tI. IZABTTIl l(OIBIRT

lIIr0[nalural[ a PImanl

a

*r ului

{e

Cupnms

koIog........

Capitolul 1. A gasea extincfie. Atelopus zeteki

Capitolul 2. Molarii mastodontul ui. M ammut americanum ...... -.

Capitolul 3. Pinguinul original. Pinguinus impennis....

C+itotui 4. Norocul amonifilor. Discoscaphites i erseyensis . -.......

Capitolul 5. Bun venit in Antropocen! Dicranograptus ziczac...-..-

Capitolul 6. Marea din jurul nostru. Patella caerulea..........:.....

Capitolul 7. Picituri de acid. Acropora millepora....

Capitolul B. Pidurea gi copacii. Alzatea verticillata--

C. apitolul 9. Insule pe uscat. E citon burchellii....

Capitolul 10. Noua Pangeea. Myotis lucifugus

Capitolul 11. Rinocerul la ecografi e. Dicerorhinus sumatrensis.....

Capitolul 12. Gena nebuniei. Homo ne anderthalensis.. -........'....

Capitolul 13. Creatura cu pene. Homo sapiens....'............

Xulgumiri

l{ote ..........

Bibliografie generali.....

Indice

Credite foto/ilustratii ...............

9

13

31

53

75

96

7L4

127

1,49

172

1-90

272

230

252

265

269

284

297

302

Pnoroc

Se spune ci inceputurile sunt, de reguli, de nepitruns. A9a e 9icu aceasti poveste, care incepe cu aparilia unei noi specii, pro-babil in urmi cu doui sute de mii de ani' Specia nu are inci unnume - nimic nu are nume, momentan -, dar are capacitatea de

a numi lucruri.Ca orice specie noui, starea ei este fragili. Numirul membrilor

sii este mic, iar teritoriul pe care il ocupi este redus la o bucati din

estul Africii. Populafia sa creEte treptat, dar apoi, destul de proba-

bil, se diminueazidin nou - unii ar spune chiar ci reducerea se pro-

duce intr-un mod fatal -, ajungAnd la doar cAteva mii de perechi.

Membrii speciei nu sunt neapirat foarte rapizi sauputerniciori fertili. Ei sunt, insi, nemaipomenit de descurcireli. Treptat,incep si exploreze teritorii cu diferite climate, priditori 9i tipuride vinat. Nici una dintre constrAngerile aduse de habitat sau de

geografia locului nu pare sd-i afectezepreatare. Traverseazi rAuri,

platouri, lanluri muntoase. in regiunile de coasti, se hrinesc cu

crustacee; pe continent, vAneazi mamifere. Oriunde s-ar stabili,acestia se adapteazi si inoveazi. Ajungind in Europa, intAlnesc

creaturi care li se aseamini mult, dar par mai robuste; cei de aici

sunt mai musculogi gi poate cd triiesc de mai mult timp pe con-

tinent. Are loc o imperechere cu aceste creaturi, fapt cate, intr-unfel sau altul, duce la disparigia celor de pe urmi.

SfArgitul acestei aventuri se va dovedi paradigmatic. Pe misurice specia igi extinde teritoriul explorat, intAlnegte animale de

doui ori, de zece ori gi, uneori, chiar de 20 de ori mai mari: felineuriage, ursi masivi, lenesi care pot atinge 9i patru metri jumitate.Aceste specii sunt mult mai puternice gi, adeseori, de temut.Dar sunt lente in rata lor de reproducere 9i sunt, la rAndul lor,exterminate.

Degi suntem animale de uscat, specia noastri - mereu inven-tivi - traverseazd miri. Ajunge la insule locuite de exemplare

Euzegnrn KorsBRr

ferite de efectele evolufiei: pisiri care clocesc oui de aproape

iumdtate de metru, hipopotami de mirimea unui porc, gopArlegigantice. Obignuite si triiasci in izolare, aceste creaturi nu suntpregitite sd facd fali nou-venifilor sau partenerilor de drum aiacestora (gobolani, in principiu). Multe dintre aceste specii dis-par, la rindul lor.

Procesul continui, in salturi, vreme de mii de ani, pAni cAndspecia noastri, care nu mai este aga de noui, pune stipAnire peaproape fiecare loc de pe glob. in acest punct, mai mulli factoriinfluengeazi intr-o misuri mai mici sau mai mare modul in carese reproduce, la o rati.fird.precedent, specia Homo sapiens, dupl,cum s-a autointitulat ea. intr-un singur secol, populafia se dublea-zd.; apoi se dubleazi din nou gi din nou. Mari suprafele forestieresunt rase de pe fafa PdmAntului. Oamenii fac asta voit, ca si se

hrineasci. Mai pulin intentionat, ei transferi organisme de peun continent pe altul, reasamblind biosfera.

intre timp, are loc o transformare gi mai radicali, si maiciudati. Descoperind rezervele subterane de energie, oameniiincep si modifice compozifia atmosferei. Urmeazi schimbiriclimatice gi ale compozitiei oceanelor. Multe plante si animale se

adapteazi prin relocare. Urci la altitudini mai mari sau migreazicitre poli. Majoritatea, insi - la inceput cAteva sute, apoi mii gi,?n final, probabil milioane - nu mai au scipare. Rata de extincliecreste vertiginos, iar tesdtura vielii se schimbi.

Nici o alti creaturi nu a mai aiterat viafa pe planeti intr-unasemenea mod, degi existd cAteva evenimente comparabile. Foar-te, foarte rar, in trecutul indepirtat, planeta a mai trecut prinschimbiri atAt de pronuntate, incit diversitatea viefii a scizutsemnificativ. Cinci dintre aceste evenimente au fost atAt decatastrofale, incAt fac parte dintr-o categorie proprie: asa-ziselecinci mari extinclii. Prin ceea ce pare a fi o coincidenfi fantastici,deEi poate ci. nu existi coincidenfe, istoria acestor evenimenteeste descoperiti odati ce oamenii igi dau seama ci sunt pe caiede a provoca un al gaselea astfel de caz. Degi este prea devremepentru a putea spune, cu siguranfi, ci evenimentul de acum vaavea proportiile celorlalte cinci, ceea ce sunt oamenii pe cale siprovoace se numegte cea de-a gasea extinclie.

10

A SASEA EXTINCTIE

Povestea celei de-a gasea extincfii, cel pulin aga cum am ales

eu s-o spun, este structurati in treisprezece capitole. Fiecare din-re acestea se referi la o specie care este, intr-un fel sau altul,rrrblematicd - mastodontul american, marele pinguin arctic, unrmonit care a dispirut la finalul Cretacicului impreuni cu dino-zaurii. Creaturile menlionate in primele capitole nu mai existi,iar aceasti parte a cirlii trateazd marile extinclii din trecut 9iistoricul complex al descoperirii 1or, incepind cu activitatea luiGeorges Cuvier, naturalist francez. Cea de-a doua parte a cdrliise referi, cu precidete,laprezent - de la pidurea amazoniani,care este din ce in ce mai afectati de defrigiri,la Marea Barieride Corali. Am ales si mi concentrez pe aceste locuri specifice dinmotivele de investigalie obignuite - pentru ci exista o stalie de

cercetare acolo sau pentru ci m-a invitat cineva si iau parte la o

expedi$e in respectiva zoni. Schimbarile care au loc acum sunt,insi, atit de ample, incAt ag putea si mi duc in orice alt loc 9i, im-preuni cu un ghid bun, si identific semne ale lor. Unul dintrecapitole abordeazio extinclie care se petrece, mai mult sau maipufln, chiar in curtea casei mele (gi, foarte posibil, 9i intr-a voastri).

Daci extinclia in sine este un subiect morbid, atunci de ex-

tinclia in masi ce si mai zicem? Acesta este, insi, 9i un subiect

fascinant. in paginile care urmeazd., incerc si transmit ambele

puncte de vedere: pe de o parte, entuziasmul fafi de aceste des-

coperiri, iar, pe de alta parte, oroarea fali de ceea ce se intAmpli.La final, sper ca oamenii care parcurg aceastd carte s5. aprecieze

cAt de extraordinar este momentul istoric in care triim!

ll

1. ASnSEAEXTTNCTIE

Atelopus zeteki

3ragul EI Valle de Ant6n, din centrul Republicii Panama, estet'"Jus in mijlocul unui crater vulcanic format acum un milion de

--:. Craterul este }at de aproape Ease kilometri gi jumitate, iar pe

i:.ine bund se zdtesc dealurile crestate care inconjoari. orasul:re:um o cetate in ruine. El Valle are o stradi principali, un post:e aoliqie, o piali in aer liber. Aici, in afari de obignuitele pilarii:: lroderii viu colorate, existi, probabil, una dintre cele mai mari::erte de figurine reprezentind broagte aurii. Gisegti broaqteiii care se odihnesc pe frunze, care stau pe vine sau - mai greu:= lnleles - care suslin telefoane mobile. Existi broagte aurii cu

:-sie cu volane sau in pozilii de dans ori care fumeazi ligiri:::rtr-un port[igaret, dupi moda lui Franklin D. Roosevelt.Jroasca aurie, care este, de fapt, galbeni cu pete maro-inchis,:s:e o specie ce triiegte doar aici, in EI Valle. Cei din Panama con-

;:feri ci este aducitoare de noroc, imaginea sa fiind (sau, cel

;:rin, obignuind si fie) imprimati pe biletele de loterie.R.elativ recent, acum un deceniu, broagtele aurii erau peste tot

;-n Ei Valle gi prin imprejurimi. Aceste animiiufe sunt toxice -::trivit estimiriior, otrava din pielea unui singur exemplar ar:-rtea ucide o mie de goareci de mirime medie -, astfel justi-:::indu-se culorile vii ale broagtei aurii, datoriti cirora e ugor de

:::erat in mediui siu natural. Un pArAu situat aproape de El Valle

: jost numit ,,Izvorulcelor o mie de broagte". MergAndpe maiurile

-::, vedeai extrem de multe broagte care stiteau la soare - ,,o ne-

--':rlie, ceva absolut incredibil", asa cum mi-a spus un herpetolog,:upi o drumefie prin zond..

Dupi un timp, ins5, broagtele din El Valle au inceput sii'spari. Problema - nu era inci perceputi ca o situalie de crizi -:. fost, pentru prima oari, observati in vest, aproape de granila

13

Er,lzaserH KoLsnRr

dintre Panama si costa Rica. intimplitor, o studenti americanistudia broagtele din pidurea tropicali de acolo. s-a intors inState, pentru un timp, ca sd-gi scrie disertatia, iar, odati revenitiaici, n-a mai gisit nici o broasci, ba chiar nici un amfibian. Aveanevoie de mai multe broaste pentru studiul siu si, neinlelegindce se intAmplase, a decis si mute situl de cercetare mai departe,in est. La inceput, broastele din nour areal de studiu pareau sene-toase; apoi, s-a intimplat acelagi lucru: amfibienii au dispirut.Tot acel puhoi de broaste care invadase pddurea tropicalr piniin 2002, toate broscugele de pe dearurile gi din rauriie ce incon-jurau orasul santa F6, situat la vreo g0 de kilometri vest de Elvalle, dispiruseri complet! in2004,cadavrere ror mici se giseaudin ce in ce mai aproape de El Valle, lingi oragul El Cop6. iarand,una ca asta, un grup de biologi, unii din panama, algii din Stateleunite, au tras concluzia cd broasca aurie era in mare pericor.Au decis, asadar, si incerce a salva populafia rimasd, pri, ,e1"._tarea catorva zeci de exemplare de sexe diferite, pentru a le crestein captivitate. insd ceea ce ucidea broastele a acfionat mai rapiddecat se gandeau biologii. Tragedia a lovit inainte si apuce a puneplanul in aplicare.

Prima oari am citit despre broastele din El valle intr-o revistide gtiinfe naturale pentru cei mici, pe care o risfoiau copiii mei1.Articolul, ilustrat cu fotografii color cu broasca aurie din panama,g_reclm si cu alte specii viu colorate, relata despre amplificareaflagelului si eforturile biologiior de a face fafi provocirii. Acegtiaintentionaseri si construiasci un nou laboraior in El valle, darnu fusese gata la timp. S-au gribit, atunci, si salveze cAt multeanimale cu putinti, chiar daci nu aveau unde si Ie !ini. Si ce auficut pini la urmi? Le-au ,,cazatintr-un hotel de broagte, desi_gur!" ,,Incredibilul hotel de broaqte,, - de fapt, o pensiune _a primit broastele in interiorul sau gi le-a lrsat si stea (in acvarii),intr-un complex de camere inchiriate.

- ,Cu biologii la cheremul lor, broagtele s-au bucurat d,e o cazarede cinci stele, cu servicii de calitate", atrigea atenlia articolui.Le-au fost oferite mAnciruri delicioase 9i proaspeie _ ,,atAt deproaspete, ci ar fi putut siri oricAnd din farfurie,..

r4