest refl ex foarte primitiv si foarte rapid. Totusi, din ceea ce stiam despre meditatie, ne-am gndit ca merita sa ncercam." Si a meritat cu siguranta. r:e I le Il i, l. U II t "

;

48 EMOTIILE DISTRUCTIVE Puterea bunavointei iubitoare Desi reactiile lui Oser la testarea tresaririi au fost remarcabile din punct de vedere neurologic, implicatiile performantei sale asupra evaluarii urmatoare au fost la fel de profunde de data aceasta nu pentru fiziologie, ci pentru relatiil e sociale. n acest experiment, Oser urma sa poarte doua discutii, doua confruntar i pe teme asupra carora el si interlocutorul sau sa aiba pareri diferite. n timp ce vorbeau, fiziologia lor urma sa fie monitorizata, pentru a se evalua impactul dezacordului dintre ei. Partenerii sai de discutie urmau sa fie amndoi oameni de stiinta devotati unei perspective rationaliste, iar subiectele erau alese astfe l nct sa genereze un dezacord: ntrebarea daca cineva ar trebui sa abandoneze stiint a si sa devina calugar (asa cum facuse Oser) si tema rencarnarii. Pentru asigurar ea contrastului, Oser urma sa polemizeze cu doi profesori - unul cumsecade, iar celalalt foarte artagos. Paul l-a descris pe unul dintre partenerii de conversat ie, cstigator al premiului Nobel si avnd n jur de 75 de ani, drept "unul dintre cei mai cumsecade profesori pe care i cunosc" - desi opiniile sale asupra subiectelo r n discutie erau opuse celor ale lui Oser. Celalalt profesor trebuia sa fie cea mai certareata si dificila persoana din campus n opinia generala. Dar acest profe sor era att de refractar, nct atunci cnd au sosit rezultatele cercetarii, a refuzat sa participe la ntlnire! Deci Ekman a ales urmatorul candidat de pe lista celor ca re polemizau ntr-o maniera mai degraba agresiva si artagoasa. n timpul conversatii lor, att fiziologia lui Oser, ct si cea a partenerului sau erau monitorizate, iar chipurile lor erau filmate. Rezultatul: "Fiziologia lui Oser era practic aceeasi , indiferent cu cine statea de vorba", a relatat Ekman. "nsa expresiile sale erau extrem de diferite." n prezenta profesorului cumsecade, Oser zmbea mai des si mai sincronizat dect n prezenta persoanei dificile.

Un calugar lamaist n laborator 49 :atei !a:11, au [la Ul je le ;a 1IlIn 1S 1el le 11 1)e a o a 1 1 n timp ce profesorul cumsecade discuta cu Qser despre diferentele lor de opinie, cei doi zmbeau, pastrau contactul ,izual si vorbeau fluent. De fapt, s-au simtit att de bine n timp ce si explorau dezacordurile, nct nu voiau sa se mai opreasca. nsa, a spus Ekman, "nu asa s-au petrecut lucrurile si cu persoana dificila." De la nc eput, semnele fiziologice ale individului dificil prezentau o crestere emotional a pronuntata. Si totusi, n decursul discutiei lor de 15 minute, agitatia sa a sca zut, ca si cum conversatia cu Qser l-ar fi calmat. La sfrsimI discutiei, partener ul certaret si caruia i placea de regula sa discute n contradictoriu a marturisit n mod spontan: "N-am putut sa fiu certaret. Mi se raspundea ntotdeauna rational si cu zmbete; este coplesitor. Am simtit ceva - ca o umbra sau ca o aura - si n-am putut sa fiu agresiv." Acest lucru, a comentat Ekman, "era exact ceea ce speram sa se petreaca: cnd interactionezi cu cineva care nu ti ntoarce agresivitatea sau c are raspunde agresivitatii cu bunavointa lubitoare, este n beneficiul tau." n sfrsi t, n ultimul experiment, Ekman si Robert Levensun i-au prezentat lui Qser doua fi lme documentare medicale de pregatire, ce fusesera folosite timp de mai mult de trei decenii n cercetarile asupra emotiilor pentru simplul motiv ca erau foarte s uparatoare. ntr-unulgintre acestea, un chirurg pare sa-i amputeze cuiva un membru cu un bisturiu si un ferastrau - n realitate, medicul pregatea un brat amputat p entru a se pune o proteza -, n imagine aparnd o multime de singe si de cheaguri. ns a camera era focalizata doar pe membru si nu puteai vedea persoana care'trecea p rin acea operatie. n cel de-al doilea film, urmareai durerea unui pacient care su ferise arsuri grave si caruia medicii i dezlipeau bucati de piele arsa de pe corp . Principala emotie trezita n zecile de subiecti care vazusera ambele filme n timp ul experimentelor era foarte clara: dezgust.

i

50 EMOTIILE DISTRUCTIVE Cnd Qser a vizionat filmul cu amputarea, emotia pe care a relatat ca a resimtit-o cel mai puternic a fost obisnuitul dezgust. El a comentat apoi ca filmul i-a am intit de nvataturile budiste referitoare la perisabilitatea si la aspectele nepla cute ale corpului omenesc, care se ascund sub o nfatisare placuta. nsa reactia sa la cel de-al doilea film a fost foarte diferita. "Atunci cnd vede ntreaga persoana ", a relatat Ekman, "Qser simte compasiune." Gndurile sale se ndreptau catre sufer inta omeneasca si catre felul n care ar putea fi alinata; avea un simtamnt de grij a si preocupare, amestecat cu o tristete puternica, sfisietoare, dar nu neplacut a. Fiziologia reactiei de dezgust a lui Qser din timpul filmului cu amputarea nu a fost iesita din comun - n timpul acestei emotii fiind nregistrate schimbarile s tandard, care indicau o accelerare fiziologica. nsa atunci cnd a nceput sa simta n m od spontan compasiune n timpul filmului cu pacientul ars, semnalele sale fiziolog ice indicau relaxarea chiar mai puternic dect atunci cnd fusesera masurate ntr-o st are de repaos. Ekman si-a ncheiat raportul asupra rezultatelor observnd ca fiecare dintre studiile cu Qser a "dus la descoperiri pe care nu le-am mai ntlnit n 35 de ani de cercetare." Pe scurt, rezultatele nregistrate cu Qser snt extraordinare. Proiectul persoanelor extraordinare De fapt, Ekman a fost att de impresionat - si de intrigat din punct de vedere sti intific - de experimentele cu Qser, nct la ntlnire a anuntat ca planuieste sa initie ze un program sistematic de cercetari cu mai multi subiecti la fel deneobisnuiti ca Qser. Singurul criteriu dupa care urmau sa fie selectionati subiectii era ac ela de a fi "extraordinari". Acest anunt a constituit, pentru psihologia moderna , un eveniment extraordinar n sine. Psihologia s-a concentrat aproape n ntregime as upra cazurilor problematice, anormale si obisnuite. Foarte rar psihologii - mai ales cei de talia

Un calugar lamaist n laborator are ezriIe 51 ute [ta. ita. ser lllun )UlU~s:au n rs, ~lliElanan - si-au concentrat atentia stiintifica asupra unor 5Ubiecti care sa f ie, ntr-un anumit sens (nu din punct de vedere intelectual), mult peste media nor mala. Si totusi acum Ekman propunea studierea oamenilor care exceleaza n pri,.int a mai multor calitati umane admirabile. Anuntul sau te poate face sa te ntrebi de ce psihologia nu a facut acest lucru pina acum. De fapt, abia n ultimii ani s-a demarat n psihologie un pmgram explicit de studiere a trasaturilor pozitive din n atura :mlana. La initiativa lui Martin Seligman, un psiholog de la Cniversitatea Pennsylvania, celebru de multa vreme pentru cercetarile sale asupra optimismulu i, a nceput o miscare promitatoare n ceea ce astazi se numeste "psihologia pozitiv a" - studiul stiintific al bunastarii si calitatilor umane pozitive. Dar chiar s i n cadrul psihologiei pozitive, cercetarea propusa de Elanan Ulma sa largeasca p erspectiva stiintei asupra bur:atatii omului, evalund limitele pozitivitatii uman e. Eternul oni de stiinta, Elanan, a nceput sa precizeze foarte clar ce ntelegea p rin "extraordinar". De pilda, el se astepta ca astfel de indivizi sa existe n fie care cultura si traditie religioasa, poate ca cel mai adesea sub forma unor pers oane contemplative. nsa indiferent ce religie mpartaseau, subiectii urmau sa aiba patru calitati. Prima este aceea ca ei emana un simtamnt de bunatate, o stare de o calitate palpabila, pe care ceilalti.o observa si o recunosc. Aceasta bunatate trece dincolo de o aura vaga si caIciuta si reflecta cu acuratete ntreaga persoa na. n aceasta pri-.inta, Elanan a propus un test prin care sa fie nlaturati sarlat anii: la oamenii extraordinari "exista o transparenta ntre viata lor privata si c ea publica, spre deosebire de majoritatea indivizilor charismatici, care au o vi ata publica minunata, dar '3 viata privata deplorabila." O a doua calitate: altr uismul. Astfel de oameni extraordin.ari snt o sursa de inspiratie prin lipsa de p reocupare pentru statut, faima sau ego. Nu snt absolut deloc preocupati de po~r)s. nd lre ~e~at nm scIII at ala

52 EMOTIILE DISTRUCTIVE zitia lor sau de recunoasterea importantei lor. O astfel de lipsa de egoism, a a daugat Ekman, "este remarcabila, din punct de vedere psihologic." A treia calita te este o prezenta impunatoare, pe care ceilalti o gasesc benefica. "Oamenii vor sa fie n preajma acestor persoane pentru ca se simt bine - desi nu pot explica m otivul", a spus Ekman. Si, ntr-adevar, Dalai Lama nsusi ofera un exemplu elocvent (desi Ekman nu i-a mpartasit acest lucru); titlul tibetan standard al acestuia nu este Dalai Lama, ci "Kundun", care n tibetana nseamna "prezenta". n sfrsit, astfel de indivizi extraordinari au "o capacitate uluitoare de atentie si concentrare". Si din acest punct de vedere Ekman a considerat ca Dalai Lama este exemplar. As a cum a spus Ekman mai trziu: "la majoritatea ntrunirilor stiintifice, eu si alti colegi sinceri recunoastem ca mintea ne mai zboara aiurea. n timp ce asculti pe c ineva vorbind, te gndesti unde vei lua cina, atentia ta se ntoarce la discurs pent ru cteva minute, apoi iarasi te gndesti la munca ta si la vreun experiment pe care ti-l inspira cele spuse. Dar stnd alaturi de Dalai Lama timp de cinci zile la ntr uniri, am observat ca Sfintia Sa nu a pierdut nici un cuvnt. Este unul dintre cei mai atenti ascultatori pe care i-am ntlnit - se concentreaza total. Si este conta gios: n timpul celor cinci zile petrecute cu el, este uimitor, dar foarte rar mia zburat mintea aiurea chiar si pentru o secunda." Ekman a marturisit ca lista e ra preliminara si i-a solicitat sugestii lui Dalai Lama. Dupa o mica discutie, D alai Lama a facut o observatie categorica, spunnd ca cultivarea samadhi, capacita tea de concentrare asupra unui punct, nu este n mod necesar o activitate spiritua la. "Cnd este nsotita de practica spirituala, poate sa constituie o pregatire impo rtanta sau un ajutor, nsa nu este spirituala prin ea nsasi. Este o unealta care po ate fi folosita pentru o larga varietate de sarcini cognitive." nsa, a adauga