STUDENTĂ: Cojocariu Oana-Mihaela

SERIA 3, GRUPA 4

- 2009 -

CUPRINS

I. Organizarea şi funcţionarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi ............ 2

1.1 Scurt istoric ............................................................................................................... 2

1.3 Organizarea internă a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi ........................ 4

1.6 Relaţii externe ale Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi ........................... 10

CJAS IAŞI ........................................................................................................................ 11

1.7 Structura şi evoluţia principalelor venituri/ cheltuieli bugetare la Casa Judeţeană

de Asigurări de Sănătate Iaşi ......................................................................................... 16

II. Fundamentarea indicatorilor financiari la Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Iaşi ..................................................................................................................... 19

Cheltuielile cu servicii medicale şi medicamente .......................................................... 26

Cheltuielile de administrare şi funcţionare .................................................................... 33

III. Finanţarea cheltuielilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi .............. 54

Bibliografie

Anexe

I. Organizarea şi funcţionarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate

Iaşi

1.1 Scurt istoric

Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi s-a înfiinţat in 1999, prin legea

145/1997 abrogată prin OG 150/2002. CAS Iaşi este o instituţie publică autonomă de

interes local, cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, care administrează şi

gestionează în mod autonom Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate propriu, cu

2

respectarea normelor elaborate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, asigurând

funcţionarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel judeţean, desfăsurând, deci

activităţi în domeniul asigurării sănătăţii.

CAS Iaşi administrează fondul de asigurări sociale de sănătate (FASS), fond

constituit din contribuţia asiguraţilor, contribuţia persoanelor fizice şi juridice care

angajează personal salariat, subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, alte

venituri.

CAS Iaşi reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi promovării

sănătăţii populaţiei în judeţul Iaşi care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază.

Casa Judeţeană de Aigurări Iaşi colectează contribuţiile şi gestionează bugetul fondului

aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, asigurând

funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.

1.2. Obiect/ domeniu de activitate

CAS Iaşi îşi desfăşoară activitatea, realizând încasarea contribuţiilor datorate de

angajator şi de asiguraţi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, conform statutului

propriu, având ca principale atribuţii:

• să colecteze contribuţiile la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru

care colectarea veniturilor se face de către ANAF;

• să administreze bugetul propriu;

• să înregistreze, să actualizeze datele referitoare la asiguraţi şi să le comunice

CNAS;

• să elaboreze şi să publice raportul anual şi planul de activitate pentru anul

următor;

• să utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contribuţiilor şi

recuperarea creanţelor restante la contribuţii pentru fond;

• să furnizeze gratuit informaţii, consultanţă, asistenţă în problemele asigurărilor

sociale de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor şi

furnizorilor de servicii medicale;

3

• să administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale;

• să negocieze, să contracteze şi să deconteze serviciile medicale contractate cu

furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului cadru;

• să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor

acestora;

• poate să organizeze licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de

servicii, pe baza prevederilor contractului cadru;

• să asigure, în calitate de instituţiei competentă, activităţile de aplicare a

documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii încheiate de România cu

alte state;

• alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.

1.3 Organizarea internă a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi

Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi este o instituţie publică, cu

personalitate juridică, cu buget propriu, în subordinea CNAS.

La conducerea Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului Iaşi se află un Consiliu

de Administraţie şi preşedintele-director general. În subordinea acestuia, aşa cum reiese

din organigramă, se află directori specializaţi pe diferite servicii şi medical şef care

conduce serviciul medical. Funcţia de medic-şef este echivalentă cu cea de director

general adjunct.

Serviciul medical al CJAS Iaşi urmăreşte interesele asiguraţilor cu privire la

calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi

dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări.

Conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi este asigurată de către

un Director General numit pe bază de concurs, prin decizie a preşedintelui C.N.A.S.,

pentru un mandat de 4 ani, în conformitate cu prevederile O.U.G. 150/2002 şi de un

Consiliu de Administraţie al cărui preşedinte este Directorul General.

Consiliul de Administraţie al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi este

format din 9 membrii şi îşi desfăşoară activitatea conform O.U.G. 150/2002, al Statutului

C.N.A.S. şi al Statutului Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi.

4

Între compartimentele din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi

există relaţii de colaborare în toate problemele care privesc activitatea acestora, de

informare asupra problemelor ce le interesează, de transmitere a unor propuneri de

îmbunătăţire a activităţii şi de sprijin în rezolvarea problemelor.

În ceea ce priveşte structura organizatorică a Casei Judeţeane de Asigurări de

Sănătate Iaşi se observă faptul că aceasta este structurată pe trei nivele ierarhice cu

responsabilităţi specifice privind fundamentarea principalilor indicatori de venituri şi

cheltuieli ale instituţiei.

La conducerea unităţii se află un Preşedinte Director General, care are calitatea de

ordonator principal de credite bugetare şi are în subordinea sa 2 directori executivi, şi

specific domeniului un Medic Şef. Aceştia au în subordine diferite servicii, direcţii,

compartimente, birouri cu răspunderi şi competenţe în domeniul destiunii financiare a

instituţiei.

5

1.4. Funcţionalitate (relaţiile interne cu accent pe latura financiară)

Pe partea administrativă, cel care deţine conducerea este directorul economic,

având în subordine serviciul de contabilitate, de evidenta a asiguraţilor, administrative şi

controlul creanţelor.

Serviciile de resurse umane, relaţii cu publicul şi informaţional se află în

subordinea directă a preşedintelui.

Serviciul Buget, Finanţe şi Contabilitate intră în relaţii cu celelalte servicii, mai

ales pe linie documentară, participând la organizarea sistemului informaţional al unităţii.

6

Fig. 1Relaţiile SBFC - (Serviciul Buget, Finante, Contabilitate) cu celelalte compartimente

Serviciul contabil preia de la celelalte direcţii cu care intră in relaţie necesarul de

cheltuieli şi trimite raportul cu valoarea aprobată.

Pe partea de venituri, contabilitatea preia valoarea veniturilor din contribuţiile

persoanelor nesalarizate ce plătesc contribuţie sau a celor care au agresat alte persoane.

1.5. Structura de personal

Personalul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi este format în proporţie

de 80% din funcţionari publici al căror statut este reglementat în principal de Legea nr.

188/1999 şi 20% din personal contractual (bugetar), al cărui statut este reglementat de

Codul muncii, Legea 54/2003.

Tabelul nr. 1 – Structura de personal a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate

Iaşi

7

SBFC

Comp. Juridic Contencios

Compartiment Evidenta Asigurati

ServContractare, Statistica, Asistenta

primara, Stomatologie si dspozitive medicale, ingrijiri la domociliu, Verificare Raportari

Serv. Contractare, Statistica, Asist. Spitaliceasca si

urgenta Prespitaliceasca,

clinica si paraclinica

Compartiment Contractare, Statistica, Farmacii, Verificare Raportari

Serviciul Resurse Umane

Organizare, Salarizare,

Perfectionare

Birou Administrativ si

Dotari

Ch. materiale si serv. medicale

Venituri din contrib.. facultative

Alte venituri

Ch. de administrare fond

Nr. Crt.

Funcţii de demnitate publică Număr de posturi în 2006

Număr de posturi în 2007

1. I. Funcţionari publici – total din care: 85 92

2. A. Funcţionari publici cu funcţii de conducere - total

10 10

3. Director executiv 2 24. Medic şef 1 15. Şef serviciu 6 66. Şef birou 1 17. B. Funcţionari publici de execuţie -

Total75 82

8. a) Clasa I – Total – studii superioare 60 679. Consilier superior 19 1910. Consilier principal 17 1811. Consilier asistent 6 612. Consilier debutant13. Expert superior14. Expert principal 215. Expert asistent 2 216. Expert debutant17. Auditor superior 4 418. Auditor principal 4 419. Auditor asistent 2 220. Inspector superior21. Inspector principal 222. Inspector asistent 4 423. Inspector debutant24. Consilier juridic superior 1 225. Consilier juridic principal 126. Consilier juridic asistent 227. Consilier juridic debutant28.

b) Clasa II – Total – studii superioare de scurtă durată

1 1

29. Referent de specialitate superior 130. Referent de specialitate principal 131. Referent de specialitate asistent32. Referent de specialitate debutant33. c) Clasa III – Total – studii medii 14 1434. Referent superior 6 635. Referent principal 6 636. Referent asistent 2 237. Referent debutant38. II. PERSONAL CONTRACTUAL - 14 15

8

TOTAL din care:39. Director general – Secretar general 1 140. A. Funcţii de execuţie de specialitate -

total2 2

41. Consilier, expert, inspector de specialitate gr. IA

1 1

42. Consilier, expert, inspector de specialitate gr. IA

43. Consilier, expert, inspector de specialitate gr. IA

44. Referent de specialitate, insp. de spec., revizor contabil, gr III

1

45. Referent de specialitate, insp. de spec., revizor contabil, gr IV

45. Referent, inspector, revizor contabil, debutant

46. Tehn.-econ., referent, interpret relaţii, subinginer gr IA

47. Tehn.-econ., referent, interpret relaţii, subinginer gr I

48. Tehn.-econ., referent, interpret relaţii, subinginer gr II

49. Tehn.-econ., referent, interpret relaţii, subinginer gr III

50. Tehn.-econ., referent, interpret relaţii, subinginer, debutant

51. Consilier juridic gr. IA52. Consilier juridic gr. I53. Consilier juridic gr. II54. Consilier juridic gr. III55. Consilier juridic gr. IV 156. Consilier juridic debutant57. Referent tr. IA58. Referent tr. I59. Referent tr. II60. Referent tr. III61. Referent tr. IV62. Referent debutant63. B. Funcţii comune - total 11 1264. Secretar-dactilograf, dactilograf tr. I65. Secretar-dactilograf, dactilograf tr. II66. Casier, magaziner, tr. I 3 367. Casier, magaziner, tr. II68. Casier, magaziner, tr. I 169. Casier, magaziner, tr. II 1

9

70. Casier, magaziner, tr. III71. Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr. I 2 272. Portar, paznic, îngrijitor, curier, tr. II 1 173. Şofer tr. IA74. Şofer tr. I 3 375. Şofer tr. II 176. Muncitor calificat tr. I 1 177. Muncitor calificat tr. II78. Muncitor calificat tr. III79. Muncitor calificat tr. IV80. Muncitor calificat tr. V81. Muncitor calificat tr. VI82. Muncitor necalificat83. TOTAL GENERAL 99 107

1.6 Relaţii externe ale Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi stabileşte relaţii externe

cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în subordinea căreia se află, cu Trezoreria

Publică şi cu furnizorii, fie de servicii medicale şi care sunt cei mai importanţi, din punct

de vedere al exercitării obiectului de activitate, fie furnizorii de utilităţi.

Fig. nr. 2. Diagrama de relaţii externe

10

CNAS

DSPANFP

MSF

MSF – Ministerul Sănătăţii şi Familiei

CJAS – Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

DSP – Direcţia de Sănătate Publică

FNUASS – Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi se află în subordinea CNAS şi administrează

împreună cu aceasta, în condiţiile legii, fondul naţional unic de asigurări sociale de

sănătate.

11

CJAS IAŞI

Furnizorii de servicii medicale

Medici de familie

Medici specialişti

Unităţi spitaliceşti

Ambulatorii spitaliceşti

AmbulanţeLaboratoare de investigaţii paramedicale

Furnizori de dispozitive medicale

Farmaciile

Colegiul Medicilor

Colegiul Farmaciştilor

Trezoreria Statului

Colegiul Dentiştilor

Drepturile de care dispun asiguraţii se stabilesc în baza contractului cadru care se

elaborează de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pe baza consultării

Colegiului Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor şi Ordinul Asistenţilor

Medicali din România până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor.

Proiectul se avizează de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea obligatorie a

ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, şi se aprobă prin hotărâre a

guvernului.

Criteriile de calitate a asistenţei medicale şi stomatologice sunt elaborate de către

Colegiul Medicilor din România şi de către Ordinul Asistenţilor Medicali din România,

în timp ce respectarea acestora este asigurată de către Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate Iaşi.

Metodologia de acreditare a furnizorilor de aparatură medicală şi materiale

sanitare de face anual de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Metodologia de autorizare

se aprobă prin ordin al ministerului Sănătăţii şi Familiei. Lista furnizorilor de aparatură

medicală şi materiale sanitare autorizaţi este dată publicităţii anual.

Relaţiile dintre furnizorii de servicii şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Iaşi sunt de natură civilă şi se stabilesc pe baza contractelor încheiate anual pe baza

modelelor prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului cadru. Casa

Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi controlează modul în care furnizorii de servicii

medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având

obligaţia să permită accesul la evidenţele referitoare la derularea contractului.

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi, la fel ca toate instituţiile publice,

poate realiza plăţile numai prin intermediul unităţilor administrativ teritoriale ale

Trezoreriei Statului, care reprezintă banca statului.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Iaşi elaborează şi publică raportul anual

şi planul de activitate pentru anul următor, care este aprobat de DSP.

Cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în condiţiile legii, sunt stabilite

salariile de bază ale funcţionarilor publici numiţi în funcţii publice specifice la Casa de

Asigurări de Sănătate Iaşi. Acest demers se realizează în raport cu categoria, clasa şi

gradul profesional al funcţiei publice.

12

Totodată, ANFP poate aproba, în condiţiile legii, organizarea concursurilor pentru

ocuparea funcţiilor publice vacante.

Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate din cadrul CJAS Iaşi, transmite către

CNAS, la solicitarea acesteia, toate situaţiile financiare, contul de execuţie, monitorizarea

cheltuielilor de personal, situaţia datoriilor şi alte documente.

13

CNASŞef SBFC

Cont de execuţie 15 luna curentă

Situaţia datoriilor 20 luna curentă

CNASŞef SBFC

Solicitare CNAS

Situaţii financiare Trimestrial

CNASŞef SBFC

Solicitare CNAS

Proiect al Bugetului fondului naţional de asigurări soc. de sănătate; Propuneri de rectificare

14

CasierieŞef SBFC

Dispoziţii de plată/încasare

SACDS

Ordonanţare de plată

Furnizor

Şef SBFC

Trezoreria Iaşi

Ordin de plată

SACDS

Ordonanţare de plată

Fig. 4- 10 Circulaţia documentelor în cadrul SBFC

O altă categorie de relaţii externe o reprezintă cea cu asiguraţii care beneficiază de

servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod

nediscriminatoriu, de la care colectează contribuţiile. Persoana asigurată are obligaţia

plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate care se stabileşte sub

forma unei cote de 6,5% din veniturile salariale, indemnizaţii de şomaj etc. Persoanele

juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii au obligaţia să calculeze şi să

vireze casei de asigurări o contribuţie de 7% raportat la fondul de salarii realizat, datorată

pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectivă.

15

Comisia de recepţie

Gestionar

SBFC

Nota de intrare/recepţie

Furnizor

Şef SBFC

Trezoreria Iaşi

Ordin de plată

SACDS

Ordonanţare de plată

1.7 Structura şi evoluţia principalelor venituri/ cheltuieli bugetare la Casa

Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi

Principalele categorii de cheltuieli ale Casei de Asigurări de Sănătate se împart în

cheltuieli pentru servicii medicale şi medicamente, care au cea mai mare pondere în

cadrul cheltuielilor, şi cheltuieli de administarre a fondului, fiecare cu subcapitole de

cheltuieli. Pentru ultimii patru ani, prevederile cheltuielilor înscrise în bugetul de venituri

şi cheltuieli sunt cele înscrise în tabelul următor:

Mii RON

Denumirea

indicatorului

2003 2004 2005 2006

1. Servicii medicale şi medicamente

154.217 197.325 303.222 292.500

Materiale şi prestări servicii cu caracter medical

154.217 197.235 303.222 292.500

Asistenţă medicală primară

10.369 12.986 12.064 14.032

Asistentţă medicală de specialitate din ambulatoriu

5.364 12.986 7.404 8.425

Servicii medicale paraclinice

2.867 12.986 3.647 5.363

Servicii medicale spitaliceşti

97.021 127.869 224.592 159.273

Medicamente şi materiale specifice utilizate în spitale pentru unele boli cronice şi specialităţi pe

15.617 15.137 6.824 7.238

16

bază de programeDispozitive medicale

530 15.137 840 884

Asistentă cu medicamente în tratamentul ambulatoriu

14.469 19.781 35.915 46.614

Servicii medicale de urgentă prespitaliceşti

4.179 5.128 6.175 6.846

Asistenţă medicală ambulatorie stomatologică

2.665 3.200 3.045 3.443

Servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii şi îngrijirii la domiciliu

1.126 1.399 2.713 3.222

2. Cheltuieli de administrare a fondului

1.760 2.261 2.404 2.469

2.1 Cheltuieli de personal

1.142 1.293 1.571 1.737

Cheltuieli cu salariile

817 948 1.179 1.250

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat

185 185 237 272

Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj

41 45 39 36

Deplasări, detaşări, transferuri

39 50 38 83

Contribuţie pentru constituirea

61 66 77 84

17

fondului de asigurări sociale de sănătate2.2 Cheltuieli materiale şi servicii

398 567 687 736

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

235 285 296 375

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

32 53 72 130

Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament

20 39 15 60

Reparaţii curente

82 167 273 90

Reparaţii capitale

0 0 0 50

Cărţi şi publicaţii

8 5 7 18

Alte cheltuieli 20 19 22 12

2.3 Cheltuieli de capital

221 400 144 0

Investiţii ale instituţiilor publice

221 400 144 0

CHELTUIELI TOTALE

181.603 279.017 305.626 294.271

Tabelul nr. 1 Principalele categorii de cheltuieli bugetare

18

Se observă că, pe parcursul celor patru ani, valoarea cheltuielilor este relativ

aceeaşi, exceptând evoluţia acestora din anul doi, când cheltuielile au crescut cu aproape

50%.

Veniturile fondului de asigurări sociale de sănătate se utilizează pentru:

a) plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare şi dispozitivelor

medicale, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;

b) cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a maximum 3% din

sumele colectate;

c) fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS.

Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:

a) investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi sanitare;

b) achiziţionarea aparaturii medicale de înaltă performanţă;

c) persoanele fără venituri sau cu venituri sub salariul de bază minim brut pe

economie, care necesită activităţi de prevenire, de diagnostic, de terapie şi de reabilitare

în cazul afecţiunilor transmisibile, prevăzute în programele naţionale elaborate de

Ministerul Sănătăţii şi Familiei;

d) măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.

Aceste tipuri de cheltuieli se suportă de la bugetul de stat.

II. Fundamentarea indicatorilor financiari la Casa Judeţeană de

Asigurări de Sănătate Iaşi

19

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/ cheltuielilor

bugetare

Fundamentarea indicatorilor financiari, pe lângă actele normative care

reglementează la modul general activitatea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi,

se realizează pe baza următoarelor acte normative: Legea contabilităţii nr. 82 din 24

decembrie 1991, republicată; Ordinul nr. 1394 din 1 august 1995 pentru aprobarea

clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice; Ordonanţa nr. 80 din 30 august 2001

privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice;

Legea nr. 247 din 29 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001

privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice;

Ordonanţa de urgenţă nr. 92 din 10 noiembrie 2004 privind reglementarea drepturilor

salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.

Elaborarea unui buget modern presupune folosirea tehnicilor de previziune şi a

analizei macroeconomice, care permit evidenţierea impactului economic, social şi politic

al opţiunilor privind procurarea resurselor şi efectuarea cheltuielilor.

Bugetul de stat trebuie să reflecte, prin intermediul indicatorilor săi, pe de o parte

necesităţile de resurse financiare ale statului ce decurg din înfăptuirea programului

guvernamental propus pentru perioada imediat următoare, iar pe de altă parte,

posibilităţile de acoperire a acestor resurse în condiţii considerate normale din punct de

vedere economico-financiar. Se pune astfel, problema dimensionării corecte a nivelului

veniturilor şi cheltuielilor publice. Pentru determinarea cuantumului veniturilor şi

cheltuielilor în practica financiară se folosesc metode clasice, cât şi metode moderne

bazate pe analiza cost-avantaje şi alte studii de eficienţă.

Fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la următoarele

noţiuni generale:

Baza normativă reprezintă suportul legal ce stă la baza fundamentării

cheltuielilor. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau

finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

Execuţia preliminată pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o

anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite

influenţe;

20

Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi

dinamică, fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un anumit

interval de timp. Această analiză comparată se face de către organul ierarhic superior în

etapa de analiză a proiectului de buget primit de la instituţia subordonată;

Preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni asupra structurii şi

evoluţiei cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor

categorii de cheltuieli deoarece îşi pune amprenta caracterul inflaţionist al economiei;

Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite

categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depăşit şi care sunt

actualizate periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/ cheltuielile bugetare

Fundamentarea indicatorilor de venituri la Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Iaşi

Total venituri = V1+V2+V3+V4+V5

V1: Contribuţii la Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

V1 = C1+C2+C3

C1: Contribuţii de la persoanele fizice şi juridice

C1 = 1+2+3

1. Cu carte de muncă = a*b*12luni*c*d

a: număr salariaţi

b: salariu mediu

c: cota de contribuţie %

d: realizare %

2. Salariaţi şi alte persoane asimilate = a*b*12 luni*c*d

a: număr salariaţi

b: salariu mediu

c: cota de contribuţie %

d: realizare %

3. Salariaţi cu timp parţial de muncă = a*b*12 luni*c*d

21

a: număr salariaţi

b: salariu mediu

c: cota de contribuţie %

d: realizare %

C2: Contribuţia persoanelor asigurate

C2 = 1+2+3+4+5+6

1. Salariaţi = s1+s2+s3

s1. Contribuţia aferentă salariaţilor cu carte de muncă = a*b*12 luni*c*d

a: număr salariaţi

b: salariu mediu

c: cota de contribuţie %

s2: Salariaţi şi alte persoane asimilate = a*b*12 luni*c*d

a: număr salariaţi

b: salariu mediu

c: cota de contribuţie %

s3: Salariaţi cu timp parţial de muncă = a*b*12 luni*c*d

a: număr salariaţi

b: salariu mediu

c: cota de contribuţie %

2. Liber profesionişti = a*b*c

a: venit impozabil

b: cota de contribuţie

c: realizare %

3. Agricultori = a*b*c

a: venit impozabil

b: cota de contribuţie

c: realizare %

4. Contribuţia persoanelor nesalariate = a*b*12 luni*c*d

a: numărul persoanelor

b: venit mediu lunar impozabil

c: cota de contribuţie %

22

d: realizare %

5. Contribuţia persoanelor cu venituri sub nivelul salariului de bază minim

brut

= a*b/3*12 luni*c*d

a: număr persoane

b: salariul de bază minim brut pe ţară

c: cota de contribuţie %

d: realizare

6. Contribuţia facultativă la asigurări = a*b*12 luni*c*d

a: număr persoane

b: venit mediu lunar impozabil

c: cota de contribuţie %

d: realizare

C3: Şomeri

C3= [(a1*a2)+(b1+b2)+(c1+c2)]*d*12 luni

a1: număr persoane

a2: ajutor/indemnizaţie de şomaj

b1: număr persoane

b2: alocaţie de sprijin

c1: număr persoane

c2: ajutor pentru integrare profesională

d: cota de contribuţie de 6,5 %

C4: Venituri încasate în urma valorificării creanţelor

V2: Încasări din alte surse – dobândă

V2= d1+d2+d3

d1: venituri din dobânzi la disponibilităţile curente = (a*365 zile)*b

a: media zilnică a disponibilităţilor curente

b: dobânda

d2: Venituri din dobânzi la depozite pe termen de 30 zile = (a*12 luni)*b

a: media lunară a depozitelor

23

b: dobânda %

d3: Venituri din dobânzi la depozite pe termen de 90 de zile = (a*4

trimestre)*b

a: media trimestrială a depozitelor

b: dobânda %

V3: Sume primite de la alte bugete

V3= s1+s2

s1: Sume de la bugetul de stat pentru persoane asigurate

s1 = 1+2

1. Militari în termen = (a*b)*2*12 luni*c

a: număr persoane

b: salariul de bază minim brut

c: cota de contribuţie %

2. Persoane private de libertate = (a*b)*2*12 luni*c

a: număr persoane

b: salariu de bază minim brut

c: cota de contribuţie %

s2: Sume de la bugetul asigurărilor sociale de stat

s2= 1+2

1. Persoane în concediu medical sau concediui medical pentru îngrijirea

copilului bolnav = (a*b)

a: număr total de zile de incapacitate/an

b: contribuţia/zi de incapacitate

2. Persoane în concediu medical din cauză de accidente de muncă şi boli

profesionale = (a*b)

a: număr total de zile de incapacitate/an

b: contribuţia/zi de incapacitate

V4: Subvenţii de la bugetul de stat

V5: Donaţii, sponsorizări şi alte venituri în condiţiile legii

V6: Venituri din emiterea de carduri europene de sanatate

24

V7: Cursuri de pregatire pentru angajatii casei si din exterior

Fundamentarea cheltuielilor la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Iaşi

Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de

venituri şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de

fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole.

Cuantificarea cheltuielilor se realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu

ajutorul calculelor de fundamentare conform normelor şi normativelor de cheltuieli care

sunt reglementate prin acte normative, ce sunt modificate şi perfecţionate în raport cu

evoluţia inflaţionistă a preţurilor şi tarifelor, deci în conformitate cu conjunctura

economică.

La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o

grupare judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele

financiar - operative, în toate etapele procesului bugetar.

Fundamentarea cheltuielilor bugetare are loc în 2 etape importante :

- la nivelul instituţiilor de bază, privind activităţile curente ale acestora

potrivit cu articolele şi aliniatele de cheltuieli;

- la nivelul institutiilor superioare sau ordonatorilor superiori de credite

bugetare prin centralizarea datelor de la ordonatorii subordonaţi şi a celor

din evidenţa proprie.

Fundamentarea cheltuielilor bugetare potrivit cu organizarea procesului bugetar

din ţara noastră reprezintă suportul principal în vederea angajării de cheltuieli în numele

statului pe seama veniturilor bugetare.

În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante urmatoarele 4 repere:

identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici oricărei acţiuni;

situaţia anului de bază;

norme şi normative de cheltuieli folosite în dimensionarea unor categorii de

cheltuieli;

cadrul juridic de acţiune cu caracter general şi specific.

25

Cheltuielile cu servicii medicale şi medicamente

Cele mai importante cheltuieli bugetare efectuate de Casa Judeţeană de Asigurări

de Sănătate Iaşi sunt cele pentru servicii medicale şi medicamente (6216), necesarul

acestora fiind fundamentat pe fiecare subcapitol, astfel:

0.1 Asistenţa medicală primară

0.2 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice

0.3 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitati paraclinice

0.4 Asistenţă medicală stomatologică

0.5 Asistenţă medicală spitalicească

0.6 Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar

0.7 Asistenţă medicală de recuperare

0.8 Asigurarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice în

tratamentul unor boli cronice

0.9 Acordarea medicamentelor în ambulatoriu cu şi fără contribuţie personală

1.0 Medicamente utilizate în tratamentul în spital

1.1 Servicii şi îngrijiri la domiciliu

1.2 Dispozitive medicale

1. Asistenţa medicală primară = 16.939 mii lei

Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori :

a. populaţia judeţului pe grupe de vârstă (0-1 an; 1-4 ani; 5-59 ani ; 60 ani şi

peste);

b. numărul de puncte estimat a se realiza « per capita » în funcţie de structura

pe grupe de vârstă a asiguraţilor ajustat conform normelor;

c. numărul copiilor încredinţaţi sau daţi în plasament;

d. numărul persoanelor instituţionalizate

e. numărul de puncte aferent serviciilor medicale pentru:

- persoane înscrise pe listă ;

- persoane pentru care se acordă servicii medicale prevăzute în

pachetul minimal;

26

f. valoarea unui punct « per capita » stabilită la valoarea de 1,4 RON;

g. valoarea minimă garantată a unui punct pentru plata pe serviciu, unică pe

ţară de 0,8 RON ;

h. valoarea sumelor cuvenite medicilor de familie nou veniţi într-o localitate.

Suma estimată este determinată ţinând cont de valoarea minim garantată a

punctului comunicată de CNAS şi că necesarul estimat la valoarea definitivă a punctului

este de 20.000 mii RON. Calculul a avut în vedere cheltuielile medii reale pe luna pentru

un cabinet medical cât şi numărul de medici de familie.

Cheltuielile medii estimate pe un cabinet medical pe lună este de 4.000 RON, din

care :

- cheltuieli de personal = 3.600 RON (salariu medic = 1.600 RON,

salariu asistent = 1.000 RON, salariu alt personal = 500 RON, cote

pentru personalul angajat = 500 RON);

- cheltuieli materiale = 4.000 RON (medicamente şi materiale sanitare =

500 RON, utilităţi = 2.750 RON, obiecte de inventar, materiale de

dezinfecţie = 500 RON, alte cheltuieli = 250 RON ( asigurare

malpraxis, formulare, materiale birotica, etc.).

Valoarea estimată pe an pentru 417 medici de familie contractanţi (40.000 RON x

417 x 12 luni) este de 200.000 RON.

La această valoare a bugetului anual pentru fiecare din cei 806.000 asiguraţi

rezultă o valoare medie de 21 mii lei pe lună.

Pentru un cabinet cu limita minimă de 500 asiguraţi, valoarea medie lunară este

de 10.400 mii lei pe lună.

Din cele 200.000 RON :

- 154.000 RON sunt pentru plata per capita (76,96%) care repartizată pe

cele 9.113.108 puncte per capita estimate, rezultă 16.900 RON/punct per capita la

valoarea definitivă ;

- 46.000 RON sunt pentru plata per serviciu (22,96 %) care repartizată

pe cele 4.862.000 puncte per serviciu, rezultă 9.460 RON/punct per serviciu la valoarea

definitivă.

27

2. Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice

= 13.161 RON

Estimarea s-a realizat avându-se în vedere următorii indicatori:

a. număr puncte estimat a se realiza în anul 2006;

b. valoarea minim garantată pentru un punct pe serviciu medical, unică pe

ţară de 0,533 RON;

c. valoarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale cabinetelor speciale

d. valoarea serviciilor spitaliceşti de tip ambulatoriu.

Numărul de puncte estimat în 2006 este 17.310.849 (8.014.282 puncte realizate în

semestrul I 2004 x 2 semestre x 108%), din care :

- 12.981.937 număr puncte pe consultaţie;

- 2.154.919 număr puncte servicii;

- 253.151 număr puncte servicii conexe;

- 1.920.842 numar puncte diferenta grad

Contravaloarea serviciilor medicale clinice achitate pe puncte este de 9.227 RON.

Contravaloarea sumelor alocate pentru cabinete speciale (TBC, LSM, etc.) sunt

3.685 RON, din care :

- 2.824 RON cheltuieli de personal;

- 863 RON cheltuieli de întreţinere şi funcţionare;

Contravaloarea serviciilor conform anexei 17 din Normele Metodologice (servicii

spitaliceşti de tip ambulatoriu) este de 250 RON.

3. Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitati

paraclinice = 18.839 RON

Estimarea s-a realizat având în vedere numărul de investigaţii realizate în

semestrul I 2006.

Suma estimată pentru anul 2006 se compune din:

- servicii radiologie = 1.241 RON, corespunzătoare unui număr de

95.484 investigaţii şi 69.636 cazuri;

- analize de laborator = 4.849 RON, corespunzătoare unui număr de

850.044 analize şi 317.874 cazuri;

28

- ecografii = 9.751 RON corespunzătoare unui număr de 465.076

ecografii realizate de 76 de medici cu competenţă, înmulţite cu tariful pe tip de ecografie

din anul 2004 şi indexat cu 108%.

- CT si RMN-uri = 3.000 RON corespunzătoare unui număr de 10.125

realizări în semestrul I 2004 x 2 = 20.250 cazuri pe 2005, înmulţite cu tariful din anul

2004 şi indexate cu 108%.

4. Asistenţă medicală stomatologică = 4.834 RON

Estimarea s-a realizat ţinând cont de:

a. numărul de medici stomatologi şi dentişti;

b. suma ce revine în medie pentru un asigurat.

Serviciile medicale stomatologice realizate şi decontate în trimestrul I 2005 sunt

de 38.527, iar pentru anul 2006 se estimează o creştere de 30% ţinând cont că medicii

întocmesc liste de aşteptare pentru a se încadra în plafoanele trimestriale contractate pe

2005.

Pornind de la prevederea bugetară pe 2005 de 3.443 RON, indexată cu 30% şi cu

indicele preţului de consum de 108%, estimarea pe anul 2006 este de 4.834 RON.

Plafonul pe medic estimat în 2006 :

- 4.824 RON / 410 medici / 4 trimestre = 295 RON / trimestru

Valoarea medie pe asigurat estimată pe 2005 :

- 4.834 RON / 830.000 asiguraţi = 582 RON / asigurat / an

5. Asistenţă medicală spitalicească = 207.463 RON, din care: 1.351 RON

arierate 2004 si 5.486 RON arierate 2005.

Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori:

a. număr bolnavi externaţi;

b. număr zile de spitalizare în spitalizarea continuă;

c. tariful mediu pe zi/spitalizare şi/sau pe caz rezolvat (DRG) pentru fiecare

tip de spital în funcţie de teritoriu şi specificul patologie;

d. număr de zile de spitalizare în spitalizarea de zi şi tariful corespunzător;

e. contravaloarea salariilor pentru rezidenţi, stagiari, cercetatori;

f. contravaloarea cheltuielilor din unităţile de primire urgenţă, cabinete

infecţioase şi cabinete de urgenţă stomatologice;

29

Numărul de bolnavi externaţi şi zile de spitalizare s-a estimat avându-se în vedere

realizările semestrului I 2004, iar tarifele pe zi de spitalizare şi caz au la baza cheltuielile

reale din semestrul I 2004 indexate cu 108%.

6. Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar = 9.360.702 RON

Estimarea s-a realizat având în vedere indicatorii:

a. număr de kilometri echivalenţi, număr de ore de zbor estimat;

b. număr de solicitări estimat;

c. tariful pe solicitare estimat în funcţie de clasificarea mijloacelor de

transport conform normelor CEN 1789.

Numarul de kilometri echivalenţi estimaţi pentru anul 2005 au la bază realizările

din semestrul I 2004, iar tarifele au fost calculate pe baza tarifelor valabile în anul 2004

indexate cu 108%.

S-a estimat pentru intervenţiile cu elicopterul un numar de 240 ore de zbor/an,

respectiv 3 ore de zbor/zi.

7. Asistenţă medicală de recuperare = 4.038.065 RON

Estimarea s-a realizat având în vedere :

a. număr de zile de spitalizare estimat;

b. tariful pe zi spitalizare influenţat cu indicele de inflaţie;

c. numărul de servicii şi proceduri cu tariful mediu corespunzător;

- Contravaloarea serviciilor achitate pe baza de tarif pe zi de spitalizare

(Preventoriul Deleni) s-a determinat avându-se în vedere un număr de 31.695 zile de

spitalizare şi un tarif mediu de 25 RON / zi de spitalizare.

Valoarea estimată este de 784.541 RON, din care 30.000 RON medicamente.

- Numărul de servicii de recuperare – reabilitare (servicii consultaţii, proceduri)

estimat pentru anul 2005 este 795.287, tariful mediu 41 RON/serviciu, iar valoarea totală

a acestor servicii este de 3.253 mii RON.

În semestrul I 2004 s-au realizat servicii în valoare de 1.506 mii RON. La nivel de

an 2004 valoarea acestora se estimează 3.012 mii RON. La această valoare s-a aplicat

indicele de 108% şi s-a determinat necesarul pentru anul 2005.

Din însumarea valorilor de mai sus, rezultă suma totală necesară pe anul 2005 de

4.038 mii RON.

30

8. Asigurarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice în

tratamentul unor boli cronice = 9.647 mii RON

Estimarea s-a realizat ţinând seama de:

a. număr de bolnavi/program aflaţi în evidenţă la 30.06.2004;

b. costul mediu/bolnav.

S-au avut în vedere cheltuielile efective pe fiecare din bolile cronice realizate la

30.06.2004, indexate cu 108% cu excepţia bolilor neurologice şi transplanturi pentru care

estimarea pentru 2005 s-a realizat pe baza prevederilor pe anul 2004 indexate cu 108%,

deoarece consumurile pentru aceste boli la 30.06.2004 nu sunt edificatoare, fiind preluate

de CAS Iasi la 01.03.2004. Valoarea tuturor programelor de sănătate este de 38.467

RON, din care cele finanţate de CAS Iasi sunt în valoare de 9.647 mii RON.

9. Acordarea medicamentelor în ambulatoriu cu şi fără contribuţie

personală = 87.382 mii RON, din care 9.231 mii RON arierate 2004

Suma estimată pentru 2005 este alcătuită din următoarele elemente:

1. suma necesară pentru bolile cronice = 43.586 mii RON,

determinată în baza valorii estimate pe anul 2004 = 40.358 mii RON, indexată cu 108%.

Valoarea estimată pe anul 2004 s-a calculat pe baza numărului de bolnavi (CNP-uri) ce

au beneficiat de reţete medicale pentru boli cronice în semestrul I 2004 (17.619) cât şi a

valorii medii pe CNP pe luna corespunzătoare fiecarei boli cronice;

2. suma necesară pentru reţetele gratuite şi compensate (cu

excepţia bolilor cronice) = 28.600 mii RON, determinată în baza valorii estimate pe anul

2004, respectiv 26.400 mii RON, indexată cu 108%. Valoarea estimată pe 2004 s-a

calculat în baza consumului mediu de 2.200 mii RON / lună din cele 4.100 mii RON

media consumului total (inclusiv pentru boli cronice) din semestrul I 2004;

3. diferenţe de acoperit pentru reţetele compensate de care vor

beneficia pensionarii cu pensii mai mici de 600 RON / lună = 5.964 mii RON,

determinate în baza valorii estimate pe anul 2004, respectiv 5.523 mii RON indexată cu

108%. Valoarea estimată pe 2004 s-a calculat pe baza numărului de pensionari cu pensii

mai mici de 600 RON / lună ce au beneficiat în semestrul I 2004 de reţete compensate.

31

La suma celor trei elemente (78.151 mii RON) se adaugă valoarea de 9.231 mii

RON reprezentând angajamente legale cu plata în anul 2005, rezultând valoarea totala de

92.322 mii RON.

10. Medicamente utilizate în tratamentul în spital = 46.74 mii RON, din care:

1.690 mii RON arierate 2004 si 4.308 mii RON arierate 2005

Estimarea s-a realizat ţinând cont de nivelul consumului din anul 2004 şi costului

mediu pe bolnav.

11. Servicii şi îngrijiri la domiciliu = 300 mii RON

12. Dispozitive medicale = 1.800 mii RON, din care 900 arierate 2004.

Estimarea s-a realizat în funcţie de:

- valoarea necesara pentru lista de asteptare la 30.06.2004 = 900 mii

RON ;

- disponibil din prevederea bugetara pe semestrul II 2004 = 410 mii

RON ;

- valoarea cererilor curente estimate in semestrul II 2004 = 410 mii

RON;

- valoarea estimata a cererilor in anul 2005 = 900 mii RON;

(900 mii RON - 410 mii RON + 410 mii RON + 900 mii RON = 1.800 mii RON)Cheltuielile bugetare ce privesc serviciile medicale şi medicamentele, sunt

fundamentate de către SACDS, iar solicitarea este transmisă SBFC şi mai departe,

CNAS, reluându-şi circuitul invers prin aprobarea cheltuielilor.

32

Fig.11 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor cu serviciile medicale şi

medicamentele

Cheltuielile de administrare şi funcţionare

A doua categorie de cheltuieli bugetare a CJAS Iaşi o reprezintă cheltuielile de

administrare şi funcţionare (7316) estimate la valoarea de 24.695.657 mii lei. Acestea

se grupează, la rândul lor, în :

0.2 Cheltuieli de personal

10 Cheltuieli cu salariile

0.1 Salarii de bază

0.2 Salarii de merit

0.3 Indemnizatii de conducere şi alte indemnizaţii

0.4 Spor de vechime

0.5 Sporuri pentru condiţii de muncă

33

Serviciul Acreditare, Contractare,

Decontare, Statistica asistenta primara si

ambulatoriu

Serviciul Acreditare, Contractare,

Decontare, Statistica asistenta med. Spitaliceasca si prespitaliceasca

Serviciul Acreditare, Contractare,

Decontare, Statistica farmacii si

dispozitive medicale

CNAS

Serviciul Buget, Finante si Contabilitate

1, 2 1, 2 1, 2

Solicitare fundamentare indicatori minimali (1)Transmitere machete (2)

0.6 Plăţi pentru ore suplimentare

0.7 Fond de premii

0.8 Alte drepturi salariale acordate personalului încadrat cu contract de

muncă

0.9 Drepturi salariale acordate personalului încadrat pe bază de convenţii

civile

11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat

12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj

13 Deplasări, detaşări, transferuri

14 Contribuţie pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate

20 Cheltuieli materiale si prestarile de servicii

24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

0.1 Încălzit

0.2 Iluminat şi forţe motrice

0.3 Apă, canal, salubritate

0.4 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

0.5 Furnituri de birou

0.6 Materiale pentru curăţenie

0.7 Alte materiale şi prestări servicii

25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durata şi echipament

0.1 Lenjerie şi accesorii de pat

0.2 Echipament

0.3 Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată

27 Reparaţii curente

28 Reparaţii capitale

29 Cărţi şi publicaţii

30 Alte cheltuieli

0.1 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor

0.2 Protocol

0.3 Protecţia muncii

34

0.4 Alte cheltuieli autorizate prin dospoziţii legale

70 Cheltuieli de capital

72 Investiţii ale instituţiilor publice

02 Cheltuieli de personal = 1.293.527

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat

şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele

fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de

serviciu. Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensiunea personalului

de specialitate, auxiliar şi administrativ finanţat din buget, în concordanţă cu programele

şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea

corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării.

10 Cheltuieli cu salariile

Suma cheltuielilor cu salariile s-a stabilit ţinând seama de redimensionarea la

strictul necesar a personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar.

Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:

a) salariul de bază;

b) sporul pentru vechime în muncă;

c) suplimentul postului;

d) suplimentul gradului.

0.1 Salarii de bază = 562.112 RON

Salar bază = nr. Posturi i + nr. Luni lucrate x ΣSalar baza mediu lunari x (1+c)

Salariile de bază se stabilesc în mod diferenţiat, avându-se în vedere realizarea

unei ierarhii juste şi motivate în sistem de carieră, în raport cu natura competenţelor, cu

activitatea desfăşurată şi cu importanţa ei, corespunzător cerinţelor nivelului studiilor

absolvite, precum şi a categoriei, clasei şi gradului funcţiei publice.

Pentru funcţiile cu acelaşi nivel de studii, specifice diferitelor domenii de

activitate bugetară, salariile de bază se diferenţiază în raport cu răspunderea şi importanţa

35

socială a domeniului de activitate, cu priorităţile de dezvoltare sau de creştere a calităţii

serviciilor în anumite domenii, precum şi cu necesităţile de atragere a personalului de

specialitate spre anumite activităţi.

În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază pe 3 categorii, iar în

cadrul acestora pe 3 clase, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de

bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu

experienţa acesteia în activitate.

0.2 Salarii de merit = 22.183 RON

Salar de merit = Σ nr. Posturii x c% x Sb x nr. luni x (1+c)

Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de

credite poate acorda, în limita a 20% din numărul total al funcţionarilor publici, prevăzut

în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care

face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se

acordă în raport cu salariul de bază. Salariile de merit se vor acorda funcţionarilor publici

încadraţi pe funcţii de execuţie în proporţie de două treimi din numărul total stabilit în

condiţiile prezentului alineat.

Pentru funcţionarii publici nou-angajaţi, salariul de merit se poate acorda după o

perioadă de cel puţin 6 luni de la angajare.

Funcţionarii publici care beneficiază de salariu de merit se stabilesc în fiecare an,

după aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată

în perioada anterioară.

0.3 Indemnizatii de conducere şi alte indemnizaţii = 77.196 RON

I = Σ nr. posturi cu indem. de conducere j x c%0j x Sb 0j x nr. luni x (1+c)

Pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie de conducere, salariul de bază este

cel corespunzător funcţiei de execuţie în care acesta este încadrat, la care se adaugă o

indemnizaţie de conducere, care face parte din salariul de bază, şi care constituie bază de

calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază,

36

diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere, cu mărimea compartimentului

condus, precum şi cu ponderea activităţii de conducere faţă de cea de execuţie.

Indemnizaţia de conducere se stabileşte la încadrarea în funcţie de către

ordonatorul de credite şi este stabilită în procent fix din salariul de bază corespunzător

funcţiei de execuţie, cu excepţia funcţiilor publice de conducere ale căror salarii de bază

cuprind şi indemnizaţia de conducere.

Indemnizaţia de conducere se acordă şi funcţionarilor publici care conduc sau

coordonează programe/proiecte, pe perioada de derulare a acestora, prevăzute în

programul de activitate al instituţiei, în raport de complexitatea programului/proiectului

condus sau coordonat.

Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de "doctor", beneficiază de un spor

pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în

domeniul pentru care posedă titlul ştiinţific respectiv.

0.4 Spor de vechime = 113.881 RON

Sv = Σ nr. posturi x c% x Sbi x nr.luni x (1+c)

Funcţionarii publici salarizţti potrivit ordonanţei de urgenţă privind reglementarea

drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici beneficiază, la funcţia de bază,

de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază,

corespunzător timpului lucrat în program normal de lucru, astfel:

Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bazăîntre 3 şi 5 ani 5%

de la 5 la 10 ani 10%De la 10 la 15 ani 15%De la 15 la 20 ani 20%

peste 20 ani 25%

Tabel nr. 2 Clasificarea sporurilor de vechime

Sporul corespunzător vechimii în muncă se plăteşte cu începere de la data de întâi

a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa

respectivă.

37

0.5 Sporuri pentru condiţii de muncă = 0 RON

Funcţionarii publici care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară

activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate în

acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de

bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal lunar

de lucru.

0.6 Plăţi pentru ore suplimentare = 318,3 RON

Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de funcţionarii publici

încadraţi în funcţii de execuţie se vor plăti cu un spor din salariul de bază, astfel :

a) 50% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei

normale a zilei de lucru ;

b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc

şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate

cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

Munca prestată suplimentar poate fi compensată cu timp liber corespunzător la

cererea funcţionarului public, în condiţiile în care orele nu au fost plătite.

Munca peste durata normală poate fi prestată şi sporurile prevăzute se pot plăti

numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de şeful ierarhic, fără a

se depăşi 120 ore anual. În cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor

suplimentare şi peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 ore anual, cu aprobarea

ordonatorului de credite şi cu avizul comisiei paritare.

0.7 Fond de premii = 66.787,3 RON

38

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu

salariile, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinaţie.

Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au realizat sau au

participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele

neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.

În cazurile în care ordonatorii principali de credite bugetare realizează economii

prin reducerea cheltuielilor cu salariile, pot aproba acordarea de premii în cursul anului

din economiile realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile prevăzute în bugetul

aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate, fără

a depăşi valoarea economiilor realizate.

Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite bugetare, în limita

sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu avizul

comisiei paritare.

Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici beneficiază, de un premiu anual

egal cu salariul mediu lunar de bază brut, realizat în anul pentru care se face premierea.

Pentru funcţionarii publici care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă

proporţional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază

brute lunare, realizate în perioada în care au desfăşurat activitate, raportată la perioada

întregului an.

0.8 Alte drepturi salariale acordate personalului încadrat cu contract de muncă =

96.400 RON

Aceste drepturi salariale se acordă:

- pe perioada în care funcţionarii publici sunt trimişi în delegare în alte localităţi

decât cea în care îşi desfăşoară activitatea şi constau în rambursarea costului transportului

pentru el şi membrii familiei sale, precum şi pentru gospodăria sa, plata unei

indemnizaţii egale cu salariul de bază net din ultima lună, un concediu plătit de 5 zile

lucrătoare, în vederea mutării efective, acordat la cererea sa.

- la încadrarea într-o autoritate, instituţie publică sau unitate din altă localitate

decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, sub forma

39

unei indemnizaţii de instalare echivalentă cu un salariu de bază corespunzător funcţiei de

debutant în care urmează a fi încadrat. Indemnizaţia de instalare poate fi echivalentă cu

două salarii de bază

- în cazul în care funcţionarii publici urmează o formă de specializare sau

perfecţionare pe o durată mai mare de 1 lună, dar nu mai mult de 1 an, sub forma

drepturilor salariale pe aceasta perioadă.

Cheltuielile cu salariile s-au stabilit ţinându-se cont de numărul de salariaţi şi

funcţiile acestora şi salariile aferente: 85 de funcţionari publici ( 10 în funcţii de

conducere, 75 de execuţie) şi personalul contractual în număr de 14 (2 având funcţii de

execuţie de specialitate, 11 cu funcţii comune).

S-a realizat calculul salariilor pe fiecare categorie, iar prin însumare s-a

determinat suma necesară pentru plata acestora.

Fondul aferent salariilor pentru funcţionarii publici s-a calculat astfel:

- pentru funcţionarii publici de conducere: 10 (numărul de posturi) *

951,8 sal de baza mediu / lună) * 12 (numărul de luni) = 114.216 RON

- pentru funcţionarii publici de execuţie: 25 * 921,40 RON* 12 + 21 *

832,10 * 12 + 10 * 753,70 * 12 + 8 * 607,20 * 12 + 2 * 472 * 12 + 14

* 509,30 * 12 = 752.776,80 RON

Funcţionarii publici de execuţie sunt împărţiţi în trei categorii, în funcţie de studii:

Clasa I –studii superioare, Clasa II –studii superioare de scurtă durată, Clasa III –studii

medii.

Fondul aferent salariilor pentru personalul contractual s-a calculat astfel:

- pentru personalul contractual cu funcţii de executie de specialitate: 1 *

951,8 * 12 + 1 * 607,2 * 12 = 20.466 RON

- pentru personalul contractual cu funcţii commune: 4 * 401,2 * 12 + 2

* 324,7 *12 + 1 * 318,6 * 12 + 3 * 451,8 * 12 + 1 * 433,4 * 12 =

57.769,8 RON

Total fondul aferent salariilor = 114.216 + 752.776,8 + 20.466 + 57.769,8 =

866.992,8 RON

Exemplu pentru calcularea salariului personalului:

Salar tarifar = 895 RON pentru 168 ore lucrate

40

Spor de vechime (5%) = 895 * 5% = 44,75 RON

Indemnizaţie de conducere (15%) = 895 * 15% = 134,25 RON

Salariu de merit (15%) = (895 + 134,25) * 15% = 154,3875 RON

Venit brut = 1.228,38 RON

CFS (1%) = 11,836 RON

CASS (6,5%) = 79,84 RON

CAS (9,5%) = 116,696 RON

Venit net = 1.020 RON

Deducere bugetară = 210 RON (pentru salariat fără nici o persoană în întreţinere)

Venit impozabil = 810 RON

Impozit (16%) = 129,6014 RON

Rest plată = 890,407 RON

11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat

Cheltuielile privind contribuţiile de asigurări sociale de stat s-au estimat,

luând în considerare o reducere cu câte două procente a cotei datorată de angajator în anii

2005 şi 2006 şi cu un punct procentual pentru anul 2007.

Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se

determină în funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările

sociale de stat.

Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 22%, fiind vorba

de condiţii normale de muncă.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este

următoarea:

CASS = Fond brut salarii * 22%

CASS = 866.992,8 * 22% = 190.738,41 RON

12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj

41

Cheltuielile de asigurări pentru şomaj, contribuţia de asigurări sociale de

sănătate s-au stabilit în cuantumurile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de

fondul brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii –

3%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:

C.F.S. = Fbs * 3%, unde:

C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;

Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.

13 Deplasări, detaşări, transferuri

Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări este

generată de deplasarea personalului unităţii în alte localităţi în vederea îndeplinirii unor

sarcini de serviciu. În aceste condiţii se acoperă cheltuielile reprezentând:

- diurna în condiţiile legale stabilite;

- decontarea transportului între localităţi;

- decontarea cazării;

- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de

serviciu.

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de

bază, ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de

inflaţie, de perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor,

majorări de taxe, creşterea tarifelor la transporturile de călători). Fundamentarea

cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările se face plecând de la valoarea

acestor cheltuieli la 1 ianuarie a anului de bază înmulţită cu 12 luni şi cu un procent de

prognozare ce ţine seama de elementele precizate mai sus.

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată

la acest articol o sumă de 83,6 mii RON, egal repartizată pe trimestre.

14 Contribuţie pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate

42

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se

determină în funcţie de următoarele elemente:

• fondul brut de salarii al unităţii;

• cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 7%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate

este următoarea:

CAS = Fbs * 7%

Fig.12 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor de personal

20 Cheltuieli materiale si prestările de servicii = 875.168 RON

S-au stabilit pe baza actelor normative specifice şi a legislaţiei care reglementează

normativele de cheltuieli pentru combustibil şi convorbiri telefonice, consumurile

efective din semestrul I 2004 la cheltuielile de întreţinere şi funcţionare (utilităţi, furnituri

de birou, materiale pentru curăţenie, obiecte de inventar, reparaţii curente) şi estimarea

lor pe întregul an 2004 având în vedere necesitatea, oportunitatea şi eficacitatea fiecarei

43

CNAS Serviciul Buget, Finante si Contabilitate

Serviciul Resurse Umane Organizare,

Salarizare, Perfectionare

Solicitare machete indicatori

Transmitere fundamentare

Solicitare machete indicatori Transmitere fundamentare

cheltuieli, în condiţii normale de funcţionare, la care s-a aplicat un coeficient de indexare

de 108%.

24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire = 515.169

RON

În cadrul acestui articol se includ fondurile necesare pentru buna desfăşurare a

activităţii unităţii, reprezentând cheltuieli pentru încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate,

poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax, furnituri de birou, materiale pentru

curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare şcolii.

0.1 Încălzit = 56.043 RON

Cheltuieli cu incalzirea = consum (gigacal) x tarif (RON)

Acest articol cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie

termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în

preţuri curente.

Fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor

indicatori: număr metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.

Formula de fundamentare este:

Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz * Tarif/mc

La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului

precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu

tariful de mc gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.

De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 130.000

mc/an şi un tarif al gazului metan de 0,4311 RONmc, cheltuielile pentru încălzire se vor

determina astfel:

Cheltuieli pentru încălzire = 130.000 *0,4311 = 56.043 RON

44

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a CJAS Iaşi a fost

fundamentată pentru cheltuielile cu încălzirea o sumă de 56.043 RON, repartizată în mod

inegal pe trimestre, mai mult în perioada de iarnă (trimestrul I şi IV ale anului).

0.2 Iluminat şi forţe motrice = 84.750 RON

În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru

iluminat, pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.

Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se

fundamentează în funcţie de următorii indicatori:

- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;

- număr corpuri iluminat, aparatură;

- consum de energie electrică;

- tariful pentru un kw.

Formula de determinare este următoarea:

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrice = Nr. ore iluminat şi funcţionare

aparatură * Nr. corpuri iluminate * Consum energie electrică/ corp X Tarif (1 kw).

La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii

(Electrica) precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de

unde se preia numărul de kw consumaţi.

De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 200.000

kw/an şi un tarif al energiei electrice de 0,3684lei/kw, cheltuielile privind costul

curentului electric se vor determina astfel:

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 229.150 * 0,3684 =84,4191 RON

Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după

următorii indicatori:

- număr de săli iluminate cu becuri;

- număr de becuri pe o scală;

- o medie a becurilor schimbate într-un an;

- preţul unui bec.

Formula de determinare este:

45

Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri

schimbate/an * Preţ unitar

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată

o sumă de 330,90 RON, repartizată în mod inegal pe trimestre mai mult în perioada de

iarnă.

lei

Nr

ctr

Elemente de fundamentare Previzionat

1 Energie termică livrată

(229.370 w *0,3684lei/kw)

84,4191

2 Materiale :

-tuburi neon

-becuri

-materiale electrice diferite

-cabluri , prize

131

100

56,70

42,30Total iluminat şi forţă motrică 84.750

Tabel nr. 3 Cheltuieli cu iluminat şi forţe motrice

0.3 Apă, canal, salubritate = 8.050 RON

Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi,

canal. Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de

costul diferit al acestora.

În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii

indicatori:

- consum de apă caldă mc/an;

- consum apă potabilă mc/an;

- gunoi mc/an;

- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;

- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

46

Formula de determinare este:

Apă, canal, salubritate = nr. m3 apa potabila x tarif/ m3 apa + nr m3 apa

reziduala x tarif/ m3 apa reziduala + gunoi colectat x tarif/ m3 gunoi colectat

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii

acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia

numărul de mc consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un

indice de inflaţie.

0.4 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax = 167.500 RON

În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă,

abonamentelor de telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.

În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:

- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;

- numărul de posturi telefonice;

- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;

- numărul de televizoare, aparate radio;

- tariful pentru abonamentul radio şi TV;

- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.

Formula de determinare este:

Poştă, telefon, radio = Abonament * Nr. luni * Nr. impulsuri * Tarif

În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat

referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate

radio, timbre etc.

0.5 Furnituri de birou = 93.500 RON

Articolul Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării

rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului :

47

Nr

Crt

Specificaţie Previzionat

1 Hârtie de scris 35.665,62 Dosare 1.135,43 Pixuri 245,54 Formulare tipizate 45.3605 Alte materiale 10.993,5Total cheltuieli furnituri de birou 93.500 RON

Tabel nr. 4 Cheltuieli cu furnituri de birou

0.6 Materiale pentru curăţenie = 10.260 RON

În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:

- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor,

mobilierului, grupurilor sanitare, pardoselii etc.

- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru

menţinerea curăţeniei;

- materiale igienico – sanitare pentru personal.

Biroul Administrativ şi Dotari este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma

de consum, necesarul de materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece el este cel care

răspunde de administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.

Indicatorii de fundamentare se referă la:

- numărul de săli;

- suprafaţa de curăţenie a instituţieie;

- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun

etc.);

- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi,

litri)

- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.

Formula de determinare este:

Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar * Preţul

unitar

48

Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de

nivelul indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.

0.7 Alte materiale şi prestări servicii = 95.065 RON

În această categorie de cheltuieli se includ:

- cheltuieli de transport privind materiale, alimente, combustibil,

medicamente, obiecte de inventar;

- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi

ale unităţii;

- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie,

legătorie, pază contractată;

- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de

unităţi specializate;

- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;

- materiale pentru prevenirea incendiilor.

Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii

pentru prestarea serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată

o sumă de 95.065 RON.

25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional = 130.000 RON

La acest articol se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea

prestaţiilor de servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui

domeniu de activitate, care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.

Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de

natură funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de

tâmplărie şi la reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice.

49

Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi

servicii sunt: tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar. În fundamentarea

acestor cheltuieli se ţine seama de execuţia bugetară a anului precedent.

26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durata şi echipament =

60.000 RON

Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea

de existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare

desfăşurării procesului de învăţământ în condiţii normale.

Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi

echipament, de cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.

Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde alte plăţi

făcute pentru procurarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz

administrativ – gospodăresc, în limita stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până

la un an, indiferent de valoarea lor, cum ar fi mobilierul.

27 Reparaţii curente = 90.000 RON

Reparaţiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul creării

posibilităţii de exploatare a fondului fix supus reparaţiei. Valoarea lucrărilor de reparaţii

curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în 5% din valoarea de înlocuire a

fondului fix.

Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de

întreţinere şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi

exterioare, revopsirea tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului

precum şi costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi.

Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în

funcţie de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.

50

Denumire

imobil

Destinaţie spaţiu Anul

ultimei

reparaţii

Suprafaţa

lucrării

Descriere

lucrare

Valoarea

Reparaţiei

Corp

clădire

sediu

CJ

Spaţiu

administrativ

1992 250 m2 Reparaţie

tencuială,

instalaţie

electrică

pardoseală

90.000

Total reparaţii curente 90.000

Tabel nr. 5 Cheltuieli cu reparaţii curente

28 Reparaţii capitale = 50.000 RON

În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor

elemente sau părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea

iniţială. Valoarea lucrărilor de reparaţii capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de

înlocuire a mijlocului fix.

În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:

- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză,

inclusiv costul devizelor şi proiectelor tehnice;

- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii

capitale executate în regie.

Cheltuielile cu reparaţiile capitale se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe

baza devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de

executantul lucrării.

29 Cărţi şi publicaţii = 18.000 RON

51

Acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi şi

publicaţii. În această categorie de cheltuieli sunt incluse:

- plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi;

- costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice

din ţară şi străinătate;

- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative

utilizate în activitatea instituţiei;

- costul dischetelor, casetelor, filmelor.

Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt

cantitatea acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.

30 Alte cheltuieli = 12.000 RON

La acest articol se includ cheltuielile cu protecţia muncii şi cu transportul

personalului. Acestea se fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent.

Fig.13 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor materiale şi

prestărilor de servicii

70 Cheltuieli de capital = 500.000 RON

72 Investiţii ale instituţiilor publice = 500.000 RON

Suma este estimată pentru urmatoarele dotări:

- 25 calculatoare

52

CNAS Serviciul Buget, Finante si Contabilitate

Birou Administrativ si Dotari

Solicitare machete indicatori

Transmitere fundamentare

Solicitare machete indicatori Transmitere fundamentare

- 2 autoturisme (pentru schimb)

- 1 videoproiector

- 1 instalaţie sonorizare

- 1 instalaţie de supraveghere

- 1 poartă automată

- 1 gheretă pază

2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea

cheltuielilor bugetare

Fig.14

Flux informaţional generat de fundamentarea indicatorilor financiari

Demersul de fundamentare a indicatorilor financiari se desfăşoară astfel:

- relaţia 1 – Ministerul Finanţelor Publice trimite la CNAS machete tipizate în

vederetransmiterii spre completare caselor judeţene din teritoriu;

53

CNAS

Compartimente de specialitate din cadrul

CJAS Iaşi

Compartimentul Financiar - Contabil

Ministerul Finanţelor Publice

1

2

3

CJAS Iaşi

4

56

7

- relaţia 2 – CNAS trimite machetele spre completare Casei Judeţene de Asigurări

de Sănătate Iaşi;

- relaţia 3 - machetele se repartizează în cadrul instituţiei pe compartimente de

specialitate, unde aceste documente sunt completate cu informaţiile cerute;

- relaţia 4 – după completare, machetele sunt transmise la Compartimentul

Financiar- Contabil unde se centralizează datele;

- relaţia 5 – de la acest compartiment, datele centralizate se transmit la Preşedintele

Director General al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi;

- relaţia 6 – documentele se transmit de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Iaşi la CNAS;

- relaţia 7 - CNAS trimite documentele spre aprobare la Ministerul Finanţelor

Publice.

III. Finanţarea cheltuielilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate

Iaşi

54

3.1. Surse de finanţare

Finanţarea cheltuielilor CJAS Iaşi se realizează dintr-o singură sursă bugetară:

bugetul asigurărilor sociale de sănătate, serviciile medicale fiind suportate din fondul

naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Fondul se formează din:

a) contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice;

b) subvenţii de la bugetul de stat;

c) dobânzi, donaţii, sponsorizări şi alte venituri, în condiţiile legii.

Colectarea contribuţiilor se face de către casele de asigurări în contul unic deschis

pe seama CNAS. În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului

bugetului fondului, după epuizarea fondului de rezervă veniturile bugetului fondului se

completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru

asigurările de sănătate, contribuţie lunară care se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%

şi care se aplică asupra: veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit,

veniturilor din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale sau

autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente, indemnizaţiilor de şomaj şi

alocaţiilor de sprijin şi alte venituri.

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii au

obligaţia să calculeze şi să vireze casei de asigurări o contribuţie de 7% raportat la fondul

de salarii realizat, datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea

respectivă; acestea au obligaţia să anunţe casei de asigurări orice schimbare care are loc

în nivelul veniturilor.

Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata

contribuţiei:

a) toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani,

dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;

b) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane

asigurate;

c) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi

se află în îngrijirea familiei;

55

d) pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. şi alte

categorii de pensionari;

e) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de

Ministerul Sănătăţii şi Familiei, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu

realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;

f) femeile însărcinate sau lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul

de bază minim brut pe ţară;

g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit

Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările

ulterioare;

h)persoanele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei

privative de libertate, dacă nu au venituri.

3.2. Metode şi tehnici utilizate pentru finanţarea Casei Judeţene de

Asigurări de Sănătate Iaşi

În procesul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al Casei Judeţene de

Asigurări de Sănătate Iaşi, dacă cheltuielile estimate nu pot fi acoperite integral din

veniturile previzionate a se încasa, se acordă transferuri de la bugetul de stat (militari în

termen, persoane private de libertate) şi bugetul asigurărilor sociale de stat (persoane în

concediu medical sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav, persoane în

concediu medical din cauză de accidente de muncă şi boli profesionale).

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate nu realizează venituri proprii, aşadar

finanţarea sa se realizează în principal pe baza resurselor financiare mobilizate la Fondul

naţional unic de sigurări de sănătate, încadrat în sistemul bugetar în categoria fondurilor

speciale.

În primă fază, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi asigură colectarea

sumelor la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sume care sunt

virate, mai apoi, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care, la rândul ei le transmite

la nivelul Ministerului Finanţelor Publice.

56

Mai apoi, de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice se realizează repartizarea

sumelor necesare către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care la rândul ei le

repartizează la casele judeţene din teritoriu.

Aşadar, finanţarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi se bazează în

principal pe utilizarea creditelor bugetare.

Finanţarea prin intermediul creditelor bugetare presupune parcurgerea mai multor

etape şi respectarea anumitor reguli, prezentate în detaliu în continuare.

Baza normativă cu privire la creditele bugetare este reprezentată de Ordinul nr.

1819/18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind deschiderea şi

repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul

asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate şi de Ordinul nr. 1792/24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor

publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

În comformitate cu prevederile art. 27 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr.

86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie fiscal – bugetară, Casa Naţională

de Asigurări de Sănătate pot efectua cheltuieli în limita aprobată prin buget şi a creditelor

bugetare deschise, în condiţiile legii.

Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate prin buget, în cazul CNAS din

bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând limita

maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru

angajamentecontractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru

acţiuni multianulae, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru

celelalte acţiuni.

Deschiderea de credite bugetare reperezintă aprobarea comunicată ordonatorului

principal de credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin Trezoreria Statului, în

limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi.

Deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuielile

aprobate în bugetul Fondului naţional de asigurări sociale de sănătate se efectuează în

limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate în aceste bugete şi în raport cu

gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior.

57

În vederea efectuării cheltuielilor bugetare, ordonatorii principali de credite ai

bugetului Fondului naţţţional unic de asigurări sociale de sănătate solicită lunar

Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 25 a lunii curente pentru luna următoare,

deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli, cu defalcare pe titluri, atât

pentru activitatea proprie, cât şi pentru activitatea instituţiilor subordonate.

Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se aprobă de către ordonatorii

principali de credite bugetare sau alte persoane cărora le-au fost delegate aceste atribuţii,

în condiţiile legii, şi de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile şi se

avizează pentru control financiar preventiv propriu şi delegat.

În scopul deschiderii creditelor bugetare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

completează şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice – Direcţia generală de

programare bugetară sectorială şi securitate socială exemparul 1 (galben) şi 3 (roz) din

formularul „Cerere pentru deschidere de credite”.

Formularul „Cerere pentru deschidere de credite” este însoţit de următoarele

documente:

• „Nota justificativă pentru deschiderea creditelor bugetare”, întocmită în 2

exemplare, din care unul se prezintă Ministerul finanţelor Publice;

• „Situaţia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispoziţiilor

pentru repartizarea/retragerea creditelor bugetare”, întocmită în 2 exemplare, din care un

exemplar se prezintă Ministerului Finanţelor Publice. Se întocmeşte numai de către

ordonatorul principal de credite.

• „Borderou privind transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea

creditelor bugetare prin Trezoreria Statului din judeţul/sectorul/municipiul Bucureşti”,

întocmit în 2 exemplare care se prezintă Ministerul finanţelor Publice. Se întocmesc

distinct, câte 2 exemplare pentru fiecare judeţ.

• „Dispoziţie bugetară privind retragerea/repartizarea creditelor bugetare”,

se întocmeşte în 4 exemplare care se prezintă Ministerului Finanţelor Publice.

Formularele menţionate nu au regim special şi se întocmesc pe suport de hârtie, în

conformitate cu normele metodologice.

În cazuri justificate, până la data de 25 a fiecărei luni, Casa Naţională de Asigurări

Sociale de Sănătate poate dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate

58

din conturile proprii sau alte instituţii subordonate, cu avizul Ministerului Finanţelor

Publice. În acest scop se întocmesc şi se prezintă Ministerului Finanţelor Publice –

Direcţia generală a contabilităţii publice formularelor prevăzute anterior, cu excepţia

Borderoului privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare prin Trezoreria Statului

din judeţul/sectorul/municipiului Bucureşti.

După aprobarea deschiderii de credite bugetare de către Ministerul finanţelor

Publice, Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate are obligaţia de a ridica de la

Direcţia generală a contabilităţii publice exemplarele nr. 3 şi 4 din dispoziţiile bugetare

privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare, împreună cu exemplarul nr. 3 din

„Cerere pentru deschiderea creditelor bugetare”, vizate şi ştampilate de către persoanele

cu atribuţii în acest sens din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se confirmă

deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare respective.

Exemplarul nr. 3 din „Dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea

creditelor bugetare”, vizată şi ştampilată de persoane cu atribuţii în acest sens din

Ministerul Finanţelor Publice, se transmite de către Casa Naţională de Asigurări Sociale

de Sănătate ordonatorilor de credite din subordine cărora leâau fost repartizate credite

bugetare. Astfel încât aceştia să aibă la cunoştinţă de creditele bugetare care le-au fost

repartizate pentru luna respectivă.

În scopul înregistrării în contabiliotatea Trezoreriei Staului a creditelor bugetare

deschise şi repartizate din bugetul Fondului Naţional unic de asigurări sociale de sănătate,

Planul de conturi al Trezoreriei Statului se completează cu următorul cont în afara

bilanţului, contul 05 „Credite deschise şi repartizate din bugetul Fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate”, care se deschide pe numele CNAS şi al instituţiilor

publice din subordine, cu desfăşurarea pe capitole şi titluri de cheltuieli conform

Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice.

Acest cont se deschide la solicitarea instituţiilor publice finanţate din bugetul

Fondului Naţional unic de asigurări sociale de sănătate, după caz, la unităţile Trezoreriei

Staului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepţia instituţiilor publice ai căror

conducători au calitatea de ordonator principal şi secundar de credite, cu sediul în

municipiul Bucureşti, precum şi al instituţiilor publice autonome cu sediul în municipiul

59

Bucureşti, ai căror conturi se deschid la Direcţia trezorerie şi contabilitate publică a

municipiului Bucureşti.

Contul deschis la Trezoreria Statului se înscrie pe formularul „Cerere pentru

deschidere de credite” şi pe formularul „Dispoziţiile bugetare de repartizare/retragere de

credite bugetare”.

CNAS şi instituţiile subordonate organizează şi conduc evidenţa creditelor

bugetare deschise în cadrul creditelor bugetare aprobate, cu ajutorul conturilor din clasa 9

„Conturi în afara bilanţului” prevăzute în Planul de conturi pentru instituţii publice:

- contul 941 „Credite deschise şi repartizate”;

- contul 944 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.

Contul 941 „Credite deschise şi repartizate”

Cu ajutorul acestui cont instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de

ordonator principal şi secundar de credite ţin evidenţa creditelor deschise de repartizat se

şine pe capitole şi titluri ale bugetului aprobat.

La ordonatorii principali de credite, în debitul copntului se înregistrează credite

deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonaţi, precum şi creditele

de retras de la aceştia, iar în credit, creditele repartizate acestora, precum şi creditele

retrase.

La ordonatorii terţiari de credite, în debitul contului se înregistrează creditele

reparitzate de ordonatorul principal de credite pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari

de credite, precum şi creditele de retras de la ordonatorii terţiari de credite, iar în credit,

creditele repartizate ordonatorilor terţiari de credite, precum şi creditele retrase.

Contul 944 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”

Cu ajutorul acestui cont instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de

ordonator principal, secundar sau terţiar de credite, după caz, ţin evidenţa creditelor

bugetare deschise pentru cheltuieli prorii.

Contabilitatea analitică a creditelor deschise pentru cheltuieli prprii se şene pe

capitole şi titlurile bugetului aprobat.

Ordonatorii principali de credite înregistrează în debitul contului creditele

deschise de Ministerul Finanţelor Publice pentru cheltuieli proprii, iar în credit, creditele

retrase.

60

Ordonatorii secundari şi terţiari de credite bugetare primite prin repartizare de le

ordonatorul de credit ierarhic superior pentru cheltuieli peorii, iar în credit, creditele

retrase.

Soldurile conturilor 941 şi 944 nu se redeschid în anul următor.

Indiferent de subordonare şi modul de organizare a cheltuielilor, instituţiile

publice au obligaţia să respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale execuţiei

bugetare a cheltuielilor, precum şi să organizeze, să conducă evidenţa şi să raporteze

angajamentele bugetare şi legale.

Ordonatorii de credite sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze

cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar

plata cheltuielilor se efectuează de cptre persoanle autorizate care, conform legii, poartă

denumirea generică de contabil.

Aşadar, operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt

de competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza propunerilor

compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice, iar operaţiunile specifice plăii

sunt de competenţa contabililor. În concluzie, atribuţiile contabililor fiid diferite de cele

ale ordonatorilor de credite bugetare.

A. Angajarea cheltuielilor

Sumele aprobate la partea de cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se

ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

Creditele aferente acţiunilor multianuale reprezintă limita superioară a

cheltuielilor care urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul exerciţiului bugetar..

ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza credite bugetare numai în

limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de

activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Angajarea oricăror cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de

angajamente:

• angajamentul legal, proiectele angajamentelor legale reprezintă decizii de

principiu luate de ordonatorii de credite, care implică o obligaţie de efectuare a unei

cheltuieli faţă de o terţă persoană.

61

Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor, indiferent de tipul de angajament, se

efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar prevemtiv propriu. În acest sens,

proiectul de angajament legal se prezintă pentru viza controlului financiar preventiv

împreună cu o propunere de angajare a unei cheltuieli.

• Angajament bugetar, orice act prin care o autoritate competentă afectează

fonduri publice unor destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate.

Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără

asigurarea că au fost rezervate şi fonduri publice necesare plăţii acestora în exerciţiul

bugetar, cu excepţia acţiunilor multianulae.

Valoarea angajamenbtelor legale nu poate depăşi valoarea angajamentelor legale

şi, respectiv a creditelor bugetare aprobate, cu excepţia angajamentelor legale aferente

acţiunilor multianuale care nu pot depăşi creditele de angajament aprobate în buget.

Creditele bugetare neangajate, precum şi creditele bugetare angajate şi neutilizate

până la finele exerciţiului bugetar sunt anulate de drept.

Orice cheltuială angajată şi neplătită până la data de 31 decembrie a exerciţiului

bugetar curent se va plăti în contul bugetului pe anul următor din creditele bugetare

aprobate în acest sens. Această cheltuială trebuie să se raporteze la finele anului curent pe

baza datelor din contabilitatea cheltuielilor angajate.

În situaţia în care se impune majorarea sau diminuarea angajamentelor legale, este

necesară elaborarea unor propuneri de modificare a angajamentelor legale şi bugetare

iniţiale, însoţite de memorii judtificative.

B. Lichidarea cheltuielilor

Constă în verificarea existenţei angajamentelor, determinarea sau verificarea

realităţii sumei datorate, verificarea condiţiilor de exigibilitate ale angajamentului legal

pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile specifice.

Verificarea existenţei obligaţiei de plată se realizează prin verificarea

documentelor justificative din care să rezulte pretenţia creditorului, precum şi „realitatea

serviciului efectuat”. De exemplu, salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate pe baza

statelor de plate colective etc.

62

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate

sunt factura fiscală sau factura.

Determinarea sau verificarea existenţei sumei datorate creditorului se efectuează

de către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în

factură şi a documentelor întocmite de comisia de recepţie condtituită conform legii

(Proces verbal de recepţie – în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepţie şi constatare de

diferenţe – în cazul bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe).

Documentele mai sus menţionate se vizează pentru „Bun de plată” de ordonatorul

de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuţii. Prin acordarea semnăturii şi

menţiunii de „Bun de plată” pe factură, se atestă că serviciul a fost efectuat de către

furnizor şi că toate poziţiile din factură au fost verificate. Condiţiile de exigibilitate a

obligaţiei se verifică pe baza datelor cuprinse în angajamentele legale, care trebuie să

cuprindă şi date cu privire la temenele de plată ale obligaţiei.

C. Ordonanţarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri

au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. Persoana

desemnată de către ordonatorul de credite confirmă faptul că există o oblogaţie certă şi o

sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite bugetare

poate emite „Ordonanţarea de plată” pentru efectuarea plăţii.

„Ordonanţarea de plată” este documentul intern prin care ordonatorul de credite

dă dispoziţie conducătorului compartimentului financiar – contabil să întocmească

instrumentele de plată a cheltuielilor.

„Ordonanţarea de plată” va fi însoţită de documentele justificative în original şi va

purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme

corectitudinea sumelor de plată, livrarea şi recepţionarea bunurilor, executarea lucrărilor

şi prestarea serviciilor, existenţa unui alt titlu care să justifice plata, precum şi, după caz,

înregistrarea bunurilor în gestiunea instituţiei şi în contabilitatea acesteia.

Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar – contabil pentru plată,

ordonanţarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite

controlul financiar preventiv.

63

După aprobare „Ordonanţarea de plată” împreună cu documentele justificative în

original se înaintează conducătorului compartimentului financir – contabil pentru plată.

D. Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică

este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii – creditori.

Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă

denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în

condiţiile legii, prin unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi au conturile

deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plăţi

prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar- contabil în

limita creditelor bugetare deschise şi neutilşizate sau a disponibilităţilor aflate în conturi,

după caz.

Instrumentele de plată utilizate de instituţiile publice, respectiv cecul de numerar

şi ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPHT), se semmnează de două persoane

autorizate în acest sens, dintre care prima semnătură este cea a conducătorului

compartimentului financiar – contabil iar a doua, a persoanei cu atribuţii în efectuarea

plăţii.

Nu se poate efectua plata dacă se observă următoarele:

• în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau repartizate ori

disponibilităţile sunt insuficiente;

• când nu există confirmarea serviciului efectuat şi documentele nu sunt

vizate pentru „Bun de plată”;

• când beneficiarul nu este cel faţă de care instituţia are obligaţii;

• când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de plată

şi nici autoroizarea prevăzută de lege.

În cazul constatării unei erori în legătură cu plata ce urmează să fie efectuată,

conducătorul compartimentului financiar – contabil suspendă plata.

Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor

e credite numai după deschiderea de credite de către ordonatorii principali de credite

64

bugetare, repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu şi pentru ordonatorii de

credite secundari sau terţiari, după caz, şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise

pe seama acestora.

Ordinele de plată se emit pe numele fiecărui creditor. Acestea vor fi datate şi vor

avea înscrise în spaţiul rezervat obiectului plăţii şi subdiviziunea bugetului aprobat de la

care se face plata.

Ordinele de plată se vor înregistra într-un registru distinct, vor purta un număr de

ordine unic, începând cu numărul 1 în ordine crescătoare pentru fiecare ordonator de

credite şi pentru fiecare exerciţiu bugetar.

Un ordin de plată nu poate cuprinde plăţi referitoare şa mai multe subdiviziuni ale

bugetului aprobat.

Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi, după caz, instituţiile

publice pot ridica pe bază d cecuri pentru ridicare de numerar, numerarul pentru

efectuarea plăţilor de salarii, premii, deplasări, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se

pot efectua prin virament, cum ar fi: drepturi cu caracter social, burse pentru elevi şi

studenţi, ajutoare etc.

Aşadar, instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de modul de finanţare a

cheltuielilor, au obligaţia să organizeze evidenţa angajamentelor bugetare şi legale.

3.3. Flux informational generat de finantarea CJSA Iasi

65

CNAS1

MFP3

Cerere de deschidere de credite bugetare

3 exConsemnarea în evidenţă a deschiderii de

credite bugetare

1 ex2

1. – CNAS manifestă iniţiativa în deschiderea de credite bugetare;

2. - întocmirea documentelor privind deschiderea de credite bugetare către

finanţator, Ministerul Finanţelor Publice;

3. – analiza documentelor bugetare transmise de CNAS;

66

Notă justificativăDispoziţii bugetare de

repartizare – 1 ex

Înştiinţare asupra deschiderii şi repartizării de credite bugetare

TFP- Bucureşti5

1 ex

CNAS6

Dispoziţii bugetare de repartizare

Consemnarea în evidenţă a deschiderii şi repartizării de

credite bugetare

TFP – Iaşi9 10

Dispoziţii bugetarede repartizare1 ex

Unităţi spitaliceşti din subordinea Casei de Asigurări de Sănătate

Iaşi

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi

4

4΄

7

8

11

12

Unităţi spitaliceşti cu paturi

Unităţi spitaliceşti fără paturi

13 13

4. – dispoziţia dată de Finanţator, Ministerul Finanţelor Publice către Trezoreria

municipiului Bucureşti cu sensul de autorizare pentru deschiderea de credite bugetare;

4΄- informarea CNAS de dispoziţia dată de Trezoreria municipiului Bucureşti;

5. – informarea în contul Trezoreriei municipiului Bucureşti a trecerii sumei de

bani din contul bugetului finanţator în contul CNAS;

6. – manifestarea iniţiativei CNAS în repartizarea creditelor bugetare;

7. – întocmirea documentelor privind repartizarea creditelor bugetare către Casa

de Asigurări de Sănătate Iaşi;

8. – transmiterea documentelor privind repartizarea creditelor bugetare de la

Trezoreria municipiului Bucureşti la Trezoreria municipiului Iaşi unde îşi are deschis

cont Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi;

9. – analiza acestor documente;

10. – înregistrarea în evidenţa Trezoreriei a repartizării creditelor bugetare

11. – Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este înştiinţată de primirea în cont a

sumelor reprezentând creditele bugetare repartizate;

12, 13 – repartizrea creditelor bugetare către unităţile din subordine, unităţi care

au calitatea de ordonatori terţiari de credite bugetare.

Plata furnizorilor se face în 4 etape:

I. Angajarea la plată –administrativ

- servicii medicale

II. Lichidarea- verificarea prestării serviciilor, emiterea facturii

III. Ordonanţarea –emiterea ordonanţării de plată şi a ordinului de plată

IV. Plata

67

Fig. 15 Plata furnizorilor CJAS Iaşi

68

SACDS Furnizori

factură

SBFC

Ordonanţare de plată

TrezorerieOrdin de plată

Ordin de plată

BIBLIOGRAFIE:

I. Cărţi:

1. Drehuţă, Emilian, Neamţu, Gh, Voicu, Elena, Bugetul public şi

contabilitatea unităţilor bugetare, Editura Agora, Bacău, 2002

2. Georgescu, Iuliana, Elemente de contabilitate aplicate în societăţile

comerciale şi instituţiile publice, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004

3. Greceanu-Cocoş, Virginia, Practica auditului la instituţiile publice şi

legislaţia utilă, Editura Societatea Adevărul, Bucureşti, 2000

1. Răduţi, Angela, Contabilitate publică, Editura Economică, Bucureşti,

2003

II. Acte normative:

1. Ordonanţa de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de asigurări sociale de sănătate

2. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

3. Ordonanţa de urgenţă privind reglementarea drepturilor de natură

salarială ale funcţionarilor publici în anul 2003

III. Alte surse:

1. Ministerul Finanţelor,Planul de conturi pentru instituţiile de stat şi

instrucţiunile de aplicare a acestuia

2. Bugetul de venituri şi cheltuieli, CAS, Iaşi

3. www.hih.ro

69