Alimentatia 1

  • View
    1.387

  • Download
    9

Embed Size (px)

Text of Alimentatia 1

Absorbtia

In lumen Starch maltose + maltriose + -limit dextrins Amylase

Carbohydrate digestion and absorptionapicalSGLT-1 Na+ coupled(Na/K ATPase for gradient)

basolateral

At brush-border Maltose/maltriose

D-hexoses w/ pyranose ring

glucose

Glucoamylase (maltase) Sucrase-isomaltase

-limit dextrins

glucose

Sucrase-isomaltase

Sucrose Lactose Lactase

glucose + fructose glucose + galactoseGLUT-5 Fructose absorption Jejunum Facilitated diffusion

Sucrase-isomaltase

GLUT-2

ECUA IILE BALAN ELOR MACRONUTRIEN ILOR

Graur M, Obezitatea, 2004

CARACTERELE MACRONUTRIEN ILORProtein e Glucid e Lipid e

oxid rii n cazul aportului excesiv)

Sa ietate Suprimarea senza iei de foame Aport energetic (kcal/g) % din aportul energetic zilnic Capacitatea de depozitare C i metabolice spre alte compartimente Autoreglarea (capacitatea de stimulare a

+++ +++ 4 + + +++

++ +++ 4 ++ + + ++

9 +++ +++ 0 0

Glucidele - Nomenclaturglichis", "saccharum", "hidra i de carbon" oze i ozide n 1927, Comisia Interna ional pentru Reforma Nomenclaturii Chimice, a nlocuit denumirea de "hidra i de carbon" cu acela de "glucide".

Roluri Principalul rol este cel energetic reprezint 2-3% din greutatea corpului acopera mai mult de jum tate din necesarul caloric Rol in biosinteza lipidelor si proteinelor Parte componenta a unor vitamine si a unor antibiotice Rol structural in plante si microorganisme (celuloza, lignina ,mureina ) Rol in transport, recunoasterea celulara activarea unor factori de crestere, modularea raspunsului imun

Monozaharide

Dizaharide i oligozaharide

Polizaharide

Deriva ii carbohidra ilor Alcool etilic Acid lactic Acid malic

Hexoze Glucoz Sorbitol Fructoz Galactoz Manoz Manitol Pentoze Riboz Xyloz Xylitol Arabinoz

Sucroz Lactoz Maltoz i maltotrioz Lactuloz

Digerabile Amidon i dextrine Glicogen

Par ial digerabile Galactogeni Manosani Rafinoz Pentosani Nedigestibile (fibre) Celuloze Hemiceluloze Inulin Pectine Gume i mucilagii

MONOZAHARIDELE

Glucozazaharul din sange , dextroza,zaharul din struguri aldohexoza monozaharidul cel mai abundent din corp sursa energetica pentru celule utilizat pentru sinteza altor compusi endogeni precum proteinele si lipidele este depozitata sub forma de glicogen

Fructoza Monozaharid ce se gaseste in fructe , plante si miere ketohexoza Este cel mai dulce monozaharid

Galactoza In combinatie cu glucoza formeaza lactoza Component al glicolipidelor si glicoproteinelor Poate fi hidroxilata la glucoza si folosita ca substrat energetic

Riboza Utilizat ca material genetic Nu este folosit ca substrat energetic Incorporata in structura ARN Prin indepartarea OH din pozitia C2 devine deoxiruboza ce intra in compozitia ADN

Reactia BenedictTehnica de lucru Se pun 5 ml de reactiv Benedict intr-o eprubeta rezistenta termic De adaoga 5 pic de urina Se introduce eprubeta intr-o baie de fierbere Se scoate eprubeta si se citeste rezultatul Aprecierea rezultatelor Daca urina nu contine glucoza reactivul nu isi schimba culoarea Daca contine glucoza , se formeaza un precipitat de suboxid de cupru

Dizaharide

Sucroza Obtinuta din trestie sau sfecla de zahar Intra in compozitia unor pastile si siropuri

LactoseF-D-galactoza + ED-glucoza via F (1,4) Laptele contine anomerii alpha si beta intr-o proportie 2 : 3 Se mai gaseste in lapte,iaurt, branza, inghetata F-lactoza este mai dulce si mai solubila ca Elactoza Utilizat in producerea penicilinei sau ca diluant in preparatele farmaceutice

Maltose Glucoza + glucoza (1,4) Intalnita in cerealele germinate Produsa prin hidroliza partiala a amidonului de catre enzimele salivare sau pancreatice Folosit ca nutrient, indulcitor sau ca agent de fermentatie, in productia de bere

Lactuloza galactoza-F-(1,4)-fructoza Dizaharid semisintetic Nu se absoarbe in tractul GI Folosit ca laxative (Chronulac) sau pentru tratatmentul encefalopatiei portale (Cephulac) Metabolizat in ileonul distal si colon de catre bacterii in acid lactic, formic si acetic

Celobioza Ca si maltoza este compusa din 2 molecule de D glucoza (1,4) Nu poate fi degradata de catre organismul uman

Polizaharide Caracteristici : Polimeri Structura alba si amorfa Nu sunt dulci Nu dau reactii reducatoare tipice aldehidelor si cetonelor Spre deosebire de monozaharide si dizaharide polizaharidele sunt insolubile sau formeaza suspensii Principala forma de depozit a polizaharidelo sunt amidonul si glicogenul

ClasificarePolizaharide de depozit - amidon - glicogen Polizaharide structurale - celuloza - mucopolizaharide Peptidoglicani structurali : peretele bacterian

ClasificarePolizaharideDigerabile Amidon i dextrine Glicogen Par ial digerabile Galactogeni Manosani Rafinoz Pentosani Nedigestibile (fibre) Celuloze Hemiceluloze Inulin Pectine Gume i mucilagii

Polizaharidele digerabile Amidon Format din 10 30% Eamiloza si 7090% amilopectina Se gaseste in vegetale,legume,cereale Greutatea moleculara variaza in functie de lungimea lanturilor de la cateva mii Daltoni ->500.000

Absortia O parte din amidonul pe care noi l inger m nu este supus digestiei de c tre amilaza din intestinul omului s n tos. Aceast malabsorb ie fiziologic a amidonului Cauze: 1. amidonul poate fi inaccesibil amilazei datorit prezen ei unei bariere fizice constituite din fibre (cazul leguminoaselor); 2.amidonul poate fi ingerat crud, negelatinizat (n principal amidonul din banane); 3. anumite procedee tehnologice i culinare, cum ar fi refrigerarea sau congelarea amidonului, pot induce schimb ri structurale care fac amidonul rezistent

Amiloza in apa adopta o structura helicata iar iodul da o coloratie caracteristica albastra in reactie cu amidonul

Polizaharidele digerabile Glicogen Cunoscut ca amidonul animal Depozitat in muschi si ficat Prin hidroliza completa duce la glucoza In reactie cu iodul da o reactie ros violeta

GLICOGEN STRUCTURACH2OH H H OH HO H OH O H H O H H OH H CH2OH O H 1 Br l 6 i t i i H

More of these branch points form

OH O 6 CH2

GLUCOS

GLUCOS

CH2OH H H OH HO H OHGLUCOS

CH2OH O H H O H H OH H O H OHGLUCOS

H O

H H OH H

O H OHGLUCOS

H O

i

Dextrani Polimeri esterificati de glucoza Sintetiati de unele bacterii lactice din zaharoza Contin legaturi E (1,4), E (1,6) si E(1,3) Greutate moleculara: 40,000; 70,000; 75,000 Folositi ca expandanti plasmatici (tratamentul socului),cromatografie

Dextrine Produse prin hidroliza amidonului in maltoza si glucoza Utiliate ca mucilagii/ preparate pediatrice

Polizaharide nedigerabile FIBRELE ALIMENTARE

Clasificare

Surse alimentare de fibreInsolubile Celuloz Hemiceluloz Lignin Vegetale, f in de gru ntreg Cereale ntregi Vegetale mature, gru, fructe i semin e comestibile cum ar fi semin ele de in i c p uni

Solubile Gume, mucilagii Pectin

Ov z, legume, orz Mere, citrice, c p uni, morcovi

Celuloza Polimer de F-D-glucose legat prin F(1,4) Prin hidroliza completa ->glucoza Prin hidroliza partiala-> celobioze Cel mai abundent din toti carbohidratii Cotton flax: 97-99% cellulose Wood: ~ 50% cellulose

Nu da reactie colorimetrica cu iodul

Produse obtinute din celuloza laxative hemostatic filme fotografice, plastic explozivi

Pectine Pectinele sunt polizaharide ce se gasesc in fructe Prin hidroliza rezulta acid galacturonic, galactoza, arabinoza, metanol si acid acetic Folositi pentru producerea de jeleuri

Gumele Folosite larg in alimentatie si in industria farmaceutica Folositi ca :agenti de suspensie, geluri, emolienti, inhibitori ai cristalizarii, adezivi,

Inulina Fructofuranoses F-(1,2) Jerusalem artichokes Structura lineara Greutate moleculara mai mica ca amidonul In reactie cu iodul da culoarea galbena Prin hidroxilare da fructoza Se gaseste in ceapa, usturoi, anghinare Folosit pentru evaluarea ratei de filitrare glomerulara

Chitina

Prezent in peretele celular al unor fungi si exoscheletul crustaceelor, insectelor

Peptidoglicanii Intra in compozitia peretelui bacterian Determina coloratia Gram a bacteriilor

Aport recomandat de fibre14 g /1000 kcal ( 25-35 g fibre/zi.) -Raportul ntre fibrele insolubile i cele solubile trebuie s fie de 3/1.

Rolul fibrelor alimentare n organism- stimuleaz mastica ia, fluxul salivar i secre ia de suc gastric; - determin senza ia de sa ietate prin umplerea stomacului; - cresc volumul bolului fecal, sc znd presiunea intraluminal colonic ; - asigur un tranzit intestinal normal; - asigur substratul pentru fermenta ia colonic ; - fibrele solubile ntrzie evacuarea gastric i ncetinesc rata de digestie i de absorb ie; - fibrele solubile reduc LDL-colesterolul; - leag acizii biliari fecali i cresc excre ia de colesterol derivat din ace tia; - reduc absorb ia de gr simi alimentare i de colesterol prin legare de acizii biliari i de gr simi.

138 126 115 100% Glucoz

Glucoza Mierea Cornflakes 100% Pine alb Pine integral Piure de cartofi Muesli Biscui i Cartofi Banane Zaharoz Chipsuri

91-99% Piure de cartofi Morcovi Cornflakes Miere Pine integral Orez Cartofi

80-90%

80-90%

70-79%

70-79%

Exemple de index glicemic

Pine alb Banane 60-69% Muesli Biscui i Patiserie Spaghete fierte 5 min 50-59% Chipsuri Zaharoz Maz re uscat 40-49% Portocale Suc de portocale Piersici 30-39% nghe at Mere Lapte, iaurt 20-29% Fasole p st i Fructoz 10-19% Arahide Soia

60-69%

Macaroane Spaghete fierte 15 min Suc de portocale

50-59%

Mere