Analiza Comparativa a Mediului Concurential Proiect

8/13/2019 Analiza Comparativa a Mediului Concurential Proiect

1/12

Analiza comparativa a mediului concurential

Mediul concurential reprezinta totalitatea conditiilor, factorilor, combinatiilor

economice in cadrul carora se realizeaza concurenta in vederea obtinerii unor influentefavorabile asupra mecanismului de functionare a pietei si, in ultima analiza asupra protectieiconsumatorilor, a standardului bunastarii lor generale. Mediul concurential practic definestemediul economic. O piata este concurentiala daca exista costuri nerecuperabile.

Beneficiile unei politici concurentiale sunt foarte importante pentru societateaeconomica, si anume : alocarea mai eficienta a resurselor prin promovarea si intretinerea uneiconcurente efective; prevenirea esecurilor pietei, nedistorsionarea concurentei prin ajutoarelede stat acordate firmelor cu respectarea normelor europene. Alocarea eficienta a resurselorconduce la cresterea productivitatii.

Politica in domeniul concurentei se concentreaza asupra anumitor aspecte esentialeprecum: garantarea stabilitatii pietei interne, evitarea unor intelegeri intre intreprinderi,evitarea folosirii abuzive de putere, blocarea interventiilor puterii publice care limiteazamecanismele de reglare a pietei. Garantarea stabilitatii este importanta, mai ales pentruinvestitori care doresc sa isi plaseze capitalul intr-o tara slab dezvoltata, insa cu un risc deincredere scazut.

Italia

Politica economica a Italiei de dupa anii `90 a pus accent pe dezvoltarea sectoruluiprivat, ca motor al creterii economice, iniiindu-se un program masiv de privatizare a

firmelor si bncilor de stat. Msurile luate pentru restabilirea unei politici fiscalencurajatoare, stabilitatea monedei si rata sczuta a dobnzilor, au permis Italiei s adere laUniunea Monetara European i s adopte moneda comun, euro, n calitate de membrufondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel moment, pn la sfritul anului 2001, rile care auaderat la Uniunea Monetar European au adoptat euro ca moned virtuala pentru tranzacii sica unitate de cont. Bancnotele euro circula de la 1 ianuarie 2002, nlocuind moneda naionala,lira italiana.

Italia este membr a G8 (Grupul celor opt ri cele mai industrializate), UniuneaEuropean, OCDE. Italia, a treia economie din regiune, traverseaz in prezent o perioad

critic aflandu-se practic pe primul loc, ntre rile UE, in ceea ce privete datoria public.Temerea c datoria public a Italiei ar putea s creasc peste nivelul actual, datorie care aajuns la 120,1% din PIB in 2011, determin analitii financiari s considere c lucrurile ar

putea scpa de sub control, iar criza din zona euro ar putea lua o ntorstur periculoas.Nuova Manovra 2011/2012 denumit Salva Italia, pachetul Guvernului Mario

Monti de msuri anticriz, revizuit i aprobat n decembrie 2011, are ca int echilibrareabugetului de stat pn n anul 2014 (deficit de -3,9% n 2011, -2,2 % n 2012), reducereadatoriei publice la 119,4% din PIB n 2012 i la 112,9 % n 2014, precum i relansareaeconomic.

Componentele sunt n principal fiscale: creterea TVAde la 21 % la 23%, impozitareaveniturilor de capital cu 20 % fa de 12,5%, n prezent, introducerea contribuiei de


2/12

solidaritate, creterea taxelor pentru autostrzi, .a. dar vizeaz i reforma sistemului depensii(pensionarea femeilor la vrsta de 65 de ani), flexib ilizarea pieei muncii i unele reformestructurale pentru asigurarea relansrii economice. Reducerea deficitului bugetar are ca

proiecie controlul cheltuielilor publice (tierea cu 5% a salariilor managerilor publici de peste90.000 euro/an i cu 10% a celor de peste 150.000 euro/an, reducerea cu 10% a salariilormagistrailor care depesc 80.000 euro/an, reducerea cheltuielilor cu finanarea partidelor i acheltuielilor unor ministere, blocarea creterilor salariale n sectorul public pn n anul2013).

In ceea ce priveste economia Italiei se poate afirma ca, Italia are o economiediversificat mprit ntre Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private iSudul - agricol, mai puin dezvoltat, mai puin prosper i cu un somaj ridicat. Standardele devia au cunoscut o diferen considerabil ntre cele doua regiuni. Astfel, media PIB-ului pelocuitor in Nord depaseste cu mult media Uniunii Europene (de ex. in zona Bolzano aceastaeste in jur de 34.000 euro) n timp ce, n anumite regiuni i provincii din Italia de Sud acest

indicator se situeaza mult sub aceasta cifra (de ex. in Campania fiind de numai 15.0004 euro).Italia are un numr de corporatii multinaionale mai mic dect oricare alt ara dedimensiuneasa, avnd n schimb un numr mare de IMM-uri, multe dintre ele fiind afaceri de familie.Triunghiul industrial din Nord (Milano Torino Genova) alturi de cel din RegiuneaToscana (Firenze Prato - Pistoia) constituie coloana vertebrala a industriei italiene.Aceasta s-a orientat n special pe producia i exportul produselor de lux.

Italia are, de asemenea, o economie subteran considerabil de circa 15% din PIB,conform anumitor estimari, gen de economie ntlnit mai ales in agricultur,construcii iservicii. Italia a evoluat destul de lent n ceea ce privete aplicarea reformelor structurale, de

exemplu n reducerea corupiei sau a creterii oportunitatilor de angajare a tinerilor, precum ia femeilor. Reformele, inclusiv manevra economic vor fi in continuare afectate de crizaeconomica global, o spun analistii n macroeconomie.

Principalii indicatori economici

Declanarea celei mai profunde crize din istoria economic recent a afectat i Italia,determinand nregistrarea n perioada 2008-2011 a mari fluctuaii ale PIB-ului (scadereaacestuia in anul 2009 cu 4,9% fa de nivelul nregistrat in 2008, apreciindu-se c este cea maimare reducere a PIB-ului italian inregistrat dupa anii 1971, ceea ce demonstra faptul c n2009 Italia se afla n plina criz, fapt confirmat i de cresterea deficitului bugetar de la -2,7%n 2008 la -5,3% in 2009 (adica 38 miliarde euro). In anul 2010 se constata o usoara redresarea P.I.B.ul Italiei, acesta cifrndu-se la valoarea de 1.548.816 milioane euro, ceea ce ainsemnat o crestere de 1,9% fa de nivelul nregistrat n anul 2009, iar in anul 2011 deasemenea, o usoara crestere, cifrandu-se la 1.580.220 milioane euro. Variatiile PIB au fost de0,4% (sub asteptarile guvernului care estimase o crestere de 0,6%).

Datoria publica a Italiei inregistrata in anul 2011 s-a situat la un nivel alarmant de -120,1%, in crestere fata de 118,7% in 2010, marcand o valoare care nu s-a mai atins din anul1996 (120,6% din PIB).Institutul National de Statistica (ISTAT) a confirmat ca, in anul 2011, inflatia medie anuala a

atins, din pacate, un nivel record de 2,8% (nivel care nu a mai fost inregistrat din anul 2008),in crestere cu 1,5% fata de 2010.


3/12

Indicele naional al preurilor de consum, spune ISTAT, a crescut n luna decembrie2011 cu 0,4% fa de noiembrie 2011 i cu 3,3% fa de luna decembrie 2010. Nivelul mediual somajului inregistrat in anul 2011 a fost de circa 8,9% din totalul populatiei active, fata de8,5% in anul 2010 (nivel difereniatpe zonele geografice ale Italiei).Producia industrial in anul 2011 nu a inregistrat fluctuatii, mentinandu-se practic la nivelulsimilar anului 2010 cand indicele a inregistrat o crestere de +6,4%, dupa doi ani consecutivide scaderi (2008 si 2009); comenzile industriale scazute, in timp ce comenzile pentru IMM-uri au inregistrat o uoara cretere; industria electronic i cea electrotehnic au cunoscut ousoara cretere.

Volumul vnzrilor in detaliu continu s stagneze. Acesta este sub nivelul pre-criza, oafirm companiile producatoare de bunuri de consum,firme care considera comenzile interneca fiind inc volatile.

In ceea ce privete investiiile italiene n strainatate, proiectele de investiii ale firmelorsunt incetinite, un motiv fiind legat de materia prim care semenine inc scump, dar si de

forta financiara a companiilor italiene care a cunoscut o scadere in ultimii ani.Agricultura. In condiiile unui exod al populaiei ctre ora i a scderii interesului

pentru dezvoltarea agriculturii in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundarin cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoit s importe o mare parte din

produsele agricole necesare consumului (cu excepia legumelor i fructelor). Pricipaleleculturi sunt cerealele (grau si porumb, in special), urmate de fructe, ntre care via de vieocup un loc principal (Italia este unul dintre principalii productori mondiali de vin), mslinei citrice.

Industria. Sectorul industrial are un rol important in structura economic a rii, o

contribuie esenial avand-o sectorul serviciilor legate de distribuie sau adiacente vnzriidebunuri industriale.Pe parcursul anilor, Italia i-a ctigat o poziie important pe piaa international n

domeniile bunurilor de consum i a investitiilor (n special n urmatoarele sectoare: confeciitextile, nclminte i pielarie, mecanic, chimic, construcii de automobile, aparaturelectrocasnic).

Modelul de dezvoltare industrial italian este bazat pe o strategie flexibil i oputernic reea de ntreprinderi mici i mijlocii, structuri deosebit de dinamice i cu orentabilitate ridicat, organizate pe zone sau sisteme locale de lucru, precum i pe mariintreprinderi, precum FIAT, Finmeccanica, Pirelli, Enel, Eni, Edison etc care, in ultimii 20 deani, au suferit puternice restructurri. Aplicarea unor politici exigente de calitate i servicii

pentru client, reducerea costului de fabricaie pe unitatea de produs i, nu in cele din urm,angrenarea n globalizareapieelor, au permis marilor grupuri industriale s obina o cretereconsistent a competitivitii i a rentabilitii.

Serviciile. In cadrul acestui sector, un rol de o deosebit importan, il are turismul.Acesta contribuie intr-o tot mai mare masur la balana de pli, aa dup cum se nregistreazi n alte ri din bazinul Marii Mediteranene: Grecia, Spania, Turcia. Intre principalele treiforme de turism: de mare, de munte i cultural, acesta dinurma atrage cel mai marenumr de turiti strini, favoriznd totodat i crearea de locuri de munc, dat fiind c acest

gen de turism nu este afectat de anotimpuri.Comer


4/12

La nivelul anului 2010 comerul total al Italiei (import si export) s-a situat la valoareade 704,931 miliarde euro din care 395,185 miliarde euro comerul total desfurat cu rilemembre UE - 27 (57% din comertul total al Italiei). In ceea ce priveste balanta comerciala ,exporturile de bunuri si servicii, la nivelul anului 2011, au crescut cu 5,6%, in timp ceimporturile au cunoscut o usoara crestere de doar 0,4%.Export

Cu toate efectele crizei, exportul total al Italiei a cunoscut o perioad de cretere lanivelul anului 2010 astfel nct valoarea acestuia s-a ridicat la 337,809 miliarde euro (ceea cesemnific o cretere cu 23% fa de nivelul anului 2009), din care 193,653 miliarde euroexportul ctre rile membre UE (in cretere cu 15,22% fa de nivelul nregistrat in 2009).Principalii parteneri comerciali ai Italiei, la export, n anul 2010, in ordinea cotei deinute,aufost: Germania, Franta, Spania, Marea Britanie, Belgia; Romania detine 2,66% (locul10 intretarile membre UE) in exportul italian avnd ca principal pia de destinaie rile membreUE. Principalele grupe de produse la export sunt: maini i utilaje,produse chimice, mijloace

de transport, autovehicule, minerale i metale neferoase, textile si mbrcminte, produsealimentare, bautur i tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu excepia unorreglementri privitoare la comerul cu armament, produse stupefiante i unele produse denalt tehnologie.

Italia este al 8-lea exportator mondial. Exporturile cele mai importante, pe sectoare,provin de la autoturisme (Fiat, Ducati), n special cele de lux (Ferrari, Maserati,Lamborghini), energie (Eni, Enel, Edison), electrodomestice (Candy si Indesit), moda(Armani, Valentino, Versace, Dolce & Gabana, Roberto Cavalli, Prada, Paul & Shark,Beneton, Sisley etc.), produse alimentare si buturi (Barilla, Martini, Campari).

ImportIn anul 2010 importul Italiei a atins nivelul valoric de 367,121 miliarde euro (n

cretere cu aproximativ 23% fa de anul 2009), din care 170,868 miliarde euro importul dinrile membre UE (crestere cu 17% fata de nivelul anului 2009). Principalii furnizori ai Italieiau fost: Germania, Franta, R.P.Chinez, Olanda, Federatia Rusa etc. Romnia se afla pe locul8 intre tarile membre UE, cu o cot deinut de 2,24% in importul italian provenit din rilemembre UE. Lista principalelor produse/grupe de produse importate de Italia: metale de bazasi produse din metale, exclusiv masini si instalatii, petrol brut , substante si produse chimice ,autovehicule, masini si aparate neclasificate in alta parte, produse textile, articole deimbracaminte, piei si accesorii, calculatoare, aparate electronice si optice, gaze naturale iarticole din cauciuc, mase plastice i alte produse obinute din prelucrarea mine ralelornemetalice.

Deficitul comercial al Italiei a fost in anul 2010 de 29,311 miliarde euro din care 7,877miliarde euro deficitul provenit din relaia cu rile membre UE.

Spania

Economia capitalist mixt a Spaniei suport unPIB care pe o baz per capitareprezint 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul su de centru-dreapta a lucrat
http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_Intern_Bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_Intern_Brut


5/12

cu succes pentru a ctiga aderarea la primul grup de ri ce au lansatmonedauniceuropean pe1 ianuarie,1999. Administraia luiJose Maria Aznar a continuat ssusin liberalizarea,privatizarea,i deregularea economiei i a introdus unele reforme pentrutaxe n final.omajul a sczut vizibil sub administraia lui Aznar, dar rmne una din cele maimari rate dinUniunea European, la 13%. Guvernul ncearc s fac progrese viitoare nschimbarea legilor de munca i reformare schemelor depensie,care sunt cheia susinerii att aavansrii economiei interne a Spaniei, ct i a competitivitii externe ntr-un mediu cu omoned unic.

Spania este cea de-a doua destinaie turistic din lume i are 47 de aeroporturi. Ocuplocul 3 n Europa i locul 7 n lume n ceea ce privete industria constructoare de maini.Peste 82% dintre vehiculele produse n Spania sunt exportate n peste 90 de ri.

n al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% i a intrat n cea maiadanc recesiune din1993.Pe ntreg anul 2008, economia s-a comprimat cu 0,7% fa de anul

2007.n 2011 Spania se confrunt cu mari probleme datorate crizei economice.

Spania este cel mai mare productor deenergie solardin lume, producia n anul2009 fiindde 2,5 GW.

PIB-ul total : 1026,6 mil euro (2010)

PIB-ul per capita : 23.256 euro (estimativ 2011)

Rata anuala de crestere a PIB-ului : -0,6 % (2010), se prevede 0,8 (2011)

Indicele anual de crestere a productiei industriale (februarie 2012, baza 2005) : 81,1%.

Indicele general de preturi industriale ( februarie 2012, baza 2005) : 126,6%.

Indicele preturilor de consum ( februarie 2012, baza 2006 ) : 100,4%.

Ponderea exporturilor Spaniei in comertul exterior mondial (2009) : 1,7% si ianuarie-iunie2010: 1,67%

Ponderea importurilor Spaniei in UE-27 (2010) : 5,7%.

Ponderea exporturilor Spaniei in UE-27 (2010) : 4,5%.

Populatia : 46,042 milioane locuitori ( estimativ 2012)

Densitatea medie a populatiei : 91 locuitori/kmp.(una dintre cele mai locuite tari europene)

Forta de munca (total angajati2009) : 18.888 mii (din care 2.775 mii in industrie si 13.438mii in sectoarele de servicii).

Locuri de munca nou create (estimativ 2010) : 615.000.

Angajati afiliati la Asigurarile Sociale ( 2010) : 18.303 000total
http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Jose_Maria_Aznarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pensiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pensiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1993http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1993http://ro.wikipedia.org/wiki/Pensiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jose_Maria_Aznarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Euro


6/12

Someri ( septembrie 2011) : 4.978.300 persoane.

Rata somajului : 21, 52 % (septembrie2011)

Salariul lunar minim : 633,30 euro (2010).

Rata anuala a inflatiei (2010) : 0,8%, 2% (se prevede pentru 2011, peste media zonei euro:1,5%)

Structura populatiei pe grupe de varsta (2011) : 0-14 ani : 15,1%, 15-64 ani : 67,7% si peste65 ani : 17,1%.

Rata nasterilor : 10,4 la 1000 de locuitori. (2012 est.)

Rata deceselor : 8,8 la 1000 de locuitori. (iulie 2012 est.)

Mortalitatea infantila : 3,37 decese la 1000 de copii nascuti vii.(2012 est.)

Speranta de viata : 78,26 ani la barbati si 84,47 ani la femei.(2012 est.)

Rata acumularii inflatiei : 4,73% (estimativ 2010).

Venituri bugetare : 34,7% din PIB (estimativ 2010), in timp ce in tarile din zona euro este de44,4%

Cheltuieli bugetare : 182.400 milioane euro (estimativ 2010).

Datoria publica : 74% din PIB(se prevede pentru anul 2011)

Rezerve valutare si aur : 281, 60 tone de aur

Datoria externa : 90% din PIB(aprox. 950.000 de mil. de euro, in feb. 2010)

Deficitul contului curent : 4,8%din PIB (pana in noiembrie 2011).

Fondul de rezerva a statului pentru 2010: 60.022 milioane euro (5,7% din PIB), din care 90%vor fi folositi pentru acoperierea datoriei publice

Turisti straini in Spania (2009) : 52,2 milioane, pentru 2010 se prevad peste 52 milioane

turisti

Rata cresterii consumului privat in scadere: -4,4%(2010)

Rata cresterii consumului public (2010) : 5,9%, dupa o pierdere de 6, 6% din PIB


7/12

.Investitiile spaniole

Spania a fost unul dintre cele mai mari beneficiari de ISD n ultimii ani. ConformInternational World Report 2009, ce-a de-a patra destinatie a fluxurilor ISD intre tariledezvoltate in 2008, a fost Spania ce a atins un nou record in valoare de 66,000 milioane dedolari. Ca dovad a gradului de dezvoltare al economiei spaniole, fluxurile de investiiispaniole n exterior depsesc, nc din 1997, fluxurile de investiii strine n Spania.

Investiiile Spaniei in exterior ating valoarea de 5.731,5 milioane euro n al doilea

trimestru a anului 2010, fa de 2.989,9 milioane din aceeai perioad a anului 2009.


8/12

Fluxul anual de investiii directe spaniole s-a diminuat cu 98,9% comparativ cu cel din2008 (de la 95,09 milioane euro la 1,04 milioane euro). Scderea s-a datorat n principalevoluiei negative din sectorul construciilor, n care a avut loc o dezinvestire net de 23,7milioane euro, comparativ cu investiiile nete din anul 2008, in valoare de 83,8 milioane deeuro.

Principala destinaie a investiiilor o constituie SUA(1.166,8 milioane euro), urmat deIrlanda(920,9 milioane), Marea Britanie(675,2 milioane) i Italia(519,1 milioane).

De asemenea, investiiile spaniole n UE-27 au atins 2.803,3 milioane, iar n AmericaLatin, 968 milioane. Pe de alt parte, investiiile externe n Spania, in cel de-al doileatrimestru al anului, ajung la 4.777,1 milioane de euro, fa de 3.508,1 milioane din cadrulaceleiai perioade a anului anterior.

Regiunile care prezint un interes crescnd pentru investitorii spanioli sunt Europa

Central i de Est, rile din nordul Africii Maroc, Algeria, Tunisia, precum i rile dinExtremul Orient, n special China. Dintre rile central europene, primul loc n investiiilespaniole l ocup rile Grupului de la Viegrad, ns, n ultimul timp, se exprim din ce nmai des ideea c aceste ri au fost deja saturate (este cazul investiiilor germane n Polonia),capitalul spaniol cutnd noi teritorii. n aceast situaie,

Romnia a devenit un nou pol de atracie pentru investitorii spanioli, firmele spaniolecutand s profite de fondurile sporite de preaderare de care va beneficia Romnia nurmtorii ani.

Principalele domenii n care partea spaniol isi manifesta interesul de a face investitiimai substantiale sunt infrastructurile, sectorul energetic, agricultura si sectorul imobiliar.


9/12

Schimburile comerciale

n ceea ce privete relaiile economice externe, pondereaprincipal o ocup rile dinUniunea European, cei mai importani parteneri fiind Frana, Germania, Italia, Marea

Britanie i Portugalia.AIi parteneri comerciali importanti sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud,Turcia si Elveia. 11 dintre rile din Europa Central i de Est, primul partener este Polonia,urmat de R. Ceh, Ungaria, Romnia, Slovacia i Bulgaria.

Principalele produse de export sunt : vehicule i componente, produse chimice, fructei legume proaspete.

La import predomina : vehicule i componente, combustibili i lubrefiani, produsechimice, electronic i informatic, produse siderurgice. Soldul cronic deficitar al balaneicomerciale este compensat prin ncasrile din servicii, n special din turism.


10/12

Deficitul balantei comerciale spaniole a inregistrat in anul 2011, suma de - 46.337 milioaneeuro. Acesta se datoreaz corectrii soldului negativ al balanei comercia le si, intr-o msurmai mic, reducerii deficitului balanei de venituri si transferuri curente.


11/12

Bibliografie

www.wall-street.ro www.ec.eurostat.eu www.wikipedia.org www.insse.ro www.mediafax.ro www.dce.gov.ro
http://www.wall-street.ro/http://www.wall-street.ro/http://www.ec.eurostat.eu/http://www.ec.eurostat.eu/http://www.wikipedia.org/http://www.wikipedia.org/http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.mediafax.ro/http://www.mediafax.ro/http://www.dce.gov.ro/http://www.dce.gov.ro/http://www.dce.gov.ro/http://www.mediafax.ro/http://www.insse.ro/http://www.wikipedia.org/http://www.ec.eurostat.eu/http://www.wall-street.ro/


12/12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI

ANALIZA COMPARATIVA A

MEDIULUI CONCURENTIAL

Italia si spania

Studenti: Arama Mariana

Gisca Mihaela

Ion Janina Cristina

Oceanu Catalina

Anul III, Seria A, Grupa 1425

FACULTATEA DE ECONOMIE

Documents

Analiza Comparativa a Mediului Concurential Proiect