Absorbtia

In lumen Starch maltose + maltriose + -limit dextrins Amylase

Carbohydrate digestion and absorptionapicalSGLT-1 Na+ coupled(Na/K ATPase for gradient)

basolateral

At brush-border Maltose/maltriose

D-hexoses w/ pyranose ring

glucose

Glucoamylase (maltase) Sucrase-isomaltase

-limit dextrins

glucose

Sucrase-isomaltase

Sucrose Lactose Lactase

glucose + fructose glucose + galactoseGLUT-5 Fructose absorption Jejunum Facilitated diffusion

Sucrase-isomaltase

GLUT-2

ECUA IILE BALAN ELOR MACRONUTRIEN ILOR

Graur M, Obezitatea, 2004

CARACTERELE MACRONUTRIEN ILORProtein e Glucid e Lipid e

oxid rii n cazul aportului excesiv)

Sa ietate Suprimarea senza iei de foame Aport energetic (kcal/g) % din aportul energetic zilnic Capacitatea de depozitare C i metabolice spre alte compartimente Autoreglarea (capacitatea de stimulare a

+++ +++ 4 + + +++

++ +++ 4 ++ + + ++

9 +++ +++ 0 0

Glucidele - Nomenclaturglichis", "saccharum", "hidra i de carbon" oze i ozide n 1927, Comisia Interna ional pentru Reforma Nomenclaturii Chimice, a nlocuit denumirea de "hidra i de carbon" cu acela de "glucide".

Roluri Principalul rol este cel energetic reprezint 2-3% din greutatea corpului acopera mai mult de jum tate din necesarul caloric Rol in biosinteza lipidelor si proteinelor Parte componenta a unor vitamine si a unor antibiotice Rol structural in plante si microorganisme (celuloza, lignina ,mureina ) Rol in transport, recunoasterea celulara activarea unor factori de crestere, modularea raspunsului imun

Monozaharide

Dizaharide i oligozaharide

Polizaharide

Deriva ii carbohidra ilor Alcool etilic Acid lactic Acid malic

Hexoze Glucoz Sorbitol Fructoz Galactoz Manoz Manitol Pentoze Riboz Xyloz Xylitol Arabinoz

Sucroz Lactoz Maltoz i maltotrioz Lactuloz

Digerabile Amidon i dextrine Glicogen

Par ial digerabile Galactogeni Manosani Rafinoz Pentosani Nedigestibile (fibre) Celuloze Hemiceluloze Inulin Pectine Gume i mucilagii

MONOZAHARIDELE

Glucozazaharul din sange , dextroza,zaharul din struguri aldohexoza monozaharidul cel mai abundent din corp sursa energetica pentru celule utilizat pentru sinteza altor compusi endogeni precum proteinele si lipidele este depozitata sub forma de glicogen

Fructoza Monozaharid ce se gaseste in fructe , plante si miere ketohexoza Este cel mai dulce monozaharid

Galactoza In combinatie cu glucoza formeaza lactoza Component al glicolipidelor si glicoproteinelor Poate fi hidroxilata la glucoza si folosita ca substrat energetic

Riboza Utilizat ca material genetic Nu este folosit ca substrat energetic Incorporata in structura ARN Prin indepartarea OH din pozitia C2 devine deoxiruboza ce intra in compozitia ADN

Reactia BenedictTehnica de lucru Se pun 5 ml de reactiv Benedict intr-o eprubeta rezistenta termic De adaoga 5 pic de urina Se introduce eprubeta intr-o baie de fierbere Se scoate eprubeta si se citeste rezultatul Aprecierea rezultatelor Daca urina nu contine glucoza reactivul nu isi schimba culoarea Daca contine glucoza , se formeaza un precipitat de suboxid de cupru

Dizaharide

Sucroza Obtinuta din trestie sau sfecla de zahar Intra in compozitia unor pastile si siropuri

LactoseF-D-galactoza + ED-glucoza via F (1,4) Laptele contine anomerii alpha si beta intr-o proportie 2 : 3 Se mai gaseste in lapte,iaurt, branza, inghetata F-lactoza este mai dulce si mai solubila ca Elactoza Utilizat in producerea penicilinei sau ca diluant in preparatele farmaceutice

Maltose Glucoza + glucoza (1,4) Intalnita in cerealele germinate Produsa prin hidroliza partiala a amidonului de catre enzimele salivare sau pancreatice Folosit ca nutrient, indulcitor sau ca agent de fermentatie, in productia de bere

Lactuloza galactoza-F-(1,4)-fructoza Dizaharid semisintetic Nu se absoarbe in tractul GI Folosit ca laxative (Chronulac) sau pentru tratatmentul encefalopatiei portale (Cephulac) Metabolizat in ileonul distal si colon de catre bacterii in acid lactic, formic si acetic

Celobioza Ca si maltoza este compusa din 2 molecule de D glucoza (1,4) Nu poate fi degradata de catre organismul uman

Polizaharide Caracteristici : Polimeri Structura alba si amorfa Nu sunt dulci Nu dau reactii reducatoare tipice aldehidelor si cetonelor Spre deosebire de monozaharide si dizaharide polizaharidele sunt insolubile sau formeaza suspensii Principala forma de depozit a polizaharidelo sunt amidonul si glicogenul

ClasificarePolizaharide de depozit - amidon - glicogen Polizaharide structurale - celuloza - mucopolizaharide Peptidoglicani structurali : peretele bacterian

ClasificarePolizaharideDigerabile Amidon i dextrine Glicogen Par ial digerabile Galactogeni Manosani Rafinoz Pentosani Nedigestibile (fibre) Celuloze Hemiceluloze Inulin Pectine Gume i mucilagii

Polizaharidele digerabile Amidon Format din 10 30% Eamiloza si 7090% amilopectina Se gaseste in vegetale,legume,cereale Greutatea moleculara variaza in functie de lungimea lanturilor de la cateva mii Daltoni ->500.000

Absortia O parte din amidonul pe care noi l inger m nu este supus digestiei de c tre amilaza din intestinul omului s n tos. Aceast malabsorb ie fiziologic a amidonului Cauze: 1. amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorit prezen ei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor); 2.amidonul poate fi ingerat crud, negelatinizat (n principal amidonul din banane); 3. anumite procedee tehnologice i culinare, cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului, pot induce schimb ri structurale care fac amidonul rezistent

Amiloza in apa adopta o structura helicata iar iodul da o coloratie caracteristica albastra in reactie cu amidonul

Polizaharidele digerabile Glicogen Cunoscut ca amidonul animal Depozitat in muschi si ficat Prin hidroliza completa duce la glucoza In reactie cu iodul da o reactie ros violeta

GLICOGEN STRUCTURACH2OH H H OH HO H OH O H H O H H OH H CH2OH O H 1 Br l 6 i t i i H

More of these branch points form

OH O 6 CH2

GLUCOS

GLUCOS

CH2OH H H OH HO H OHGLUCOS

CH2OH O H H O H H OH H O H OHGLUCOS

H O

H H OH H

O H OHGLUCOS

H O

i

Dextrani Polimeri esterificati de glucoza Sintetiati de unele bacterii lactice din zaharoza Contin legaturi E (1,4), E (1,6) si E(1,3) Greutate moleculara: 40,000; 70,000; 75,000 Folositi ca expandanti plasmatici (tratamentul socului),cromatografie

Dextrine Produse prin hidroliza amidonului in maltoza si glucoza Utiliate ca mucilagii/ preparate pediatrice

Polizaharide nedigerabile FIBRELE ALIMENTARE

Clasificare

Surse alimentare de fibreInsolubile Celuloz Hemiceluloz Lignin Vegetale, f in de gru ntreg Cereale ntregi Vegetale mature, gru, fructe i semin e comestibile cum ar fi semin ele de in i c p uni

Solubile Gume, mucilagii Pectin

Ov z, legume, orz Mere, citrice, c p uni, morcovi

Celuloza Polimer de F-D-glucose legat prin F(1,4) Prin hidroliza completa ->glucoza Prin hidroliza partiala-> celobioze Cel mai abundent din toti carbohidratii Cotton flax: 97-99% cellulose Wood: ~ 50% cellulose

Nu da reactie colorimetrica cu iodul

Produse obtinute din celuloza laxative hemostatic filme fotografice, plastic explozivi

Pectine Pectinele sunt polizaharide ce se gasesc in fructe Prin hidroliza rezulta acid galacturonic, galactoza, arabinoza, metanol si acid acetic Folositi pentru producerea de jeleuri

Gumele Folosite larg in alimentatie si in industria farmaceutica Folositi ca :agenti de suspensie, geluri, emolienti, inhibitori ai cristalizarii, adezivi,

Inulina Fructofuranoses F-(1,2) Jerusalem artichokes Structura lineara Greutate moleculara mai mica ca amidonul In reactie cu iodul da culoarea galbena Prin hidroxilare da fructoza Se gaseste in ceapa, usturoi, anghinare Folosit pentru evaluarea ratei de filitrare glomerulara

Chitina

Prezent in peretele celular al unor fungi si exoscheletul crustaceelor, insectelor

Peptidoglicanii Intra in compozitia peretelui bacterian Determina coloratia Gram a bacteriilor

Aport recomandat de fibre14 g /1000 kcal ( 25-35 g fibre/zi.) -Raportul ntre fibrele insolubile i cele solubile trebuie s fie de 3/1.

Rolul fibrelor alimentare n organism- stimuleaz mastica ia, fluxul salivar i secre ia de suc gastric; - determin senza ia de sa ietate prin umplerea stomacului; - cresc volumul bolului fecal, sc znd presiunea intraluminal colonic ; - asigur un tranzit intestinal normal; - asigur substratul pentru fermenta ia colonic ; - fibrele solubile ntrzie evacuarea gastric i ncetinesc rata de digestie i de absorb ie; - fibrele solubile reduc LDL-colesterolul; - leag acizii biliari fecali i cresc excre ia de colesterol derivat din ace tia; - reduc absorb ia de gr simi alimentare i de colesterol prin legare de acizii biliari i de gr simi.

138 126 115 100% Glucoz

Glucoza Mierea Cornflakes 100% Pine alb Pine integral Piure de cartofi Muesli Biscui i Cartofi Banane Zaharoz Chipsuri

91-99% Piure de cartofi Morcovi Cornflakes Miere Pine integral Orez Cartofi

80-90%

80-90%

70-79%

70-79%

Exemple de index glicemic

Pine alb Banane 60-69% Muesli Biscui i Patiserie Spaghete fierte 5 min 50-59% Chipsuri Zaharoz Maz re uscat 40-49% Portocale Suc de portocale Piersici 30-39% nghe at Mere Lapte, iaurt 20-29% Fasole p st i Fructoz 10-19% Arahide Soia

60-69%

Macaroane Spaghete fierte 15 min Suc de portocale

50-59%

Mere, portocale Iaurt nghe at Maz re uscat Spaghete fierte 5 min Piersici Lapte Fructoz

40-49%

30-39%

10-19%

Arahide Soia

Beneficiile dietelor bogate n fibre i consecin ele aportului inadecvatDietele bogate n fibre se asociaz cu o inciden sc zut a bolilor cardiovasculare. Frac iunile solubile ale fibrelor alimentare pot reduce LDL-colesterolul. Acizii gra i cu lan scurt care rezult n urma ac iunii bacteriilor asupra fibrelor solubile blocheaz , se pare, sinteza colesterolului n ficat. Con inutul crescut de fibre n diet se asociaz cu o inciden mai sc zut a diabetului zaharat. Pectinele i gumele reduc cre terea glicemic prin ntrzierea evacu rii gastrice, reducerea duratei tranzitului intestinal i prin reducerea absorb iei glucidelor. Dietele s race n fibre reprezint un factor de risc pentru cancerul de colon. Rolul protector al fibrelor const n reducerea expunerii la carcinogenii care traverseaz colonul prin reducerea concentra iei acestora i a duratei tranzitului. Acizii gra i cu lan scurt produ i din fibrele ingerate protejeaz integritatea tractului intestinal. Exist i teorii care consider c efectul anticarcinogen nu este legat de aportul total de fibre, ci de anumite componente specifice ale acestora. Consumul excesiv de fibre poate s interfereze cu absorb ia de calciu i zinc, mai ales la copii i vrstnici. Aportul unei cantit i crescute de fibre poate s determine flatulen , efect care poate fi evitat prin cre terea progresiv a cantit ii de fibre din diet .

PROTEINELE

Definitie Sunt poliamide cu greutate moleculara mare alcatuite din unul sau mai multe lanturi de aminoacizi legate covalent prin legaturi peptidice Media greutatii moleculare 24 37.5 kDa Media lungimii 200 280 aminoacizi (AA) Difera intre ele prin secventa AA

Aminoacizii Sunt unitatile de baza necesare sintezei proteice

Proteine - Clasificari

AA - Clasificari Dupa provenienta : esentiali (nu se pot sintetiza in organism) facultativi esentiali: Tyr (Phe) si Cis (Met) semiesentiali : His si Arg neesentiali AA non proteici: provenienta vegetala, toxici citrulina ornitina GABA homocisteina, etc.

AA - ClasificariAA EsentialiTriptofan Izoleucina Leucina Valina Histidina Lisina Metionina Treonina Fenilalanina

AA NeesentialiAlanina Arginina Acid aspartic Asparagina Acid glutamic Glutamina Cisteina Glicina Tirozina Prolina Serina

AA Facultativ Esentiali

AA - Clasificari

Proteine Clasificari Dupa provenienta: animale (lapte, oua, branzeturi, carne) vegetale (cereale, legume uscate, fructe oleaginoase)

Dupa calitatea nutritionala determinata prin: Scorul chimic (CS) Valoarea biologica (BV) Utilizarea neta a proteinelor (NPU) Raportul eficientei proteice (PER)

Proteine - Clasificari Scorul chimic

Valoare Biologica

NPU este bazata pe VB si gradul de digestie al proteinelor ingerate PER este bazat pe cresterea in greutate dupa aport proteic (organism in crestere)

Proteine - Clasificari

Proteine - Clasificari Dupa valoarea biologica: Proteine complete (valoare biologica inalta) contin toti AA esentiali in proportii adecvate asigur cre terea i dezvoltarea, refacerea uzurii i men inerea echilibrului azotat includ proteinele din ou, carne, lapte, care con in 33% aminoacizi esen iali i 66% aminoacizi neesen iali.

Proteine - Clasificari Dupa valoarea biologica: Proteine partial complete nu con in to i aminoacizii necesari dezvolt rii pentru asigurarea cre terii este nevoie de o cantitate dubl asigur refacerea cantit ilor folosite i men inerea echilibrului azotat. includ proteinele din gru (gliadina), con in 25% aminoacizi esen iali.

Proteine incomplete au lips mul i aminoacizi esen iali, iar aminoacizii continuti sunt n propor ii dezechilibrate. nu asigura troficitatea celulelor i esuturilor n perpetu rennoire includ proteinele din porumb (zeina).

Proteine - ClasificariAlimente ce con in proteine completePe te Carne de g in Carne de curcan Ra Carne de vit Carne de oaie Carne de porc Ou Soia Brnz Lapte Iaurt

Alimente ce con in proteine incompleteCereale F in Orez M lai de porumb Spaghete Pine Fasole Broccoli Cartofi Arahide

Proteine - Clasificari Dupa solubilitate: proteine fibroase (solubilitate ) rol structural cu rezistenta mecanica mare: keratina colagen miozina

proteine globulare (solubile) pot fi usor denaturate: cazeina albumina

Aportul proteic Se bazeaz pe cantitatea de proteine necesar pentru men inerea balan ei de azot Balanta de azot cantitatea de azot consumat sub form de proteine, care trebuie s fie egal cu azotul eliminat zilnic prin urin i alte secre ii ale organismului. La 6.25 g proteine ingerate si metabolizate 1 g de azot urinar

CON INUTUL PROTEIC AL DIVERSELOR GRUPE DE ALIMENTEProteine (g/100g aliment consumabil) 15-22 10-20 15-30 3,5 14 7-8 9-12 20-34 17

Alimentul 1. Carne ( vit , porc, pas re, pe te) 2. Mezeluri ( salam, crna i, unc ) 3. Brnzeturi 4. Lapte de vac 5. Ou . Pine 7. Paste f inoase, gris, orez, f in de gru 8. Fasole, linte, maz re, soia (boabe uscate) 9. Nuci

CON INUTUL DE AMINOACIZI ESEN IALICombina ie cereale + leguminoase 5,25 4,4 8,4 5,55 1, 5 1,25 5,45

Aminoacid g/100 g Fenilalanin Izoleucin Leucin Lizin Metionin + cistin Triptofan Valin

necesar gru Soia Cartof Orez Fasole mg/kg/zi 14 10,5 14 12 13 3,5 10 4,9 3, 7,3 3,1 1, 1,2 4,8 4,9 4,5 7,3 ,4 1,3 1,3 4,8 4,0 3,8 ,0 4,8 1,3 3,8 1, 5,3 4, 9,0 3,9 2,3 1,5 ,3 5,2 4,2 7, 7,2 1,0 1,0 4,

Aportul proteic Balanta pozitiva a azotului: aportul de azot > excretia de azot perioade de crestere rapida (copilarie si adolescenta) sarcina si lactatie convalescenta

Balanta negativa a azotului: aportul de azot < excretia de azot malnutritie

Aportul proteic Factori care influenteaza necesarul proteic nevoile cresterii tisulare calitatea proteinelor din dieta cerere proteica crescuta in diferite afectiuni (este necesar aport proteic suplimentar in: traumatisme, postchirurgical, arsuri, etc.)

Aportul proteic 10-15% max. 20% din ratia calorica zilnica sursa numai animala 0.6 g proteine/kg/zi proteina cu VB scazuta 0.85 g proteine/kg/zi Necesar: copii 1-6 ani 3 - 4g/kgc 7-12 ani 2 - 3g/kgc adulti 1 -1,2g/kgc adolescenti, sarcin si al ptare 1,5-2g/kgc mediu toxic, activ. fizic grea 1,5-2g/kgc

Digestia si absorbtia proteinelor Localizarea absorbtiei: cavitatea bucala simpla si facilitata absorbtie redusa, prin difuziune nu se absorb

stomac si intestin gros

intestin subtire absorbtie rapida, maxima in duoden si jejun si lenta in ileon

Forma de absorbtie din punct de vedere chimic: AA : aminoacizii L se absorb mai repede decat izomerii D Di si Tripeptidele in cantitati mici pinocitoza Proteinele, la sugar si copil mic

Digestia si absorbtia proteinelor Mecanisme de absorbtie : aminoacizii 1. difuziune simpla aminoacizii D 2. transport activ secundar aminoacizii L Sisteme de transport pentru AA : - sisteme de transport ptr. AA neutri (B Hartnup) - sisteme de transport ptr. AA bazici (Cistinuria) - sisteme de transport ptr. AA acizi - sisteme de transport ptr. AA imino

Digestia si absorbtia proteinelor Mecanisme de absorbtie : Di si Tripeptidele Proteine sistem de transport separat pinocitoza

mecanism cu pondere redusa, mai bine reprezentat la sugar si copilul mic implicat in alergii determinate de alimentare proteica timpurie, boli autoimune

Bazele purinice si pirimidinice traverseaza membrana prin transport activ

Digestia si absorbtia proteinelor 2 5 % din cantitatea totala de proteine ingerate, scapa digestiei si absorbtiei reprezinta 15 % din proteinele ajunse in colon, la care se adauga cele din plasma extravazata in lumenul intestinal si cele din celulele descuamate proteinele din intestinul gros bacteriana putrefactie

proteinele din materii fecale provin din celulele mucoasei segm. terminal al colonului si din bacterii

Rolurile proteinelor Structurale intr in structura tuturor tesuturilor; rol in crestere si dezvoltare;

Functionale enzime; hormoni (insulina, STH, TRH, LH); proteine functionale (Ig, interferon, factori de coagulare); proteine contractile (miozina, actina); transportori : O2, CO2 (hemoglobina), mioglobina, glucoza (GLUT), fier (transferina) rol in transcriptia si translatia genelor;

Rolurile proteinelor Fizico Chimice mentinerea presiunii coloid osmotice plasmatice(albumina 80% din presiunea coloid osmotica plasmatica)

mentinerea echilibrului acido bazic (caracter amfoter)

Energetic rol secundar (4,1 kcal/kg)

Consecintele aportului inadecvat Malnutritie proteica leziuni tegumentare edeme masive ascita, hepatomegalie atrofii musculare

Malnutritie proteino-calorica crestere intarziata atrofii musculare

Aport proteic excesiv gastrointestinala

afectare renala si

LIPIDELE

DEFINITIE:grup eterogen de molecule insolubile in apa CLASIFICARE Acizii grasi Trigliceridele Fosfolipidele Sterolii

ROLUL LIPIDELOR IN ORGANISMRol esential in producerea/stocarea energiei Delimitarea compartimentelor celulare Izolarea termica/mecanica Precursori h.steroizi/vit.D/prostaglandinelor Absorbtia/transportul vitaminelor liposolubile

ACIZII GRASICLASIFICARE numarul atomilor de carbon numarul/pozitia legaturilor duble saturati (palmitic,stearic) nesaturati - mononesaturati(MUFA) - polinesaturati (PUFA)

ACIZI GRASI MONONESATURATI (MUFA,monounsaturated fatty acids)

acidul oleic(C18:1 -9) configuratie cis surse:ulei masline si arahide, nuci, avocado acidul elaidic (C18:1 -9) configuratie trans

ACIZII GRASI POLINESATURATI (PUFA,polyunsaturated fatty acids)Acizi grasi -6 linoleic (C18:2) arahidonic(C20:4)

linolenic(C18:3) eicosapentaenoic(C20:5)EPA docosahexaenoic(C22:6)DHA Acizi grasi esentiali linoleic linolenic

Acizi grasi

-3

ACIDUL LINOLEIC ( - )Sursa:uleiuri vegetale(floareasoarelui,porumb,soia cereale,seminte bumbac) Eicosanoizi -6: PGE1, PGE2,TxA2 Efect hipocolesterolemiant ( LDL dar si HDL) Deficienta :tulburari crestere,reproducere,leziuni tegumentare, steatoza hepatica) Raport -6/ -3:compozitia lipidelor membranare, vasculare, ateroscleroza

EICOSANOIZII

ACIDUL LINOLENIC ( -3)Sursa:peste (ton,cod,somon,hering,sardine) ulei de soia, seminte de in, germeni de grau Eicosanoizi -3 : PGE3,TxA3, prostacicline Rol structural: membrane celulare / intracelulare (SNC,SNP,retina) Efecte cardioprotectoare, antitrombotice, antiinflamatorii Deficit de aport: afectarea sistemului imun, statusului mental (deficit de atentie)

CON INUTUL LIPIDIC AL DIVERSELOR GRUPE DE ALIMENTELapte Leguminoase Uleiuri i Tipuri de acizi uscate i Carne i alte produs Ou gra i fructe gr simi e oleaginoase lactate Acizi gra i satura i Acizi gra i mononesatur ai Acizi gra i polinesatura i 39 35 18 34 48 8 20 8 2 2 4 2 2 2

Alte aliment e 3 3

Acizi gra i Por c 1. Acizi gra i satura i - butiric - capric - lauric - miristic - palmitic - stearic - arahic 2. Acizi gra i mononesatura i - palmit oleic - oleic 3. Acizi polinesatura i - linoleic gra i 10,5 2 14 3 43,5 3 41 8 3 1,5 27 13,5 3 29 21 0,5 2 7 25 Vit Pas r e

Natura gr simii Unt Ou Porumb Soia M slin e

5,5 3 3,5 12 28 13 25 10 12,5 2,5 0,5 11,5 4 13 2,5

3 28, 5 50 29 24,5

1 74

1

10

55

53

9

TRIGLICERIDELEEsteri ai acizilor grasi cu glicerolulF o r m a tio n o f a n e s te r :H' + " ''' +2

C H 2O H C OH

C H 2O H

PUFA esterificati central MUFA/SFA exterior 95% lipide dieta depozit(t.adipos)

g ly c e ro l

FOSFOLIPIDELEEsterificarea glicerolului 2 molecule AG 1 molecula ac.fosforic =>acid fosfatidic caracter amfipatic (mb.celulare,lipoproteine)O O R1 C O H2C CH H2C O O C O P O O R2

p h o sp h atid ate

FOSFATIDELERest fosfatidil +diversi radicali polari(colina, etanolamina,serina,inozitol) Fosfatidilcolina(lecitina) fc.cognitiva produse soia stabilizator alimentar OO R1 C O H 2C CH H 2C O O C O P O

R2 CH3 + N CH3 CH3

O

CH2

CH2

p h o s p h a tid y lc h o lin e

Fosfatidilserine Fosfatidilinozitolii Fosfatidiletanolamine

O O R1 C O H 2C CH H 2C O O C O P O OH H OH OH H H H OH O H OH R2

p h o s p h a t i d y lin o s ito l

H

Alte lipide complexe : sfingolipidele cerebrozidele gangliozidele sfingomielina

COLESTEROLULSterol de origine animala Caracter hidrofob foarte marcat fc.alcool libera/ esterificata cu un acid gras Precursor h.steroizi,acizi biliari,vitaminei D Rol structural:membrane celulare

HO

C h o le s te ro l

Surse alimentare

FITOSTEROLII - FITOSTANOLIISteroli de origine vegetala(seminte plante oleaginoase,leguminoase,cereale) Gr.metil/etil catena laterala(fitosteroli) betasisterolul stigmasterolul campesterolul Supresia dublei legaturi (fitostanolii) In cantitati suficiente pot inhiba absorbtia colesterolului

Dietary Cholesterol

Sterol/Stanol

Lymph

Enterocyte

Intestinal Lumen

CholesterolACAT NPC1L1

Cholesteryl Ester

ABCG5/G8

Plant sterols and stanols may enter the enterocyte. However, they are very efficiently pumped back out into the intestinal lumen by the heterocomplex ABCG5/G8, so that only traces of plant sterols ultimately enter the body.

DIGESTIA SI ABSORBTIA LIPIDELOR

DIGESTIA LIPIDELORTrigliceridele emulsionate de sarurile biliare hidrolizate de lipaza pancreatica(pH 7-8) acizi grasi/monogliceride Colesterolul esterificat hidrolizat de colesterol esteraza pancreatica Fosfolipidele fosfolipaza A2 acizi grasi si lizofosfolipide

Fat AbsorptionLiver Biliary Transport and Storage Duodenum

Jejunum

Ileum

Colon

ABSORBTIA LIPIDELORTransport pasiv microvili enterocite Etape luminala intracelulara(formare chilomicroni) secretorie(exocitoza pol bazal enterocit) Acizi grasi lant scurt absorbtie directa capilare >95% lipide ingerate sunt absorbite

Structura lipoproteinelor chilomicroni, VLDL, LDL, HDLDiferentele constau in: - dimensiunea nucleului de lipide neutre (trigliceride, colesterol esterificat) - compozitia lipidica a nucleului - compozitia APO - colesterolul neesterificat se gaseste pred.in monostratul fosfolipidic