CUPRINS1.ARGUMENT .................................................................................................. 3 2.ISTORICUL BOLII ........................................................................................ 4 I.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR ................................................................................................... 5I.2. CAVITATEA NAZAL .............................................................................................. 5 I.3.FARINGELE ................................................................................................................ 6 I.4. LARINGELE ............................................................................................................... 6 I.5. TRAHEEA I BRONHIILE ......................................................................................... 7 I.6. PL MNII .................................................................................................................. 8 I.7. PLEURA.................................................................................................................... 12 I.8. MECANICA RESPIRATORIE .................................................................................. 12 1. DEFINI IA BOLII ....................................................................................................... 17 2. CLASIFICARE ............................................................................................................ 17 3. ETIOLOGIE................................................................................................................. 17 4. PATOGENIE ............................................................................................................... 18 6. FORME CLINICE........................................................................................................ 19 7. SIMPTOMATOLOGIE ................................................................................................ 19 8. DIAGNOSTIC POZITIV.............................................................................................. 20 9. EXAMENUL CLINIC.................................................................................................. 21 10. EXAMINARI COMPLEMENTARE .......................................................................... 21 11. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC ................................................................................. 22 12. DIAGNOSTICUL DIFEREN IAL ............................................................................ 22 13. EVOLU IE ................................................................................................................ 23 14. PROGNOSTIC ........................................................................................................... 24 15. COMPLICA II .......................................................................................................... 24 16. TRATAMENTUL ...................................................................................................... 24 17. PROFILAXIA OMULUI BOLNAV SI SANATOS .................................................... 27

II. NGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC ........................................................... 28II.1.EDUCATIA PACINETULUI SI A FAMILIEI .......................................................... 30 II.2.INGRIJIREA LA DOMICILIU .................................................................................. 31 II.3.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE.............................................. 32

III.PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE A CAZURILOR URMARITE..................................................................................................... 33CAZUL 1 ......................................................................................................................... 33 CAZUL II ........................................................................................................................ 38 CAZUL III ....................................................................................................................... 43

IV. ANEXE...................................................................................................... 47IV.1 BRONHOSCOPIA ................................................................................................... 47 IV.2 DETERMINAREA VOLUMELOR RESPIRATORII .............................................. 49 IV.3 ANALIZA GAZELOR DIN SANGE ....................................................................... 50 IV.4 RECOLTAREA SPUTEI ......................................................................................... 51 IV.5 ADMINISTRAREA OXIGENULUI ........................................................................ 51

IV.6 INHALAREA DE AEROSOLI ................................................................................ 52

V.BIBLIOGRAFIE .......................................................................................... 54

1.ARGUMENT

Bolile respiratorii reprezint o problem de s n tate public deosebit , la noi n ar , lund n calcul indicii de mortalitate i morbiditate datorate acestor boli. Acest lucru l-am aflat n cursul practicii ndelungate efectuate n clinica de boli interne. Mi-am dat seama c afectarea func iei respiratorii atrage dup sine afectarea st rii de s n tate a ntregului organism. Procesul complex al respira iei, al c rui rol biologic const n alimentarea organismului cu O2 necesar oxida iilor tisulare i eliminarea CO2, produs final al metabolismului, rezult din mbinarea activit ii a trei sisteme func ionale diferite: pl mni, aparatul cardiovascular i sngele. Acest sistem: respira ie circula iesnge se comport , prin urmare, ca o unitate func ional ale c rei componente ac ioneaz organizat n vederea men inerii proceselor tisulare la un nivel normal. Perturbarea func iei uneia dintre verigile acestui sistem nseamn , obligatoriu, i afectarea celorlalte dou . Preferin a pentru astmul bron ic nu cred c a putea-o defini sau motiva ntrun anume fel. Poate gravitatea i variabilitatea etiologiei sale m-au determinat so aleg. Este o afec iune foarte grav i foarte complicat ce necesit mult aten ie att n ceea ce prive te tratamentul, ct mai ales prevenirea, profilaxia ei. Presupune o permanent supraveghere din partea asistentei medicale al c rei rol extrem de important const mai mult n educarea bolnavului cu privire la prevenirea crizelor astmatice pentru a asigura eficien a maxim a terapiei.

2.ISTORICUL BOLIIAstmul bronsic este o boala cronica,obstructiva si difuza a cailor aeriene inferioare care evolueaza cu crize recurente si ireversibile de dispnee paroxistica sau cu perioade de respiratie suieratoare(wheezing),insotite de hipersecretie si spasm bronsic.Apare mai frecvent la copii cu o constructie diafazica, cu sensibilitate particulara a arborelui bronsic si cu o labilitate a reactiilor neurovegetative. Astmul bronsic prezinta o evolutie de durata , manifestandu-se episodic sub forma unor crize adeseori paroxistice si cu caracter brutal,ce pune in dificultate activitatea ventilatorie. Aceste crize se datoreaza contractiilor bronsice declansati de numerosi factori,tulburari cinetice respective dand nastere sindromului obstructiv. Tulburarile ventilatorii ce survin in criza de astm bronsic sunt legate astfel de stramptoarea lumenului bronsic si bronhilar si destinderea dectirilor alveolare,in cadru carora sunt angajate in mod secundar si tulburari in hemodinamica capilalelor,precum si irigatia pulmonara. Obstructia ventilatorie din cursul astmului cunoaste in mecanismele ei de producere a spasmului musculaturii netede.Acestuia i se alatura si edemul ,precum si hipersecretia bronsica.Obstructia bronsica este insotita de cele mai multe ori de un asincronism ventilator. Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronsic,sunt necesare: -antecedente alergice personale si familiale; -debutul crizei; -dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero-nocturna; -reversibilitatea crizelor simpaticomimeticelor; -tulburari de distributie; -perturbari ale volumelor plasmatice si ale debitului expirator; sub influenta corticoizilor sau

I.NOTIUNI DE ANATOMIE APARATULUI RESPIRATOR

SI

FIZIOLOGIE

A

Aparatul respirator este alc tuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul atmosferic i bioxidul de carbon rezultat din procesele metabolice din organism. C ile respiratorii se mpart, la rndul lor, dup originea embriologic a ezarea anatomic n: y c ile respiratorii superioare, formate din cavit ile nazale i faringe; y c ile respiratorii inferioare, formate din laringe, trahee i bronhii. i

I.2. CAVITATEA NAZALCavitatea nazal este mp r it de septul nazal n dou cavit i simetrice, a ezate sub baza craniului i deasupra cavit ii bucale, avnd o direc ie anteroposterioar . Cavit ile nazale comunic cu exteriorul prin dou orificii, situate la baza piramidei nazale, denumite n ri, iar posterior, prin alte dou orificii, denumite coane care se deschid n faringe. Nasul este o proeminen situat pe linia median a fetei, care pe lng rolul de protec ie a cavit ii nazale, este totodat i un ornament al fe ei, cu rol de mimica i expresivitate a fetei. Stratul superficial al piramidei nazale l formeaz pielea, iar n jurul orificiului nazal, imediat sub piele se afl mu chii cutana i, care strmteaz i dilat n rile. Cavit ile nazale sunt submp r ite de o creast de perete lateral denumita limen nasi, n dou compartimente: unul anterior, denumit vestibul nazal care se ntinde de la orificiul reprezentat de nar i pn la limen nasi; unul posterior sau cavitatea nazal propriu-zis care se ntinde de la limen nasi pn la coane. Mucoasa nazal nvele te ntreaga suprafa intern a cavit ii nazale, iar la nivelul orificiilor de deschidere a sinusurilor paranazale ea se continu cu mucoasa sinuzal .

Sinusurile paranazale sunt cavit i perechi, pline cu aer, situate n oasele craniului, care se deschid n cavitatea nazal . Vasculariza ia i inerva ia c ilor nazale Arterele care aduc sngele spre pere ii cavit ilor nazale sunt ramuri nazale din artera maxilar , artera facial i arterele etmoidale anterioare i posterioare. Venele duc sngele venos spre venele superficiale ale fe ei, spre venele valului palatin, spre plexul venos pterigoidian i spre sinusurile venoase ale durei mater din cutia cranian . Inerva ia este dat de ramurile nazale ale nervilor oftalmic i maxilar care sunt ramuri ale nervului trigemen.

I.3.FARINGELEEste un organ cavitar, median, situat naintea coloanei vertebrale cervicale i posterior de cavit ile nazal , bucal i laringe. Vasculariza ia i inerva ia faringelui Vasculariza ia se produce cu ajutorul ramurilor arterei carotide externe. Inerva ia provine din plexul faringian, care este format din ramuri provenite din mai mul i nervi.

I.4. LARINGELEEste situat n partea anterioar a gtului, sub osul hioid. Laringele are dou mari func ii: -una respiratorie si de protectie a cailor respiratorii inferioare; -alta fonatorie Vasculariza ia i inerva ia laringelui Laringele prime te snge prin artera tiroidian superioar i de la artera tiroidian inferioar . Venele nso esc arterele. Inerva ia senzitiv i motorie a laringelui este dat de nervul vag prin cele dou ramuri ale sale: nervul laringian superior si nervul laringian recurent.

I.5. TRAHEEA I BRONHIILETraheea este un organ al c ilor respiratorii inferioare. Este un conduct fibrocartilaginos ce continu etajul infraglotic al laringelui i se termin la bifurca ia ei n cele dou bronhii principale. Raporturile traheei Traheei i se descriu dou por iuni: una cervical ; una toracal . Traheea cervical vine n raport anterior cu istmul glandei tiroide, iar lateral cu artera carotid comun , vena jugular intern i nervul vag. Posterior vine n raport cu esofagul. Traheea toracal vine n raport anterior cu sternul, lateral cu fa a mediastinal a pl mnului i posterior cu esofagul. Structura anatomic a traheei Traheea este alc tuit dintr-un schelet fibrocartilaginos, din mu chiul traheei si din mucoas i submucoas . 1) Scheletul cartilaginos este format din 16-20 de inele cartilaginoase care n partea posterioar sunt incomplete. Este completat de o membran musculofibroelastic ce permite dilatarea esofagului, 2) Mu chiul traheal este format din fibre transversale care se prind pe extremit ile inelelor cartilaginoase incomplete. 3) Submucoasa este bogat n esut elastic. 4) Mucoasa traheal este format dintr-un epiteliu pseudo-stratificat cilindric ciliat n care se g sesc celule care secret mucus. Bronhiile Bronhiile sunt dou conducte fibrocartilaginoase care ajung n hilul pulmonar, prin care p trund n pl mn unde se ramific i formeaz arborele bron ic.

Bronhiile principale dreapt i stng continu c ile respiratorii inferioare de la bifurca ia traheei pn la pl mni. Bronhia principal dreapt este mai scurt dect cea stng 5 pn la 7 inele fibrocartilaginoase. Are calibrul mai mare i traiectul ei spre pl mn este mai apropiat de vertical . Bronhia principal stng con ine 12-19 inele. Are calibrul mai mic i traiectul ei spre pl mn este mai apropiat de orizontal . Structura bronhiei principale este similar cu cea a traheei.

I.6. PL MNIIPl mnii sunt organele propriu-zise ale schimburilor respiratorii. Pl mnul drept i pl mnul stng sunt situa i n torace, de o parte i de alta a mediastinului, n cele dou cavit i pleurale. Mediastinul este o por iune a toracelui cuprins ntre stern (anterior), coloana vertebral toracal (posterior) i pleurele mediastinale (lateral). n ele sunt situate inima i pericardul, vasele mari, traheea i esofagul toracic etc. Mediastinul separ cavit ile pleurale stng i dreapt -, iar inferior cele dou cavit i i mediastinul sunt separate de cavitatea abdominal prin mu chiul diafragm. Greutatea pl mnilor la adult este de 1.300g (600g stngul i 700g dreptul ). Capacitatea total , exprimat prin volumul de aer pe care l con in cei doi pl mni, este de aproximativ 4.500 5.000 cm3. Culoarea pl mnului: - la copil este roz; - la adult este alb cenu iu - la fum tori este cenu iu cu mari pete negre. Configura ia exterioar i raporturile pl mnului

Baza pl mnului este u or concav i se g se te n raport cu diafragma prin intermediul c reia la pl mnul drept intr n raport cu lobul drept al ficatului, iar la pl mnul stng cu lobul stng al ficatului, fundul stomacului i splina.

Vrful pl mnului dep e te perechea I de coaste i ajunge la baza gtului. Fa a costal vine n raport cu coastele. Pe fa a costal a pl mnului drept exist doua fisuri (oblic i orizontal ) care mpart pl mnul drept n trei lobi: superior, mijlociu i inferior. Pl mnul stng prezint o fisur oblic care l mparte ntr-un lob inferior i superior. Fa a median (fa a mediastinal ) este plan . Pe aceast fa se g se te hilul pulmonar; care este locul de intrare i de ie ire din pl mn al bronhiei principale, al arterelor i venelor pulmonare, bron ice, al nervilor vegetativi i al vaselor limfatice; toate acestea fiind elemente care alc tuiesc pediculul pulmonar. Fisurile sau scizurile pulmonare sunt n num r de dou la pl mnul drept i una la pl mnul stng. Fisura oblic mparte pl mnul stng n doi lobi: unul superior i altul inferior. La nivelul pl mnului drept, pe fa a costal a acestuia, de la jum tatea fisurii oblice pleac fisura orizontal . Fisurile oblic i orizontal mpart pl mnul drept n trei lobi: superior, mijlociu i inferior. Constitu ia anatomic a pl mnului Pl mnul are structura unei glande tubuloacinoase, adic este format din arborele bron ic care este un sistem de tuburi, i din acini pulmonari (mici saci). Pl mnul este format din unit i anatomice i func ionale dup urmeaz : cum

Lobulii pulmonari care sunt separa i ntre ei prin fisuri sau scizuri. Pl mnul drept are trei lobi: superior, mijlociu i inferior. Pl mnul stng are doi lobi: superior i inferior. Fiecare lob pulmonar este format din segmente. Segmentele pulmonare sunt unit i anatomice, func ionale i clinice care formeaz lobi pulmonari. Fiecare segment are un pedicul segmentar format din bronhia segmentului, vase i nervi ai segmentului respectiv.

Segmentul pulmonar este i o unitate chirurgical a pl mnului. La pl mnul drept, lobul: superior are 3 segmente: apical, anterior i posterior; mijlociu are 2 segmente: lateral i medial; inferior are 5 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal, laterobazal, postero bazal i medio-bazal. La plamanul stang,lobul: 1. superior are 5 segmente: apical, posterior sau apico-posterior, anterior, lingular-superior i lingular-inferior; inferior are 4 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal, laterobazal i postero-bazal. Fiecare segment este format din lobuli. Lobulul pulmonar este unitatea anatomic intr n constitu ia segmentelor pulmonare. i func ional a pl mnului care

Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spa ial au i ei, ca i segmentele, o form piramidal , cu vrful c tre bronhia lobular i baza spre suprafa a pl mnului. Lobulii sunt nconjura i de esut conjunctiv cu fibre elastice, celule conjunctive i macrofage. Lobulul pulmonar este format din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare. Structura arborelui bron ic Dup ce au trecut de hil, bronhiile principale se mpart n bronhii lobare. Bronhiile lobare se ramific n bronhii segmentare, care la rndul lor se mpart n bronhii interlobulare. Bronhiile supralobulare p trund n lobuli unde devin bronhiole intralobulare. Ultimele ramifica ii ale arborelui bron ic sunt bronhiolele terminale care dau na tere bronhiolelor respiratorii.

Bronhiile respiratorii se continu cu canalele alveolare ale c ror pere i se dilat sub form de saci alveolari. n sacii alveolari se deschid alveolele pulmonare. Acinul pulmonar este format din totalitatea elementelor care continu o bronhie terminal . Un lob are 50 100 acini. O bronhiol intralobular d na tere la 50 100 de bronhiole terminale. Alveolele pulmonare Alveolele pulmonare au forma unor mici saci plini cu aer care comunic cu sacul alveolar. Suprafa a total a alveolelor este de 150 200 m2. Ele sunt alc tuite din dou tipuri de celule alveolare: celule mari (8 10Q) i celule mici (4 6Q). Acestea formeaz epiteliul alveolar i se g sesc pe o membran bazal . Celulele epiteliale alveolare au rol respirator i fagocitar. Sub membrana bazal se afl esut conjunctiv, bogat n fibre de reticulin i n fibre elastice i con ine o re ea capilar foarte bine dezvoltat . Bariera hematoaerian este format din epiteliu alveolar, membrana bazal a alveolei, esut conjunctiv de sub membrana bazal , membrana bazal a capilarului i endoteliul capilarului. Vasculariza ia i inerva ia pl mnului Vasculariza ia este dubl : 1) func ional apar ine micii circula ii. Realizeaz schimburi de gaze. Este reprezentat de trunchiul arterei pulmonare i venele arterei pulmonare. Trunchiul arterei pulmonare ncepe din ventriculul drept i dup un scurt traiect se mparte n cele dou artere pulmonare stng si dreapt -, care p trund n pl mni prin hil. Ajunse n pl mni se mpart n ramuri care urm resc ramifica ia arborelui bron ic, iar in final se capilarizeaz formnd re eaua capilar perialveolar n care are loc schimbul de gaze (O2 si CO2). Artera pulmonar duce la inim snge venos, nc rcat cu CO2. Sngele nc rcat cu O2 este preluat de venele pulmonare, cte 2 pentru fiecare pl mn. Acestea p r sesc pl mnul prin hil, se vars n atriul stng i pleac n circula ia sistemic . 2) nutritiv apar ine marii circula ii. Este reprezentat de arterele i venele bron ice.

Artere bron ice se desprind din artera toracic , iar venele bron ice se vars n vena azygoz. Inerva ia pl mnului este realizat de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior i altul posterior.

I.7. PLEURAEste o membran seroas format din 2 foi e care se continu una pe cealalt la nivelul pediculului pulmonar. Pleura parietal c ptu e te pere ii cutiei toracice. Pleura visceral acoper pl mnul i p trunde i n fisuri. Cavitatea pleural este spa iul virtual dintre pleura visceral i cea parietal . n cavitatea virtual se g se te o lam fin de lichid pleural care permite alunecarea celor 2 foi e ntre ele. n cavitatea pleural exist o presiune negativ . Cavitatea pleural virtual poate deveni real cnd, n cazuri de boal , con ine aer (pneumotorax), snge (hemotorax), puroi (piotorax) etc.

I.8. MECANICA RESPIRATORIEActul respira iei este constituit din dou faze: inspira ia i expira ia. 1) Inspira ia este un proces activ, care const n m rirea brusc a tuturor dimensiunilor cutiei toracice, datorit contrac iei mu chilor inspiratori. Diametrele toracice antero-posterioare i transversal se m resc n timpul inspira iei, datorit orizontaliz rii coastelor produs de contrac ia mu chilor intercostali externi. n timpul unei inspira ii for ate intr n ac iune i mu chii intercostali externi mpreuna cu mu chii inspiratori accesori: sternocleidomastodian, trapezi i ai spatelui. Diametrul antero-posterior cre te datorit contrac iei mu chilor intercostali externi care deplaseaz coastele de la 2 la 6, de jos n sus i ridic coastele de la 7 la 10. Al turi de deplasarea lateral a coastelor 7, 10 se produce i o cre tere a diametrului transversal.

2) Expira ia este un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus din cauza relax rii musculaturii inspiratorii. Dimensiunile toracelui se mic oreaz , iar pl mnii, care nu mai sunt inu i n stare de tensiune se retract . Expirul se realizeaz datorit elasticit ii esutului toraco-pulmonar. n expirul for at particip mu chii accesori, mu chii abdominali i mu chii intercostali. Ventila ia pulmonar si alveolar Schimburile gazoase dintre mediul exterior i pl mni constituie ventila ia pulmonar . Volumul curent reprezint cantitatea de aer care p trunde i iese din pl mn n timpul unui inspir sau expir de repaus (500ml). La sfr itul unei expira ii de repaus n pl mn se mai afl } 2.500 ml de aer, din care } 2.350 ml particip la schimbul de gaze purtnd numele de aer alveolar. Restul de } 150 ml se afl n c ile respiratorii unde nu se produce schimbul de gaze i constituie spa iu mort anatomic. Peste volumul de aer curent, o inspira ie maxim poate introduce nc aproximativ 1.500 cm3 aer, care poart denumirea de volum inspirator de rezerv sau aer complementar. Printr-o expira ie for at , dup o expira ie obi nuit , se poate elimina nc o cantitate de 1.000 1.500 cm3 aer, denumit volum expirator de rezerv sau aer de rezerv . Suma acestor trei volume expiratorii (aer curent, aer complementar i aer de rezerv ) constituie capacitatea vital i se determin prin efectuarea unei expira ii for ate dup o inspira ie maxim . Debitul ventilator de repaus (V) reprezint cantitatea de aer ventilat n timp de un minut n condi ii de repaus. El reprezint produsul dintre volumul curent (VT) i frecven a respiratorie. Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) reprezint cantitatea de aer expirat for at timp de 1 secund . Ventila ia alveolar (VA) reprezint cantitatea de aer care p trunde n pl mn dup sc derea volumului spa iului mort anatomic (VSMA) n timp de un minut.

Volumul de aproximativ 1.500 cm3 aer care r mne in pl mn dup o expira ie for at constituie aer rezidual. n alveole r mne un volum de } 200 cm3 denumit aer minimal. Suma volumui curent cu volumul de rezerva insipirator constituie capacitatea inspiratorie i reprezint 70% din capacitatea vital . Consumul de oxigen pe minut reprezint volumul de oxigen re inut de snge din volumul de aer ventilat ntr-un minut. Echivalentul ventilator al oxigenului reprezint trebuie ventilat pentru consumul de 100 ml de oxigen. volumul de aer care

Coeficientul de utilizare al oxigenului reprezint cantitatea de oxigen re inut de sngele capilar din fiecare litru de aer ventilat. Capacitatea rezidual func ional este cantitatea de aer care r mne n pl mni dup expirarea aerului curent. Volumul rezidual reprezint cantitatea de aer care r mne n pl mni dup o expira ie maxim for at . Capacitatea pulmonara total volumul rezidual. Schimburile gazoase respiratorii La nivelul membranei alveolo-capilare are loc un schimb de gaze ntre axul alveolar i gazele din sngele venos din re eaua capilar peri-alveolar , astfel nct O2 trece n snge, iar CO2 n aerul alveolar. 1. Etapa pulmonar Acest schimb se realizeaz prin procesul de difuziune al membranei alveolo-capilare. Difuziunea reprezint tendin a moleculei unui gaz de a se deplasa dintr-o zon n care concentra ia molecular este mai mare spre o zon unde concentra ia este mai mic . Factorii care determin pl mnului: viteza de difuziune a CO2 si O2 la nivelul reprezint suma capacit ii vitale cu

a) gradientul de presiune par ial a gazelor din aerul alveolar i din sngele din re eaua capilar peri-alveolar ; b) suprafa a de difuziune este suprafa a prin care aerul vine n contact cu membranele alveolo-capilare; c) distan a de difuziune este grosimea membranei alveolo-capilare; d) coeficientul de difuziune depinde de solubilitatea gazului i greutatea lui molecular astfel nct coeficientul de difuziune al CO2 este de 30 de ori mai mare dect al O2 ceea ce explic viteza practic egal de difuziune a celor dou gaze n ciuda gradientelor de presiune par ial diferite. 2. Etapa sanguin Transportul O2 se face sub dou forme: a) dizolvat n plasm se transport n cantit i mai mici n plasm ; b) legat de hemoglobin principala form de transport a O2 astfel nct 1 g de hemoglobin leag 1,34 ml O2, fiecare atom de Fe din structura hemoglobinei leag n mod labil 1 molecul de O2; Transportul CO2 se face sub trei forme: I. dizolvat n plasm ; II. legat de anumite grup ri ale proteinelor plasmatice, inclusiv legat de hemoglobin ; III. sub form de bicarbonat forma predominant de transport a CO2;

3. Etapa tisular La nivelul capilarelor tisulare, sngele arterializat cedeaz O2 necesar activit ii celulare i se ncarc cu CO2 rezultat din metabolismul tisular. CO2 difuzeaz cu rapiditate in lichidul intersti ial, unde se g se te o tensiune de } 46 mmHg. Reglarea respira iei Adaptarea ventila iei pulmonare la necesit ile variabile ale organismului se realizeaz permanent gra ie unor mecanisme extrem de fine, care regleaz ventila ia prin modificarea att a frecven ei, ct i a amplitudinii respira iei.

n condi ii obi nuite, respira ia ritmica spontan a adultului are o frecven de 12 18/min. Respira ia spontan depinde de desc rc rile ritmice de impulsuri nervoase de la centrii respiratori spre musculatura respiratorie. Reglarea nervoas : n condi ii neobi nuite, centrii respiratori bulbari pot fi influen a i temporar de stimuli proveni i de la nivelul unor variate zone receptoare din organism. Stimulii de la nivelul c ilor respiratorii superioare pot produce: str nutul, tusea, degluti ia, voma si sughi ul. Reglarea chimic : n condi ii fiziologice cre terea concentra iei n CO2 a sngelui hipercapnia are ca urmare intensificarea ventila iei pulmonare, urmat de reducerea la normal a pCO2. Sc derea concentra iei n CO2 a sngelui hipocapnia determin diminuarea pn la oprirea total a respira iei. Apneea voluntar este urmat de polipnee, n cursul c reia se elimin excesul de CO2 acumulat anterior. Polipneea voluntar este urmat de apnee, pn ce concentra ia de CO2 n snge atinge niveluri fiziologice. Diminuarea concentra iei O2 n aerul inspirat constituie un stimul al ventila iei pulmonare, determinnd o hiperventila ie u oar . Ventila ia se modific u or sub ac iunea hipoxemiei atta timp ct pO2 din aerul alveolar nu scade sub 60 mmHg. Cnd se fixeaz pCO2 la valori sub normale hipoxia nu determin efecte stimulente asupra ventila iei, dect atunci cnd presiunea O2 alveolelor scade sub 60 mmHg.

1. DEFINI IA BOLIIAstmul bron ic este o entitate clinic caracterizat prin accese de dispnee predominant expiratorie cu durat , severitate i moment de apari ie variabile, care apare la persoane cu hiperexcitabilitate traheobronhic la stimuli varia i, nu este consecin a unei afec iuni cardiovasculare fiind sub aspect anatomic o stenoz bron iolar tranzitorie.

2. CLASIFICAREDup criteriul etiologic se deosebesc 2 tipuri de astm bron ic: alergic si nealergic. Astmul bron ic alergic se mai nume te i extrinsec sau atopic, apare la persoane cu antecedente alergice familiale cu sensibilizare la diver i alergeni. Astmul nealergic nu are la baz o etiologie bine definit i nici un mecanism patogenic cunoscut. n categoria astmului bron ic nealergic sunt incluse: astmul infec ios sau endogen; astmul cu alte etiologii (psihic, endocrin, meteorologic iritativ); astmul provocat de efort.

3. ETIOLOGIEPrincipalii factori etiologici ai astmului bron ic sunt: 1) factorii endogeni: mediatori, chimici, fiziologici ai receptorilor respectivi, i anume: acetil-colina, adrenalina, noradrenalina i histamina; 2) factorii exogeni: pneumoalergenii din praful de cas , praful de strad , polen, mucegaiuri, peri de animale. La ace tia se adaug diver i factori iritativi, care pot fi clasifica i n: a) fizico-chimici: gazele care con in dioxid de azot, fumul, deodorante, parfumuri, vaporii i gaze de buc t rie; b) meteorologici: cea a, aerul rece, gaze i pulberi industriale, cea a cu pulberi, atmosfera poluant , umiditatea;

c) endocrini: dezechilibrele hormonale, n special pentru tiroid au rol apreciabil n determinarea bolii, iar perioada premenstruala, menopauza, sarcina sunt alte cauze frecvente pentru apari ia crizelor de astm; d) nervoase: emo iile, st rile conflictuale agita ie paroxistic , traumatismele psihice; e) dezechilibrul neurovegetativ reprezentat prin spasmul musculaturii netede i hipersecre ia bron ic ; f) suprasolicitarea la efort: sport de performan , ascensiuni montane.

4. PATOGENIEn patogenia astmului bron ic concur : terenul, leziunile c ilor respiratorii i cauzele declan ante. Particularit ile patogene ale diferitelor tipuri de astm bron ic: n astmul alergic mediatorii chimici ac ioneaz direct asupra musculaturii netede a bronhiilor, asupra glandelor mucoase i a endoteliilor capilarelor bron ice, producnd obstruc ia cu prec dere a bronhiilor mici. n astmul infec ios la obstruc ia bron ic particip att reac ii iritativ inflamatore ct i o reac ie imunoalergic . n astmul indus prin efort sau exerci iu patogenia este mai complex , bronhospasmul putnd fi declan at de hiperventila ie hipocapnie, hiperreactivitate vagal eliberarea de mediatori spasmogeni i tulburarea echilibrului dintre activitatea receptorilor alfadrenergici i betaadrenergici. Starea de r u astmatic este forma dramatic a dispneei astmatice i se caracterizeaz prin simptome de asfixie permanent , cu durat de mai multe zile i uneori cu evolu ie spre exitus, dac nu se intervine cu tratament corespunz tor.

5. ANATOMIE PATOLOGICn accesul astmatic se constat edemul i congestia mucoasei bron ice, hipersecre ie i bronhoconstric ie. La examenul histologic se observ edemul, infiltra ia celular n peretele bron ic (eozinofile, limfocite, plasmocite), hiperplazia glandelor bron ice, iar micropsia electronic eviden iaz o dezintegrare granular cu formarea de vacuole n citoplasma mastocitelor, cre terea num rului de celule bazale i formarea de granule secretorii n acestea.

n starea de r u astmatic, pl mni apar destin i, c ile bron ice astupate cu mucus dens, cu eozinofile abundente n mucus i peretele bron ic, membrana bazal a epiteliului bron ic ngro ata i musculatura neted a bronhiilor hipertrofiat .

6. FORME CLINICEAstmul bron ic extrinsec debuteaz nainte de 45 de ani i este provocat de diver i alergeni exogeni, care p trund n organism prin inhala ie. Se caracterizeaz prin dispnee paroxistic cu caracter expirator i tuse nso it de ,, wheezing . Astmul bron ic intrinsec apare frecvent dup 45 de ani. Astmul profesional este de dou tipuri: alergic i chimic iritativ. Dou criterii stau la baza clasific rii: expunerea inhalativ sigur pe un alergen prezent la locul de munc i dovedirea sensibiliz rii fa de un alergen profesional. Astmul indus de efortul fizic este determinat de p trunderea aerului rece i uscat n c ile respiratorii i determin bronhospasm i criz astmatic . Astmul cu intoleran a la aspirin se ntlne te la persoane care prezint o rinit cronic , tulbur ri ventilatorii obstructive latente, reversibile dup un puf de bronhodilatator. Asfixia major se instaleaz brusc, n cteva ore, sau progresiv, n interval de cteva zile.

7. SIMPTOMATOLOGIESemne clinice n formele lui tipice, astmul bron ic se manifest prin accese paroxiste i dispnee. Criza de astm apare, att ziua, ct mai ales n cursul nop ii n plin somn. Debutul este brusc, uneori fiind precedat de predoame: str nut, l crimare, gdil tura n gat. Bolnavul se treze te cu o mare sete de aer, respira ia devine uier toare, ca un iuit (wheezing), cu expira ia prelungit i jenant . Dispneea este absolut tipic cu frecven rar , tusea constant , ini ial uscat , devine apoi productiv . Sputa albicioas , gelatinoas , pu in abundent este cunoscut sub denumirea de sput perlat . Poate deveni nsa sero-mucoasa i chiar muco-purulenta.

Aspectul La examenul obiectiv, fa a bolnavului este anxioas buh it , suferind , cianotic , acoperit cu sudori reci, resimte ,, sete de aer. Bolnavul se ridic n picioare sprijinindu- i bra ele de mas , sp tar de scaun. Examenul aparatului respirator pune n eviden : - toracele este imobil, globulos cu coastele orizontalizate; - hipersonoritate la percu ie i murmur vezicular diminuat ca intensitate i expira ia prelungit ; - bradipnee; - mu chii respiratori auxiliari proeminen i; - raluri sibilante si ronflanate difuz, uneori raluri subcrepitante.

8. DIAGNOSTIC POZITIVSimptomele bolii cu astm Semne clinice: 1. Dispneea este de obicei simptomul dominat n astm. Este rareori absent . Poate fi paroxistic (debut brusc i durat limitat ), subacut (debut progresiv i de durat mai lung ) i cronic (cu varia ii de intensitate n astmul cu dispnee continu ). Frecven a respiratorie este normal sau u or crescut . 2. Wheezing-ul (respira ia uier toare) nso e te constant dispneea. Este relativ caracteristic bolilor obstructive i n special astmului. 3. Tusea nso e te de obicei dispneea, rareori este simptomul dominant sau unic. Este uscat , chinuitoare i survine n crize. Uneori se nso e te de expectora ie n cantitate mic , u or g lbuie (aparent purulent ) ce apare spre sfr itul crizei de astm. 4. Sputa este un produs rezultat din hipersecre ia patologic a glandelor mucoasei bron ice. Sputa este de trei feluri: - sputa mucoas este sidefie, alb (n astmul bron ic i n bron ite acute sau cronice);

- sputa purulent este de culoare galben-verzuie, omogen , de consisten cremoas sau lichid (n supura ie pulmonar i n caz de deschidere a unei colec ii purulente din vecin tatea pl mnului ntr-o bronhie); - sputa muco-purulent , de culoare galben-verzuie (n pneumonii, bron ite acute i cronice, tuberculoz i supura ii pulmonare). 5. Cianoza reprezint modificarea tegumentelor i a mucoaselor n albastru violaceu. Ea poate fi: central (n bolile pulmonare) i periferic (n insuficien a cardiac ). 6. Senza ia de constric ie toracic nso e te inconstant dispneea. Este o senza ie de ap sare pe cutia toracic care aparent mpiedic inspirul adnc.

9. EXAMENUL CLINICExamenul fizic al bolnavului n accesul astmatic relev elemente relativ tipice. Bolnavul are dispnee, predominant expiratorie, frecven a respira iei variind ntre 20 30/minut i frecvent tuse. Inspec ia toracelui arat o eventual folosire a mu chilor accesorii n timpul respira iei, torace hiperinflat cu amplia ii respiratorii, relativ limitate i prelungirea fazei expiratorii i a respira iei. La percu ie este prezent o hipersonoritate difuz , iar la asculta ie pe fondul unei expira ii prelungite se g sesc raluri muzicale sibilante, inspiratorii i expiratorii, adesea percepute de bolnav i care dau un aspect caracteristic uier tor al respira iei (expira iei). n raport cu hipersecre ia bron ic , se pot percepe raluri subcrepitante pe ambele cmpuri pulmonare (zgomot de porumbar). Murmurul vezicular este de regul p strat i este adesea aspru. Diminuarea intensit ii murmurului vezicular sau chiar dispari ia sa, paralel cu intensificarea dispneei (frecven a respiratorie " 30/minut) sugereaz o obstruc ie bron ic sever ce poate evolua spre starea de r u astmatic. n timpul accesului astmatic bolnavii sunt afebrili tahicardici (n medie 90-115/minut) i f r varia ii semnificative ale T.A.

10. EXAMINARI COMPLEMENTARE1) examenul sputei pune n evident num rul mare de eozinofile i cristale Charcot-Leyden; 2) radiografia pulmonar eviden iaz hipertransparen a cmpurilor pulmonare; reten ia intraalveolar de aer,

3) hemograma (indic leucocitoz cu euzinofile) 4) explorarea func ional respiratorie este util pentru: a)precizarea diagnosticului de astm bron ic; b)precizarea alergenului specific implicat n determinarea bronhospasmului 4.1) volumele pulmonare explorate sunt: a) volumul curent; b) volumul rezidual; c) VEMS volumul expirator maxim/secund . 4.2) testele de bronhodilata ie se folosesc cnd diagnosticul de astm este nesigur i exist un sindrom obstructiv; 4.3) testele cutanate alergoalergice sunt folosite ca teste de rutin , iar precizarea originii alergice a astmului se practic ntre crize, niciodat n cursul corticoterapiei.

11. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC- Este nsa dificil, deoarece identificarea cauzelor declan atoare ale crizelor nu este ntotdeauna posibil . Pentru natura alergic a astmului bron ic pledeaz : - antecedentele alergice familiale personale; - apari ia acceselor repetitive n condi ii asem n toare de timp (perioada de polenizare), de loc (declan area crizelor la locul de munc sau n anumite nc peri) i n condi ii de contact cu acelea i obiecte generatoare de alergeni; - testele cutanate; - testele de provocare bron ic pozitive. Diagnosticul pozitiv al astmului bron ic intrinsec se pune pe: - tabloul clinic; - examen de sput ; - absen a oric ror dovezi de hipersensibilizare la diferi i alergeni.

12. DIAGNOSTICUL DIFEREN IALEste bazat pe:

- astmul cardiac; - bron ita cronic obstructiv ; - dispnee laringian ; - corpi str ini n arborele traheo-bron ic; - tiroida plonjat sau substernal ; - adenopatii mediastinale; - nevroze respiratorii; - cancer traheo-bron ic; - afec iuni cardiovasculare (insuficien ventricular stng ). Astmul bron ic mai trebuie diferen iat i de alte afec iuni bronhopleuropulmonare, n care poate ap rea uneori i un bronhospasm (embolia pulmonar cu sau f r infarct pulmonar, pneumotoraxul spontan).

13. EVOLU IEEvolu ia astmului bron ic este cronic cu crize intercalate de acalmii cu durat variabil . Remisiunile uneori nu pot fi explicate, alteori, nsa, apar n leg tura cu anumite condi ii (la pubertate, n timpul sarcinii, odat cu schimbarea locuin ei sau n alt localitate, dup infec ii febrile). Revenirea crizelor de astm este dependent de factori cauzali varia i. Astmul care debuteaz n adolescen greu dect astmul copilului. sau la vrst adult regreseaz mai

n cursul evolu iei astmului alergic, bolnavul se poate sensibiliza i la al i alergeni. Supraad ugarea infec iei bron ice i cronicizarea acesteia face ca evolu ia s progreseze c tre emfizem pulmonar. Astmul care apare n jurul vrstei de 50 de ani, evolueaz cu episoade bron ice repetate i cu o dispnee de efort persistent ntre accese, pentru ca dup o perioad variabil de timp s devin un astm cu dispnee continu . Agravarea se realizeaz fie prin repeti ia frecvent a acceselor, cu remisiuni incomplete ale dispneei ntre episoade paroxistice, fie prin suprapunerea unor episoade repetate de infec ie bron ic , care i dau un aspect clinic de evolu ie de bron it cronic obstructiv i, cu timpul, duc la constituirea unui cord pulmonar cronic.

14. PROGNOSTICPrognosticul astmului bron ic este net favorabil, mai ales dup eviden ierea factorului alergic i pentru forma paroxist de astm. Prognosticul este benign pentru cazurile monoalergice, iar apari ia complica iilor (hipertensiune pulmonar , cord pulmonar cronic) determin o evolu ie letal . Prognosticul este influen at de corectitudinea terapiei i de asocierea complica iilor astmului bron ic.

15. COMPLICA IIComplica iile importante ale astmului bron ic sunt: - infec iile bron ice (bron ita acut bron iectazia); sau cronic , stenoz bron ic ,

- emfizemul pulmonar cronic (la cei cu astm vechi, netratat, cu bron ite repetate); - cordul pulmonar cronic. Alte complica ii mai rare: pneumotoraxul spontan, fracturile costale, emfizemul mediastinal i subcutanat.

16. TRATAMENTULTratamentul astmului bron ic este profilactic i curativ. Tratamentul profilactic se refer la nl turarea i evitarea alergenului (alergenilor), schimbarea locului de munc , uneori a domiciliului, prevenirea crizelor paroxistice i a infec iilor intercurente. Tratamentul curativ este patogenic i simptomatic i se adreseaz crizelor de astm ct i terenului, fondului astmatic. Tratamentul trebuie individualizat n raport de gravitatea crizei, care poate fi u oar , moderat sau sever . a) Crizele u oare cu durata de 10 30 min, se cupleaz cu Miofilin sau Eufiliu n tablete de 100 mg de 3 ori pe zi. b) n crizele moderate care depa esc o jum tate de or se prefer Miofilinul injectabil, n doz de 1 3 fiole/24 ore. Dac atacul astmatic nu cedeaz la

Miofilin dat i.V. se poate administra per os de 1 3 tablete de betastimulante neselective de tip Bronhodilatin, Terbutalin i din cele selective: Salbutamol ori Fenoterol n doz de 1 3 tablete. Betastimulantele se pot da i sub form de aerosoli, cte 2 3 pufuri/zi, singure sau asociate cu Miofilin. Nu se abuzeaz de Alupent, Astmopent, Barotec Salbutamol, preparate sub form de aerosoli, deoarece dau obi nuin . Atroventul este un derivat sintetic de atropin privat de efectele nedorite ale atropinei. Se folose te sub form de tablete sau aerosoli, att n tratamentul de atac, ct i de ntre inere. Doza este de 2 3 tablete/zi. c) n crizele severe de lung durat i n stare de r u astmatic se apeleaz la tratamentul i.V. cu Miofilin, Hemisuccinat de hidrocortizon (H.H.C.), oxigen intermitent, hidratare i aport de potasiu pe cale oral . Se ncepe cu microperfuzie cu 1 2 fiole de Miofilin n 150 g glucoza 5% dat n 30 min. Apoi se monteaz o perfuzie lent cu 1 2 fiole n 500 ml glucoz n acela i timp, bolnavul prime te oxigen intermitent, se hidrateaz cu 1,5 2 l de ceai care are i efecte fluidificante i expectorante. Se d potasiu din solu ia de 5 6 KCl la 300 g ap de ment cte 3 linguri/zi. Se pot da i 2 3 tablete de 0,5 g Kcl.

Dac bolnavul nu r spunde la acest tratament dup 2 3 zile se trece la terapia cu H.H.C. asociat cu Miofilin sau Salbutamol. La tratamentul de atac cu H.H.C. se asociaz oxigen, hidratare i potasiu. Doza de Miofilin este de 2 3 fiole pe zi, iar de Salbutamol de 1 2 tablete sau 1 2 pufuri/zi. Dac dup 72 de ore bolnavul este refractar (obstruc ie, dispneea nu nceteaz ) se trece la terapia oral cu Prednison pentru 7 14 zile. Prima doz este de 1 mg/kg corp greutate, dup care se reduce treptat pentru a ajunge la doza de 15 mg/zi. Tratamentul preventiv al crizelor de astm Ketotifen (Zaditenul) se administreaz cte tablete de 2 ori/zi i cre te progresiv pn la 1 tablet . Nedocromilul doza este de 1 tablet /zi.

Dipropionatul de beclametazona derivat cortizonic sub form de aerosoli. Se dau 1 3 pufuri/zi timp de 2 3 zile n alternan cu Prednisonul. Nu se folose te n criza de astm. Nifedipina se folose te n afara crizei i pe termen lung. Doza este de 1 2 drajeuri/zi. Bronhodilatatoarele simpaticomimetice: a) Adrenalina se administreaz n injec ii subcutanate, n doze de 0,2 0,3 ml; b) Efedrina se administreaz zi; c) Izoprenalina se administreaz prin inhala ie folosindu-se preparate de aerosoli presuriza i, 80 100 mcg/doza; d) Orciprenalina (Alupent, Asmopent) doza recomandat este de un puf, care se repet la nevoie dup 3 5 min; e) Salbutamolul se administreaz un puf de 0,1 mg; Bronhodilatatoare parasimpaticolitice(anticolinerice): y Antropina i.V. n timpul crizei, n doz de 0,5 mg; oral, n doze de 15 50 mg, de 3 4 ori pe

Bronhodilatatoare parasimpaticolitice(anticolinerice): a) Aminofilina se administreaz pe cale oral (3 6 comprimate de miofilin) i i.V. (1 fiola de miofilin) la interval de 6 8 ore; b) Proxifilina i Diprofilina se administreaz oral, i.M. sau i.V; Inhibitoarele degranul rii mastocitelor: a) Cromoglicatul de sodiu (Intal, Lomudal etc.) 1 capsul de 4 ori/zi, la 4 6 ore interval; b) Ketotifenul se administreaz pe cale oral n gelule de 1 mg, diminea a i seara; Corticoizii: Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale.

Tipuri de corticoizi: a) Prednisonul se administreaz la nceput n doze mari de 50 60 mg/zi, timp de 4 7 zile. Doza zilnic poate fi luat n ntregime la orele 6 8 diminea a. Reducerea dozei se face pn se ajunge la 15 mg/zi. n continuare se reduce doza cu cte 1,5 mg tot la 10 zile, pn se ajunge la 5 mg/zi. Doza pe cale oral este la nceput de 30 50 mg/zi n 4 6 prize, apoi se reduce la 5 20 mg/zi i.M. 25 mg/zi; b) Metilprednisonul (Medrol, Urbasol etc.) n doz de 20 120 mg la interval de 2 4 s pt mni c) Triamcinolon doza ini ial este de 8 40 mg/zi divizat n 4 prize. Doza se reduce treptat cu 2 mg la fiecare 2- 3 zile. d) Hidrocortizonul hemisuccinat n fiole con innd 25 mg i 100 mg substan activ ; e) Dexametazonul 1,5 3 mg/zi, dup care se scade treptat; f) Beclometazona i Betametazona se administreaz prin inhalare sub forma de aerosoli doza i n inspir profund, 2 4 inhala ii de 2 4 ori pe zi. Hiposensibilizarea specific injec iile se fac subcutanat.

Terapia fizica educa ii i exerci ii respiratorii. Fluidificantele secre iei bron ice i antitusivele: Bronhexina (Bisolvon): 2 drajeuri de 3 ori/zi sau 8 ml solu ie de 3 ori/zi. Psihoterapia si medica ia psihotrop a) Diazepam; b) Napotom; c) Rudotel.

17. PROFILAXIA OMULUI BOLNAV SI SANATOSEduca ia pacientului const n: Obiective: informa ii corecte i complete despre boal , preven ia i tratamentul ei; administrarea corect a terapiei;

monitorizarea bolii; recunoa terea momentului n care boala nu mai este controlat masurilor adecvate; solicitarea asistentei medicale sau a serviciului de urgen a Metode: discu ii individuale; demonstra ii; materiale informative audio-vizuale; educa ie n grup ( edin e interactive, ateliere de lucru); psihoterapie de grup. i aplicarea

II. NGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC

In general toti pacientii cu probleme respiratori au nevoie de ingrijiri privind: 1.Asigurarea conditiilor de spitalizare care se realizeaza prin: -aerisirea saloanelor,curate fara curenti de aer,cu temperatura cuprinsa intre 18-20 C; -repartizarea pacientului in saloane diferite intre acuti si cronici,iar pe cei cronici asigurarea pe cat posibil a conditiilor propice; -lenjeria pacientiilor transpirati trebuie schimata de cate ori este nevoie; -pielea pacientiilor transpirati sa fie spalata cu alcool mentolat care invioreaza circulatia periferica. 2.Alimentatia cuprinde: -regim hidrozaharat; in -alimentatie hipercolorica evitandu-se supraalimentarea si regimul bogat grasimi; -interzicerea alcoolului si a fumatului;

3.Supravegherea functiilor vitale constau in : -masura functiilor vitale si notarea in foaie de observatie(la pacientii asmatici importanta se acorda sindromului febril) -calmarea durerilor toracice sau junghiurilor prin aplicatii locale calde; -dispneea si cianoza se combate prin administrare de oxigen; -tusea chinuitoare si durearoasa se linisteste prin administrare de calmante si expectorante,iar pentru usurarea eliminarii expectoratiei se administraza fluidificante ale secretiei bronsice; -accesele de tuse se amelioreaza prin bronhodilatoarea,iar pentru infectiile bronsice se administreaza antibiotic; 4.conduita de urgenta a asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu astm bronisc,consta in : -pacintul sa fie asezat in pozitie semisezand; -se supravegheaza functia respiratorie; -se linisteste pacientul; -se indeparteaza persoanele din jurul sau; -i se explica cum sa respire -i se administreaza medicamentatia de urgent; -urmareste criza respiratorie; -indeparteaza factori alergeni din jurul sau: -anunta medical. 5.Ingrijirile acordate de asistenta medicala pacientul cu astm bronsic vor fi: -sa ajute pacientul sa respire normal; -sa ajute sa se miste si sa aiba o pozitie de adecvata; -sa asigre pacientului un somn suficient de odihnitor -sa asigure igiena corporala majora si a cavitatii bucale; -sa ajute sa-si exprime emotiile tulburarile sau opiniile;

-sa-l invete cum sa-si cunoasca starea de sanatate si cum sa aiba grija de el insasi; 6.Scopurile urmarite de asistenta medicala la nivelul plamanilor si ale bronhiilor sunt : -restabilirea permeabilitatii cailor respiratorii; -invatarea bolnavului sa tuseasca si sa expectoreze; -aspirarea secretiilor la nevoie ; -amelionarea starii respiratorii prin explicarea bolnavului cum sa-si reduca activitatiile fizice; -sa ajute pacientul sa faca gesturi utile respiratiei; -asigura aport suficient de lichide; -ii explica ca alcoolul si fumatul aglomerate; sunt interzise, sa evite zonele

-diminuarea anxietati prin explicarea acestui in ce consta boala,cum evolueaza; 7.Supravegherea si ingrijirea specifica pacientului cu dispnee: -notarea in foaia de observatie a respiratiei; -notarea mucozitatilor; -stabilirea culorii tegumentalor si a mucoaselor; -aplicarea tehnicilor de ingrijire adecvate(ixigenoterapia,drenaj postural,fizioterapia); -administrarea si supravegherea medicamentatiei; -pregatirea pacientului pentru explorarile specific bolii; -precautii date de secretii,tuse necontrolate,stranut. II.1.EDUCATIA PACINETULUI SI A FAMILIEI Educam pacientul si familia pentru a cunoaste ca astmul bronsic este o boala croncica care poate fi controlata; -respectarea tratamentului care este de lunga durata -administrarea corecta a tratamentului prescris de medic; -gimnastica respiratorie cu accent pe expiratie; -inlaturarea cauzei care a determinat alergia;

-evitarea factorilor declansatori; pentru -un mod de viata linistit cu aer uscat cu evitarea agentilor iritanti mucoasa respiratorie; -vaccinari,desensebilizari,administrare de antialergice; -recunoasterea eventualelor reactii adverse ale medicamentului; -cunoasterea manifestarilor ce determina agravarea afectiunii; -a evita oboseala fizica si intelectuala; -evitarea schimburilor bruste de temperatura; -regim alimentar hiposodat bogat in vitamine cu evitarea constipatiei; -reechilibrarea fondului nevrotic ; -mentinerea echilibrului greutatii,asigurarea de K+; hidroelectolitic,normalizarea

-climato-terapia de altitudine (in perioadele de acalmie a bolii) II.2.INGRIJIREA LA DOMICILIU Protocol educative: 1) PEFmetria este o metoda ieftina,simpla,disponibila prin care se masoara PEF(debitul expirator de varf).PEFnetria este o metoda ideala pentru monitorizarea functiei pulmmonare la domiciliul pacientului. 2) Sunt sugestive pentru astm urmatoarele modificare ale PEF: -cresterea PEF cu peste 15% la 15-20 minute dupa administrarea de bronhodildtator cu durata scurta de actiune; -scaderea PEF cu peste 15% la 5 min dupa terminarea unui efort nestandardizat cu durata de 6min (alergare sau exercitiu) -variabilitatea PEF>cu 20% in decursul unei zile Monotorizarea functiei pulmonare la domiciliu se realizeaza cu PEFmetriei si este un element obicetiv de apreciere a evolutiei unui bolnavului astmatic Tehnica masuri PEF cu ajutorul PEFmetriei : 1.se aduce cursorul la 0(in partea inferioara a scalei);

ajutorul

2.se sta in picioare cu capul drept tinand PEFmetriei orizontal astfel incat sa nu se impiedice in miscarea cursorului 3.se inspira adanc,se tine respiratia cateva momente si se pune piesa bucala in jurul ei si se expira cat mai puternic si mai repede.Nu se introduce limba in piesa bucala!; 4.se citeste rezultatul 5.se reface masuratoarea(pasi 1-4)inca de doua ori; 6.se alege si se noteaza valoarea cea mai mare din cele trei masuratori; II.3.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE Asistenta medicala trebuie sa aiba ca prin obiectiv mijloacele de protective fata de infectiile incrucisate.Bolnavii trebuie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei si asupra utilizarii scuipatoarelor. Protectia muncii pe sectia de pneumologie prevede purtarea mastilor din tifon in cursul unor procedee de ingrijire ca: -facerea patului; -predarea lenjeriei mudare; -recoltarea sputei -infectii nozofaringiene; Hainele de protective se vor schimba cat mai des,astfel se are in vedere: -prevenirea infectie respiratorii; -tratarea corecta a acesteia; -educatia sanitara in comunitatile de copii; -asigurarea de locuinta salubra (calduroasa fara mucegai) ; -evitarea factorilor iritantii toxici la locurile de munca; -la nevoie schimbarea locului de munca; -sa practici tehnici de relaxare;

-asistenta medicala trebuie sa explice bolnavului metodele de administrare a medicamentelor care scurteaza crizele(miofilin i.v); -bolnavul sa fie informat asupra modului cum sa provoace tusea si expectorarea secretiilor dupa tuse; -i se vor explica tehnicile de diminuare a dispneei si cele de educare a tusei.

III.PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE A CAZURILOR URMARITE CAZUL 1A.I are 62 de ani,este pensionar si locuieste impreuna cu sotia sa.Are trei copii sii nepoti pe care-i iubeste foarte mult. Pacientul a venit la spital cu o infectie respiratorie,a debutat acum cinci zile si care s-a accentuat progresiv silind pacientul sa acuze tuse cu expectoratie mucoasa redusa ,dispnee expiratorie cu wheezing,cefelee,agitatie,dureri precordiale,stiiundu-se din 1995 cu astm bronsic. Pe diagnosticul pus la internare de astm bronsic infectios(allergic),pacientul afirma ca a fost hipertensiv cu valori moderate din 1995 fara a urma tratament hipotensor urmand cu valoarea maxima 180.

CULEGEREA DE DATE DATE FIXE Numele si pronumele Varsta Sex -A.I -62 ani -masculin

Alergii DATE VARIABILE Nationalitate Religia

-praf,fulgi,polen,acareti

-Romana -ortodoxa(crede in Dumnezeu si merge la biserica) -pensionar(a lucrat in tamplarie 30 de ani); -Bucuresti; -Bune; -bune (isi viziteaza copii si are grija de nepoti); -consuma alcool in cantitati mici,prefera carnea prajita si rantasurile,in general mancarea grasa;

Ocupatia Domiciliu Conditii de locuit Relatii cu familia Obiceiuri foarte

ANTECEDENTE PERSONALE Fiziologice Patologice -Gr sagv.All,Rh -Hta 1995,astm bronsic 1995

DATE CLINICE LA INTERNARE Constienta T.A Res. Tem. P. -prezenta; -180/90mm/Hg; -28/min; -38.5 C; -100/min;

Scaun Diureza Greutate Inaltime

-1/zi; -3 mic/zi; -75 de kg; -1,75m;

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR Elemente de dependent -tuse; -cefalee; -agitatie; -dureri precordiale ; -respiratie=28/min ; -prezinta alergie; -somn agitat ; -oboseste repede; -transpiratii; Pacientul este dependent din urmatoarele nevoie prioritare: 1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE Problema : -dispneea; Cauza :-obstructie nazala;

Manifestata prin:polipnee,expirati prelungite,tuse cu expectoratie,HTA. Obiective:-pacientul sa fie capabil sa-si regleze respiratia si circulatia in curs de trei zile

Interventii autonome:-asezarea pacientului intr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratia (poozitia ortopneica); -asigur conditiile de micro climat; -urmaresc functiile vitale si le notez in F.O; Rol delegat:adminietrez -HHC 50-200 mg I.V; -berotec 2-3 pufuri ; -oxigenoterapie prin sonda 6-8l /min; -nifepidin 1 tab x 3/zi; Evaluare: aer) -pacientul respiratia -evaluarea facuta pe trei zile 2.NEVOIA DE A-SI PASTRA TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE Problema: -hipertermia 38,5 C; Cauza : -infectia respiratorie; altereaza pozitia care ii favorizeaza -temperatura din camera este de 20 C (fara curenti de

Manifestata prin: Obiective: temperatura; psihica;

-temperatura ridicata,tagumente umede; -pacientul sa fie capabil sa-si regleze

-pacientul sa aiba o stare de bine fizica si -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic; Interventii autonome: -aerisesc salonul; -asigur imbracaminte lejera; -aplic comprese reci; -servesc pacintului cu cantitati mari de lichide; -calculez bilantul ingesta-excreta pe 24 h -schimb lenjeria de pat si de corp; -mentin igiena corpului; Interventii delegate:administrez-antitermice; -antibiotice vibramicin 200mg/zi; Evaluare: -pacientul prezinta tagumentele si mucoasele uscate; -pacientul ii scade temperatura; -evaluare pe 24 h; 3.NEVOIA DE A COMUNICA Problema: Cauza: -lipsa comunicarii eficiente; -stresul,nelinistea;

Manifesteata prin: -teama ca nu va fi sigur de sprijinul sotiei,aceste neavand destula putere si teama de nu se sufoca in timpul crizei;

Obiective:

-pacientul sa fie capabil sa isi exprime temerile si sa isi diminueze stresul si nelinistea pe trei zile;

Interventii autonome:-favorizez adaptarea pacientului la mediu; -creez un climat de securitate,calm intelegere; sufocarii -raspund la intrebari si explic imposibilitatea in timpul crizei; -facilitez contactul cu familia,ii explic familiei pacientului necesitatea apropierii de tatal lor; Evaluare: -pacientul este mai linistit si comunica cu asistenta medicala si cu familia sa; -evaluare facuta pe trei zile;

CAZUL II B.E ,56 de ani, de profesie electrician este casatorit si locuieste cu sotia sa intr-un apartament in conditii igienice. Nu are copii si aceasta il afecteaza foarte mult(sotia sa nefiind fertila).Se simte destul de singur pentru ca nici parintii nu mai traiesc,dar are doua surori cu care se viziteaza in special in zile festive. Din istoricul relatat de pacient se constata ca a facut primele aspecte de dispnee in 2004 dupa o baie fierbinte pe fondul unei viroze respiratorii neglijate,atunci i se pune diagnosticul de bronsita asmatiforma pentru care primeste tratament fara rezultate deosebite. In urma numeroaselor internari si a tratamentelor corespunzatoare obtine o alcalmie pasagera pana in 2005 cand prin internari se stabileste diagnosticul de astm bronsic urmand tratament prin dispensarizari si internari frecvente. Ajuns la spital ,pacientul prezinta dispnee,wheezing continuu,tuse fara expectoratie,agitatie iritabilitate si diabet zaharat fara ca pacientul sa acuze tulburari. CULEGEREA DE DATE

DATE FIXE Numele si prenumele Varsta Sex -B.E; -56 de ani; -masculin;

Alergii DATE VARIABILE Nationalitatea Religia Ocupatia Conditii de locuit Relatii de familie Obiceiuri

-praf,polen;

-romana; -ortodoxa(nu este prea credincios); -electrician; -bune; -bune; -in general ii place sa manance bine,ii plac prajiturile si bea cafea;

ANTECENDENTE PERSONALE Fiziologice Patologice -Gr sangv.B III,Rh+; -multipli polipi nazali operati in 1995 -bronsita asmatiforma in 2004;

DATE CLINICE LA INTERNARE Constienta T.A -prezenta; -140/70mmHg;

Tem. Nr.de respiratii P Scaun Diureza Greutatea Inaltimea

-36 C; -27/min; -80/min; -1/zi; -8 mic/zi; -90 kg; -1.80m;

ANALIZA AI INTERPRETAREA DATELOR Manifestari de dependent -dispnee de tip expirator; -tuse fara expectoratie; -poliurie; -polifagie; -agitatie,iritabilitate; -polidipsie; -alergie; -somn agitat. Pacientul este dependent din urmatoarele nevoi prioritare: 1.NEVOIA DE A RESPIRA Problema: Cauza: -dispneea; -obstructie nazala;

Manifestata prin: Obiective: respiratia in

-polipnee,expiratii prelungite; -pacientul sa fie capabil sa-si regleze trei zile;

Interventii autonome:

-pacientul sa il asez intr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratia(pozitia ortopneica); -asigur conditiile de microclimat corespunzator;

-urmaresc funtiile vitale si le notez in foaia de observatie; Interventii delegate:administrez:-miofilin 1 fiola I.V. lent; -HHC50-100mg I.V; -berotec 2-3 pufuri; -oxigenoterapia; Evaluare: -temperatura din salon este de 20 C -pacientul alterneaza pozitia care sa-i favorizeze respiratia; -dupa administrarea tratamentului respiratia este mai usoara; -tegumentele sunt normal colorate; -evaluare facuta pe trei zile; 2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Problema: -alimentatie neadecvata;

Cauza: Manifestata prin: Obiective:

-lipsa cunoasterii de sine si boala; -consum mare de glucide si dulciuri; -pacientul sa cunoasca principiile rationale in termen de trei zile; -sa scada in greutate in termen de 1 luna;

Interventii autonome:

-invat pacientul valoarea nutritiva a alimentelor si necesarul caloric pentru varsta,activitatea si inaltimea sa; -constientizez pacientul de necesitatea tinerii unui regim dat fiind ca are si diabet zaharat pe langa astm bronsic; -ii indic sa bea cat mai multe lichide ,sa evite cafeaua,efortul fizic; -cantaresc zilnic pacientul;

Evaluare: pe care le lapte,carne,branzeturi,fructe;

-pacientul cunoaste despre cele doua boli are si s-a adaptat regimului; -consuma cu placere

-evaluare facuta pe trei zile; 3.NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE Problema: Cauza: Manifestata prin: -lipsa sprijinului moral si spiritual; -culpabilitatea; -negarea existentei in Dumnezeu; -lipsa copiilor;

-grija fata de sensul vietii si al mortii; -preocuparea pentru credinta si valoarea ei; Obiective: de sine; -pacientul sa-si pastreze imaginea pozitiva -pacientul sa aiba o stare psihica buna; Interventii autonome: sentimentele -sa incurajeze pacientul sa-si exprime de utilitate;

-planific cu pacientul activitati care sa ii dea sentimentul de utilitate; -caut modalitati de practicare a religiei; -i-l pun in legatura cu un preot; Evaluare: -pacientul accepta sa vorbeasca cu un preot; -pacientul citeste documente religioase; -evaluare facuta pe trei zile. CAZUL III M.A de 65 ani ,este pensionara si vaduva de 5 ani.Are doi copii care sunt casatoriti.Este adusa de unul din copii la spital intr-un stadiu clinic mai sever,prezentand semne de insuficienta respiratorie accentuate,anxietate ,polipnee cu expectoratie prelungita si tiraj cianoza transpiratii profunde fara tuse si expectoratie. Cauza acestui sindrom asfisic este abuzul de simpaticomimetice.Din antecedente se constata lipsa orcarei coardiopatii , pacienta stiidu-se asmatica din 1997. Ajunsa la spital pacienta este consienta si i se explica necesitatea de a tusi si a expectora si de a ramane in stare de veche pana la instalarea echilibrului respirator.

CULEGEREA DE DATE DATE FIXE Numele si prenumele Varsta Sex Alergii DATE VARIABILE Nationalitatea Religia Ocupatia Conditii de locuit Relatii de familie Obiceiuri -romana; -ortodoxa; -pensionara; -bune; -bune; -mananca in general de toate dar cu masura; -bea cafea; -M.A; -65 de ani; -feminin; -praf si polen;

ANTECEDENTE PERSONALE Fiziologice Patologice -Gr.Sangv.0I,Rh+; -apendictectomie in 1987; -astm bronsic in 1997; DATE CLINICE LA INTERNARE Constienta T.A Temp -prezenta; - 150/70 Hg; -36,5 C;

Nr.respiratii P Diureza Greutate Inaltime

-28/min; -88/min; -3 mic/zi; -64 de Kg; -1,70 m ;

ANALIZA SI INTREPRETAREA DATELOR Manifestari de dependent: -polipnee; -cianoza; -transpiratii profunde; -anxietate; -alergie; Pacienta este dependenta din urmatoarele nevoii prioritare: 1.NEVOIA DE A RESPIRA Problema: Cauza: Manifestata prin Obiective: in Interventii autonome: -dispneea; -obstructie nazala; -polipnee,expiratii prelungite,cianoza; -pacienta sa fie capabila sa-si regleze respiratia trei zile; asez pacienta intr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratia;

Interventii delegate:administrez-miofilin 2 fiole in perfuzie cu ser fiziologic; -HHC in doza initiala de 50 mg I.V; -oxigen pe sonda nazala;

Evaluare:

-temperatura aerului din camera este de 20 C -pacienta nu mai prezinta cianoza si respiratia s-a calmat;

2.NEVOIA DE A FI CURAT SI A-SI PROTEJA TEGUMENTELE Problema: Cauza: Manifestata prin: Obiective: -alterarea tagumentelor; -stare generala alterata; -transpiratii profunde (diaforeza); -pacienta sa prezinte tegumentele si mucoasele integre;

Intervenitii autonome:-asigur o toaleta curata a tegumentelor si a mucoaselor printr-o spalare partiala; -schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie; Evaluare: integre; -pacienta prezinta tegumentele si mucoasele

-evaluare facuta pe 24 h. 3.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Problema: Cauza : Manifesta prin: boala; Obiective: -pacienta sa beneficieaza de somn si odihna corespunzatoare; -imposibilitatea de a dormi: -respiratie cu greutate,obstructie; -anxietate,teama de sufocare in somn,teama de

Interventii autonome:-explic pacientei necesitatea de a se odihni;

boala

-linistesc pacienta dandu-i lamuriri cu privire la dansei si la riscurile ei; Interventii delegate:administrez-rudotel 1 tab/zi; Evaluare: -pacienta a colaborat cu cadrele medicale si a dormit -evaluare pe trei zile;

bine

IV. ANEXE IV.1 BRONHOSCOPIA Definitie: Explorarea arborului traheobronsic sub vizibilitate directa, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. Scopul bronhoscopiei este:

1) diagnostic se executa in cazuri de tumori,supuratii bronhopulmonare,suspiciunea unor corpi straini etc.Realizeaza observatia directa,vizuala a mucoasei bronsice si permite prelevari de secretii si recoltari de probe citologice si histologice (biopsie); 2) terapeutic se executa pentru eliberarea cailor respiratorii de secretii abundente prin aspiratie si pentru introducerea unor medicamente in arborele traheobronsic. MATERIALE NECESARE: -bronhoscop; -aspirator electric cu sondele respective; -tampoane pentru porttampoane; -pense; -departator de gura; -oglinda frontala sau lampa Clar;

-seringa laringiana de 5 ml; -lampa de spirt; -oglinda laringiana; -tavita renala; -masti pentru medic si asistente; -comprese de tifon; -substante anesteziante ( cocaina 2 4%, xo;oma 2 4%) -medicamente necesare in caz de accidente; -aparatura pentru oxigenoterapie; -radiografiile toracale ale bolnavului si megatoscopul pus in functie . Pregatirea bolnavului a) psihica; b) fizica:Examinarea se face dimineata pe nemancate.Examinarea se executa in camera de bronhoscopia semiintunecata,pe masa de operatie,izolata cu o saltea de cauciu,care asigura si confortul necesar bolnavului. Bolnavului i se face o anestezia cu cativa ml pentru a face gargara. Asistenta va atrage atentia bolnavului sa tina anestezicul cat mai mult timp in gura si apoi sa-l scuipe in tavita renala,evitand sa-l inghita .Apoi aprinde lampa de spirt,incerca seringa laringiana cu anestezic si o ofera medicului. Bolnavului i se dau cateva comprese de tifon si-l invita sa scoata limba si sa o tina afara fixata cu compresele in mana. Introducerea bronhoscopului si examinarea propriu-zisa se vor face in decubit dorsal,cu capul in extensie pe articulatie atlantooccipitala,cu gura larg

deschisa.Umerii bolnavului sunt ridicati cu ajutorul unei perne tari sau a unui sul,pana la intaltimea de 12-15 cm de la suprafata mesei. Ingrijirea bolnavului dupa bronhoscopie. Timp de 4 ore,pana la reaparitia sensibilitatii complete a mucoaselor anesteziate,el se va abtine de la orice alimentatie. De asemanarea,timp de 2-3 zile primeste un regim de curatare a laringelui (lichide si alimentare pasate) din cauza iritatiei traumatice cauzate de tubul bronhoscopului. Incidente si accidente 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. -dureri in gura; -disfagie sau afagie; -dureri retrosternale; -cefalee; -tahicardie; -insomnie; -tuse -expectoratie; -stare subfebrila; -intoxicatii de diferite grade cu cocaina; -leziuni ale mucoasei bucale; -hemoragii. IV.2 DETERMINAREA VOLUMELOR RESPIRATORII Dupa o respiratie obisnuita de 20 30 de secunde,bolnavul este solicitat sa faca o insipiratie completa urmata imediat de expulzarea maximala a aerului din plamani.Se repeta respiratia maximala de mai multe ori pana se obtin trei valori cu factorul de conversiune al aparatului.Valorile obtinute in ml de aer se

corecteaza la temperatura corpului, presiunea atmosferica si saturatia cu vapori de apa (BTPS). Analizand curbele obtinute se pot calcula urmatoarele valori capacitatea vitala a plamanilor (alcatuita din trei valori): volumul curent; volumul inspirator de rezerva sau aerul complementar; volumul expirator de rezerva capacitatea inspiratorie; volumul ventilatiei de repaus sau debitul ventilator pe minut; consumul de oxigen pe minut;

in raportul cu debitul ventilator/min,consumul de O2 poate fi exprimat sub forama unor indici de eficienta; -echivalentul ventilator al O2; -coeficientul de utizilare O2 volumul expirator maxim pe secunda(VEMS) capacitatea reziduala functionala; volumul rezidual capcaitatea pulmonara totala. IV.3 ANALIZA GAZELOR DIN SANGE Determinarea cantitatii de oxigen din sange se pot face chimic sau fizic. Pentru metoda chimica se utilizeaza procedeul Van Slike si Peters din sangele venos si arterial.Recoltarea sangelui se face evitand contactul cu aerul atmosferic.

Pentru metoda fizica se utizileaza oximetria.Aparatele utilizate in acest scop (numite oximetre) determina gradul de saturatie al sangelui obtinut pe cale nesangeranda. IV.4 RECOLTAREA SPUTEI Sputa pentru examinarile de laborator se recolteaza dimineata pe nemancate, cand bolnavul o elimina in cea mai mare cantitate si nemestecata cu resturi de alimente.Inainte de a o expectora,bolnavul trebuie sa-si clateasca gura si faringele cu apa.Recoltarea se face in vase de sticla cu gura larga,pahara, cutii Petrii sau in scuipatoare speciale, avand grija sa nu se murdareasca exteriorul vasului.Aceste vase trebuie sa fie bine spalate ,uscate sii sa contina substante antiseptice Colectarea sputei se incepe prin educarea bolnavului in sensul de a nu inghiti sputa,de a nu o imprastia ,a nu o scuipa in batista,servetele de hartie etc.,ci numai in vasul pe care il primeste in acest scop de la asistenta. Adunarea sputei se face timp de 24 de ore.Pentru determinari catitative se utizilizeaza vase gradate,acoperite cu placi de stica.In vas se va turna o cantitate fixa de substanta dezinfectanta,ca solutie de lizol 55 sau pergrament de potasiu etc. (100 g) care trebuie apoi scazuta din catitatea totala din vas.Aceasta va impiedica sputa sa adere in fundul si peretii vasului. Daca sputa se aduna pentru apecierea aspectului calitativ atunci este bine sa fie expectorata in scuipatoarea emailate cu capac care inainte de utilizare vor fi bine curatite. In acest caz nu este voie sa se adauge nici o alta substanta din vas,care ar putea denatura aspectul sputei.

IV.5 ADMINISTRAREA OXIGENULUI Tehnici 1) Aspirarea directa a oxigenului din balon De robinetul baonului se recordeaza un tub de cauciu care se termina printr-o piesa tubulara de ebonita.Capatul liber al acestui tub se introduc in gura bolnavului sau intr-una din nari,se deschide robinetul si se comprima usor balonul. 2) Administrarea intranazala prin sonda Nelaton

Se introduce intr-una din narile bolnavului o sonda fiarta,pana la o adancime de 6-8 cm , pana cand varful sondei apare in faringe.Sonda se fixeaza cu leucoplast si se recordeaza la sursa de oxigen. 3) Ochelarii de oxigen

Reprezinta un dizpozitiv format din 2 tuburi subtiri de cauciu,prevazut cu cate o oliva de stica sau ebonita la capete care se introduce in vestibulul foselor nazale.Se fixeaza pe fata bolnavului ca niste ochelari. 4)Masca de oxigen Masca este confectionata dintr-un material de plastic si se fixeaza pe fata bolnavului cu ajutorul unor benzi.Pe margini este prevazuta cu o garnitura pneumatica izolatoare de cauciuc care,dupa aplicarea mastii pe fata,va fi umflata. 5) Administrarea oxigenului prin palnie:

Tubul subtire al palniei se recoreaza prin intermiediul umidificatorului cu o conducta de cauciu la reductorul de presiune al pompei de oxigen,iar partea lata se aplica pe fata bolnavului. 6)Cortul de oxigen: Este format dintr-un material plastic transparent,care acopera patul in intregime fiind sustinut de un suport metalic.Este prevazut electric,care face sa circule aerul in interiorul lui si-l raceste la temparatura de la sursa de oxigen.Se administreaza un gaz 50-60% care va trebui masurat regulat.Este prevazut cu un ventilator. 7)Aparatul de respiratie artificiala: Prin acest aparat bolnavul se intubeaza cu o sonda orotraheala,se cupleaza la aparatul de respiratie artificiala care suplineste functia respiratorie a bolnavului. In plamanul bolnavului aerul ramane pasiv. IV.6 INHALAREA DE AEROSOLI Aerosolii Reprezinta un amestec de gaz cu un medicament dispersat in particule sferice de ordinul micronilor,amestec cu proprietatile fizico-chimice identice cu acelea ale sistemelor coloidale.

Prin aerosoli se pot introduce in organism,prin depunerea lor pe surafata cailor respiratorii, anitibiotice,substante antesteziante, antialergice, bronhodilatatoare,hemostatice locale, vaccinuri,vitamine,fluidificante,expectorante etc,.cu scopul de a actiona local sau dupa desorbtia lor,general. Din cantitatea de aerosoli patrunsa in caile respiratorii: 47 48 49 25%se elimina prin expiratie; 35% se depune in caile respiratorii superioare si mijlocii; 40%ajunge pana la alveolele pulmonare

Tratamentul cu aerosoli nu necesita pregatirea prealabila a bolnavului in functie de amboul utilizat,asistenta va explica bolnavului cum sa-si regleze respiratia in cursul tratamentului,facand inspiratia prin ambou si expiratia in afara acestuia. Se umple rezervorul generatorului cu medicamentul dizolvat in apa distilata,se regleaza aparatul de incalzire la temperatura dorita si se aplica amboul pe fata bolnavului.Bolnavul va fi asezat in pozitie sezand sau semisezand.

V.BIBLIOGRAFIE,,Anatomia i fiziologia omului I.C. Voiculescu, I.C. Petricu editura Medical , Bucure ti 1971; ,,Tehnica ngrijirii bolnavului, edi ia a IV-a, vol. I, vol. II Dr. Carol Moze editura Medical , 1978; ,,Urgen ele medicale Florian Chiru, Crin M rcean, Sorin Simion, Elena Iancu editura RCR Print, Bucure ti 2003; ,,Manualul de medicin intern pentru cadre medii sub redac ia C. Borundel editura Medical , 1979; ,,Medicina intern vol.I sub redac ia Acad. Prof. Dr. I. Bruckner editura Medical , Bucure ti 1979; ,, Actualit i n diagnosticul i tratamentul astmului bron ic cronic sub coordonarea Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu; ,, Tratat de clinic i patologie medical vol. I, - Prof. Dr. Ion Iliescu editura Didactic i pedagogic , 1993