Alimentatia Diversificata Carte

8/18/2019 Alimentatia Diversificata Carte

1/11

ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Definiţie: Alimentaţia diversificată este alimentaţia copilului dupăvârsta de 4-6 luni cu alte alimente pe lângă lapte.

Diversificarea alimentaţiei sugarului urmăreşte trecerea de laalimentaţia exclusiv lactată la o alimentaţie asemănătoare alimentaţieiadultului. Introducerea alimentelor solide sau semisolide n alimentaţiasugarului este !ustificată de faptul că laptele administrat până la această vârstă

nu mai poate asigura n totalitate nevoile nutritive ale sugarului. Acestealimente nou introduse favori"ea"ă de"voltarea musculaturii orale# masticaţiaşi contri$uie la de"voltarea simţului gustativ şi olfactiv al sugarului.

Diversificarea alimentaţiei se face cu respectarea următoarelor reguli:%& Introducerea de alimente noi se face numai dacă sugarul este perfect

sănătos 'c(iar dacă a mplinit vârsta diversificării aceasta se amână până lacompleta lui nsănătoşire&.

)& Diversificarea se va face prin administrarea unui singur aliment nou#la un singur prân"# n cantitate mică la nceput ')*-+*g& pe care o vom creştetreptat n "ilele următoare n aşa fel ncât ntr-o săptămână să nlocuimcomplet un prân" de lapte cu alimentul nou introdus.

+& ,u se introduc simultan două sau mai multe alimente noi# intervaluldintre ele tre$uie să fie minimum -%* "ile.

4& Alimentul nou introdus se dă naintea celor cu care copilul esteo$işnuit 'la nceputul prân"ului# când copilul este flămând&

& Administrarea alimentelor se va face cu linguriţa.6& /a primele semne de intoleranţă 'vărsături# diaree& se suprimă

alimentul nou introdus# se tratea"ă copilul# apoi se reia administrarea lui cumai multă prudenţă ' n cantităţi mult mai mici&.

& 0rimul aliment nou cu care se ncepe diversificarea va fi supa delegume deoarece acestea aduc n alimentaţie săruri minerale de care aceşticopii au mare nevoie.

1& Din momentul nceperii diversificării laptele de vacă nu se maiadministrea"ă n diluţii ci numai integral.

2& 3oate prân"urile de diversificare tre$uie să ai$ă o valoare caloricămai mare decât prân"urile de lapte care se scot din alimentaţie.

%*& Diversificarea urmăreşte nlocuirea treptată a prân"urilor de lapteşi o$işnuirea sugarului cu o alimentaţie asemănătoare alimentaţiei adultului.

1


2/11

Compoziţia şi valoarea alori ! a alimen"elor

Alimentele folosite n alimentaţia sugarului sunt: legumele# cerealele#fructele# carnea# oul şi produsele lactate prelucrate prin metode culinare sau

industriale.Le#$mele/egumele aduc n alimentaţia sugarului elemente de mare valoare:- minerale ca su$stanţe plastice pentru creştere printre care şi fier

're"ervele de fier din ficat fiind la această vârstă epui"ate&- proteine vegetale ce conţin nucleul tetrapirolic necesar pentru

esterificarea (emoglo$inei- vitamine din grupul 5# de care copilul are mare nevoie# regimul său

fiind acum $ogat n glucide- su$stanţe de lest ca celulo"a# necesare unei $une motilităţi a

intestinului şi pentru formarea $olului fecal- pectine ca su$stanţe adsor$ante# antitoxice./egumele conţin de asemenea aci"i organici 'citric# tartric# malic& care

nu dau acido"ă deoarece sunt legaţi de $a"e şi prin ardere eli$erea"ă aceste $a"e devenind su$stanţe alcalini"ante. ădăcinoasele pot conţine cantităţimari de nitriţi care pot determina la sugar 'cu cât acesta este mai mic&met(emoglo$inemia.

/egumele conţin:- proteine ntre %-+ g7- lipide foarte puţine# su$ % g7- glucide ntre -)* g7 - frun"ele şi legumele ver"i g7 - tu$erculii )* g7# - rădăcinoasele %* g7.- minerale: - 8a 4*-1* mg7 - 0 +*-4* mg7# - 9 ) mg7 - e %-+ mg7 'mai $ogate n fier sunt: salata verde#

spanacul# fasolea verde# pătrun!elul&- ;itamina 8 ' n medie& %* mg7 - roşiile conţin * mg de vit. 8 la 7.

/egumele se administrea"ă n alimentaţia diversificată a sugarului su$formă de supe şi piureuri.

%** ml dacă se adaugă 7 griş şi7 unt sau ulei de porum$ are 1 =cal>%** ml.

F!inoa%ele'porum$# ore"# grâu& au o valoare calorică mare şi sunt $ogate n amidon. ?le repre"intă forma pulveri"ată a cerealelor

?le conţin:

&


3/11

- proteine %*g7- lipide %g7- glucide g7- calciu )*-4*mg7-

fosfor +**mg7- @g % *mg7- ier %-+ mg7.

ăinoasele sunt foarte sărace n calciu ')*-4*mg7&. aportul 8a>0 estede %>%* total de"ec(ili$rat şi nefi"iologic. 0entru o $ună a$sor$ţie a 8a# acestraport nu tre$uie să fie mai mic de şi mai mare de ). 0e lângă acestde"ec(ili$ru al raportului 8a>0# făinoasele prin conţinutul lor $ogat n acidfitic fixea"ă calciul formând fitaţi de calciu insolu$ili care se elimină prinscaun. ierul care se găseşte n cantitate de %-+mg7 poate fi şi el fixat deacidul fitic şi eliminat n scaun. De aceea o alimentaţie cu făinoase n exces predispune copilul la ra(itism şi anemie.

Amidonul conţinut n făinoase este format din amilo"ă şi amilopectină.Amilo"a este formată din lanţuri liniare de gluco"ă iar amilopectina dinlanţuri ramificate de gluco"ă. 8u cât un făinos conţine mai multă amilo"ă# cuatât este mai uşor de digerat de către copil. Dintre toate făinoasele# singurul ncare predomină amilo"a este ore"ul# motiv pentru care acesta se administrea"ăsugarului ncă din primele luni de viaţă.

Din cau"a conţinutului n gluten# cu putere sensi$ili"antă asupramucoasei intestinale# făina de grâu# grişul şi pâinea se recomandă după vârstade 6 luni.

ăinoasele se introduc n alimentaţia sugarului după vârsta de 4-6 luni0rodusele industriale comerciale de făinuri instant# simple sau

complexe se resuspendă n apă sau n lapte. 8onsistenţa produsului o$ţinutdepinde de conţinutul n amidon.

Fr$ "ele# prin conţinutul lor $ogat n "a(aruri# uşor asimila$ile# aci"iorganici# săruri minerale şi vitamine# contri$uie la:

- $una desfăşurare a proceselor meta$olice- menţinerea şi ameliorarea calităţilor sângelui- de"voltarea şi consolidarea sistemului osos- prevenirea unor stări carenţiale a copiilor.8antitatea de fructe necesară "ilnic varia"ă ntre %**-+**g la copii# faţă

de +**- **g la adult.0rin conţinutul lor $ogat n celulo"ă influenţea"ă motilitatea intestinală.

8itricele sunt foarte $ogate n vitamina 8 ' *mg7&. @erele sunt sărace nvitamina 8 B ntre )-1mg7. 5ananele sunt $ine tolerate de sugari şi au unconţinut mare de amidon şi vitamina 8.

0iureul de fructe poate nlocui o masă de lapte de la vârsta de luni.ructele conţin:

'


4/11

- proteine B %g7- lipide B foarte puţine -< %g7- glucide B %)g7- minerale B 8a B %*-6*mg7

- 0 B %*-)*mg7- e B %mg7- 9 B %)* mg7

Compoziţia $nor pro($%e folo%i"e )n alimen"aţia %$#ar$l$i

Ta*el$l +VII,r-nza (e va i Carne (e

pa%!re .vi"!

Fi a"$l (e

pa%!re.vi"!

/$l 0#!l*en$ş

2ro"eine 0#3 )* )* )* %-)g>găl$enuşLipi(e 0#3 %-) %-) g>găl$enuş4l$ i(e 0#3 ) ) ) )g>găl$enuşCal i$ 0m#3 )** %* - -Fo%for 0m#3 % * )** - -Fier 0m#3 *# + %+-% %mg>găl$enuş

icatul este alimentul cel mai $ogat n fier.0ână la vârsta de % an se administrea"ă numai găl$enuşul.

Mo($l (e a(mini%"rare al alimen"elor on%i%"en"e5

- Le#$mele- se administrea"ă su$ formă de supă de legume# la ora%+# după vârsta de 4-6 luni.

- Fr$ "ele B cele mai folosite sunt merele# şi $ananele care se curăţăde coa!ă# se dau pe ră"ătoarea de sticlă sau plastic şi se folosesc su$ formă de piure amestecate cu $iscuit.

- ,r-nza (e va i B se administrea"ă "ilnic după luna a -a de viaţă."i n supa de legume sau cu piure de legume# crescândcantitatea care poate fi primită până la % g>"i la vârsta de %) luni.

- Sm-n"-na 'cu un conţinut de +*7 grăsimi& B poate fi folosită nstare proaspătă n cantitate de % -) g>"i# la supe# ncorporată n piureuri saualte preparate# după vârsta de 1 luni.

8


5/11

- /$l B se fier$e -%* minute. Al$uşul se ndepărtea"ă. Căl$enuşul deou este un aliment complet care conţine proteine cu valoare nutritivă mare#lipide su$ formaă emulsionată# vitamine şi săruri minerale. /a nceputulintroducerii sale n alimentaţia diversificată a sugarului# se mparte n 4 şi se

ncepe cu un sfert de găl$enuş care se pasea"ă prin sită şi se adaugă n supa delegume. săptămână după vârsta de 4- luni.

- Fi a"$l conţine proteine# aci"i aminaţi esenţiali# glicogen şivitamine. icatul de pasăre sau de vită# fiert# se dă prin maşina de tocat saumixer# se pasea"ă prin sită şi se adaugă )*-+*g n supa de "ar"avat sau cu piure de legume# n "ilele când nu primeşte găl$enuş. icatul se administrea"ădin luna a -a de viaţă.

- Carnea are un conţinut mare de proteine ec(ili$rate n aci"i aminaţiesenţiali# săruri minerale# vitamine şi o cantitate varia$ilă de lipide. 8arnea de pasăre sau de vită# fiartă )-+ ore# tocată foarte $ine cu mixer sau maşină detocat# trecută prin sită se pune n supa de "ar"avat )*-+*g alternativ cu ficatulşi oul# din luna a 1-a de viaţă. En !urul vârstei de % an se pot oferi perişoare decarne. Funca presată se poate administra la vârsta de 2-%* luni după ce a fosttocată şi inclusă n piureul de legume# alternativ cu carnea. 8arnea de peşteal$ oceanic se poate administra după vârsta de 6 luni.

- ,i% $iţii 7 preparaţi pe $a"ă de făină au o valoare nutritivă mare. ?ise administrea"ă su$ formă de făină de $iscuit după vârsta de luni nasociere cu piureul de fructe sau n $ucăţele nmuiate n lapte# de la vârsta de1 luni# dacă masticaţia o permite.

- 2-inea al*!9 cornurile şi pişcoturile n $ucăţi se dau# dacămasticaţia permite de la vârsta de 1 luni.

- 2a%"ele f!inoa%e- preparate din făină de grâu şi ou se recomandăsu$ formă de fidea fiartă n supă ncepând cu vârsta de 1 luni.

2repara"e folo%i"e )n alimen"aţia (iver%ifi a"! a %$#ar$l$i

S$pa (e le#$me5Reţe"a I B ** g legume asortate 'morcov# cartof# pătrun!el# ţelină#

roşie# ardei gras# dovlecel# capă# spanac# lo$odă# etc.& se pun la fiert ntr-unlitru de apă rece.


6/11


7/11

- avanta!e nutriţionale 'respectă criterii recomandate de H@ AH&- sunt securi"ate $acteriologic şi toxic.?xemple de astfel de preparate sunt: piureuri de legume şi fructe n

diferite com$inaţii# cereale cu sau fără gluten# amestecuri de cereale sau

alimente com$inate 'legume carne de vită sau pui# legume carne făinos#fructe făinos&.8omerciali"area acestor produse este apro$ată cu condiţia ca pe

etic(etă să se preci"e"e:- compo"iţia integrală a produsului- felul şi calitatea ndulcitorului utili"at- existenţa sau a$senţa glutenului- cantitatea de sare- vârsta cea mai mică la care pot fi folosite- data expirării.

olosirea preparatelor industriale pentru diversificare tre$uie făcută cudiscernământ. Introducerea lor nu tre$uie făcută prea devreme# administrarealor nu tre$uie să fie prelungită# iar structura lor prea omogenă ntâr"ieo$işnuirea copilului cu alimente ce solicită masticaţia.

ALIMENTAŢIA C/2IL6L6I 1


8/11

- lipi(e 7 8#.zi 7asigurate de unt# smântână# uleiuri vegetale şimargarină# n care să predomine aci"ii graşi nesaturaţi iar colesterolul să fie limitat

- #l$ i(e 7 1B#.zi 7asigurate de pâine# paste făinoase#

mămăligă# ore"# $iscuiţi# fructe# legume şi produse "a(aroase.Ne e%ar$l (e alorii la a ea%"! v-r%"! e%"e (e B#.zi?Din acestea 4*- *7 vor fi repre"entate de glucide# lipidele tre$uie să

repre"inte ++-4*7 din raţia calorică "ilnică iar proteinele %*-% 7.E =ili*r$l alimen"ar )n"re 25L54 e%"e (e 1519&5'9:?Lap"ele (e va ! n$ va (ep!şi :BB ml.zi?

i$rele alimentare cu rol n perstaltismul intestinal# nu tre$uie sălipsească din alimentaţia copilului la această vârstă. /egumele cele maifolosite la această vârstă sunt: cartofii# rădăcinoasele# fasolea verde# conopida#dovleceii# spanacul# tomatele şi pot fi administrate n cantitate de )**-+**g>"i. ?le se dau su$ formă de supe cremă# piureuri# soteuri sau salate.

ructele tre$uie să facă parte din alimentaţia "ilnică# su$ formă desucuri# piureuri# compoturi sau ca fructe ntregi.

"i- masa de seară )*-+*7- masa de dimineaţă % -)*7- cele două gustări 'ora %* şi% & %*-% 7.De i opil$l va primi ' me%e prin ipale şi (o$! #$%"!ri5

ma%a (e pr-nz B cea mai importantă# va fi compusă din trei feluri:felul I B supă sau cior$ă de "ar"avat sau carne# cu legume pasate# acrită cu $orş sau lămâie n cantitate de % * mlfelul II carne tocată 'su$ formă de perişoare# pâr!oale cu sos de roşii sausmântână# sarmale n foi de viţă# ruladă de carne# sufleuri& cu garnitură delegume 'soteuri de morcov# conopidă# piure de cartofi&.


9/11

olosirea $i$eronului după vârsta de % an determină de multe orianorexie nervoasă# otite medii acute# disfuncţii motorii orale şi manuale.

După vârsta de % an alimentaţia are un important rol educativ. 8opilulva fi aşe"at la masă cu faţă de masă# $a$etă la gât şi tacâm propriu şi va fi

nvăţat să ţină singur n mână linguriţa cu care să se servească. ?ste $ine ca elsă servească unele mese mpreună cu familia# fiind supraveg(eat pentruo$işnuirea cu $unele deprinderi.

Alimen"ele in"erzi%e la a ea%"! v-r%"! %$n"5 arnea (e v-na" %a$on%erva"!9 maz!rea9 fa%olea *oa*e9 varza9 on(imen"ele9 al ool$l9afea$a?

ALIMENTAŢIA C/2IL6L6I NTRE 8< ANI

Nevoi alori e B al.>#.zi =iar 1BB?Ne e%ar$l (e li =i(e B< B ml.>#.zi?Ne e%ar$l (e5- pro"eine 7 &9: #.>#.zi 7asigurate de proteinele de origine animală

n proporţie de )>+ şi doar %>+ din proteine vegetale- lipi(e ' #.>#.zi 7se asigură su$ formă de unt# smântână# margarină

şi uleiuri vegetale- #l$ i(e 1B #.>#.zi 7se recomandă su$ formă de pâine şi produse de

panificaţie n cantitate de % * g>"i8opilul va primi + mese principale şi ) gustări. 8ompo"iţia meselor va

fi foarte variată şi asemănătoare cu cea a adultului./aptele va fi administrat n cantitate de cel mult ** ml>"i# reparti"at

dimineaţa şi seara su$ diverse forme: cu ore"# cu fidea# $udinci sau simplu cu pâine. 0e lângă $rân"a de vaci se pot da $rân"eturi fermentate: telemeadesărată# caşcaval şi $rân"ă topită.

/egumele se dau ca piureuri# soteuri# $udinci sau crude ca salate.ructele se dau de preferinţă crude# după spălare# ca fructe ntregi pentru a $eneficia copilul de ntreg conţinutul de fi$re alimentare şi vitamine

din grupul 5.Hul se administrea"ă fiert# su$ formă de omletă# oc(iuri şi n diferite

preparate culinre ca sufleuri# $udinci sau crJme.8arnea se dă n cantitate de g>"i. nu se mai administrea"ă tocată# ci

tăiată $ucăţele.0âinea# se recomandă cea intermediară ce poate fi administrată n

cantitate de % * g>"i.

Apa şi dulciurile se indică la sfârşitul mesei pentru a nu afecta apetitul.


10/11

8opilul va mânca la masă cu familia# va fi nvăţat să se spele pe mâininainte de masă şi să-şi spele dinţii după fiecare masă.

ALIMENTAŢIA C/2IL6L6I NTRE #.zi 7asigurate din alimente de origine animală n

proporţie de *-6*7G- lipi(e 7 1#.zi 7se asigură prin ulei# smântână# unt şi

conţinutul lor din carne# lapte şi găl$enuşul de ouG- #l$ i(e 7 #.zi 7vor proveni din pâine intermediară# ore"#

paste făinoase# cartofi# legume# fructe# produse de patiserie şi"a(aroase?

Rapor"$l 25L545 )n alimen"aţie "re*$ie %! fie5 15158? egimul alimentar va cuprinde lapte +**-4** ml>"i# pâine

intermediară# carne %**-% * g>"i# $rân"eturi +*- * g>"i# un ou la )-+ "ile#fructe şi legume "ilnic.

egimul alimentar al şcolarului tre$uie să fie $ogat n fi$re alimentareca să com$ată constipaţia generată de sedentarism şi o$e"itatea.

,evoile de lic(ide sunt acoperite de apa de $ăut şi de apa de constituţiea alimentelor.

8opilul va primi + mese principale şi %-) gustări pe "i. @asa dedimineaţă este importantă deoarece este naintea programului şcolar.

Alimentele tre$uie să fie proaspete# suficiente cantitativ şi cu valoare $iologică ridicată. En perioadele reci se recomandă conţinutul mai mare ngrăsimi# n alimentaţie acestea furni"ând o cantitate mare de energie ntr-unvolum mic 'se preferă uleiurile vegetale şi untul&.

ER/RI N ALIMENTAŢIA C/2IL6L6I

itmul de creştere# activitatea fi"ică# preocupările şcolare# determină caapetitul copilului să ai$ă o evoluţie sinuoasă.

/a preşcolar poate apare o reducere temporară a apetitului şi a aportuluialimentar cu ncetinirea ritmului de creştere. En această situaţie# tendinţa părinţilor de a forţa copiii să mănânce favori"ea"ă o$e"itatea.

1B


11/11

Alimentaţia monotonă# mâncarea insuficient de gustoasă şi pre"entatăneatrăgător sunt factori care favori"ea"ă inapetenţa ncă de la vârsta de sugar.

/a$ilitatea psi(ică şi vegetativă care apare la vârsta adolescenţeidetermină unele modificări ale comportamentului alimentar la această vârstă.

Anorexia nervoasă şi $ulimia au o incidenţă mare la adolescent şi preadolescent.

11

Documents

Alimentatia Diversificata Carte