Embed Size (px)
Citation preview
IilZtBtIil l(0tItRI
'0'
illllHr rTraducere din limba englezit
CRISTINA STOENESCU
&rF';.,,."i,2019
Elizabeth Kolbert este jurnalist[ gi scriitoare ameri.cani, profesoari la Williams College. A devenit cunoscu.td odatd cu apari{ia cdr}ii ei din 2005, Field Notes from aCatastrophe, fiind un observator atent gi un comentatorcu experien{h al problemelor de mediu pentru revista TheNew Yarker, A primit Premiul Pulitzer pentru Nonficfiuneln 2015, pentru carteaA tasea etctinctle: O istorie nenaturalda Pdmhntului.
ffiCafta Pentru loli este parte aciupurul E;it;; tjl;;='- -O,P, 53; C,P, 212, secto( 4,Bucuregti, RomAniatel.: 021 319 S3 93;07S2 1A1 777
Copertd: Flori ZahiuTehnoredactaro gi prepress:
Mihai Suciul
,lr.lDescrierea CIP a BiblioteciiNatrionale a Romaniei
KOLBERT, FLTZABE-rH
A $asea extinctie. O istorieA gasea exilncfrb nenaturala,a Pdmantului / ElizabethO istorie nenatural{ a PdmAntutui Kolbert; trad.: Cristina Stoenescu; -Elizabeth Kolbert Bucuregti: Litera, 2019
copyrisht @ 201e Grup Media .i |,, llo:l-. ^-^ ,Utera pintru versiuneain ,,tbu ti'rt, r 'r l$tsN 978'606'33'4077'2romAn6 l. Stoene$cu, Cristina (trad.) ,
Toate drepturile rezsrvate ', t , Bzi l1 1 1
rj,e ltxth
En!1,on H$ilTHj}:S;T:j:i3.-An Unnatural HistoryElizabeth Kobert
, Ebitor: VidraEcu si fliiCopyright.@ 2014.Elizabeth Kolbert Rpdactori: lsabolia prodan,Edille publicatd prih tnlelegere cu Gebroiana Hatohel :
The Hob$lns Offico,-lnc, $i Aitken, Coreitori; C6tdiina C6tinescu,Alexandgr & Assoclates, Ltd ,i
lonet Falade
CUPRINS
Pro1o9........,... 9
Capitolul 1. A gasea extinclie. Atelopus zeteki........ 13
Capitolul 2. Molarii :nastodontului." Mammut atneri{dflwn..........:............". 38
Capitolul 3. Pinguinul original.Pinguinus itnpennis .,.... 68
Capitolul 4. Norocul amonitilor.D i s co s qhitts j ersey en si s ..................... 98
Capitolul 5. Bun venit in Antropocep!
llcranagrflBtus zkzac .......................... 126
Capitolul 6. Marea din jurul nostru.Patella tserulea ............. 1 50
Capitolul 7. Picituri de acid"
Acropora wi\\Eora.,............................. 168
Capitolul 8. Pidurea 9r copacii.Alzatea vertiri\\nn................................ 198
Capitolul 9. Insule pe uscat. Icifo n b urchelli.i........, 229
Capitolul 10. Noua Fangeea Myotis lucifugus........253
Capitolul 11. Rinocerul la ecografie.
Dicerorhinus sumatrensis ................... 283
Capitolul 12. Gena nebuniei.
Homo ne.anderthqlensis...................... 307
Capitolul 13. Creatura cu pene. Homo sapiens ......337
Mulyumiri.,....
Note.,,..,.,.,,,,,,,,.,-,.,..,,.,..,.,i.,,..,.......;.,......... ,,,,,,,,,,..,..356
Bibtio grafie ge nr rold.'...,... ;.,,...........i........... ". ....,,..'.... 375
Credite foto/ilustralii .....,...., ...............392
Indice
.l.tr
Daci exist[ vreun pericol pentru traiectoria omului,acesta nu line atat de supravieluirea speciei noastre,cit de implinirea ironiei supreme ln evolutia orga-nici: clipa in care mintea umani a lnceput sX se
ln{eleagi pe ea insigi a fost qi clipa in care via}a 9i-ablestemat cele mai frumoase crealii.
E.O. Wtt sox
Veacuri intregi de istorie, gi lucrurile se intimplldoar in prezent.
Joncs Lurs Boncss
12 Elizabeth Kolbert
impreuni cu dinozaurii. Creaturile menlionate inprimele capitole nu mai exist6, iar aceasti parte a
cdrlii trateazi marile extinclii din trecut qi istoriculcomplex al descoperirii lor, incepAnd cu activitatealui Georges Cuvier, naturalist francez. Cea de-a douaparte a cdrlii se referi, cu precldere, la prezent - de
la pddurea amazoniani, care este din ce in ce maiafectatd de defrigiri, la Marea Barierl de Corali. Amales si md concentrez pe aceste locuri specifice dinmotivele de investigalie obignuite - pentru ci exista
o stalie de cercetare acolo sau pentru cd m-a invitatcineva si iau parte la o expedilie in respectiva zoni.Schimbirile care au loc acum sunt, insd, atAt de ample,
incAt a9 putea sb mi duc in orice alt loc gi, impreunicu un ghid bun, sd identific semne ale 1or. Unul din-tre capitole abordeazd o extincfie care se petrece, maimult sau mai pu1in, chiar in curtea casei mele (qi, foar-
te posibil, qi intr-a voastri).Daci extincfia in sine este un subiect morbid,
atunci de extinclia in masdi ce s5 mai zicem? Acesta
este, insd, qi un subiect fascinant. in paginile care ur-meazd, incerc sd transmit ambele puncte de vedere: pe
de o parte, entuziasmul fa16 de aceste descoperiri, iar,
pe de alti parte, oroarea fa!6 de ceea ce se intAmpll.La final, sper ca oamenii care parcurg aceasti carte siaprecieze cAt de extraordinar este momentul istoric incare trliml
cAplr0Ll..!L .|
A $ASEA EXTINCTTEAtelopus zeteki
Oragul El Valle de Ant6n, din centrul RepubliciiPanama, este dispus in mijlocul unui crater vulcanicformat acum un milion de ani. Craterul este lat deaproape gase kilometri qi jumitate, iar pe vreme bunise ziresc dealurile crestate care inconjoar[ oragul pre-cum o cetate ln ruine. El Valle are o stradd principali,un post de polifle, o pia
14
"-
Elizaheth Kolbert
animdlule sunt toxice - potrivit estimirilor, otrava dinpielea unui singur exemplar ar putea ucide o mie deqoareci de mdrime medie -, astfel justific6ndu-se culo-rile vii ale broagtei aurii, datorit[ cdrora e uqor de repe-rat in mediul siu natural. Un pArAu situat aproape deEl Valle a fost numit ,,Izvorul celor o mie de broagte".
Mergind pe malurile lui, vedeai extrem de multebroaEte care st[teau la soare - ,,o nebunie, ceva abso-lut incredibil", aqa cum mi-a spus un herpetolog, dupio drumelie prinzonl.
Dupi un timp, insi, broagtele din El Valle au in-ceput si dispari. Problema - nu era incd perceputica o situalie de crizit - a fost, pentru prima oari, ob-servati in vest, aproape de granila dintre Panama gi
Costa Rica. lntdmplltor, o studentd americanl studiabroagtele din pddurea tropicall de acolo. S-a intors inState, pentru un timp, ca si-qi scrie disertalia, iar, oda-
ti reveniti aici, n-a mai gdsit nici o broascd, ba chiarnici un amfibian. Avea nevoie de mai multe broagtepentru studiul siu gi, neinlelegAnd ce se intAmplase,a decis si mute situl de cercetare mai departe, in est.
La inceput, broagtele din noul areal de studiu pireausin[toase; apoi, s-a intimplat acelaqi lucru: amfibieniiau disp[rut. Tot acel puhoi de broagte care invadasepidurea tropicall pAni in 2002,toate brosculele de pe
dealurile qi din rAurile ce inconjurau oragul Santa F6,
situat la vreo 80 de kilometri vest de El Valle, dispb-ruseri complet! in2004, cadavrele lor mici se giseaudin ce in ce mai aproape de El Valle, lAngi oragul ElCop€. Vizind una ca asta, un grup de biologi, uniidin Panama, altii din Statele Unite, au tras concluzia
A Sasea extinctie
cd broasca aurie era in mare pericol. Au decis, agadar,sd incerce a salva populalia rimasd, prin selectarea ci-torva zeci de exemplare de sexe diferite, pentru a lecregte in captivitate. lnsi ceea ce ucidea broaqtele a
aclionat mai rapid decdt se gdndeau biologii. Tragediaa lovit inainte si apuce a pune planul in aplicare.
Prima oarb am citit despre broagtele din El Valleintr-o revisti de qtiinfe naturale pentru cei mici, pecare o risfoiau copiii mei1. Articolul, ilustrat cu foto-grafii color cu broasca aurie din Panama, precum gi
cu alte specii viu colorate, relata despre amplificareaflagelului Ei eforturile biologilor de a face fald pro-vocdrii. Aceqtia intenfionaserd sd construiasci unnou laborator in El Valle, dar nu fusese gata la timp.S-au gribit, atunci, sd salveze cAt multe animale cuputinlh, chiar daci nu aveau unde si le !ini. $i ceau ficut pinl la urmd? Le-au ,,cazat lntr-un hotelde broagte, desigur!" ,,Incredibilul hotel de broaq-te" - de fapt, o pensiune * a primit broagtele in in-teriorul slu qi le-a l6sat sd stea (ln acvarii), intr-uncomplex de camere inchiriate,
,,Cu biologii la cheremul lor, broaqtele s-au bucuratde o cazare de cinci stele, cu servicii de calitate", atrd-gea atenlia articolul. Le-au fost oferite mAncSruri deli-cioase qi proaspete - ,,at6:t de proaspete, ci ar fi pututsiri oricAnd din farfurie".
La numai cdteva zile dupi ce am citit despre ,,in-credibilul hotel pentru broagte", am dat peste un altarticol pe aceeagi tem62, scris intr-o manierd destulde diferiti. Acesta, apirut in revista Proceedings ofthe National Academy of Science, era semnat de doi
15
16 Elizabeth Kolbert
herpetologi. Se intitula ,,Suntem in toiul celei de-a
gasea extincfii in mas6? O perspectivi din lumea am-fibienilor". Autorii, David Wake, de la UniversitateaBerkley din California, gi Vance Vredenburg, de la
Universitatea de stat din San Francisco, atr[geauaten{ia c[ ,,au existat cinci mari extinclii in istoriavielii pe aceaste planet[". Aceste extinclii erau de-
scrise ca evenimente ce au constat ,,intr'o uriaEidistrugere a biodiversitilii". Prima a avut loc in tim-pul Ordovicianului tdrziu, in urmi cu aproape 450
de milioane de ani, atunci cAnd viafa era, in mareparte, limitati la mediul acvatic. Cea mai devasta-
toare extinc{ie s-a intdmplat la sfArgitul Permianului,in urmi ctt 250 de milioane de ani, gi a fost aproa-
pe de a l6sa intreaga planeti flrd o urmi de via
18 Elizabeth Kolbert
oameni de gtiinfd - ,,dobindeqte, firi si-qi dea sea-ma, abilitatea de a-gi influenta direct propria soartiqi pe cea a majoriti{ii celorlalte specii de pe planetb."La cdteva zile dup[ ce am citit articolul lui Wake gi
Vredenburg, mi-am luat bilet cdtre Panama.
***Centrul de Conservare a Amfibienilor (CCA) din
El Valle este situat pe un drum neasfaltat, nu departede piala ln aer liber unde sunt vAndute figurinele cubroagte aurii. Centrul este de mbrimea unei cisule gi
este dispus intr-un coll dosit al unei gridini zoologi-ce modeste gi liniqtite, imediat dupd un larc cu lenepifoarte somnorogi. intreaga clldire este plinl cu acvarii.O parte dintre ele sunt aliniate la perete gi multe altelesunt ingrimidite, unele peste altele, in centrul came-rei, precum cir{ile in bibliotec6. Acvariile mai lnalteglzduiesc specii precum broasca lemuriani de copac(Agalychnis lemur), care tr[iegte in coronamentul pl-durii; cele mai;'oase sunt pentru specii precum broas-ca haiduceas cd (Craugastor omiltemanus), caretrdiegtela sol. Acvariile cu broaqte marsupiale cu corn, care-qicari oulle intr-un sdcule{, stau ldngi cele cu broagtedin specia Aparasphenodon brunoi, care-qi duc ouilein spate. CAteva zeci de acvarii sunt dedicate broagteloraurii din Panarna, Atelopus zeteki.
Broagtele aurii au un mers anume, leneg, care leface si pari ugor amelite, de parci ar face eforturi si se
deplaseze in linie dreapt&. Au membreJungi qi subliri,botul asculit qi galben gi ochii negri, prin care par ciprivesc lumea cu precaufie. Cu riscul de a plrea naiv,
A psea extinclie
{) lrrcascd aurie de Panama iAlelcpus relekll
voi spune ci au un aer inteligent. ln mediul lor, natu-
ral, femelele igi depoziteazi ouile in ape repezi mici,iar masculii igi apir[ teritoriile din vArful bolovani-lor acoperili cu mugchi. La CCA, fiecare acvariu cu
broaEte aurii are api curgitoare, furnizatd printr-unfurtun mic, simulAnd un pArAiaq unde femelele si-qidepuni ouile, la fel ca in naturd. intr-un asemenea su-
rogat de pArdiaq am observat un girag de oud ca nigte
perle. Pe o tabl6 albl din apropiere, cineva sctisese,
entuziast, cb una dintre broagte depositd huevosl!
CCA este situat, mai mult sau mai pulin, inacelagi areal cu cel al broagtelor aurii, dar este, princonstrucfie, totalmente separat de lumea exterioari.Tot ce pitrunde in clldire este dezinfectat cu riguro-zitate, inclusiv broagtele, care sunt tratate cu o solulie
de curl1are. Oamenii trebuie si poarte incilliminte
19
*
20 Elizabeth Kolbert
speciali gi si lase la intrare gen{ile, rucsacurile sau
echipamentele folosite pe teren. Toati apa care ajunge
in acvarii este filtrati si tratatd. Natura ermetici a lo-.rrtui it face si pari as.menea unui submarin sau, mai
bine zis, o arci a lui Noe.Directorul centrului, Edgardo Griffith, este din
Panama. Este un birbat inalt, cu umeri lafi, rotundla fa[6 Ei cu zimbet larg. in fiecare ureche are cdte uncercel de argint gi, pe fluierul piciorului stAng, are
un tatuaj mare cu scheletul unei broaqte. in vdrstd de
aproape 35 de ani, Griffith este de multi vreme inte-resat de amfibienii din El Valle, insufldndu-i aceastipasiune qi soliei sale, o americancd venitd in Panama
printr-un program de voluntariat. Griffith a observatprimul micile cadavre ale broagtelor, odati cu aparifialor in zoni, qi a colectat, personal, multe dintre sutele
de amfibieni care au fost cazali la hotel. (Animaleleau fost transferate la CCA, dupi finalizarea clidirii.)In cazul in care centrul, in sine, este un fel de arc6,
Griffith este un soi de Noe, doar c[ pe termen ne-
determinat, dat fiind c[ activitatea lui e indelungati,depdgind durata celor 40 de zile biblice. Griffith mi-aspus cd o parte importanti a slujbei lui este s[ se fa-
miliarizeze cu fiecare broascl. ,,Fiecare dintre ele este,
pentru mine, la fel de semnificativi ca un elefant", a
declarat el.
Prima oard cdnd am vizitat centrul, Griffith mi-aaritat speciile care nu mai existi, in prezent, in na-turi. Printre acestea se afla, pe lAngi broasca au-rie de Panama, qi broasca Rabb cu labe noduroase(Ecnomiahyla rabbarum), identificat[ abia in 2005.
ASr,sea extinclie 21
La momentul vizitei mele, CCA nu mai avea dec0t unsingur exemplar din aceast{ specie, deci era exclusd
varianta salvirii unei perechi. Broasca, maroniu-ver-zuie cu stropi galbeni, era de aproape 10 centimetrilungime, cu picioare mari, care ii dideau un aer li-lAu. Broaqtele cu labe noduroase trliau in pddurilede lingd El Valle qi-gi depuneau ouile in trei giuri.Printr-un aranjament neobignuit Ei, poate, unic, mas-
culii ingrijeau mormolocii permi{Andu-le efectiv sile consume pielea de pe spate. in opinia lui Griffith,fuseserd omise multe specii in graba cu care incerca-
se CCA s6realizeze colectarea; era greu si estimeziexact cAte exemplare nu fuseseri recuperate, de vre-me ce, probabil, existenfa multora era total strdin{gtiinlei. ,,Din picate", mi s-a dest[inuit el, ,,acegti am-
fibieni au fost omiqi fdri ca micar sd fi apucat si leatestim existenla."
,,PAni qi oamenii obiqnui(i din El Valle observi fe-
nomenul", mi-a spus el. ,Vin qi mi intreabi: nCe s-a
intAmplat cu broagtele? Nu le mai auzim cdntdnd.r"
Acum cateva u*""; ";"d
au inceput si circu-le primele rapoarte despre rata rapidd de sc[dere a
populaliei de broagte, oameni de qtiinld cel mai binepregdtili din domeniu erau, totodati, qi cei mai scep-
tici. Amfibienii sunt, p$ni la urmi, unii dintre mariisupravieluitori de pe planeti. Strlmogii broaqtelor de
azi au ieqit la suprafa{i, din mediul acvatic, acum 400
de milioane de ani, iar cu 250 de milioane de ani inurmd, au apdrut qi primii lcr reprezentanli moderni:
22 Elizabeth Kolbert
primul ordin de amfibieni include broaqtele rdioa-se gi brotacii, al doilea ordin include tritonii gi sala-
mandrele, iar al treilea, maibizar, este alcbtuit dincreaturile firi membre numite gimnofioni. Agadar,
amfibienii existi pe pimAnt dinaintea mamiferelor,precedAnd chiar gi dinozaurii.
Majoritatea amfibienilor - cuvAntul derivl dingreacd Ei inseamn[ ,yiali dubli" * sunt inc[ foar-te bine adaptali la mediul acvatic din care au evo-luat. (Egiptenii din Antichitate *edeau ci broagteleproveneau din pimAntul inundat de apele Niluluiin fiecare an.) Ouile lor, care nu au coaj6, trebuiesi stea intr-un mediu umed, ca sd se poatl dezvol-ta. Existl multe broagte care, asemenea celei aurii de
Panama, iqi depun oudle in pdraie. Existd gi speciicare le depun in oaze sau in plmAnt ori in cuiburiconstruite de ele din spumi. Pe ldngl exemplarelecare iqi cari oudle in spate sau in s[cule]e speciale,
sunt qi broaEte care le au cumva bandajate in jurulpicioarelor. Pdni acum ceva vreme, inainte ca specia
lor sd dispar6, au existat qi doui specii de broaqte su-
pranumite ,,grijulii", care-qi lineau ouile in stomacpAni se dezvoltau mormolocii, pe care ii ,,n[gteau" a
doua oard, prin gura lor.Amfibienii au apdrut pe vremea c1nd toa-
ti suprafala de uscat a Pdmintului era cuprinsiintr-un singur continent, Pangeea. Dupi fragmenta-rea Pangeei, acegtia s-au adaptat la condiliile tuturorcontinentelor nou formate, cu excep{ia Antarcticii.La nivel global, au fost descoperite pulin peste $aptemii de specii gi, chiar dac[ multe dintre ele au fost
A gasea extinclie
identificate in pidurile tropicale, existi qi amfibieni,precum broasca de deqert din Australia (Arenophryne
rotunda), care pot supravie{ui in medii aride, sau
precum broasca de p[dure, care trdieqte dincolo de
Cercul Arctic. Citeva exemplare cornune din Americade Nord, incluzdnd broasca cAntitoare (Pseudacris
crucifer), reu;esc sd treacl peste iarni ingheldnd boc-
n6, pAn[ trece gerul. lndelungata lor istorie evolutiviface multe grupe de amfibieni sd prezinte diferenlegenetice comparabile cu cele dintre un cal qi un lili-ac, chiar dac[ omul vede mai mult asem[nirile, decdt
deosebirile, dintre ei.
David Wake, unul dintre autorii articolului care
m-a fhcut s6-mi iau bilet spre Panama, s-a numlratprintre cei care nu au crezut, inilial, ci amfibienii sunt
pe cale de disparilie. Aceasta era pirerea generald la
mijlocul anilor 1980. Studenlii lui Wake au inceput sivini inapoi cu mAinile goale din drume[iile lor prinSierra Nevada, care aveau drept scop strdngerea de
broaqte. Wake Ei-a amintit de zilele lui de studen{ie,
din anii 1960, cAnd broagtele din Sierra Nevada erau
peste tot. ,,Te plimbai pe pajiqti 9i te impiedicai de ele
peste tot", mi-a spus. ,,Erau, pur qi simplu, la oricepas." Wake a presupus ci studenlii lui mergeau in lo-curi greqite, ci nu gtiau pe unde si se uite dup[ ele.
Apoi un doctor in domeniu, cu mai mult[ experienliin spate, i-a spus c[ nici el nu gisise amfibieni. ,,Amzis: <OK, voi merge cu tine, gtiu eu un loc unde glsimsigur>", a relatat Vrbke. ,,$i, cdnd am ajuns acolo, am
gisit doar doui broagte."
z5
