UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD IASI

Facultatea: Agricultura

Specializarea: I.E.A

Agricultura ca sursa de poluare

Intocmit de:

Popa Oana-Mihaela

Rotariu Simona-Vasilica

Anul II, Gr. 451

• Ecologia reprezinta "studiul relaţiilor complexe directe sau indirecte cuprinse în noţiunea darwinistă a luptei pentru existenţă" sau "studiul relaţiilor dintre plante şi animale şi mediul lor organic şi anorganic".

Poluarea semnifică: ”modificarea componentelor naturale sau prezenţa unor componente străine, ca urmare a activităţii omului şi care provoacă prin

natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, crează disconfort sau împietează asupra diferitelor utilizări ale mediului la care acesta putea servi în forma sa

anterioară”.

Dupa originea poluantilor, poluarea poate fi:

1. Poluare naturală - incendiile naturale - furtunile de praf şi nisip - vulcanii activi, - cutremurele de pământ - apele subterane saline sau acide - polenul - dereglările meteorologice - emisiile masive de energie.

2. Poluare antropogenă a - poluare industrială;b - poluare agricolă;c - poluare menajeră.d- poluare “estetică”

Agricultura ca sursa de poluare

Agricultura a apărut și s-a dezvoltat în timp ca o activitate legată direct de

asigurarea și îmbunătățirea permanentă a nivelului de viață alimentar al omului.

• Drumul parcurs de acesta, de la tipul de agricultură itinerantă la cea extensivă și apoi la agricultura de tip intensiv, a însemnat obținerea de către om a unor cantități de produse agricole din ce în ce mai mari, pentru o populatie umana tot mai numeroasa și cu pretenții din ce în ce mai mari față de cantitatea și calitatea propriei hrane.

• Fenomenul de poluare a mediului înconjurător a apărut mai întâi ca o consecință a industrializării și apoi ca urmare a amplificării transporturilor și urbanizării; în cele din urmă, agricultura intensivă bazată pe mecanizare, chimizare, irigații, concentrare și specializare a condus la apariția fenomenului de poluare în domeniul agricol.

• Poluarea din cauza activităților agricole a apărut acum 40-50 de ani în țări cu agricultură avansată (SUA, Europa de Vest) și în ultimii 25-30 de ani în țările foste socialiste din Europa de Est, respectiv și în România.

• Activitatile agricole, indiferent ca este vorba de pomicultura, piscicultura, zootehnie, legumicultura etc, determina aparitia unor presiuni asupra mediului.

Acestea vor fi cu atât mai daunatoare cu cât practicile agricole vor fi mai incorect aplicate:

• araturile efectuate necorespunzator sau în perioade neadecvate,

• culturile improprii tipurilor de soluri, • aplicarile necorespunzatoare ale

îngrasamintelor, pesticidelor si insecticidelor, • depozitarile neadecvate ale dejectiilor

animaliere,

toate acestea pot devein cauze ale poluarii mediului ambiant.

Poluarea solului

• Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată producția agricolă.

• Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.

• Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăsăminte chimice, pesticide si fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme.

De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii.

Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.

• Aplicarea pesticidelor, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu.

• Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului.

Poluarea apelor subterane

Agricultura polueaza apele subterane datorita nitratilor proveniiti din:

• mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere;• fermentarea nedirijată sau prost dirijată a

deşeurilor şi apelor uzate provenite din sectorul zootehnic, inclusiv indirect prin producerea de amoniac şi eliberarea acestuia în atmosferă;

• îngrăşăminte chimice;• mineralizarea humusului.

Principalele aspecte ale poluării mediului înconjurator cauzate de activitățile agricole din România pot fi rezumate în:

1. Evacuarea a câtorva milioane de metri cubi de ape uzate, neepurate sau incomplet epurate, provenite de la complexurile de creștere în sistem industrial al porcilor, păsărilor și bovinelor, în apele de suprafață și în rețeaua de desecare

2. Folosirea pe terenuri agricole, în scop dublu, a fertilizării și irigării, a nămolurilor și a apelor uzate provenite de la crescătorii de animale, având conținut de săruri nocive și agenți patogeni contaminanți pentru sol, plante, animale și om.

3. Administrarea pe terenurile agricole limitrofe complexurilor zootehnice a unor norme exagerate de dejecții (peste 100 t/ha), la intervale de 2-3 ani, care depășesc cu mult nevoile plantelor și determină acumularea de nitrați în furaje, precum și levigarea nitraților în apele freatice.

4. Folosirea îngrășămintelor chimice (îndeosebi cu azot) în doze mult prea mari și în momente necorelate cu consumul în diferite faze de dezvoltare a plantelor cultivate.

5. Aplicarea de produse chimice (pesticide), cu scopul combaterii bolilor, insectelor, rozătoarelor, nematozilor și a buruienilor din culturile agricole și plantațiile pomi-viticole, de către persoane slab instruite.

6. Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd și lipsa bazinelor amenajate de colectare a mustului de grajd de la animalele aparținătoare numeroaselor gospodării particulare au ca efecte negative scurgerea acestora în firele de apă curgătoare, precum și infestarea cu nitrați a apelor freatice.

7. Agravarea fenomenului de eroziune a solurilor pe terenurile în pantă, ca urmare a practicării unui sistem de agricultură necorespunzător, respectiv: organizarea defectuoasă a teritoriului, executarea lucrărilor solului din deal în vale, asolamente cu o pondere ridicată a plantelor prășitoare, absența fertilizării organice.

8. Degradarea stării fizice a solurilor (structură, porozitate, permeabilitate, rezistență la arat) ca urmare a scăderii conținutului de materie organică și a traficului exagerat pe teren cu utilaje agricole, la o umiditate necorespunzătoare a solului.

Alternativa?

• Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E si României.

• Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia.