CUPRINS

Participanþi (cu titlurile ºi afilierile din momentul întâlnirii) . . . . . . 5

In memoriam.Francisco Varela (7 septembrie 1946–28 mai 2001) . . . . . . . . . . . 7

Mulþumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Cuvânt înainte de Dalai Lama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Prolog. O provocare pentru omenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

O colaborare ºtiinþificã1. Un cãlugãr lamaist în laborator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312. Un cercetãtor al naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Prima zi: Ce sunt emoþiile distructive?3. Perspectiva occidentalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 914. O psihologie budistã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1285. Anatomia perturbãrilor mintale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

A doua zi: Sentimentele în viaþa obiºnuitã6. Universalitatea emoþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1897. Cultivarea echilibrului emoþional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242

A treia zi: Ferestre spre creier8. Neurologia emoþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2719. Potenþialul nostru pentru schimbare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307

A patra zi: Dobândirea abilitãþilor emoþionale10. Influenþa culturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35111. Educarea bunãvoinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37912. Încurajarea compasiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 413

A cincea zi: Motive de optimism13. Studiul ºtiinþific al conºtiinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44714. Creierul proteiform . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 487

Postfaþã. Cãlãtoria continuã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 515

Despre participanþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 531

Despre Institutul pentru Minte ºi Viaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 539

Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 549

1

Un cãlugãr lamaist în laborator

Toþi cei care l-au cunoscut pe lama Öser au fost uimiþi destrãlucirea sa — care nu se datoreazã straielor sale de cãlugãrtibetan, colorate în castaniu ºi auriu, ci zâmbetului sãu luminos.Öser s-a nãscut în Europa ºi s-a convertit la budism; el s-apregãtit mai bine de trei decenii în Himalaya pentru a devenicãlugãr tibetan, petrecând mulþi dintre aceºti ani alãturi decâþiva dintre cei mai mari maeºtri spirituali ai Tibetului.

Însã astãzi Öser (al cãrui nume a fost schimbat aici pentru a-iproteja intimitatea) este pe cale sã facã un pas revoluþionar înistoria tradiþiei spirituale din care face parte acum: el se va adânciîn meditaþie în timp ce creierul sãu va fi scanat de aparate deultimã orã, destinate captãrii de imagini ale creierului. Trebuieprecizat faptul cã s-au mai fãcut încercãri de a studia activita-tea creierului unor practicanþi ai meditaþiei — în laboratoareleoccidentale, decenii de-a rândul s-au efectuat experimentecu cãlugãri ºi yoghini. Unele dintre aceste experimente au datla ivealã capacitãþi extraordinare de controlare a respiraþiei,a undelor cerebrale ºi a temperaturii corpului. Însã acesta —primul experiment cu o persoanã aflatã la un nivel atât de avan-sat de pregãtire precum Öser ºi în care sunt folosite aparate demãsurã atât de sofisticate — va duce cercetãrile la un nivel cutotul nou, mai evoluat decât orice s-a fãcut pânã acum, încercând

sã scoatã în evidenþã legãturile specifice dintre tehnici mintaleextrem de riguroase ºi impactul acestora asupra funcþionãriicreierului. Experimentul are un obiectiv practic: acela de aevalua eficacitatea meditaþiei ca antrenament mintal ºi ca posibilrãspuns practic la eterna dilemã a oamenilor: cum putem sã neadministrãm mai bine emoþiile distructive.

În vreme ce ºtiinþa modernã s-a concentrat asupra desco-peririi unor compuºi chimici cât mai ingenioºi care sã ne ajutesã depãºim emoþiile toxice, budismul oferã un traseu diferit, darcare necesitã un efort mult mai mare: metode pentru antrenareaminþii, bazate în principal pe practica meditaþiei. Mai mult,budismul explicã în mod clar cã antrenamentul pe care l-a par-curs Öser este un antidot pentru vulnerabilitatea minþii în faþaemoþiilor toxice. Dacã emoþiile toxice se aflã la o extremã a ten-dinþelor umane, acest experiment cautã sã descopere antipodulacestora, adicã în ce mãsurã creierul poate fi antrenat sã sestabilizeze într-o zonã mai constructivã: mulþumire în loculdorinþei, calm în locul agitaþiei, compasiune în locul urii.

În Occident, principala modalitate de a contracara emoþiilesupãrãtoare este prescrierea de medicamente ºi, de bine, de rãu,nu este nicio îndoialã cã pastilele care modificã starea emoþio-nalã au adus o alinare pentru milioane de oameni. Însã experi-mentul desfãºurat cu Öser a ridicat o întrebare foarte interesantã,anume dacã o persoanã, prin propriile sale eforturi, poate pro-duce, în funcþionarea creierului, schimbãri pozitive de duratã,care sã aibã asupra emoþiilor un impact mult mai mare decâtmedicamentele. ªi aceastã întrebare a dat apoi naºtere la altele:de pildã, dacã oamenii chiar pot sã-ºi antreneze mintea pentrua depãºi emoþiile distructive, nu s-ar putea oare include în edu-caþia copiilor anumite aspecte practice, nereligioase ale acestuiantrenament? Sau oare le-am putea oferi adulþilor un astfel deantrenament în administrarea individualã a stãrilor emoþionale,indiferent cã au sau nu înclinaþii spirituale?

32 O colaborare ºtiinþificã

Aceste întrebãri au fost discutate pe parcursul unui remar-cabil dialog de cinci zile, care a avut loc cu un an în urmã întreDalai Lama, un mic grup de oameni de ºtiinþã ºi un filozof alminþii la reºedinþa privatã a Sfinþiei Sale din Dharamsala, India.Experimentul cu Öser a fost punctul culminant al mai multordirecþii de cercetare, deschise în decursul acestui dialog. Cu aceaocazie, Dalai Lama a fost unul dintre principalii susþinãtori aiiniþierii acestor cercetãri: de fapt, el a fost un colaborator activ,care a ajutat ºtiinþa sã-ºi concentreze atenþia asupra practicilordin tradiþia spiritualã budistã.

Dar experimentele din Madison au constituit doar unadintre concretizãrile acestei sondãri colective profunde înnatura emoþiilor, a felului în care devin ele distructive ºi aposibilelor antidoturi eficiente. Aceastã carte conþine relatareamea asupra conversaþiilor care au inspirat cercetãrile dinMadison, asupra marilor întrebãri care au stat la baza experi-mentului ºi asupra marilor implicaþii ale acestei explorãri, extinseîn sfera posibilitãþilor aflate la îndemâna oamenilor pentru acontracara curentul centrifugal al emoþiilor noastre distructive.

SCRUTAREA TRANSCENDENTULUI

Öser a venit la Laboratorul E. M. Keck pentru Studierea Func-þionãrii ºi Comportamentului Creierului, situat în campusuldin Madison al Universitãþii Wisconsin, la invitaþia lui RichardDavidson, unul dintre oamenii de ºtiinþã care a participatla dialogurile de la Dharamsala. Laboratorul a fost întemeiatde Davidson, un pionier în domeniul neurologiei afectelor,o ramurã care studiazã conexiunile dintre creier ºi emoþii.Davidson dorea ca Öser — un subiect extrem de interesant —sã fie studiat intensiv cu aparate de ultimã orã pentru mãsu-rarea funcþiilor creierului.

Öser a petrecut mai multe luni la rând într-o sihãstrieaproape completã. Puse cap la cap, aceste luni însumeazã cam

UN CÃLUGÃR LAMAIST ÎN LABORATOR 33

doi ani ºi jumãtate. Însã pe lângã aceasta, în decursul anilor încare a fost asistentul personal al unui maestru tibetan, n-a uitatsã practice meditaþia, chiar ºi în mijlocul activitãþilor sale zilnice,aproape în mod constant. Acum, în laborator, întrebarea era cemodificãri produsese acest antrenament.

Colaborarea a început încã dinainte ca Öser sã se apropiemãcar de aparatele RMN*, cu o întâlnire în care urma sã se punãla punct protocolul cercetãrii. În timp ce echipa de opt cerce-tãtori îi furniza lui Öser informaþiile, toatã lumea ºi-a dat seamacã se aflau într-o cursã contra cronometru. Dalai Lama urma sãviziteze laboratorul a doua zi ºi sperau sã obþinã pânã atuncimãcar câteva rezultate preliminare pe care sã i le prezinte.

Consultându-se ºi cu Öser, echipa de cercetare a stabilit unprotocol potrivit cãruia el urma sã treacã succesiv de la o stareobiºnuitã, de repaos a minþii la mai multe stãri meditative spe-cifice. Pentru cineva care ar fi crezut cã meditaþia este un gen deexerciþiu mintal unitar, definit în mod vag, în maniera Zen, dis-cuþia aceasta i-ar fi schimbat complet opiniile. Ar fi ca ºi cum ampresupune cã orice mâncare gãtitã este la fel, ignorând diver-sitatea bucãtãriilor, a reþetelor ºi a ingredientelor din întreagalume gastronomicã. Tot aºa, existã nenumãrate tipuri, foartebine delimitate, de antrenament mintal — reunite cu prea multãuºurinþã sub termenul occidental de „meditaþie“ — fiecare urmândinstrucþiuni proprii ºi conducând la experienþe distincte ºi, aºacum spera echipa, la efecte clare asupra activitãþii creierului.

Existã totuºi ºi asemãnãri între genurile de meditaþie prac-ticate în diferite tradiþii spirituale: un cãlugãr trapist** care recitãRugãciunea Inimii, „Kyrie eleison“***, are multe în comun cu

34 O colaborare ºtiinþificã

* RMN (Rezonanþã Magneticã Nuclearã), în orig. engl., MRI (MagneticResource Imaging); procedura denumitã astfel reprezintã folosirea unui spec-trometru cu rezonanþã magneticã nuclearã pentru a produce imagini electroniceale unor structuri moleculare ºi atomice din solide, în special ale pãrþilorcorpului uman (n. red.).

** Membru al ordinului romano-catolic cistercian, reorganizat de abatelede Rance în 1664, în cadrul mãnãstirii La Trappe din Normandia. Acest ordinare reguli foarte stricte printre care ºi regula tãcerii (n. red.).

*** Doamne, fie-þi milã de noi! (n. red.).

un cãlugãr tibetan care intoneazã „Om mani padme hum“*.Însã dincolo de aceste asemãnãri generale, existã o mare diver-sitate de practici de meditaþie specifice, fiecare având propriilestrategii cognitive, afective ºi de concentrare a atenþiei ºi, prinurmare, rezultate specifice.

Se poate spune cã budismul tibetan oferã cea mai cuprin-zãtoare listã de opþiuni în ce priveºte metodele de meditaþie — ºidin aceastã ofertã bogatã a început echipa de cercetãtori dinMadison sã aleagã ce sã studieze. Sugestiile iniþiale ale echipeis-au oprit asupra a trei stãri meditative: vizualizarea, concen-trarea asupra unui punct ºi generarea compasiunii. Cele treimetode implicau strategii mintale suficient de distincte, astfelîncât echipa era destul de sigurã cã acestea vor scoate în evidenþãconfiguraþii diferite ale activitãþii cerebrale. ªi într-adevãr, Ösera putut sã ofere descrieri precise pentru fiecare.

Una dintre metodele alese, concentrarea asupra unui punct —o concentrare deplinã asupra unui singur obiect al atenþiei —poate fi consideratã cea mai elementarã ºi universalã dintre toatepracticile; ea se regãseºte, într-o formã sau alta, în toate tradiþiilespirituale ce folosesc meditaþia. Pentru concentrarea asupra unuisingur lucru este nevoie sã se dea deoparte zeci de mii de altegânduri ºi dorinþe care plutesc prin minte, perturbând-o; aºacum spunea filozoful danez Kierkegaard: „Puritatea inimiiînseamnã a dori un singur lucru ºi numai unul.“

În sistemul tibetan (ca ºi în multe altele) cultivarea concen-trãrii este un exerciþiu pentru începãtori, o cerinþã preliminarãpentru a putea trece la metode mult mai complexe. Într-un anu-mit sens, concentrarea este cea mai generalã formã de antrena-ment mintal, având multe aplicaþii care nu þin de spiritualitate.Pentru acest test, Öser a ales pur ºi simplu un anumit punct(care ulterior s-a dovedit a fi un mic ºurub situat deasupra lui,în aparatul RMN) asupra cãruia sã-ºi fixeze îndelung privirea,redirecþionându-ºi atenþia asupra lui ori de câte ori în minteîi veneau alte gânduri.

UN CÃLUGÃR LAMAIST ÎN LABORATOR 35

* Mantra lui Chenrezig (Buddha al Compasiunii) (n. red.).