7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 1/99

UNIVERSITATEA  DIN  CRAIOVA

 F  ACULTATEA  DE  T  EOLOGIE  O RTODOXĂ 

 MISIUNE  SI 

  PASTORATIE 

T E Z Ă D E L I C E N Ţ Ă 

 

Coordonator:  

 Pr.Conf. Univ. Dr.

 Pi! Oo"#an!  

 Ma$t#rand:

  Pav#" Mada"in%Con$tantin

1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 2/99

 Monahismul în adâncul  pustiei şi în inima lumii 

1. Aspecte introductive1. 1. Locul creştinului în lume:

Unii r#&tini' tr(ind )n $oi#tat#a ont#*+oran(' o $oi#tat# a"i#nant( &i $#!"ari,at('n! a! +o$i-i"itat#a d# a id#ntifia va"ori"# $+irit!a"# +rin ar# $(%&i ordon#,# viaa. Si*ind 

2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 3/99

a#$t /o" +rofan' $# )ndr#a+t( $+r# *(n($tiri' ! at0t *ai *!"t ! 0t toi r#dinio&ii +ot 

r#/($i -in#"# d!1ovni#$ )n viaa *ona1a"(2.

 M!"i tin#ri' n#!no$(tori ai *ona1i$*!"!i r#&tin' a! r(t(it d#+art#' $+r# a $# "!a

d!+( div#r$# for*# a"# +ratii"or a$#ti# n#%r#&tin#. A#$t# #3+r#$ii a"# !nor *od!ri d#

via( +$#!do%*i$ti# a! ad#$#a t#*#i!ri r#"i/ioa$#' )n$( #"# $!nt d# #"# *ai *!"t# ori $tr(in#d# Evan/1#"ia Do*n!"!i Ii$!$ 4ri$to$.

O +art# din #i ar# a!t( a#a 5+a# d# $!$6 o onf!nd( ! o "#nt( )ntoar#r# "a

nat!r(. R#afir*0nd' "arifi0nd &i +r#,#nt0nd v#1i"# id#a"!ri *ona$ti# r#&tin#' 7i$#ria

 +oat# of#ri !n *od d# via( a!t#nti r#&tin #"or ar# a!t( +a#a &i +"#nit!din#a vi#ii.

 7i$#ria' Tr!+!" "!i 4ri$to$ )n "!*#' #3i$t0nd &i "!r0nd )n ont#3t!" $oia" +r#,#nt'

ar# #a )n$(&i n#voi# d# $+ri8in!" !n!i *ona1i$* vi/!ro$. Ea tr#-!i# $(%&i r#a*int#a$( d#

a#a$t( *ar# o*oar( a *(rt!ri#i. D# a$#*#n#a' +rin *ona1i$* 7i$#ria va ontin!a n!n!*ai $( tr(ia$( dar &i $( r#a$(' $( $# r#vita"i,#,# &i $( $# d#$(v0r&#a$( )n d!1!" 

 Evan/1#"i#i.

 Dat fiind a#$t a!t#nti &i vi! #3#*+"! d# via( 8#rf#"ni( &i a-n#/ai#' !* #$t#

*(rt!ri$it d# o-&t#a *ona1a"(' 7i$#ria di$+!n# d# !n $tandard r#a" &i $o"id' ! ar# $(

*($oar# &i $(%&i r#or0nd!ia$( "!rar#a #i9.

 E3i$t( n!*#roa$# "o!ri )n )ntr#a/a "!*# )n ar# -!!ria d# a tr(i "ao"a"t( )n Do*n!" 

"i+$#&t# din o*!nitat#a -i$#ri#a$(' /r#!tat#a #fort!"!i individ!a" fiind d!$( f(r( #3+r#$ia

r#&tin( a !nit(ii )n fr(i#tat#. i tot!&i' a#a$t( #3+#ri#n( o*!nitar(' !nifiatoar#' a

 +(rt(&i#i #$t# -in# #3+ri*at( )n o-&t#a *ona$ti(' #a fiind indiatoar# +#ntr! toi;.

1. 2. Monahismul - mărturie creştină în lume:

 M(n($tiri"# a! of#rit +0n( a,i' &i +ot $( of#r# )n ontin!ar#' din #3+#ri#na "or !ni( &i

d#o$#-it(' #3#*+"# f!nda*#nta"# )n$+r# fo"o$!" )ntr#/ii o-&ti r#dinioa$#.

 A$tf#"' r#tra/#ri"# d!1ovni#&ti in!t# +rin /ri8a *(n($tiri"or at0t +#ntr! "aii 0t &i

 +#ntr! r#dinio&i' of#r( +o$i-i"itat#a !n#i +rof!nd# r#)nnoiri &i r#an/a8(ri fa( d#

 M0nt!itor!" 4ri$to$. Mai *!"t d#0t at0t' )ntr%!n d!1 d# "a!d( *ona1a"( &i d# a"*'

1

 Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, S+ov#dani# &i o*!ni!n#, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2001, p. 9.2  I-id#*, p. 14.3 Arsenie Boca, M(r/(ritar# d!1ovni#&ti, Iaşi, Editura redin!a "tr#$oşeasc#, Iaşi, 2002, p. 49.

%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 4/99

on$f(t!iri"# *i3t# <"#rii &i "aii= (+(ta !n $#n$ *ai +rof!nd &i $!nt d# *ar# fo"o$ +#ntr!

 7i$#ri(>.

 ?n ontin!ar#' )n !"t!" +arti!"ar &i +!-"i' o-&ti"# *(n($tir#&ti +ot *#niona n#voi"#

 $+#ifi# a"# 7i$#riii &i )n a#$t f#" $( in( "#/(t!ra ! tr#-!in#"# ,i"ni# a"# #"#i"a"t# +(ri a

o*!nit(ii r#&tin#. ?n $+#ia" o-&ti"# *ona$ti# $!nt #"# ar# a! datoria d# a $# r!/a +#ntr! !nitat#a 7i$#riii &i +#ntr! #3tind#r#a )*+(r(i#i "!i D!*n#,#!. A+oi' fo"o$ind!%$# d#

*i8"oa#"# *od#rn# d# o*!niar#' o-&ti"# *ona$ti# +ot &i tr#-!i# $( fa( $1i*- d# $ri$ori

d# tr(ir# d!1ovni#a$(' $1i*- d# )ndr!*ar# $+irit!a"( &i $1i*- d# vi,it#.

 F(r( a *odifia for*#"# tradiiona"# d# via( *ona1a"(' dar )n $+#rana fo"o$irii

ta"#nt#"or' an!*it# *(n($tiri +ot 1ot(r) $( d#vin( #ntr# d#diat# $"!8irii n#voi"or $+#ifi#

Ortodo3i#i. ?nd#"#tniiri a *!,ia' iono/rafia' #r#tar#a &i $t!di!" Sfint#i Sri+t!ri &i a" 

 P(rini"or' ar atra/# ta"#nt# ! +r#o!+(ri a$#*(n(toar# &i ar )nt(ri &i "(r/i +ro#$!" )na#$t# do*#nii. D#oar## *(n($tiri"# a! fo$t ad#$#ori +a,niii ortodo3i#i r#din#i' #"# +ot $(

d#vin( &i d#+o,itar# d# *an!$ri$#' art( &i o*ori +ro+rii fi#(r#i tradiii. Pr#,#na !nor 

a$tf#" d# artio"# ar fi o invitai# d#$1i$( +#ntr! r#dinio&i &i +#ntr! ori# +#r$oan(

 $#rioa$(' dorni( $( fa( !, d# !"t!ra r#&tin( #3+!$( )n +ro+ria%i a$(@.

 ?n a"t# ti*+!ri' !n#"# *(n($tiri #ra! #ntr# d# !nd# radia "!rar#a *i$ionar(. A$t(,i

a"t# *(n($tiri +ot fi )ntr%o $it!ai# $i*i"ar(' a $( n# a8!t# )n *i$i!n#a 7i$#riii. 7i$#ria $(

)n!ra8#,# +# #"# ar# $!nt )ntr%o a$tf#" d# $it!ai#' a $( "!r#,# ! dra/o$t# +#ntr!

#3tind#r#a )*+(r(i#i "!i D!*n#,#!.

 ?n$tr(inar#a din "!*# n! tr#-!i# $( fi# $inoni*( ! "i+$a d# r##+tivitat# "a

 +ro-"#*#"# a#$t#ia. Mona1i$*!" +oat# &i tr#-!i# $( r#vi/or#,# *i$i!n#a' )ntr!0t $# +r#,int(

a o a"# dir#t( $+r# )nd!*n#,#ir#a d!+( 1ar a o*!"!i . A$tf#"' $o"!ii"# +#ntr! *0nt!ir# $#

of#r( d# (tr# #i o*+#t#ni' #i # $# af"( d#8a +# dr!*!" (tr# o-in#r#a #i.

Ur*0nd "inii"# dir#toar# a"# a#$t#i $!rt# #3+!n#ri +r#"i*inar#' vo* )n#ra )n

!+rin$!" a#$t!i $t!di! $( o-$#rv(*' )n *od d#ta"iat &i o*+#t#nt' $#n$!" &i i*+"iaii"# vi#ii

*ona1a"# )n #3i$t#na 7i$#riii' ro"!" ativ *i$ionar a" *ona1i$*!"!i )n ini*a "!*ii &i )n

r#tra/#r#a +!$ti#i' +r#!* &i dir#ii"# *ona1i$*!"!i &i a"# r#+r#,#ntani"or $(i' )n ont#3t#

i$tori# $+#ifi# &i )n ra+ort ! +#r$ona"it(i r#+r#,#ntativ# a"# !nor an!*it# *o*#nt# d#

r#viri*#nt *ona$tiB .

 Int#nia noa$tr( #$t# a##a d# a #vid#nia ro"!" ativ a" *ona1i$*!"!i )n viaa

 7i$#riii &i a "!*ii' d# a o-$#rva $#n$!" d#$(v0r&irii r#&tin# &i *od!" )n ar# a#a$ta $#

4  I-id#*, p. 44&4'.5

 Arhi$andrit Ioanichie B#lan, V#tr# d# $i1($tri# ro*0n#a$(, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiuneal Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 192, p. 1-.6  I-id#*.7 heron Iosi/, M(rt!rii din viaa *ona1a"(, Bucureşti, Editura Biantin#, 199, p. 21.

4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 5/99

r#a"i,#a,( +rin d#diar#a tota"( d# $in# &i )*+"inir#a +or!ni"or Do*n!"!i 4ri$to$. D#&i

a+ar#nt r#tra$ din r#a"itat#a #3i$t#n#i otidi#n#' *ona1i$*!" r(*0n# #a *ai ativ( for( a

 7i$#riii' o r#a"itat# #*ina*#nt# d!1ovni#a$(' a" (r#i $o+ &i fina"itat# #$t# a##a d# a

 $!$in# +rin r!/(i!n# )ntr#a/a "!*# &i d# a ond!# $+r# indiar#a $#n$!"!i vi#ii r#&tin# &i

a" )*+"inirii !*an#.

2. O tensiune conceptuală: „adâncul pustiei” şi „inima

lumii” 

2. 1. Monahismul. Repere şi fundamente istorice:

2. 1. 1. elimitări conceptuale:

 Mona1i$*!" <din t#r*#n!" /r#: H' d#n!*ind' )n #$#n(' o +#r$oan( ar#

tr(i#&t# )n $in/!r(tat#' )n$in/!rat(= r#+r#,int( o +rati( f!nda*#nta"( a vi#ii r#&tin#' ar# +r#$!+!n# +(r($ir#a "!*ii &i )n1inar#a )ntr#/ii vi#i )n v#d#r#a tr(irii !n#i vi#ț i onfor*# !

 Evan/1#"ia' !r*(rind !nir#a ! Do*n!" 4ri$to$8  

2. 1. 2. !copul "finalitatea# monahismului:

So+!" *ona1i$*!"!i )" r#+r#,int( )nd!*n#,#ir#a o*!"!i' "!rar# "a ar# $!nt 1#*aț i

toț i r#știnii. C(!tar#a voii "!i D!*n#,#! *ai +r#$!$ d# ori# a"t "!r! $a! a$+#t a" vi#ii

 +(*0nt#&ti' r#+r#,int( !n on#+t ar# a+ar# +r#t!tind#ni )n $ri#ri"# ortodo3#' !* #$t#

#3#*+"!" Fi"oa"i#i ' "!rar# # !+rind# $ri#ri a"# *ona1i"or )*-!n(t(ii. C! a"t# !vint#'

!n *ona1 $a! o *ona1i# #$t# o +#r$oan( ar# a 8!rat $( !r*#,# n! n!*ai +or!ni"#

 7i$#riii' i și $fat!ri"# #van/1#"i# <5vot!ri"#6 $a! 8!r(*int#"# *ona1a"# a"# $(r(i#i'

 f#iori#i' și a$!"t(rii=. 

8

  o$as "pidli3, S+irit!a"it#a R($(rit!"!i r#&tin' III % Mona1i$*!" traducere de diac. Ioan I. Ic# 5r., "ibiu,Editura 6eisis, 2000, p. 12.

9  I-id#*, p. 24&2'.'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 6/99

 ?n a#$t f#"' *ona1ii $# an/a8#a,( )ntr%o n#ont#nit( "!+t( d!1ovni#a$( +# a"#a

d#$+(ti*irii  <JKH=' ont#*+"ați#i  <K= și )nd!*n#,#irii  $a! !nirii ! D!*n#,#!

<KH=' +rin r!/(i!n# și a$!"tar#.

2. 1. $. %recursori ai idealului monastic creştin:

Tr#-!i# o-$#rvat fa+t!"   că *od#"#"# din v#1i*# a"# id#a"!"!i *ona$ti r#știn $!nt 

na,ir#ii  și  +rof#ții  "!i I$ra#". A$tf#"' na,ir#!" #ra o +#r$oan( ar# !r*a !n f#" d# via ț (

di$tint' d#diat "!i D!*n#,#!' a !r*ar# a !n!i 8!r(*0nt $+#ia".

 ?n a#$t $#n$' D!*n#,#! )i vor-#&t# "!i Moi$#: 5Vor-#&t# fii"or "!i I$ra#" &i $+!n#%"#:

 Da( -(r-at $a! f#*#i# va 1ot(r) $( d#a f(/(d!in( d# na,ir#!' a $( $# afi#ro$#a$( na,ir#!

 Do*n!"!i' $( $# f#r#a$( d# vin &i d# $i1#r(Q o#t d# vin &i o#t d# $i1#r( $( n! -#a &i ni*i

din #"# f(!t# din $tr!/!ri $( n! -#aQ nii $tr!/!ri +roa$+#i $a! !$ai $( n! *(n0n#. ?ntoat# ,i"#"#' 0t va fi na,ir#!' $( n! *(n0n#' nii $( -#a vr#o -(!t!r( f(!t( din $tr!/!ri' d#

"a $0*-!r# +0n( "a +i#"it(. ?n toat# ,i"#"# f(/(d!in#i $a"# d# na,ir#! $( n! tr#a( -rii +#

a+!" $(!Q +0n( "a )*+"inir#a ,i"#"or' 0t# a afi#ro$it Do*n!"!i' #$t# $f0nt &i tr#-!i# $(

r#a$( +(r!" +# a+!" "!i. ?n toat# ,i"#"#' +#ntr! ar# $%a afi#ro$it +# $in# $( fi# na,ir#!" 

 Do*n!"!i' $( n! $# a+ro+i# d# tr!+ *ort: C0nd va *!ri tat(" $(!' $a! *a*a $a' $a! frat#"#

 $(!' $a! $ora $a' $( n! $# $+!r# +rin atin/#r#a d# #i' +#ntr! ( afi#ro$ir#a "!i D!*n#,#! #$t#

 +# a+!" "!i. ?n toat# ,i"#"# 0t va fi na,ir#!' #$t# $f0nt!" Do*n!"!i6 <  N!*#ri '9%=.

 Mai *!"t d#0t at0t' +rof#ț ii <+rooroii= "!i I$ra#"  #ra! )n1inaț i Do*n!"!i a $#*n

d# +o(inț(. A$tf#"' !nii dintr# #i tr(ia! )n ondiț ii foart# /r#"#' d#$+(r ț ind!%$# #i )nșiși $a!

 fiind $i"iț i $( $# d#$+art( d# oa*#ni din +riina +ov#rii *#$a8!"!i +# ar# )" +!rta!. A" ț i

 +rooroi tr(ia! a *#*-ri ai o*!nit(ț i"or' ai !nor șo"i a*intit# d# 0t#va ori )n Sri+t!r('

d#$+r# ar# $%a! f(!t *!"t# $+#!"aț ii' dar d#$+r# care se stie în realitate /oarte putin10.

6intre pro/etii e7rei în special Ilie si ucenicul acestuia, Elisei sunt i$portanti pentru

traditia $onastic# crestin#. el $ai /rec7ent citat ca 8$odel al 7ietii $onastice si în special

 pustnicesti, închinat în totalitate lui 6u$neeu şi $isiunii pe care o a7ea de îndeplinit, este

"/+ntul Ioan Bote#torul, naireu si prooroc în acelasi ti$p. :i "/+ntul Ioan Bote#torul a

a7ut ucenici care st#teau î$preun# cu el si pe care se presupune c# îi în7#ta s# adopte un $od

de 7iat# ase$#n#tor cu al s#u; 8 ?n ,i"#"# a#"#a' a v#nit Ioan 7ot#,(tor!" &i +ro+ov(d!ia )n

 +!$tia I!d#ii' $+!n0nd: Po(ii%v( ( $%a a+ro+iat )*+(r(ia #r!ri"or. E" #$t# a#"a d#$+r#

ar# a ,i$ +rooro!" I$aia: G"a$!" #"!i # $tri/( )n +!$ti#: Pr#/(tii a"#a Do*n!"!i' dr#+t#

 fa#i (r(ri"# L!i. Iar Ioan av#a )*-r((*int#a "!i din +(r d# (*i"(' &i in/(toar# d# +i#"#10 E$ilian Birdaş, Ori/in#a i$tori( a vot!ri"or *ona1a"#, în re7. 8lasul Bisericii, <<I<, nr. 1&2, ianuarie&$artie, 19'4, p. -.

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 7/99

)*+r#8!r!" *i8"o!"!i' iar 1rana #ra "(!$t# &i *i#r# $("-ati(. At!ni a i#&it "a #" I#r!$a"i*!" 

 &i toat( I!d##a &i toat( )*+r#8!ri*#a Iordan!"!i. i #ra! -ot#,ai d# (tr# #" )n r0!" Iordan'

*(rt!ri$ind!%&i +(at#"# =(atei %,1&>.

?n continuare, $odelele /e$inine ale $onahis$ului sunt (aica 6o$nului si cele patru

/ecioare, /iicele "/+ntului 6iacon @ilip; 8 Iar noi' $f0r&ind ("(toria noa$tr( +# a+(' d# "a Tir a* v#nit "a Pto"#*aida &i' )*-r(i&0nd +# frai' a* r(*a$ "a #i o ,i. Iar a do!a ,i' i#&ind' a*

v#nit "a C#,ar##a. i intr0nd )n a$a "!i Fi"i+ -in#v#$titor!"' ar# #ra dintr# #i &a+t#

<diaoni=' a* r(*a$ "a #". i a#$ta av#a +atr! fii#' f#ioar#' ar# +rooro#a! =@apte 21,-&

9>.

Idealul $onahal se baea# si pe $odelul "/+ntului Apostol a7el, care tr#ia în celibat

si care, pentru a se întretine, /#cea corturi; 8 E! voi#$ a toi oa*#nii $( fi# !* $!nt #!

)n$!*i. Dar fi#ar# ar# d# "a D!*n#,#! dar!" "!i: !n!" a&a' a"t!" )ntr%a"t f#". C#"or # $!nt n#($(torii &i v(d!v#"or "# $+!n: 7in# #$t# +#ntr! #i $( r(*0n( a &i *in# =I orinteni -, -&

>11.

?ns# ade7#ratul $odel al $onahis$ului crestin, de obste sau pustnicesc, este

(+ntuitorul Iisus ristos; 8G0nd!" a#$ta $( fi# )n voi ar# #ra &i )n 4ri$to$ Ii$!$' Car#'

 D!*n#,#! fiind )n 1i+' n%a $ootit o &tir-ir# a fi E" )nto*ai ! D!*n#,#!' Ci S%a d#&#rtat 

 +# Sin#' 1i+ d# ro- "!0nd' f(0nd!%S# a$#*#n#a oa*#ni"or' &i "a )nf(i&ar# af"0nd!%S# a !n

o*' S%a $*#rit +# Sin#' a$!"t(tor f(0nd!%S# +0n( "a *oart#' &i )n( *oart# +# r!#

=@ilipeni 2,'&>.

(ai $ult dec+t at+t, însuşi $odelul de 7ia!# co$unitar# din Biserica pri$ar# a

repreentat un $odel pentru 7iata $onahal#, întruc+t crestinii tr#iau în co$un, î$p#r tind tot

ceea ce a7eau, dup# cu$ se arat# în @aptele Apostolilor 12.

2. 1. 4. Originile monahismului creştin:

?n $od oarecu$ parado*al, înte$eierea $onahis$ului crestin s&a /#cut în desert, în

Egiptul secolului al IC&lea, ca un alt $od de a tr#i $ucenicia. E*ist# 7oci care atribuie aparitia

$onahis$ului în aceast# perioad# schi$b#rilor care au a7ut loc în I$periul Ro$an la ni7elul

societ#tii ca ur$are a con7ertirii "/+ntului î$p#rat onstantin cel (are  la crestinis$ si al

trans/or$#rii crestinis$ului în religie tolerat# pe teritoriul I$periului1%.

Aceasta a pus cap#t persecutiei creştinilor si poitiei lor de grup religios $ic,

 persecutat, duc+nd totodat# la cresterea nu$#rului 8crestinilor cu nu$ele în Biseric#. a

reactie la aceasta, $ulti dintre cei care doreau s# p#stree intensitatea 7ietii duho7nicesti a

11  I-id#*, p. 4.12 o$as "pidli3, o+. it., p. 49.13 r. pro/. dr. Casile R#duc#, Mona1i$*!" #/i+t#an, Bucureşti, Editura De$ira, Bucureşti, 2000, p. 1.

-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 8/99

crestinis$ului pri$elor secole au /ugit în desert pentru a&si petrece 7iata în  post  si

rug#ciune, eliberati de in/luenta si tulburarea lu$ii e*terioare. ?n acest $od, încheierea

 persecutiilor a înse$nat si c# $ucenicia de7enea $ai putin probabil#, ast/el înc+t  ascea a

început s# de7in# un $od de 7iat# distinct.

?n acest $od, "/intii Antonie cel (are  si aho$ie cel (are au /ost înte$eietoriiti$purii ai $onahis$ului egiptean, desi pri$ul crestin despre care se stie c# a tr#it ca $onah

a /ost "/+ntul a7el ebeul. "/+ntul Casile cel (are, cel care a pus baa regulilor $onahale,

ur$+nd e*e$plul  #rin tilor 6esertului, st# la baa organi#rii 7ie!ii $onahale de obşte, în

ti$p ce "/+ntul Benedict o/ Dursia, a c#rui Regul# se baea# pe cea a "/+ntului Casile cel

(are, este înte$eietorul $onahis$ului apusean14. 

?nc# din orii creştinis$ului au e*istat persoane care si&au tr#it 7iata în iolare, cu$

este caul ere$itilor, care 7ie!uiau con/or$ e*e$plului celor patrueci de ile petrecute de6o$nul ristos în desert. Du e*ist# $#rturii arheologice con/ir$ate ale acestora, iar 

$#rturiile scrise cuprind doar re/eriri adiacente, îns# este e7ident /aptul c# "/+ntul Antonie cel

(are a tr#it ca ere$it, ur$at /iind de altii, care tr#iau în apropiere, îns# nu în acelasi loc cu

el.

e de alt# parte, "/+ntul a7el ebeul  tr#ia nu /oarte departe de A77a Antonie, în

singur#tate absolut#, iar A77a Antonie îl considera pe acesta a /i un $onah des#7+r sit. Ast/el,

dup# ce l&a înt+lnit pentru pri$a dat#, a77a Antonie, întorc+ndu&se, a e*cla$at înainteaucenicilor; 8Vai *i#' fii"or' ( $!nt ("!/(r +((to$ și *inino$' $!nt ("!/(r doar ! n!*#"#

 L%a* v(,!t +# I"i#' "%a* v(,!t +# Ioan 7ot#,(tor!" )n d#ș#rt și "%a* v(,!t +# Pav#"' )n Rai.

?n continuare, "/+ntul aho$ie cel (are, ucenicul a77ei Antonie, a ales s# îi adune pe

$onahi într&o co$unitate în care $onahii tr#iau în chilii =din grecescul FGGH> indi7iduale,

dar care $unceau în co$un, $+ncau în co$un si participau la slu5be co$une. Acest /el de

organiare $onastic# poart# nu$ele de r+nduial# cenobitic#, /unda$entat# pe o co$unitate

sau 7iat# de obste1'.

?n cele din ur$#, s&a /or$at obiceiul ca unii $onahi, putini la nu$#r, de5a /or$ati în

7iata co$un#, s# p#r#seasc# 7iata de obste si s# ur$ee calea 7ietii pustnicesti. 6in acest

$oti7, a încerca acest lucru /#r# a /i /ost /or$at duho7niceste în 7iata de obste era 7#ut ca

un gest de sinucidere spiritual#, ce ducea adesea la c#derea în înselare sau a$#gire spiritual#.

14  I-id#*, p. '&.15 o$as "pidli3, o+. it., p. .

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 9/99

2. 1. 5. Evoluţia istoric a monahismului:

?nte$eiat în Egipt, cu "/inti precu$ A77a Antonie cel (are  si a7el ebeul  si

r#sp+ndit în )rientul (i5lociu, apoi în Europa, $onahis$ul a r#$as una din di$ensiunile

centrale ale 7ietii crestine în ti$pul E7ului (ediu occidental si p+n# în perioada t+rie a

I$periului Biantin. Jnul dintre pri$ele locuri în care a /ost adoptat $onahis$ul a /ostIrlanda, aici $onahis$ul lu+nd o /or$# speci/ic#, str+ns legat# de structura social#

traditional# a clanurilor, într&o /or$# care s&a r#sp+ndit $ai apoi si în alte p#r ti ale Europei,

$ai ales în @ranta1.

Epoca de aur a $onahis$ului crestin a început în secolul al CIII&lea şi a durat p+n# în

secolul al <II&lea d. r. ?n aceast# perioad#, $#n#stirile au de7enit o parte esential# a

societ#tii, lu+nd adesea parte la e/orturile de uni/icare liturgic# si la clari/icare disputelor 

doctrinare. (#n#stirile îi atr#geau pe cei $ai buni oa$eni din societatea acelor 7re$uri si totatunci $+n#stirile erau principalele p#str#toare si produc#toare ale cunoasterii.

?n Apus, acest siste$ s&a pr#busit în secolele al <I&lea si al <II&lea, ca ur$are a

trans/or$#rilor religioase care au a7ut loc în acea perioad#. Ast/el, crestinis$ul a încetat

 progresi7 s# $ai /ie apana5ul unei elite religioase. Acest lucru s&a datorat în special aparitiei

ordinelor c#lug#rilor cer setori, cu$ erau /ranciscanii, care îsi propuneau s# r#sp+ndeasc#

în7#t#tura crestin# publicului larg, nu doar între idurile $#n#stirilor.

o$porta$entul religios al oa$enilor de r+nd a început s# se schi$be, ace stiaîncep+nd s# ia parte $ai des la slu5bele si ainele Bisericii. resiunea cresc+nd# a statelor 

nationale si $onarhiile ti$pului au sub$inat puterea si bog#tia ordinelor $onahale1-.

?n s/+r sit, dup# onciliul Catican II, a a7ut loc un e*od $asi7 al $e$brilor ordinelor 

$onastice, iar $ulti c#lug#ri au renuntat s# $ai poarte haina $onahal#. ?n ansa$blu, deşi se

a/l# într&o gra7# dec#dere în Biserica Ro$ano&atolic#, $onahis$ul a l#sat o puternic#

a$prent# asupra culturii occidentale, a$prent# 7iibil# si ast#i. Jni7ersit#tile $oderne au

încercat s# i$ite $onahis$ul crestin în di/erite $oduri. hiar si în A$erica de Dord, unde$onahis$ul nu a /ost niciodat# o parte obisnuit# a 7ietii sociale, uni7ersit#tile sunt construite

în stilul gotic al $#n#stirilor din secolul al <II&lea. (esele co$une, dor$itoarele, ritualurile

elaborate si uni/or$ele se inspir# e*tensi7 din traditia $onastic#1.

otuşi, în R#s#rit, $onahis$ul a continuat s# se de7olte si dup# (area "chis$# din

secolul al <I&lea, de7enind piatra de hotar si centrul în 5urul c#ruia se puteau str+nge crestinii

din I$periul Ro$an a/lat în declin si chiar dup# #derea onstantinopolului.

16

 r. pro/. Karl enssi "tau, pr. pro/., Ori/in#a *ona1i$*!"!i, în re7. 8)rtodo*ia, an LCII, nr. 2, aprilie&iunie,199', p. 1%.17 r. pro/. dr. Casile R#duc#, o+. it., p. -4.18 o$as "pidli3, o+. it., p. 109.

9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 10/99

2. 1. !. "onahismul ortodo# în contemporaneitate:

?n ilele noastre, $onahis$ul r#$+ne o parte i$portant#, esential# a credintei crestin&

ortodo*e, iar $arile centre $onastice precu$ "/+ntul (unte Athos  si (#n#stirea "/+nta

Ecaterina din "inai cunosc ast#i o renastere, at+t din punctul de 7edere al nu$#rului de$onahi care 7in aici, c+t si al 7ietii duho7nicesti. ?n acest sens, se poate obser7a /aptul c#

 pelerinii sunt din ce în ce $ai nu$erosi, iar reconstructia $ai $ultora din 7echile centre

$onahale a7ansea# rapid19.

2. 1. !. "onahii în viaţa sacramental a $isericii:

(onahis$ul crestin este în sine o r+nduial# a $irenilor. #lug#rii nu erau, la origine,

asi$ilati clericilor, ci /#ceau parte din co$unit#tile locale, ei pri$ind "/intele aine de la bisericile parohiale. otusi, în caul $#n#stirilor iolate, din desert, cu$ era caul obstilor 

din Egipt, nea5unsurile au silit $#n#stire /ie s# accepte preoti ca $e$bri, /ie ca staretul sau

alti $e$bri ai obstii lor s# /ie hirotoniti. reotul&c#lug#r poart# nu$ele de i#ro*ona1, /#c+nd

 parte integrant# din 7iata $+n#stireasc# de obste. otodat#, e*ist# si nu$eroşi $onahi&

diaconi, nu$iti i#rodiaoni20.

Adesea, în practica ortodo*#, atunci c+nd trebuie hirotonit un episcop pentru o eparhie,

candidatii sunt $onahi de la $#n#stirile apropiate. ?ntruc+t $a5oritatea preotilor suntc#s#toriti, înainte de hirotonia pentru treapta de diacon, îns# episcopii trebuie s# /ie celibatari,

$#n#stirile sunt locuri potri7ite de a a/la b#rbati nec#s#toriti care s# aib# si $aturitatea

spiritual# necesar#, precu$ si celelalte calit#ti necesare unui ierarh21

2. 2. "onahismul ortodo#. %undamente teologice:

2. 2. 1. %undamentele dogmatice şi duhovniceşti ale vieţii monahale:

2. 2. 1. 1. Mântuirea, sens şi finalitate a vieţii creştine:

(+ntuirea, în concep!ia creştin# ortodo*#, se ob!ine ca o încoronare a str#duin!elor 

 pentru des#7+rşire. Du$ai creştinul care $oare îndat# dupa Bote, se $+ntuieşte pe baa

e*clusi7# a cura!iei dob+ndite în aceast# ain#, dat /iind c# n&a a7ut ti$pul ca, a5utat de harul

19 Arhi$andrit Ioanichie B#lan, o+. it., p. 2-.20  I-id#*, p. 1.21  I-id#*.

10

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 11/99

 boteului, s#&şi aduc# şi contribu!ia sa la consolidarea 7oluntar# în aceast# cura!ie, la

de7oltarea chipului, restaurat prin bote, în ase$#nare22. 

el ce continu# s# tr#iasc#, dac# nu lupt# pentru progres în 7ia!a sa duho7niceasc#, nu

 poate $en!ine nici $#car cura!ia ob!inut# la boteM cine nu suie, coboar#, întruc+t o

neutralitate în ordinea duho7niceasc# nu e*ist#.

2. 2. 1. 2. Progresul continuu în viaţa duhovnicească. Dobândirea neăti!irii:

"porirea în des#7+rşire const# într&o cura!ire de pati$ile de care e7entual credinciosul

s&a î$bolna7it dup# bote, sau într&o des/iin!are a tuturor tendin!elor spre ele şi într&o

înr#d#cinare în locul lor a 7irtu!ilor. ati$ile şi 7irtu!ile sunt cele dou# $odalit#!i de e*isten!#

şi de 7ia!# a /irii o$eneşti; 7ia!a de pati$i e $odalitatea str+$b#, bolna7#, înl#n!uit#, întinat#

a /iriiM 7ia!a de 7irtu!i e $odalitatea nor$al#, s#n#toas#, curat#, liber# a ei.rin ur$are, re7enirea la nepati$ire e, dup# "/+ntul Casile cel (are, re7enirea /irii la

starea pri$ordial#, întruc+t pati$ile sunt ele$entul care s&a i$pri$at în /ire ca o boal#, ca o

ran#, care a str+$bat /irea prin c#dere. ?ns# re7enirea la starea pri$ordiala e re7enirea la

chipul lui 6u$neeu, dup# care a$ /ost /#cu!i2%.

6e aceea, dob+ndirea nep#ti$irii este condi!ia $+ntuirii. )$ul tr#ieşte dup# /ire c+nd

e 7irtuos şi contrar /irii c+nd e pati$aşM în pri$ul ca spiritul lui, sau el însuşi e liber, şi toat#

7ia!a lui e lu$inoas#M în al doilea, e purtat de pati$i ca o /run# de 7+nturiM nu e st#p+n pe

sine, nu el îşi construieste 7ia!a cu$ 7rea, ci în el şi cu el se /ace ceea ce nu 7rea el, 7ia!a lui

nu are un sens, nu are o consec7en!#, e trait# haotic, la 7oia înt+$pl#rii24.

2. 2. 1. ". #liberarea de ati!i şi dobândirea harului Duhului $fânt:

Lupta pentru eliberarea de pati$i şi ne7oin!a pentru dob+ndirea 7irtu!ilor constituie

$isiunea /unda$entala şi neostenit# a $onahului. E o lupta sus!inut# de harul lui ristos, e o

creştere a credinciosului, în ristos, pentru a se /ace ase$enea Lui. Jrcuşul credinciosului în

aceast# des#7+rşire îşi are treptele lui bine stabilite. "/+ntul (a*i$ (arturisitorul r+nduieşte

treptele principale ale urcuşului ast/el; credin!a, /rica de 6u$neeu, în/r+narea, r#bdarea,

n#de5dea, nep#ti$irea, iubirea.

Jlti$a treapt# este iubirea; iubirea de 6u$neeu şi de se$eni, c#ci acestea se sus!in

reciproc, se cuprind una în alta şi repreint# aceeaşi c#ldur# a su/letului, care s&a uitat şi s&a

dep#şit pe sine. 6ar ca s# a5unga la iubire, $onahul trebuie s# dob+ndeasc# nep#ti$irea,

22

 Ignatie (onahul, S#n$!" d#$(v0r&irii )n *ona1i$*, Bucureşti, Editura Anastasia, 1999, p. 44.23 r. pro/. dr. 6u$itru "t#niloae, A$#tia &i *i$tia 7i$#riii Ortodo3#, Editura Institutului Biblic şi de (isiuneal Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 2002, p. %1.24  I-id#*, p. -2.

11

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 12/99

cur#!ia de toate pati$ile. Du$ai o$ul nep#ti$aş poate a7ea iubire de 6u$neeu şi de se$eni.

#ci pati$ile nu sunt dec+t /or$ele 7ariate ale egois$ului şi p+n# ce $ai e*ist# în o$ o /or$#

a egois$ului, nu are iubire ade7arat#2'. 

ati$ile trupeşti, ca laco$ia p+ntecelui, des/r+ul, arat# pe o$ închis într&o preocupare

egoist# de trup, în egois$ul orb şi ira!ional al trupuluiM pati$ile su/leteşti, in7idia, $+ndria, îlarata pe o$ închis într&un egois$ su/letesc.

oate îl arat# pe o$ preocupat de sine, pri7ind la cei din a/ar# nu$ai pentru a&şi scoate

 pl#cerea proprie din ei, nu$ai pentru a&i e*ploata, toate îl arat# pe o$ obsedat de sine însuşi,

orb /a!# de realitatea deosebit# de sine. +n# e st#p+nit de ele, credinciosul nu poate /i în

co$uniune ade7arat# cu 6u$neeu şi cu se$enii s#i, nu e în iubire.

Iubirea, co$uniunea, însea$n# uitarea de sine, 5ert/irea de sine, reg#sirea 7ie!ii

ade7#rate şi pline în circuitul liber de la unul la altul. 6e aceea, o treapt# i$portant# prin careurc# $onahul la iubire, este în/ranarea. (onahul care nu s&a eliberat, prin îndelungata

în/ranare, de pati$a l#co$iei de $+ncare, de iubirea de bani, de po/ta trupeasc#, nu 7a putea

aşea, atunci c+nd se 7a i7i ocaia, iubirea de se$eni $ai presus de po/ta sa.

?ns# calea spre des#7+rşire trebuie s# urce pana la iubire, p+n# la co$uniune, adic#

 p+n# la eliberarea de toate pati$ile. )prirea la în/r+narea trupeasc# însea$na o oprire din

dru$ul spre des#7+rşire şi deci, cu$ spune "/+ntul (a*i$ (arturisitorul, 8începutul

 pacatului.

?n/ranarea de la pati$i e nu$ai o /a# prin care creştinul trebuie s# treac# pentru a

urca p+n# la iubire, p+n# la co$uniune. 6esigur, nici o treapt# nu este p#r#sit# de tot, ci toate

se g#sesc concentrate, toate 7irtu!ile in/erioare sunt i$plicate în cele superioare. 6e aceea

iubirea, ca 7irtute cul$inant#, e şi cuprinatoare a tuturor 7irtu!ilor, opus# tuturor pati$ilor,

tuturor /or$elor egois$ului2.

rin ur$are, în/ranarea r#$+ne în creştinis$ o 7aloare /unda$ental#. (ai $ult dec+t

at+t, 7irtu!ile in/erioare de7in neclintite nu$ai pe treptele 7irtutilor superioare. ?ns# nu$ai

dac# p#str+nd în/ranarea, $onahul a a5uns şi la iubire, se uneşte cu 6u$neeu şi pe oglinda

curat# a ini$ii lui se re/lect# lu$ina soarelui du$neeiesc, u$pl+ndu&l de cunoştin!a tainic# a

lui 6u$neeu. Aceasta este ulti$a treapt#, nes/+rşit#, etapa des#7+rşirii /iind nes/+rşit#2-.

2. 2. 1. %. Monahii, anga&aţi e calea desăvârşirii:

6eşi toti crestinii sunt datori s# înaintee pe aceast# cale, cei ce au pornit cu paşi $ai

hotar+!i pe ea, sunt $onahii, ei dorind s# urce $ai încordat spre piscurile des#7+rşirii 7ie!ii

25  I-id#*, p. 4.26  I-id#*.27  I-id#*, p. 104.

12

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 13/99

creştineşti, ei 7or s# lupte $ai categoric cu pati$ile care înlantuie sau tind s# înl#n!uie /irea

o$eneasc#. ?ns# întrucat dru$ul spre des#7+rşire urc# p+n# la co$uniune, adic# p+n# la totala

eliberare de egois$, ei trebuie s# realiee şi aceast# cul$e de 7ia!# într&o /or$# $ai

des#7+rşit# dec+t ceilal!i creştini.

Jrcarea aceasta de la treapta luptei cu pati$ile la treapta poiti7# a co$uniunii, ne&oilustrea# istoria începuturilor $onahis$ului. ?n pri$ele 7eacuri creştine, credincioşii $ai

r+7nitori dup# des#7+rşire practicau o 7ia!# de $are în/r+nare, renun!+nd uneori şi la c#s#torie.

2. 2. 1. '. (sce)a şi înfrânarea ri!elor veacuri creştine. *iologie:

Ascea aceasta practicat# de unii credincioşi în pri$ele 7eacuri se caracteria, dup#

Karl eussi, prin ur$atoarele $o$ente;

Ascetul traieşte într&o co$uniune c+t $ai statornic# cu 6u$neeu, prin rug#ciune şiîntr&o necontenit# îndreptare a g+ndului spre cele cereşti. Ast/el, de asce# !ine renun!area la

lu$e, în special renun!area la posesiunea p#$+nteasc# şi la o pro/esiune lu$easc#, totala

renun!are la raporturile se*uale, o reducere c+t $ai $are a trebuin!elor care pri7esc locuin!a,

î$br#c#$intea, $+ncarea şi b#utura, pe c+t posibil renun!area la carne şi 7in, culti7area

anu$itor 7irtu!i, precu$; u$ilin!a, renun!area la sine, st#p+nirea de sine2.

?n 5urul anului 200, în 7re$ea persecu!iilor, 8asce!ii constituiau s+$burele şi chiagul

co$unit#!ilor. @oarte pu!ini din ei tr#iau în a/ar#, adic# la $arginea aşe#rilor o$eneşti.

@aptul acesta /#cea ca ei s# nu urce nu$ai o parte din dru$ul spre des#7+rşire, adic# s# nu

urce nu$ai p+n# la în/r+narea de la pati$i prin asce#, ci s# culti7e şi iubirea /a!# de oa$eni,

sau co$uniunea cu ei. oc$ai pentru c# tr#iau în lu$e, 8asce!ii aceştia nu erau înc#

8$onahi29.

2. 2. 1. +. etragerea !onahilor din lu!e:

?n ascea $ai 7eche lipseşte, un $o$ent, care pentru $onahis$ este constituti7;

crearea unei lu$i deosebite prin 7ia!a în chilia anahoretului, în colonia de anahore!i, sau în

$#n#stire. ?ns# c+nd, dup# anul %00, 7ia!a co$unit#!ilor creştine 7a de7eni $ai la*#, prin

încetarea persecu!iilor şi prin intrarea $ul!i$ilor de p#g+ni în ele, asce!ii au început s# si$t#

neceistatea de a se retrage din localit#!ile populate, /ie la $arginea lor, /ie chiar în locuri $ai

dep#rtate, în pustie, de7enind ast/el anahore!i =retraşi>, sau chiar ere$i!i =pustnici>, /ie c#

tr#iau singuri în chilie, /ie c+te doi, trei, ca şi $ai înainte%0.

28 r. dr. onstantin o$an, Ortodo3ia $!- +r#$i!n#a i$tori#i % Int#rvi!ri, Bucureşti, Editura Biantin#, 199', p.

9.29  I-id#*, p. 4.30 r. pro/. Ioan . o$an, I*+ortana &i $#n$!" d#$(v0r&irii )n *ona1i$*, în re7. 8"tudii eologice, seria a II&a, an CII, nr. %&4, $artie&aprilie, 19'', p. %12.

1%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 14/99

2. 2. 1. -. ontribuţia $fântului (ntonie cel Mare la aariţia !onahis!ului:

"/+ntul Antonie cel (are, prin personalitatea lui, polaria în 5urul lui o $ul!i$e de

ase$enea ere$i!i, care au început s# îşi construiasc# chilii în 5urul chiliei sale.

?n acest $od, "/+ntul Antonie a /ost pri$ul care i&a unit pe asce!ii din pustie într&un /elde 7ia!# social#. Aceast# reunire era în orice ca /oarte pu!in str+ns# şi cu totul bene7ol#, de

un 7ot al ascult#rii înca nu era 7orba, locul ei îl tinea pur şi si$plu 7oin!a%1.

rin ur$are, 7oin!a liber# era singurul $oti7 al persisten!ei lor. (onahii antonieni nu

locuiau, precu$ arat# clar 7ia!a "/+ntului Antonie, într&o singur# cl#dire $#n#stireasc#, ast/el

înc+t aşe#$+ntul creat de "/+ntul Antonie trebuie considerat a /i $ai degrab# o colonie de

$onahi. (onahii locuiau c+te unul, sau poate şi c+te doi sau trei, ase$enea ere$i!ilor din

 pustiul Ditriei, în chilii î$pr#ştiate.

2. 2. 1. /. De la co!unitatea din lu!e la cea !onahală 0 Di!ensiunile asce)ei:

recu$ 7ede$, /aa strict anahoretic#, în care se culti7a e*clusi7 ascea, sau lupta cu

 pati$ile, dar nu se continua urcuşul spre des#7+rşire p+n# la cap#t, p+n# la iubire, p+n# la

co$uniune, a !inut /oarte pu!in ti$p, a /ost propriu&is nu$ai o /a# de trani!ie de la ascea

din co$unitatea din lu$e la ascea în co$unitatea $onahal#.

 Dea5unsul acestei ascee în a/ara co$unit#!ii a ieşit repede la i7eal#, /apt pentru care

/aa acestui anahoretis$ nu a durat dec+t e*tre$ de pu!in. Ascea î$preunat# cu singur#tatea

a scos cur+nd la i7eal# anu$ite $oduri reprobabile de 7ia!#%2.

Jnii nu ştiau precis care este tinta asceei, al!ii nu a7eau în ei înşişi su/iciente resurse

de putere pentru a st#rui în ur$#rirea acestei !inte.

8 A#$t# n#a8!n$!ri a!t( Sf0nt!" Antoni# $( "# t(*(d!ia$( +rin a##a ( )ntr!ni +#

a$#i )ntr%o o*!nitat# &i%i "!a $!- ond!#r#a $a. E" a#nt!a )n !v0nt(ri"# $a"# (tr#

*ona1i ( d#$(v0r&ir#a )n( n! #$t# a8!n$( +rin f!/a d# "!*# &i r#tra/#r#a )n +!$ti#Q

 $in/!r(tat#a &i r#n!nar#a $!nt n!*ai *i8"oa# +#ntr! a a8!n/# "a $fin#nia "(!ntri(.

 Pr#!* #" )n$!&i n! $# )nr#d#a )n $in#' i a!t( $(%&i )n$!&#a$( d# "a fi#ar# -in#"#' a&a

)nd#*na &i +# *ona1ii $(i $( fi# ! n#)nr#d#r# )n #i )n&i&iQ nii !n!" n! tr#-!i# $( $+!na (

Sf0nta Sri+t!ra )i #$t# d#a8!n$ +#ntr! )nv((t!r(Q di*+otriv(' # -in# a *ona1ii' $( !"tiv#

viaa d# o*!ni!n# &i a$tf#" $( $# )nt(r#a$( r#i+ro )n r#din( &i +rin onvor-iri $( $#

 fortifi# r#i+ro +#ntr! "!+t(%%.

31

 r. pro/. dr. Casile R#duc#, o+. it., p. %-.32  I-id#*, p. 40.33 E/re$ En#cescu, Privir# /#n#ra"( a$!+ra *ona1i$*!"!i r#&tin d!+( dif#rii a!tori, /. l., ipogra/ia oia a"/intei Episcopii R+$nicu&C+lcii, 19%, 11.

14

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 15/99

2. 2. 1. . ontribuţia $fântului Paho!ie cel Mare la organi)area !onahis!ului:

otuşi, şi /or$a aceasta de organiare a /ost de scurt# durat#, întruc+t ea a dat 7ie!ii

$onahale /or$a de organiare r#$as# de/initi7# şi nor$ati7# pentru $area $a5oritatea a

$onahilor, ac!iune pe care a întreprins&o "/+ntul aho$ie cel (are, care nu se 7a $ai$ultu$i cu si$pla asociere a $onahilor, în care predo$ina /or$a de 7ia!# indi7idual# ci,

actuali+nd o aspira!ie ascuns# în su/letele dornice de des#7+rşire ale asce!ilor, de7olt# p+n#

la 7ia!a de obşte asocierea creat# de Antonie.

?nc# înainte de anul %2, se înte$eiea# c+te7a chino7ii, unite într&un /el de

co$unitate a $onahilor. Ast/el, "/+ntul aho$ie a pornit de la anahoretis$, $ai bine is de la

coloniile de ere$i!i i7ite dup# e*e$plul coloniei n#scute în 5urul "/+ntului Antonie cel (are%4.

oate ele$entele anahoretis$ului sunt p#strate în 7ia!a $#n#stireasc# paho$ian#;lep#darea de sine, ascea se7er#, $unca $anual#, rug#ciunea. Dici ascultarea de un superior 

nu e ce7a care a ap#rut încep+nd cu "/+ntul aho$ie, întruc+t între anahore!ii egipteni e*istau

nu$eroşi repreentan!i ai ascult#rii depline;

8Viata *(n($tir#a$( +a1o*ian( ada!/( )n$a "a a#$t#a !n +rini+i! no!' ar#

d#vin# f!nda*#nt!" *ona1i$*!"!i' &i an!*# viaa o*!n(. Viaa o*!n( !+rind# tr#i

"at!ri: a= $#rvii!" divin o*!nQ -= "o!ir#a' $o*n!"' *0nar#a o*!n(' )ntr%o "(dir# )n1i$(

d# "!*#a din afar(Q = 0&ti/ar#a )n o*!n a *i8"oa#"or d# )ntr#in#r#' +rin *!na o*!n(.

 ?n o"onia d# ana1or#i' *ona1!" $t( "a )n#+!t' din +!nt d# v#d#r# #ono*i' ! tot!" d#

 $in#Q a-ia )n !r$!" v#a!"!i a" IV%"#a &i +ro-a-i" $!- )nr0!rir#a vi#ii d# o-&t# a+ar )n #a

 $"a-# t#ndin# $+r# o or/ani,ar# o*!n( a #ono*i#i *ona1a"#. Tot a&a # ! "o!ina

ana1or#t!"!iQ #" # avi,at ! tot!" "a $in#... M0nar#a &i%o +r#/(t#&t# #" $in/!r' $a! !n !#ni

 +# ar# &i "%a "!at. L#/(t!ra ! $#rvii!" divin #ra foart# "a3( $a! ! tot!" )ntr#r!+t(. Toat#

a#$t#a $# $1i*-( )n *ona1i$*!" +a1o*ian dintr%o $in/!r( "ovit!r(. C("!/(rii $# ad!n(

aii foart# r#/!"at )n fi#ar# ,i "a $#rvii!" r#"i/io$%'. Prod!ia #ono*i( &i )ntr#-!inar#a

#ono*i( n! *ai $!nt 1#$ti!ni a"# in$!"!i $in/!rati' i a"# o*!nit(ii' +# -a,a "i+$#i d#

 +ro+ri#tat# a in$!"!i' f!nda*#ntat( r#"i/io$Q #3i$ta n!*ai +ro+ri#tat#a tota"it(ii' n! o

 +ro+ri#tat# +rivata%. A#$t#ia )i or#$+!nd# &i onf#ionar#a )*-r((*inii o*!n#%-.

Acest /el de 7ia!# chino7ial# era ce7a cu totul nou, ne$aiauit. (e$brii co$unit#!ii

 pri$are din Ierusali$ îşi aduceau a7erile pentru a le consu$a în co$un.

34 r. pro/. dr. Casile R#duc#, o+. it., p. %.35

 "/+ntul aho$ie cel (are, R#/!"i"# *ona1a"#, Iaşi, Editura redin!a str#$oşeasc#, 2000, art. , , 10, 1%&1,24, 141, 142.36  I-id#*, art. 49, 1&%, , 99, 11%.37  I-id#*, art., 2, 29, 1, 91, 99, 102.

1'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 16/99

8 Mona1ii "!i Pa1o*i# n! on$!*( -!n!ri"# ad!$# d# #i' i tr(i#$ dintr%o *!n(

o*!n( -in# or/ani,at(Q aii n! # vor-a d# !n $i*+"! on$!* o-&t#$' i d# o +rod!i#

o*!n(. A#a$ta n%a +!t!t%o "!a Pa1o*i# din Fa+t#"# A+o$to"i"or. Li+$a d# +ro+ri#tat#

 +arti!"ar( iara&i n%a tr#-!it $%o ia Pa1o*i# din Fa+t#"# A+o$to"i"orQ a af"at%o "a a$#ii ar#

o +ratia! d# v#a!ri a +r#*i$( a a$#,#i. For*a d# via( o*!n( n%a #3i$tat nii "a +ita/or#ii' !* $%a afir*at d# !nii. La id##a #i a v#nit Pa1o*i# *#dit0nd "a ondiii"# )n

ar# tr(ia! a$#ii &i "a *od!" )n ar# ar +!t#a #i $(%&i )nd#+"in#a$( *ai -in# id#a"!ri"# "or 

d# via(. E" a v(,!t ( /ri8a a$#i"or d# #"# n##$ar# 1ran#i )i $tin/1#r#&t# )n !r*(rir#a

 +r#o!+(ri"or "or $+irit!a"#%. 

"/+ntul aho$ie a conştientiat /aptul c# într&o 7ia!# co$un#, $onahul singuratic e

eliberat de gri5a procur#rii celor $ateriale, iar pra7ila a$anun!it# a obştii îl /ereşte de greşeli,

 precu$ legatura per$anent# cu con/ra!ii îi o/er# înde$nuri necontenite pentru e*ercitarea7irtu!ii şi a iubirii aproapelui.

Ast/el, "/+ntul aho$ie, sub raport econo$ic, re!in+nd lipsa de proprietate şi $unca

$anual# pe care le a/l# la asce!i, /ace un pas $ai departe pentru a le înlesni acestor asce!i

s#raci şi $uncitori în straduin!a lor de a&şi atinge !elul lor religios, lu+ndu&le gri5a pentru

 procurarea $ateriei pri$e de $unc# şi pentru 7inderea unora din produsele $uncii şi

 procurarea altor articole necesare%9.

Aceast# organiare a $uncii în co$un nu era propriu&is utiliat# pentru pri$a oar# de

"/+ntul aho$ie, întruc+t ea e*ista în ergasteriile, adic# în atelierele în care $unceau

nu$eroşi scla7i. Ase$enea ateliere e*istau şi pe l+ng# te$plele p#g+ne.

?n acest /el, "/+ntul aho$ie introduce acest $od de $unca în grupele de $onahi, care

din proprie con7ingere şi în $od liber acceptau aceast# 7ia!# în 7ederea des#7+rşirii

religioase. Econo$ia co$un# i$punea o apropiere a chiliilor. "/+ntul aho$ie le încon5ura cu

un id, care a7ea în pri$ul r+nd un scop pedagogic pastoral; uşura supra7egherea castit#!ii

$onahale, /#cea orice b#nuial# de necastitate i$posibil# şi /erea pe $onah de tulburarea lu$ii

e*terioare, înlesnind str#duin!ele lor în 7ederea $+ntuirii40.

2. 2. 1. 1. $ensul desăvârşirii şi viaţa !onahului în !ănăstire:

(onahul putea s# se consacre netulburat rug#ciunii, $edita!iei, în/r+n#rilor trupeşti şi

$uncii sale. 6eodat# cu idul acesta se naşte propriu&is $#n#stirea, co$unitatea închisa a

celor ce se preocup#, /eri!i de lu$e, în $od intens şi e*clusi7, de $+ntuirea lor, încon5urarea

38 E/re$ En#cescu, o+. it., p. 1-4.39  I-id#*, p. 1-.40  I-id#*, p. 1.

1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 17/99

chiliilor cu un id /iind posibil# prin /aptul c#, îndestul+ndu&şi prin $unca co$un# ne7oile

unii altora, $onahii nu erau e*puşi lu$ii e*terioare.

(#n#stirea realia o singur#tate co$plet#, dat# /iind şi pu!in#tatea trebuin!elor 

$onahilor. rin ur$are, şi din acest punct de 7edere 7ia!a de obşte o/erea condi!ia pentru o

$ai uşoar# îndeplinire a e*erci!iilor ascetice.recu$ 7ede$, în 7ia!a de obşte str#duin!a de des#7+rşire a asce!ilor şi&a a/lat o

condi!ie şi o î$plinire necesar#. Cia!a de obşte nu le o/erea acelora nu$ai putin!a de a

co$pleta ascea prin iubire, ci chiar ascea se /#cea uşurat# prin ea. ?ntr&ade7#r, actul de

renun!are la cele $ateriale, s#7+rşit de ascet la începutul 7ie!ii lui ascetice, se putea

 per$anentia nu$ai în 7ia!a de obşte, care îi lua orice gri5a de a&şi procura cele necesare

traiului. Iar în/ranarea de la po/te şi pati$i egoiste îi era uşurat# de trebuin!a de a nu /ace, de a

nu a7ea, de a nu gusta, dec+t cele ce i se îng#duiau de conduc#torul obştii şi de pra7il#. (aiales îns#, ascetul a7ea prile5ul s# sporeasc# în iubire /a!# de /ra!i, s# tr#iasc# în duh de

r#spundere /a!# de ei, sau s# /ie a5utat de ei41.

2. 2. 1. 11. 3utele duhovniceşti şi rovocările vieţii !onahale:

6eşi iubirea, ca cea $ai înalt# dintre 7irtu!i, s&ar p#rea c# 7ine nu$ai dup# dob+ndirea

celorlalte 7irtu!i, deci ar putea cine7a s# lupte întai cu pati$ile în singur#tate şi dup# ce le&a

scos pe acelea din sine, s# 7ina în co$unitate, în realitate însasi lupta cu pati$ile, îns#şi

ascea, e o lupta pentru iubire, şi lupta pentru iubirea se$enilor nu se poate duce dec+t în

$i5locul lor. hiar în/r+narea po/telor egoiste aduce cu sine o l#rgire a condi!iilor de e*isten!#

 pentru se$eni.

(onahii nu sunt puşi în situa!ia de a r#bda $ulte încerc#ri, /iind lipsi!i de greut#!ile

7ie!ii de /a$ilie. E7it+nd dulce!ile 7ietii de /a$ilie prin în/ranare, e7it# şi necaurile şi

greut#!ile care sunt legate de ea şi care au ca scop potolirea pati$ilor, pe care $onahii le&au

sl#bit prin în/r+nare. ?ns# trebuie ca $onahii s# îşi e*ercite şi celalalt /el de r#bdare, care are

ca scop sporirea în iubirea /a!# de se$eni; r#bdarea /ra!ilor din obşte, care la $ireni

echi7alea# cu r#bdarea celor din cas# şi din societate. Ast/el, $onahului trebuie s# i se o/ere

ocaia de a toci ghearele pati$ilor care îl do$inau, dup# cu$ a/ir$# "/+ntul Ioan asian;

8Ca+(t!" )ndr#+t(rii &i a" +(ii noa$tr# n! $# 0&ti/( din )nd#"!n/a%r(-dar# # o ar#

a+roa+#"# ! noi' i din $!f#rir#a r(!"!i d# "a a+roa+#"# d# (tr# noi. D#i' d# vo* f!/i d#

"!+ta )nd#"!n/ii%r(-dari' (!t0nd +!$tia &i $in/!ratat#a' +ati*i"# n#t(*(d!it# a"# noa$tr#' +#

ar# "# vo* d!# ao"o' vor r(*0n# a$!n$#' dar n! vor fi $*!"$#. C(i +!$tia &i r#tra/#r#a

41 Arhi$andrit Ioasa/ opa, Ca"#a d# *i8"o )n a$#,a r#&tin(, Bucureşti, Editura lasul $onahilor, 1999, p. %2.

1-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 18/99

#"or n#i,-(vii d# +ati*i n! n!*ai ( "# +a,#&t# +ati*i"# n#v(t(*at#' i "# &i ao+#r(' )n0t 

n!%i "a$( $( $# $i*t( +# #i )n&i&i d# # +ati*i $# -ir!#$' i' di*+otriv(' "# +!n# )n *int#

n("!iri d# virt!t# &i%i fa# $( r#ad( ( a! 0&ti/at )nd#"!n/a%r(-dar# &i 0nd' vin# t(in!it 

odi1na' din ooa"#"# "or &i t0r($ ! &i *ai *!"t( vi8#"i# $+r# +i#r,ar# +# ("(r#!" "or. C(i &i

*ai *!"t $# $("-(ti#$ +ati*i"# )n noi' 0nd # )ntr#r!+t( "#/(t!ra ! oa*#nii' )n0t +i#rd#* &i !*-ra $!f#ririi &i a )nd#"!n/ii%r(-d(ri +# ar# )n tovar(&ia frai"or ni $# +(r#a ( "# av#*.

C(i +r#!* fiar#"# v#ninoa$# # $ta! "ini&tit# )n !"!&!ri"# "or din +!$ti#' d# )ndat( # $i*t 

 +# in#va a+ro+iind!%$# d# #"# )&i arat( toat( t!r-ar#a "or' "a f#" &i oa*#nii +(ti*a&i' ar#

 $!nt "ini&tii din +riina +!$ti#i' &i n! din vr#o di$+o,ii# virt!oa$(' )&i da! v#nin!" +# fa(

0nd a+!( +# in#va ar# $%a a+ro+iat &i%i )nt(r0t(42.

6e aceea arintii ad$it ca cine7a sa se retraga in singuratate, dar nu$ai dupa ce a

a5uns la nepati$ire. ana atunci trebue sa traiasca in obste. In obste se castiga desa7arsirea, nuin a/ara de ea. Retragerea in pustie inainte de7re$e este pri$e5dioasa. In loc de o crestere in

7irtute ea aduce, la cei neconsolidati in ea, o scadere.

6e aceea $ulti isi dadeau sea$a, dupa ce s&au retras in pustie, ca trebuie sa se

reintoarca in obste. "au in sensul acesta erau s/atuiti de arinti. 8Batranii, a/ir$# "/+ntul Dil

"inaitul, iubesc /oarte $ult retragerea /acuta treptat. 6aca 7reunul, ispra7ind 7irtutile in

chino7ie, a a5uns pana aici si daca ar putea inainta in retragere, sa se probee el insusi. Iar 

daca neputand, scade in 7irtute, sa se intoarca in chino7ie, ca nu cu$7a, neputand in/runta

uneltirile gandurilor, sa&si iasa din $inte4%.

:i de /apt 7ia!a de obste s&a do7edit in practica drept cadrul cel potri7it in care

straduintele de desa7arsire ale $onahilor se pot in/aptui. 6o7ada cea $ai puternica e ca acest

$od de 7ieata calugareasca a de7enit cel $ai raspandit si a in/runtat 7eacurile, pe cand

celelalte $oduri au ra$as sporadice, sau au decaut, cand nu au disparut cu totul. 6e /apt spre

s/arsitul 7eacului IC, @ericitul Ieroni$, Ioan asian, din cele trei /eluri de 7iata $onahala, pe

care le cunosc; chino7iala, pustnicie singurateca si 7iata de sine iu $ici grupe, considera pe

cel dintai ca cel $ai de$n de lauda, pe pustnici ii considera ca stand in legatura cu chino7iile,

in care se pregateau pentru pustie si in care adeseori se intorceau, iar pe cei cu 7ieata de sine ii

osandesc cu cele $ai aspre cu7inte. Aceste $ici grupe cu 7iata de sine erau sau ur$asele

7echilor asceti, cari traiau cate doi trei la $arginea oraselor si satelor, sau chiliile ce se

adunasera in colonii pe 7re$ea lui Antonie, dar care poate nu e7oluasera la 7ieata de obste de

42  "/+ntul Ioan asian,  A&#,(*int#"# *(n($tir#&ti &i Convor-iri d!1ovni#&ti, Bucureşti, Editura InstitutuluiBiblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 1990, p. 112.43  I-id#*, p. 14%.

1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 19/99

tip paho$ian, ci se ras/irasera iarasi. Aceste $ici grupe de asceti erau la s/arsitul 7eacului al

 patrulea intr&o decadere co$plet#44.

@ericitul Ieroni$ descrie cele trei /eluri de $onahi e*istente in Egipt pe 7re$ea lui,

intr&o scrisoare de pe la anul %4. Acestia 7ietuese in co$un, intr&o ascultare totala de $ai

$arele lor. Ei locuiesc separat, dar chiliile lor sunt legate intre ele. Al doilea /el suntanahoretii care petrec departe de oa$eni, si traiesc singuri in pustie =soli habitant per 

desertas>M ei nu au nicio proprietate. 6aca unul pleaca din chino7ie in pustie, nu duce cu sine

ni$ic, decat paine si sare.

Al treilea /el, nu$it r#*o-ot1 in li$ba copta =re$No$, bothN$anastire, oa$eni de

$anastire>, e cat se poate de ne/ast =deterri$u$>. Ei locuiesc cate doi sau trei i$preuna, nu in

nu$ar $ai $are, dupa placul lor si traesc din castigul $uncii lor, din care pun o parte la

un.loc, cat e de lipsa pentru intretinerea lor. Ei locuiesc cea $ai $are parte in orase si targurisi ca si cand $estesugul, dar nu 7iata lor ar /i s/anta, tot ce 7and are un pret $ai ridicat. Intre

ei e $ulta cearta, pentru ca ei, traind din proprietatea lor nu 7or sa se supuna ni$anui. Ei /ac

concursuri de post si /ac ceea ce ar trebui sa e*ercite nu$ai in ascuns, obiectul unui concurs,

ori a unor intreceri4'.

otul la ei este a/ectat; $anecile largi, sandalele sdrentuite, haina aspra, suspinurile

dese, cercetarea /ecioarelor, bar/irea preotilor si cand 7ine o sarbatoare $ananca pana

7o$eaaO>

Ioan asian, dupa ce a petrecut ece ani in Egipt =%'&%9'>, descrie cele trei /eluri de

$onahi ast/el; Orei sunt /elurile $onahis$ului in Egipt, dintre care doua sunt /oarte bune, iar 

al treilea cu totul lipsit de caldura si cu totul de e7itat; pri$ul este al chino7itilor, care 7ietuind

in obste, se car$uesc de 5udecata unui batran. el $ai $are nu$ar de $onahi din Egipt sunt

asaM al doilea e al anahoretilor, care $ai intai au /ost /or$ati in chino7ii si desa7arsindu&se in

con7ietuirea cu altii au ales ascunsurile singuratatiiM al treilea e cel conda$nabil al

"arabai!ilor.

Acesta e un /el cu totul rau =deterri$u$> si necredincios. OEi se recruteaa din

nu$arul acelora cari 7oiese sa si$ulee $ai degraba 7irtutea, decat sa realiee cu ade7arat

desa7arsirea e7anghelica. Acestia, a/ectand cu ini$a lase 7irtutea, sau i$pinsi la aceasta

 pro/esiune de 7reo necesitate si grabindu&se sa&si insuseasca nu$ai nu$ele de $onah, /ara

nicio straduinta de e$ulatie, nu pri$esc disciplina chino7iilor, nu se supun 5udecatii celor $ai

 batrani, nu se /or$eaa prin traditiile acelora, ca sa&si biruiasca 7oiie lor si nu pri$esc nicio

regula a disciplinei sanatoase, ci, gandindu&se nu$ai Ola in/atisarea in public, cautand adica la

44 Arhi$andritul E$ilianos, Mona1i$*!"' +##t#a ad#v(rat(, traducere de diac. Ioan I. Ic# 5r. şi pr. pro/. IoanIc#, 7ol. I, "ibiu, Editura 6eisis, 1999, p. .45 r. pro/. dr. Casile R#duc#, o+. it., p. 114.

19

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 20/99

/ata oa$enilor, sau petrec in casele lor sub =pri7ilegiul acestui nu$e, dedati acelorasi

ocupatiuni, sau isi construesc lorusi chilii, pe care le nu$esc $anastiri si in care petrec in

libertate, nesupunandu&se poruncilor e7anghelice, care le cer sa nu se ocupe cu gri5a hranei

ilnice si cu niciun /el de proble$e /a$iliare4.

Aceasta o i$plinesc, /ara nicio so7aiala necredincioasa, nu$ai aceia care, deslegati detoate bra7urile acestei lu$i, s&au supus asa de $ult prepoitilor chino7iei, incat declara ca nu

$ai sunt stapani pe ei insisi. 6ar aceia care, e7itand disciplina chino7iei, petrec cate doi sau

trei in chilii, ne$ultu$iti de gri5a staretului, sau a conducerii prin porunca, ci preocupandu&se

$ai cu sea$a de aceasta, ca liberi de 5ugul staretilor, sa aiba libertatea sa&si e*ercite 7oile lor,

sau sa plece si sa rataceasca pe unde le place si sa /aca ceeace le e 7oia, se consu$a si $ai

$ult in $unci de i si de noapte, decat cei ce 7ietuiesc in chino7ii, dar nu cu aceeasi credinta

si cu acelasi scop.aci aceasta ei o /ac, nu ca sa puna la dispoitia econo$ului /ructul $uncii lor, ci ca

sa castige a7utii pe care si le gra$adesc. e distanta este intre acestiaP Aceia, necugetand la

iua da $aine, o/era /ructele cele $ai gratuite ale sudorii lor lui 6u$neeu, iar acestia se

gandesc, nu nu$ai la iua de $aine, ci isi intind gri5a necredincioasa peste spatiul $ultor ani

lipsa tuturor lucrurilor si saraciaM acestia, ca sa dobandeasca a/luenta tuturor belsugurilor.

Aceia lucreaa ca sa aibe $anastirea un prisos pentru s/inte intrebuintari, /ie pentru curte, /ie

 pentru *enodochii, /ie pentru bolnite, /ie pentru a se da celor lipsiti, dupa 5udecata staretuluiM

acestia ca sa aiba un prisos peste indoparea ilnica sau sa satis/aca o placere $ai $are, sau ca

sa&si satis/aca pati$a iubirii de argint4-.

Aceia, adunand $anastirii atatea $i5loace si ei renuntand la ele ilnic, pri$esc atata

u$ilinta a supunerii, incat precu$ se pri7eaa de ei insisi, asa si de acelea pe care le castiga

cu propria lor sudoare, innoind $ereu ardoarea pri$ei renuntari, prin aceea ca se debraca

ilnic pe ei insisi de /ructele $uncii lor. Acestia insa, inaltandu&se chiar prin aceea, ca dau

ce7a saracilor se rostogolesc in prapastie in /iecare i. e aceia rabdarea si se7eritatea, pe care

o suporta atat de de7otat in aceasta 7ietuire, pe care au i$bratisat&o odata, ca sa nu

i$plineasca niciodata 7oile lor, ii /ace in /iecare i rastigniti si $ucenici 7iiM pe acestia

$oleseala 7oii proprii ii tri$ite de 7ii la iadO4.

La /el ii conda$na pe acesti "arabaiti si alti scriitori . oti scriitorii care osandesc pe

acesti $onahi cu 7iata de sine, ii considera 7ino7ati de pacatul lui Anania si "a/ira, care a /ost

asa de gra7, incat autorii lor au /ost pedepsiti indata cu $oartea, /ara sa li se dea 7re$e de

 pocainta. acatul consta in /aptul ca, dupa ce se pro$ite lui 6u$neeu lepadarea de orice

46 "/+ntul Ioan asian, o+. it., p. 1%.47  I-id#*, p. 149.48  I-id#*, p. 91.

20

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 21/99

a7utie, se retine apoi o parte, sau se cauta, prin $unca, recastigarea ei. ei ce /ac ast/el, pe

deoparte $int pe 6u$neeu, =si, desigur, si pe oa$eni>, pe de alta socotesc ea al lor ceea ce a

de7enit al lui 6u$neeu, in ur$a 7otului.

@ericitul Ieroni$ ice; 8Anania si "a/ira daruiesc cu ini$a /ricoasa, $ai bine is

indoelnica, si de aceea sunt conda$nati, pentru ca dupa 7otul dat, au considerat bunurile eaale lor si nu ca ale Aceluia, aruia le&au inchinat odata si si&au reer7at lor o parte din a7utia

straina, te$andu&se de /oa$e, de care credinta ade7arata nu se te$e. "/+ntul Ioan asian

spune la /el, ca acest gen de $onahi e un rasad produs de e*e$plul lui Anania si "a/ira, care,

Oreer7andu&si o parte din cele ce posedau, sunt pedepsiti de gura Apostolului, cu $oarteaOM

caci socotind acesta ca un ast/el de pacat 8nu poate /i ta$aduit nici prin pocainta, nici prin

satis/actie, a taiat ger$enele lui a tot stricacios, prin $oarte naprasnica49.

R#$+n dar doua /eluri de 7iata $onahala, pe care le aproba arintii si scriitorii bisericesti; cea chino7iala si cea anahoreta, sau pustniceasca. 6ar si dintre acestea ei socotesc

in general pe cea chino7iala $ai potri7ita cu slabiciunile /irii o$enesti, $ai apta sa a5ute

aceasta /ire in straduintele ei spre desa7arsire. Ast/el, @ericitul Ieroni$, la intrebarea cui7a

daca e bine sa traiasca singur, sau cu altii in $anastire, raspunde; O(ie i$i place sa /ii in

co$unitatea s/intilor, sa nu te in7eti singur si sa nu intri /ara conducator pe calea pe care n&ai

intrat niciodata, ea sa nu te abati indata in alta parte si sa te e*pui greseliiM ca sa nu /aci $ai

$ult sau $ai putin decat e de trebuintaM ca sa nu obosesti alergand, sau sa intarii si sa

ador$i. In singuratate repede se /uriseaa $andria. "i dacai cel ce petrece in ea posteste putin

si nu 7ede o$, isi da oarecare i$portanta. Jitand de sine, de si pentru ce 7ine, rataceste cu

ini$a inlauntru si cu li$ba a/ara. Qudeca, i$potri7a 7ointei Apostolului, pe ser7ii straini.

Jnde 7rea po/ta isi intinde $anaM doar$e cat 7rea nu sete$e de ni$eniM /ace ce 7oiesteM pe

toti ii socoteste in/erioriM e $ai des in orase decat in chilie'0.O

@ericitul Ieroni$ nu osandeste aici pe ade7aratii anahorei ci pe cei /alsi, pe cei ce au

i$bratisat 7iata pustniceasca, /ara sa /i a5uns la desa7arsire in cea chino7iala. Ioan asian ii

 preinta pe acestia ca pe al patrulea /el de $onahi; OEste si un al patrulea gen, care a rasarit de

curand intre cei ce se $angaie cu in/atisarea si cu chipul de anahoreti si care la inceput, printr&

o ardoare scurta, se arata doritori de per/ectiunea chino7iei, in 7re$e ce negli5eaa taierea

7echilor obiceiuri si pati$i si nu sunt $ultu$iti sa poarte 5ugul u$ilintei si al rabdarii si

dispretuese sa se supuna batranilorM de aceea isi cauta chilii separate si doresc sa petreaca

solitari, ca ast/el, nehartuiti de ni$eni, sa poata /i socotiti de oa$eni rabdatori, blani si

s$eriti.

49  I-id#*, p. 10-.50  I-id#*, p. 11%.

21

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 22/99

Aceasta 7iata, $ai bine is $oleseala, nu per$ite nicicand acelora, pe care odata i&a

in/ectat, sa a5unga la desa7arsire. In acest $od ei nu nu$ai ca nu taie 7oile lor, ci le intaresc in

rau, in 7re$e ce nu sunt pro7ocati de ni$eni, ca pe un 7enin $ortal si launtric, care cu cat e

$ai ascuns, cu atat produca o boala ne7indecabila celui ce o poarta. aci din respect pentru

chilia singuratica, ni$eni nu indraneste sa dea la i7eala pati$ile solitarului, pe care acela pre/era sa le ignoree decat sa le 7indece. 6ar 7irtutile nu se nasc prin ascunderea pati$ilor, ci

 pr; lupta cu eleO .

e anahoretii ade7arati, @er. Ieroni$ ii accepta. 6ar insusirile trebuie sa /ie cu totul

e*ceptionale. 6e aceea continua, dupa cele de $ai inainte; O6eci ce )sandi$ 7iata solitara

atusi de putin nu. aci a$ laudat&o adeseori. 6ar din ingusti$ea $anastirilor si a acestui

$od de 7iata 7re$ sa iasa ostasi pe care aspri$ea pustiului nu&i inspai$anta care au dat $ult

ti$p proba 7ietuirii lorM care au /ost cei $ai $ici dintre toti ca sa /ie cei dintai dintre totiM pecare nici /oa$ea, nici saturarea nu i&a biruit 7reodataM care se bucura de saracieM a caror 

 purtare, grai, pri7ire, $ers, in7atatura, e 7irtuoasaM care nu stiu sa se arate, ase$enea unor 

oa$eni inepti, plini de putere i$potri7a dracilor, ce lupta contra lor, ca sa ui$easca pe

oa$enii nee*perirnentati si de rand si prin aceasta sa adune castiguriO'1.

"/+ntul E/re$ "irul socoteste chiar ca nici petrecerea indelungata intr&o chino7ie nu

a5unge pentru o pregatire su/icienta spre 7iata pustniceasca. "e cer pentru ea aptitudini

speciale si e*ceptionale. Alt/el atragerea pustiului de7ine o cursa pri$e5dioasa pentru

chino7iti, o ispita a dia7olului. Iar Ioan asian preinta pe un anahoret celebru, pe a77a Ioan,

re7enind, dupa 20 de ani de pustnicie, in chino7ia in care petrecuse $ai inainte %0 de ani sl

$oti7andu&si aceasta re7enire ast/el; OIn aceasta 7ietuire =de obste> nu e nici gri5a de planuirea

$uncii ilnice, nici preocuparea de a 7inde si cu$para, nici gri5a ine7itabila de painea de

 peste an, nici gri5a de lucrurile trupesti si in s/arsit nici $andria laudei o$enesti, care e $ai

necurata in /ata lui 6u$neeu decat acelea toate, ba goleste adesea si $arile osteneli ale

 pustniculuiO "au; O$ai bine e sa te a/li credincios /agaduintelor $ai $ici, decat necredincios

celor $ai $ariO'2.

6aca $andria este cea $ai teribila dintre pati$i si cea $ai greu de desradacinat, daca

egois$ul isi gaseste in ea ulti$a transee, iar iubirea ulti$ul obstacol, apoi, desigur ca 7iata

care poate sa 7indece si aceasta pati$a este 7iata cea $ai inalta si cea $ai corespunatoare cu,

scopul $onahului. 6e aceea, Ioan asian ice; O"copul chino7itului este sa $orti/ice si sa

51 "/in!ii alist şi Ignatie <antopol, M#tod( &i r#/!"( foart# a*(n!nit( +#ntr! #i #%&i a"#/ $( vi#!ia$( )n"ini&t# &i $in/!r(tat#, în 8@ilocalia s/intelor ne7oin!e ale des#7+rşirii, traducere, introducere şi note de r. pro/.

dr. 6u$itru "t#niloae, 7olu$ul CIII, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*eRo$+ne, 19-9, p. 42.

52 o$as "pidli3, o+. it., p. -9.22

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 23/99

rastigneasca toate 7oile sale si, dupa porunca $antuitoare a desa7arsirii e7anghelice, sa, nu

cugete ni$ic al ilei de $aine. Iar aceasta, desigur ca nu o poate i$plini decat chino7itulO

In acelasi sens considera "/. E/re$ "irul =S '-%> daruirea de sine pe care o /ace

$onahul /rati$ii, ca incoronare a tuturor 7irtutilor, ca biruinta deplina asupra egois$ului.

6upa lepadarea de sine, de /a$ilie, de bunuri, 8ca o i$plinire a tuturor celor bune, pe aceastasa o adauge; lepadarea si de su/letul sau. "i care este lepadarea de su/letul sau a pe sine&si

cu totul desa7arsit sa se dea danie /rati$ii si 7oilor sale deaceea nicidecu$ sa nu le $ai /aca...

"i sa nu aiba ni$ic intru a sa stapanire, a/ara de i$braca$intea pe care o poarta, ca din toate

 partile sa poata /i /ara gri5a, cele poruncite lui nu$ai sa7arsindu&le cu bucurie totdeauna si ca

un cu$parat cu cinstit si scu$p "angele lui ristos si ca un rob bine&cunoscator pe toti /ratii

si $ai ales pe inaintestatatorii intru toate ca pe niste do$ni si stapani sa&i socoteasca si, dupa

cu$ insusi 6o$nul a is; ela ce 7oieste intre 7oi sa /ie $ai intai si $ai $are, sa /ie cel $aide pe ur$a decat toti si al tuturor robM nea7and sla7a si cinste sau landa pentru lucrul slu5bei

sau petrecerii dela /rati... /iindca cu ade7arat de $are $antuire pricinuitor luisi se /ace, daca

cu indelunga ingaduiala si cu rabdare pana la s/arsit 7a starui intru aceasta buna si de su/let

/olositoare robie.

La randul lor, inaintestatatorii sa se socoteasca si ei slu5itori ai /iecarui /rate; 8 Iar +#

a$!n$' in *int#' a ni$t# ro-i n#vr#dnii ai t!t!ror frati"or $a va $ootiti' avand /ri8a d#

*ant!ir#a $i d# d#$avar$ir#a fi#ar!ia. Ca a#a$ta #$t# viata ! ad#varat in/#r#a$a' and 

!nii a"tora toti fratii ! toata -!!ria $!+!nand!%$#' do*ni !nii a"tora $# vor $ooti $i !

in$t#a !nii +# a"tii intr#and. D#i va ind#*na* +# voi' a !nii # voiti $a fiti !r*atori "!i

 4ri$to$' $+r# odi1na $i $!+!n#r#a !nii a"tora $i $+r# -!na $"!8ir#' d# a fi ! +!tinta $i a *!ri

 +#ntr! a+roa+#"# +# noi in$in# $a n# +r#/ati*. Ca +rin dra/o$t#a $i $i*+"itat#a $i

n#+i$*!ir#a $i n#tr!fia' "#/at!ra +aii intr%!n tr!+ $i intr%!n d!1 a" "!i 4ri$to$ intr! frati*#

 $a +oata a $# +a,i' $!+!nand!%$# !nii a"tora intr! fria Do*n!"!i'%.

6ar cel care a e7identiat $ai $ult decat toti superioritateaO 7ietii $onahale de obste, a

/ost "/+ntul Casile cel (are. 8?n $ulte pri7inte stiu ca e $ai de /olos petrecerea cu $ai

$ulti, ice el. Bunurle acestei 7ieti sunt asa de $ulte 8ca nici nu se pot nu$ara usor toate.

El Cede aceasta 7iata i$pusa, de te$eiuri $oral&pedagogice, de legi ale /irii o$enesti si de

te$eiuri dog$atice.

2. 2. 2. &imensiunea ascetic' mistic şi contemplativ a vieţii monahale:

53 "/in!ii alist şi Ignatie <antopol, o+. it., p. 19.2%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 24/99

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 25/99

2. 2. 2. 2. 3atura !istic0conte!lativă a vieţii !onahale:

(ai înainte de a 7orbi despre c#lug#ria $istic&conte$plati7T, se cu7ine sT arTtT$ pe

scurt de c+te /eluri este 7ia!a $onahalT sau cTlugTreascT din punct de 7edere al organiTrii sau

al trTirii e*terioare. ?n aceastT pri7in!T, "/in!ii Trin!i au î$pTr!it 7ia!a $onahalT în trei cinurisau r+nduieli; în petrecere pustniceascT =7ia!a anahoretic#>, în 7ie!uirea a doi sau trei de un

cuget şi în 7ia!a de obşte.

Ciata pustniceascT cere îndepTrtarea de oa$eni, în pustie, cu punerea nTde5dii de

$+ntuire a su/letului, de hranT, de hainT si de toate ne7oile trupeşti nu$ai în 6u$neeu.

on7ie!uirea cu unul sau doi /rati de un g+nd trebuie sT se sT7+rseascT sub po7ata unui

 bTtr+n e*peri$entat în cu7intele "/intei "cripturi si în 7iata duho7niceascT, cTruia ucenicii îi

sunt datori cu supunere deplinT si ascultare.Cia!a de obşte, dupT cu7+ntul "/+ntului Casile cel (are, începe de la con7ietuirea,

dupT pilda (+ntuitorului şi a Apostolilor Lui, a nu $ai putin de doispreece /ra!i şi poate

creste p+nT la un nu$Tr $are de 7ie!uitori, ce pot apartine $ai $ultor etnii'. 

oti /ratii adunati în nu$ele lui ristos trebuie sT aibT o ini$T, un cuget si o dorintT de

a lucra î$preunT pentru 6o$nul, prin î$plinirea du$neeiestilor porunci, şi de a&şi purta

sarcinile unii altora, întru /rica lui 6u$neeu, a7+nd în /runtea obştii un stare! şi po7T!uitor, o

cTpetenie a $+nTstirii, priceput în t+lcuirea "/intei "cripturi şi capabil de a po7Ttui şi cu

cu7+ntul, şi cu /apta.

Acestui po7Ttui!or /ratii îi datoreaT supunere ca ?nsuşi 6o$nului, prin tTierea

desT7+rşitT a 7oin!ei lor şi a hotTr+rii lor, adicT întru ni$ic î$potri7indu&se poruncilor lui şi

în7TtTturii lui, dacT acestea 7or /i con/or$e cu poruncile du$neeieşti şi cu în7T!Ttura

"/in!ilor Trin!i'-.

6espre toate aceste trei /eluri de 7ia!T cTlugTreascT a7e$ $Trturie în "/+nta "cripturT.

2. 2. 2. ". $e!nificaţii teologice ale vieţii de obşte sau chinoviale:

(arele po7#!uitor al 7ie!ii cTlugTreşti, "/+ntul Ioan "cTrarul, o reco$andT pe cea de

$i5loc, adic# 7ia!a de obşte, nu$itT şi calea î$pTrTteascT. Acesta s/Ttuieşte a nu intra în 7iata

de obste, nu pentru cT nu ar /i /olositoare, ci pentru cT cere o $ai $are rTbdare. alea de

$i5loc, ice el, are acea înde$+nare cT nu cere rTbdare prea $are, trebuind sT te supui unui

 bTtr+n si la unul sau doi /rati. 6i$potri7T, în obste trebuie sT te supui nu nu$ai staretului, ci si

56

 ardinal o$as "pidli3, O*!" "!i D!*n#,#!W % "a r(d(ini"# vi#ii r#"i/ioa$# % , traducere din li$ba italian#de Casile Rus, +rgu&L#puş, Editura ala*ia utenberg, 2004, p. 2.

57  I-id#*, p. %-.2'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 26/99

întregii /rTti$i, su/erind de la ei certTri, reprosuri, ocTri, sT /ii pra/ si cenuşT sub picioarele

tuturor si ca un rob cu$pTrat pe bani, slu5ind tuturor, cu s$erenie si cu /ricT de 6u$neeu.

@atT de aceasta si cea de $i5loc, 7ietuirea singuraticT, în pustie, cere tTrie îngereascT,

si noul începTtor, $ai ales cel biruit de pati$a $+niei si a $+ndriei, a a7istiei si a îng+$/Trii,

sT nu îndrTneascT a /ace 7reun pas spre aceastT 7ietuire pustniceascT. Acel ce îndrTneste see*pune, prin îndrTneala sa, $+niei lui 6u$neeu. Ase$enea unui ostean neîncercat,

nedeprins /iind în 7iata de obste si nestiind sT tinT în $+ini sabia cea duho7niceascT, si /uge

totusi de ostenii încercati ai lui ristos ca sT intre în luptT cu 7rT5$asul de$on, în loc de

 biruintT dob+ndeste, prin îngTduinta lui 6u$neeu, în/r+ngerea. Istoria $onahis$ului ne aratT

cT printr&o ast/el de 7ietuire încTpTt+natT si /TrT r+nduialT, o $ulti$e de $onahi s&au pierdut,

/iind ade$eniti de dia7ol si întunecati la $inte'.

Ciata de obşte însT este rTdTcina ade7Tratei 7ie!i cTlugTreşti, aşeatT pe pT$+nt pentruoa$eni de ?nsuşi Iisus ristos, d+ndu&ne pildT a unei ast/el de 7ie!i obsteşti în persoana "a şi

a celor doispreece Apostoli care s&au supus întru totul, ştiind du$neeiasca ascultare care

este 7irtutea de cTpetenie a puterilor ceresti. ot ea a /ost si te$elia 7ietii /ericite a celor dint+i

oa$eni din rai, iar c+nd a /ost pierdutT de oa$eni, @iul lui 6u$neeu a statornicit aceastT

7irtute /Tc+ndu&"e ascultTtor Trintelui "Tu ceresc p+nT la $oarte'9. 

rin ascultarea "a, El a 7indecat neascultarea noastrT si a deschis alea celor ce cred

într&?nsul si se supun poruncilor Lui. Jr$+nd 6o$nului în Biserica pri$arT, opt $ii de

crestini au trTit obsteste, nesocotind ni$ic al lor si a7+nd toate de obste, si pentru o ast/el de

7ietuire ei s&au în7rednicit sT dob+ndeascT un su/let si o ini$T. Dici un /el de 7ietuire nu

aduce o$ului o $ai $are propTsire si nu&l ibT7este de pati$ile su/letesti si trupesti ca 7iata

de obste în /ericita ascultare0.

?n 7iata de obste, datoritT s$ereniei ce se naste din ascultare, se poate a5unge la

desT7+rsita curTtenie. Ascultarea este legatT de 7iata obsteascT cu$ este legat su/letul de trup.

Ea este scara cea $ai scurtT cTtre cer, a7+nd nu$ai o singurT treaptT; tTierea 7oii. el ce cade

din ascultare cade de la 6u$neeu.

2. 2. (. )iaţa monahal ca mod de consolidare a vieţii luntrice:

58 "/+ntul 6i$itrie de Rosto7, A-##dar d!1ovni#$ <$a! A"fa-#t d!1ovni#$= , traducere de ristian "p#t#relu,ala!i, Editura artea )rtodo*# U Editura Egu$eni!a, 200, p. 1.59

 aul E7do3i$o7, Ortodo3ia, traducere din li$ba /rance# de 6r. Irineu Ioan opa, arhiereu 7icar, Bucureşti,Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 199, p. 4-.

60  I-id#*, p. '1.2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 27/99

2. 2. ". 1. 5iaţa !onahală, viaţa lăuntrică rin e6celenţă:

Ciata $onahalT este, dupT $enirea ei, c+t si dupT însusirile ei, o 7iatT lTuntricT si de

$are pret, deoarece scopul principal este gri5a pentru $+ntuirea su/letului. he$area

cTlugTrilor nu constT în lupta cu dus$anii din a/arT, nici în succesele din 7iata $aterialT si

nici în acti7itatea în $i5locul oa$enilor, cu scopuri pur pT$+ntesti, ci în lupta cu dus$aniilTuntrici ai $+ntuirii, luptT care se dT în lTcasul tainic al su/letului. Ib+nile din 7iata $oralT,

lucrarea duho7niceascT pe cea $ai înaltT treaptT U iatT în ce constT 7iata cTlugTrului.

RealiTrile pe acest tTr+$ rT$+n în $are parte cunoscute nu$ai lui 6u$neeu, are pe toate

le 7ede.

2. 2. ". 2. 5iaţa !onahală, deosebită funda!ental de viaţa laică:

?n pri$ele 7eacuri ale erei crestine, c+nd $onahis$ul se de7olta 7ertiginos în pustiulEgiptului, el a ui$it lu$ea prin $odul de 7iatT opus celui laic, şi $ul!i adunau $Trturii despre

 pustnici si le descriau $odul de 7iatT. Ciitatorii pustnicilor erau oa$eni de bunT credintT,

care, 7enind la ei dupT un s/at, au cons/intit în scris aceste cu7inte de în7TtTturT, precu$ si

/aptele de e7la7ie ale pTrintilor din 7echi$e.

?n $+nTstire, însTşi 7ia!a obişnuitT a cTlugTrului de i cu i este o luptT duho7niceascT.

 Du$ai hotTr+rea sincerT şi /er$T de a slu5i întru totul lui 6u$neeu, pentru $+ntuirea

su/letului sTu, îi poate deter$ina pe /iecare din acesti insi sT intre în $+nTstire, a/ierosindu&si

întreaga 7iatT slu5irii lui 6u$neeu.

)ricine 7ine la $+nTstire locuieste la început în calitate de închinTtor si, dupT s/atul

staretului sau superiorului, $ai t+riu îsi 7a alege un pTrinte duho7nic cTruia i&ar putea

încredinta 7iata sa duho7niceascT, apoi este pri$it în r+ndul /ratilor. Di$eni din cei 7eniti nu

e tratat pre/erential. oti consu$T aceeasi hranT, poartT aceeasi î$brTcT$inte, /TrT e*ceptie

ies la lucru. "e tine sea$a de starea /iicT a /iecTruia, celor slabi li se dau îndeletniciri $ai

usoare. ?n acest /el, $uncile 7ariate si nu prea plTcute în7atT su/letul sT /ie supus si s$erit.

Viua tunderii e o i de biruintT duho7niceascT, at+t pentru cel ce se tunde, c+t si pentru

ceilalti /rati, deoarece e cu neputintT sT nu se bucure cTlugTrii 7T+nd cT se adaugT la nu$Trul

lor un ade7Trat rob al lui 6u$neeu.

el tuns în $onahis$ s&a în7rednicit acu$, dupT at+tea osteneli, de î$plinirea

dorintelor sale sincere, iar ini$a celui de /atT se 7a u$ili, lepTd+ndu&se de lu$e si de toate

 plTcerile ei, pri$ind 7oturile /ecioriei, sTrTciei si ascultTrii, lu+nd 5ugul lui ristos1.

61  Ierotei Clahos, (itropolit de Da/pa3tos,  Mona1i$*!" ortodo3 a via( +rof#ti(' a+o$to"i( &i *artiri(,traducere de $onahul alist, raio7a, Editura (itropolia )lteniei, 200', p. %.

2-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 28/99

2. 2. ". ". Pogorârea Duhului $fânt şi aariţia !onahis!ului. one6iuni şi i!licaţii :

?n istoria Bisericii au e*istat dou# $o$ente /unda$entale, şi anu$e; ogor+rea

6uhului "/+nt, iua incieci$ii, asupra adunTrii ucenicilor care îl asteptau potri7it

/TgTduin!ei lui ristos şi a atTlui şi începutul 7ietii $onastice în BisericT.

La pri$a 7edere, pare a nu e*ista 7reo legTturT /unda$entalT între cele douTe7eni$ente, îns# dacT luT$ în consideratie ele$entele cauale si consecintele, 7o$ putea

discerne e*isten!a unei relatii pro/unde, at+t de pro/undT, înc+t în de/initi7 7o$ descoperi cT

ele nu sunt dec+t unul singur de&a lungul ti$pului.

ogor+rea 6uhului "/+nt în iua incieci$ii a /ost punctul de plecare din care au

i7or+t puterile $Trturisirii pentru ristos, din Iudeea p+nT la capTtul pT$+ntului. +t despre

in/luen!a directT a acestei cobor+ri asupra credinciosilor însisi, ea s&a $ani/estat sub /or$a

unei schi$bTri radicale, în /a7oarea unei 7ieti co$unitare între toti credinciosii cu pretul/unctionTrii /a$iliilor lor la s+nul Bisericii. Atunci s&au 7Tut persoane care se lepTdau public

de proprietTtile lor în /a7oarea conducTtorilor co$unitTtii, altii 7indeau bunurile lor personale

şi le încredintau pretul. onsecinta, sau poate chiar $oti7atia pro/undT, a /ost consacrarea

întregii 7ieti în slu5ba Bisericii, at+t în interior c+t si în e*terior 2. 

Ast/el a apTrut /or$a pri$ei Biserici; un grup de consacrati care au pri$it sTrTcia de

 bunT 7oie, duc+nd o 7iatT de co$uniune.

6acT re/lectT$ bine, este cu totul surprinTtor sT 7ede$ cu$ a /ost posibil la acesti

iudei îndrTgostiti de bani si de proprietTti, ataşa!i de co$ert, c+ştig şi capital, sT renun!e, sT

7+ndT totul, sT punT totul la picioarele apostolilor si sT de7inT într&o clipT sTraci si lipsiti.

6e ase$enea dacT pri7i$ de aproape cu$ în ciuda obiceiurilor iudaice pri7itoare la

siste$ul tribal, la i$portanta acordatT genealogiilor, la autoritatea patriarhalT si la dreptul

înt+iului nTscut, ei au acceptat integrarea /a$iliilor lor în s+nul Bisericii sub o paternitate nouT

şi cu o înrudire spiritualT nouT unde to!i de7in /ra!ii tuturor şi unde $oştenirea cea

 pT$+nteascT si patri$oniul cedeaT locul realitTtilor ne7Tute, dacT 7o$ pri7i de aproape

aceasta, 7o$ /i atunci con7insi cT e*istT acolo o /ortT superioarT naturii u$ane, acea tri$isT

de ristos la ece ile dupT ?nTltarea "a, în persoana 6uhului "/+nt; 8 Ci v#i "!a +!t#r#'

v#nind D!1!" Sf0nt +#$t# voi =@apte 1, >.

rebuie acu$ sT recunoaste$ cT aceastT nouT putere spiritualT pe care au pri$it&o

credinciosii a a7ut ca pri$ e/ect o schi$bare radicalT în natura u$anT pentru ceea ce

însea$nT raporturile sale cu banii, /a$ilia, structura socialT acti7itatea cotidianT. Datura

iudaicT îndTrTtnicT si /atT de care au esuat toate $i5loacele anterioare tri$ise de 6u$neeu

62 "tare!ul Carsanu/ie, ?nv((t!ri (tr# *ona1i, în col. 8o$orile pustiei, 7ol. I, Bucureşti, Editura Anastasia,1994, p. 1.

2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 29/99

 pentru a o educa spiritual, at+t prin dragoste, iertare, purtare de gri5T si abundenta bunurilor 

 pT$+ntesti si a $inunilor arTtate, c+t si prin se7eritatea, 7iolenta, deportarea în e*il, toate

acestea n&au reusit sT pro7oace nici cea $ai $icT urnire a te$pera$entului iudaic cTtre

co$porta$entul spiritual autentic%.

Acelasi te$pera$ent, aceeasi naturT s&a supus i$ediat 6uhului "/+nt şi a de7enit une*e$plu surprinTtor de renuntare, de detaşare şi de consacrare lui 6u$neeu a trupului, a

ini$ii şi a duhului.

6ar ceea ce noi dori$ sT sublinie$ este /or$a luatT de Biserica pri$arT; ceea ce s&a

înt+$plat plec+nd de la iua incieci$ii era un rTspuns absolut si liber la actiunea 6uhului

"/+nt în ini$i. Biserica a debutat /TrT nici o organiare sau plani/icare. 6uhul "/+nt lucra $ai

înt+i în /iecare ini$T si oricine pri$ea lucrarea 6uhului se ducea sT 7+ndT totul si chiar pe el

însusi si 7enea sT se uneascT cu Biserica.A de7eni $e$bru al Bisericii pri$are i$plica 7inderea tuturor bunurilor sale, tatT sau

o $a$T, un /rate sau o sorT, un /iu sau o /iicT re/ua sT pri$eascT credin!a, credinciosul

trebuia sT se separe de acestia sT lase totul si sT 7inT singur sT se uneascT cu Biserica. Aici

Biserica era identi/icatT cu ristos ?nsusi; 8 Noi a* "$at toat# &i Yi%a* !r*at Yi# =(atei 19,

2->, întruc+t 6uhul "/+nt era, în $od tainic, în s+nul co$unitT!ii, puternic preent.

Aceasta este pri$a $iscare suscitatT de 6uhul "/+nt ?nsuşi în ini$a acestor si$pli

credinciosi, identicT cu cea realiatT de 6o$nul ristos în ini$a pri$ilor "Ti ucenici, o

retragere totalT din lu$e, abandonarea tuturor lucrurilor pentru a ur$a Lui.

2. 2. ". %. 5ocaţia !onahală, o er!anenţă în istoria 7isericii:

?ns# Biserica n&a putut pTstra aceastT nouT situatie socio&econo$icT. eea ce s&a

 petrecut la început cu spontaneitatea 6uhului şi rTspunsul i$ediat al credinciosilor nu era

dec+t o i$agine a ceea ce se 7a petrece la s/+rsitul ti$pului, ca o prelungire lu$inoasT a

?$pTrT!iei care 7a 7eni, unde o$ul 7a trTi detasat de toate, sub î$pTrTtirea lui 6u$neeu care

7a a7ea gri5T de toate.

:i aceasta cu at+t $ai $ult cu c+t acest de$ers spiritual, reultat direct al 6uhului

"/+nt, este, în sine, o $Trturisire datT 6o$nului Iisus ristos si o î$plinire continuT a

E7angheliei. entru aceasta 6uhul a continuat sT lucree în ini$i, ca sT suscite acest rTspuns

cTtre renun!area totalT, $orti/icarea co$pletT şi retragerea din lu$e, dar într&un $od personal

si nu co$unitar, care n&a /ost pentru aceasta $ai putin intensT, $ai putin strTlucitoare; atunci

63  I-id#*, p. 94.29

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 30/99

se asista la gesturile 8/ai$oase ale $artirilor care e*pri$au cu $ai $ultT 7igoare

continuitatea puterii 6uhului "/+nt rTsp+ndit în ini$a credinciosilor 4.

AceastT reactie, î$pinsT la paro*is$, a 7Tdit capacitatea de renuntare si $orti/icare

latentT a ini$ii Bisericii, ca un rTspuns net la che$area de a în7inge lu$ea prin credinta în

cele ne7Tute.hiar înainte ca persecutia $artirilor sT /i luat s/+rşit, o nouT /or$T de rTspuns la

che$area 6uhului "/+nt a apTrut, destul de ase$TnTtoare $artirului, dar trTitT i de i de&a

lungul întregii 7ieti; $onahis$ul, care nu este ni$ic altce7a dec+t renuntarea la tot si purtarea

crucii în /iecare i.

Ast/el, $onahis$ul este continuarea, /TrT alterare, a credintei pri$iti7e. RegTsi$ în

Viaa Sf0nt!"!i Antoni# chiar aceastT se$ni/icatie; 8 M#r/0nd "a -i$#ri' d!+ o-i#i!" $!'

#" /0nd#a )n $in#a "!i' *#dita *#r/0nd !* a+o$to"ii +r$ir tot!" +#ntr! a !r*a +# Do*n!"' !* d!+ Fa+t#"# A+o$to"i"or' r#dinio$ii vind#a! -!n!ri"# "or' ad!#a! +r#t!" d#

 +# #"#' )" +!n#a! "a +iioar#"# a+o$to"i"or .

@lacTra aprinsT în ini$a "/+ntului Antonie era continuarea /ocului depus în ini$a

Bisericii din iua incieci$ii. (onahis$ul nu este original dec+t în $Tsura în care este

e/ectul acestui /oc de neatins al 6uhului "/+nt, care i&a /#cut pe pri$ii creştini, în iua

incieci$ii, sT pTrTseascT lu$ea pentru a /or$a pri$a BisericT, apoi a reînceput sT ardT cu

/lTcTri epoca $artirilor, pentru a 7Tdi puterea credintei Bisericii si care dupT aceea s&a /i*at în

7iata cTlugTrilor pentru a reînsu/leti ini$a Bisericii de /er7oarea credin!ei pri$are /ondatT pe

 5ert/a de sine si pe renuntarea totalT la lu$e'. 

u 7enirea 6uhului "/+nt în iua incieci$ii, Biserica a intrat într&o stare de

e/er7escen!T spiritualT în situatia de a /i coplesitT de haris$e du$neeiesti în plenitudine, at+t

c+t natura u$anT putea sT suporte şi în $Tsura recepti7itTtii sale la i$pulsurile 6uhului, la

inspiratiile sale şi la ilu$inTrile sale. Ast/el a început 7estirea E7angheliei si $Trturisirea datT

6o$nului Iisus p+nT la capTtul pT$+ntului.

AceastT $Trturisire se spri5inea pe se$ne, $inuni, $iracole care însoteau pe

credinciosi si care depTseau natura u$anT ca o /ortT pusT la înde$+na o$ului, pentru a

$Trturisi despre aceastT /ortT însTsi, despre i7orul sTu si originea sa ; 8 7r-ai i$ra#"ii' d#

# v *irati d# a#$t "!r!' $a! d# # $tati ! o1ii atintiti "a noi' a $i !* ! a noa$tr

 +!t#r# $a! !#rnii# "%a* fi f!t +# a#$ta $ !*-"#. D!*n#,#!" "!i Avraa* $i a "!i I$aa $i

a" "!i Iaov' D!*n#,#!" +rinti"or no$tri a $"vit +# Fi!" $! Ii$!$...&i +rin r#dinta )n n!*#"#

64  I-id#*, p. 91.65 ardinal o$as "pidli3, O*!" "!i D!*n#,#!..., p. %9.66 "tare!ul Carsanu/ie, o+. it., p. 9%,

%0

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 31/99

"!i' +# a#$ta +# ar# )" v#d#ti $i )" !noa$t#ti' "%a )ntrit n!*#"# "!i Ii$!$ &i r#dinta #a )ntr!

 E" i%a dat "!i )ntr#/ir#a a#a$ta a tr!+!"!i' )naint#a voa$tr' a t!t!ror  =@apte %, 12&1>.

2. 2. ". '. Mărturisirea lui 8ristos 0 De la !ucenicie la !onahis!:

"e$nele si $inunile au continuat ast/el sT sustinT $Trturisirea si predica apostolilor, p+nT ce a 7enit epoca $artirilor. Atunci 7estirea E7angheliei si $Trturisirea =*artZria> datT

6o$nului Iisus a început sT se $ani/este /TrT $iracole, ca o /ortT superioarT $inunii, $ai

 puternicT dec+t 7iata pT$+nteascT în întregi$e.

E*e$plul unui credincios recent con7ertit, care accepta public $artiriul, care îndura

cele $ai grele /eluri de torturi si de $oarte, în nu$ele lui Iisus si pentru Iisus, acest e*e$plu

e*pri$a cu cea $ai $are e7identT sensul credintei în ristos si puterea "a. (artiriul era în

sine su/icient pentru a aduce pe cei ce asistau sT creadT în 6o$nul Iisus. u7ernatorul însusisi cTlTi ter$inau adesea prin a le /i /ricT si prin a crede-.

Ast/el, $artiriul a apTrut ca un nou punct de spri5in pentru 7estirea E7angheliei si

$Trturisirea datT 6o$nului Iisus

uterea $artirilor nu era în sine un $iracol, cTci ea nu se $ani/esta în a/ara naturii

u$ane cu$ era cea a $iracolului. Cindecarea neputinciosului sau în7ierea abitei nu erau

ur$area unei puteri naturale e*istente în etru, ci $ai degrabT a unei puteri care îi 7enea de

altunde7a, prin in7ocare, rugTciune si credintT. (artiriul di$potri7T, este o putere echi7alentT

cu $iracolul, dar unitT cu natura u$anT.

(artirul pri$este o putere identicT cu cea a $iracolului, dar în natura sa însTsi, ca

aceastT putere, preentT în el, sT&l a5ute sT $TrturiseascT credinta în 7iata 7iitoare, nu nu$ai

 pentru a 7indeca bolile celorlalti, ci $ai degrabT lipsa lor de credintT. (artirul pri$este de la

6uhul o putere care sT7+rseste $inuni, care îl aratT în propria sa persoanT, ca si cu$ ar /i

de7enit propriul sTu bun.

rin puterea aceasta el $oare lui însusi pentru a trTi pentru ceilalti si pentru a /ace sT

 pre7alee înaintea lui însusi, înaintea lui 6u$neeu si înaintea celor care sunt de /a!T, $oarte

 pentru ristos asupra 7ie!ii /TrT ristos şi pentru a $Trturisi ast/el cT 8 P#ntr! *in# viata #$t#

 4ri$to$ $i *oart#a !n 0&ti/  =@ilipeni 1, 21>.

(artirul, prin /orta $Trturisirii sale procla$T ca o credin!T 7ie l&a cuprins, cT o putere

du$neeiascT 7ie s&a unit cu natura sa. Caloarea acestei /orte 7a /i 7TditT de 7Trsarea s+ngelui,

în $o$entul în care trupul 7a cTdea pe pT$+nt, $Trturisirea, de7enitT atunci concretT si

e7identT, se 7a adTuga E7angheliei, ca o putere de 7ia!T du$neeiascT unitT cu natura u$anT,

67  I-id#*, p. 9'.%1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 32/99

con/ir$atT prin $oartea pentru ade7Tr, $Trturie ade7TratT pe care Biserica este /ondatT si

creste.

6acT $iracolele şi se$nele pri$ei perioade a Bisericii pot /i considerate ca o

E7anghelie superioarT naturii u$ane dar procla$atT prin ea, $artiriul din epoca ur$Ttoare

de7ine o E7anghelie $ani/estatT în chiar interiorul acestei naturi u$ane ca un act în acelasiti$p di7in si u$an, care depTseste natura dar care este unitT cu ea.

6e7oltarea $Trturisirii pentru ristos, pentru E7anghelie si pentru 7iata 7esnicT s&au

derulat în lu$e cu o preciie ui$itoare, $ai înt+i prin /orta $iracolului, de e*e$plu în7ierea

unui $ort ca $ani/estare a puterii însesi a lui 6u$neeu, superioarT $ortii si a naturii u$ane

şi dupT aceea, prin /orta $artiriului, adicT acceptarea $ortii cu bucurie si plTcere, a7+nd în

7edere pri$irea unei puteri a 7ietii 7esnice care lucra în natura u$anT ca o /ortT capabilT de a

o înTlta într&o clipT deasupra ei, într&un elan de credin!T inco$parabil, pentru a /ace /a!T$or!ii şi a o în7inge cu cura5 şi în al treilea r+nd prin $onahis$, care este a treia /aT a

$Trturisirii lui ristos, a E7angheliei si a 7ie!ii 7esnice, în /ata lu$ii, prin pri$irea unei puteri

du$neeieşti datT de 6uhul "/+nt pentru a pTrTsi lu$ea at+t pe plan /iic c+t si pe plan

interior .

A pTrTsi lu$ea pe plan /iic este un act cunoscut, îns# în planul interior, aceasta

i$plicT trans/or$area naturii u$ane, i dupT i, dintr&o stare naturalT în care ea este $oartT

din caua pTcatului, într&o stare supranaturalT, unde ea 7a trTi prin har, aceasta i$plicT apoi

rT$+nerea în per$anentT în aceastT stare supranaturalT, o/erindu&se 5ert/T 7ie si d+nd /TrT

încetare $Trturie despre puterea di7inT pri$itT de o$ în chiar ini$a naturii sale.

Ciata $onasticT reproduce cele douT acte precedente ale 6uhului "/+nt; $iracolul

sT7+rsit prin în7ierea cTlugTrului însuşi şi $artiriului, care ridicT natura u$anT deasupra ei

înseşi. 6uhul "/+nt a$pli/icT acolo per$anen!a cotidianT a trecerii de la $oarte la 7ia!T, şi

alegerea constant reînnoitT a acestei stTri care depTşeşte natura.

2. 2. ". +. Monahul, !artir şi !ărturisitor:

TlugTrul este un creştin care este $ort, dar care în7ie $Trturisind ade7Trata în7iere în

toate ilele 7ietii sale. TlugTrul pri$este în natura sa $oartT un dina$is$ supranatural care

nu este altul dec+t su/letul 7ie!ii 7esnice. IatT de ce el su/erT în toate ilele $artiriul cu

 bucurie;

68 ierotheos Clachos, C!/#t!" 7i$#riii Ortodo3#, traducere de onstantin @#ge!ean, Bucureşti, Editura "o/ia,2000, p. 112.

%2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 33/99

8C0nd +#r$#!tia )n#t' d!+ *artiri!" f#riit!"!i #+i$o+ P#tr!' Antoni# +"#a din

 A"#3andria &i $# r#tra$# din no! )n *n$tir#a $aQ #" #ra ao"o )n fi#ar# ,i *artir +rin

on$tiint &i a" "!+t#"or r#din#i. A$#,a #ra *ai int#n$ &i *ai ri/!roa$

TlugTrul, lucr+nd în /elul acesta, nu repreintT dec+t o i$agine autenticT a credin!ei

 perioadei de început, ca un act 7iu al 6uhului "/+nt. Acest act inaugurat în iua incieci$ii prin cobor+rea li$bilor de /oc, tra7ersea# epoca $artirilor şi se stabileşte în a/ara lu$ii

 pentru a o echilibra şi a $Trturisi î$potri7a ei.

rin ur$are, 7ia!a $onasticT este deci ulti$a /or$T luatT de $Trturisirea credin!ei

crestine, pusT de 6uhul "/+nt în ini$a Bisericii. Ea nu este nici o doctrinT particularT a

creştinis$ului, nici o treaptT de per/ec!iune în credin!T, ci o i$agine 7ie a $Trturisirii creştine,

care re$e$oreaT sau repreintT pre$isele credintei ca rTspuns la ogor+rea 6uhului "/+nt în

iua incieci$ii, c+nd toti pTrTseau bunurile lor, legTturile lor de rudenie si casa lor pentru ali se al#tura Apostolilor, dupT în7T!Ttura 6o$nului9.

Ciata $onasticT repreintT sau re$e$oreaT de ase$enea de$ersul credintei

$artirilor, c+nd a trebuit sT $TrturiseascT pentru ristos care si&a dus crucea si a su/erit

$oarte în /ata lu$ii întregi.

Ciata $onasticT este o $Trturie 7ie a credin!ei arTtoare, ea reproduc+nd /idel credin!a

şi 7ia!a Bisericii pri$are. Ea este un $odel concret de 7iatT crestinT autenticT, total$ente

con/or$T cu poruncile e7anghelice. Ea nu este un $odel superior, ci un $odel autentic.

6e ase$enea c+nd 7orbi$ despre 7ia!a $onasticT, 7orbi$ i$plicit de întreaga 7ia!T

creştinT autenticT si c+nd 7orbi$ despre crestinis$ul ade7Trat, ne g+ndi$ la 7ia!a $onasticT

ca una din realiTrile sale e*e$plare.

(. *alea vieţuirii în monahismul mundan:

(. 1. Lepdarea sau prsirea lumii:

Lepadarea de lu$e are douT trepte. ?nt+i ne lepTdT$ de lu$ea din a/arT si de tot ce ne&

ar putea !ine lega!i de ea. ?n al doilea r+nd ne lepTdT$ şi de toate ase$TnTrile noastre

lTuntrice cu lu$ea. Acestea sunt pati$ile şi toate slTbiciunile noastre personale.

6acT a$ rT$+ne în lu$e ne&a$ /ace una cu lu$ea. 6acT însT 7re$ sT ur$T$ lui Iisus,

atunci trebuie sT desT7+rsi$ lepTdarea de lu$e cu lepadarea de sine. Lu$ea aceasta este eul,

69  r. pro/. dr. 6u$itru opescu, T#o"o/i# &i !"t!r(, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune alBisericii )rtodo*e Ro$+ne, 199%, p. 19.

%%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 34/99

egois$ul, este iubirea si înc+ntarea de sine, e suportul plTcerii si al co$placerii în lu$ea

aceasta. Egois$ul este rTdTcina tuturor pati$ilor. Iar lepTdarea de sine este uscarea acestei

rTdTcini si pri$a conditie a ur$Trii lui ristos.

6acT iesi$ din lu$e scTpT$ de 7edere si auire. u aceasta slTbesc şi pati$ile

noastre. 6ar ca sT ne desprinde$ deplin din puterea lor trebuie sT tTie$ odraslele si rTdTcina prin ne7ointa de /iecare i a lepTdTrii de sine. Aceasta e si$titT de /irea noastrT cea pieritoare

ca o cruce pe care de /apt $oare o$ul nostru cel 7echi. Du pute$ ur$a lui Iisus dec+t

o$or+nd în tot ceasul pati$ile noastre-0.

entru început, ur$area lui Iisus chiar rostul acesta îl are; de a ne desprinde /irea de

 pati$i iar în locul lor a deprinde 7irtutile.

LepTdarea de sine nu este cu neputintT sau în/r+ngere. 6i$potri7T, e descTtusarea unei

/oarte $ari puteri su/letesti. (Trturie la înde$+nT ne stau însTsi prile5urile. 6acT le c+stigT$,adicT ne co$portT$ prin ele dupT 6uhul lui 6u$neeu, si$ti$ în su/let o pace si o crestere

su/leteascT. e c+nd dacT le pierde$, adicT ne co$portT$ dupT o$ sau dupT pati$i, si$ti$ o

tulburare, o $ustrare de constiintT si o î$putinare su/leteascT. LepTdarea de sine do7edeste

credinta si dragostea pe care o a7e$ cTtre Iisus. 6in aceasta i7orTste o $are trTire

su/leteascT. LepTdarea de sine trebuie sT ne&o /ace$ a doua naturT, ca sT ne însoteascT toatT

calea cTlugTriei si sT caracteriee cTlugTria.

?n /elul acesta seacT i7orul si rTdTcina pati$ilor.

Lu$ea este lucrarea lui 6u$neeu, îns# stricTciunea din lu$e este lucrarea pTcatului.

TlugTrii /ug de stricTciunea din lu$e pentru cT aceasta des/ace pe oa$eni de 6u$neeu. 6ar 

 pentru cT stricTciunea este asa de tare tesutT cu lu$ea, cTlugTrii se leapTdT de lu$e. Aceasta

 pe scurt.

(ai pe larg, /uga de lu$e se petrece asa; la 7+rsta $in!ii se treeşte în noi şi constiin!a

de crestini. onstiinta aceasta e un însTsi dar al boteului. 6e acu$ doi insi ne chea$T;

6u$neeu si lu$ea, /iecare în partea sa. 6u$neeu ne chea$T prin constiintT, iar lu$ea prin

trup. A/l+ndu&ne în aceastT cu$pTnT su/leteascT a7e$ prin ur$are libertatea de a alege $odul

nostru 7iitor de 7iatT.

6acT a$ a7ea sT trTi$ o 7iatT crestinT în lu$e, 7ede$ î$pre5ur sau chiar în casa

noastrT, cT obiceiurile si îndeletnicirile din lu$e ne&ar birui si a$ s/+rsi prin a trTi si noi ca

toatT lu$ea. 6acT însT che$area constiintei cTtre 6u$neeu e $ai tare dec+t che$area

trupului cTtre lu$e, atunci ne lepTdT$ de lu$e, 7inde$ tot ce a7e$ si 7eni$ într&o $TnTstire

sT ur$T$ lui ristos-1.

70 enri&Irenee (arrou, Patri$ti( &i !*ani$*, Bucureşti, Editura (eridiane, 199, p. 4.

71 r. pro/. dr. Casile R#duc#, o+. it., p. .%4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 35/99

LepTdarea de lu$e este prin ur$are un act de libertate a constiintei, o con7ingere. Dici

un alt $oti7 nu e $ai te$einic dec+t acesta.IatT pri$ul pas cTtre î$pTrTtia lui 6u$neeu.

(. 2. +,aturile evanghelice şi voturile monahale:

(+ntuitorul Iisus ristos a dat porunci şi s/aturi si pildT cu 7iata "a. ?n aceasta adescoperit toatT 7oia lui 6u$neeu cTtre oa$eni, ca sT se $+ntuiascT. oruncile asigurT

$+ntuirea pentru toatT lu$ea, iar s/aturile e7anghelice sunt acestea; sTrTcia de bunT 7oie,

7iata /TrT prihanT si ascultarea neconditionatT.

e s/aturile e7anghelice se înte$eiaT cTlugTria. inul $onahal ur$Treste deci trTiea

crestinis$ului p+nT la $Tsurile desT7+rsirii. 6ar ca sT /acT /irea o$eneascT o cale at+t de

lungT trebuie întelese bine $i5loacele si /oarte bine cunoscutT calea. (ai înt+i /iti de&a dreptul

ucenicii lui Iisus, cu$ au /ost apostolii, dar pute$ /i niste ucenici $ai s$eriti al unui slu5itor al lui Iisus, cu$ este duho7nicul. TlugTria nu se în7atT at+t din cTrti c+t din aceastT ucenicie.

Coturile sau /TgTduintele $onahale au rostul de a desprinde r+nd pe r+nd pati$ile care

stricT /irea noastrT si pri$e5duiesc $+ntuirea. ri$e5dia cea $ai $are a pati$ilor de cTpetenie

este aceasta, cT duc su/letul la necredinta în 6u$neeu prin /aptul cT prind su/letul si trupul

nu$ai de 7iata aceasta desartT-2.

:tiind Iisus cT pati$ile opresc su/letul de la calea "a, întruc+t îl lipesc de 7iata aceasta,

ne&a cerut sT ne lepTdT$ de tot ce a7e$, sT ur+$ /a$ilia, ba sT ur+$ si propria noastrT 7iatT

în conditiile lu$ii acesteia =Luca 14, 2>. TlugTria stabileste o altT înrudire între oa$eni;

rudenia cea dupT 6uh.

Aceasta este 7oia s/+ntT pe propria ta 7iatT 7TutT dupT chipul 7eacului acestuia. Aici

îsi do7edesc s/aturile e7anghelice te$eiul. Ast/el, sTrTcia de bunT 7oie ne ibT7este de

lTco$ie, de iubirea de argint si de lene. @ecioria biruieşte des/r+narea, iar ascultarea

neconditionatT o$oarT $+ndria, in7idia, $+nia, sla7a desartT si întristarea.

6intre cele trei /TgTduinte cea $ai grea e ascultarea, pentru cT are de biruit $ai $ult

 pati$ile $intii care discutT cu 6u$neeu în loc sT asculte /TrT discutie.

 Dici o pati$T nu 7rea sT pTrTseascT /irea /TrT ne7ointe, adicT silinte ale constiintei

întTrite de 7ointT. 6in pricina acestei lupte între con7ingeri si pati$i cTlugTria e dTtTtoare de

har si e nu$TratT la aina ocTintei.

Ascultarea este pretutindeni o te$elie a r+nduielii în societatea o$eneascT, dar în

cTlugTrie ascultarea $ai are ce7a /unda$ental deosebit; ca ascultare din con7ingerea cT prin

72  I-id#*, p. .%'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 36/99

constiinta staretului sau a duho7nicului îti grTieste ?nsusi ristos. )rice abatere de la acest

greu de ascultare atrage o întTrire a pati$ilor si o slTbire a su/letului-%.

(. (. -ostul şi rugciunea:

ostul e 7echi si începe odatT cu o$ul. E pri$a poruncT de stTp+nire de sine. ostul sirugTciunea sunt douT $i5loace prin care curTti$ /irea de pati$i. oti oa$enii care s&au

apropiat de 6u$neeu si&au s$erit su/letul cu rugTciune si post. Wi Iisus a postit 40 de ile

 pun+nd postul începTturT a 7estirii ?$pTrTtiei lui 6u$neeu, desi Lui nu&I trebuia, /iind

nepTti$as.

e$eiurile $ai ad+nci ale postului si rugTciunii le gTsi$ tot la Bote. Ad+ncul /iintei

noastre se î$bracT în ristos. ?n acest ad+nc al $intii, sau în altarul ini$ii dupT e*presia

 pTrintilor, se sTlTsluieste ristos, igonind a/arT pe satana, care se retrage în si$tiri. 6e aici puterile potri7nicului, pati$ile, se silesc sT în7Tluie si sT prindT 7ointa din nou în $re5ile sale.

u trupul însT nu pute$ trata dec+t prin post. El nu stie si nu recunoaste con7ingeri.

6e aceea el trebuie uscat, încet si cu socotealT, /iindcT în $ocirla uscatT porcii pati$ilor nu

$ai 7in sT se scalde-4.

a sT TdTrnici$ puterea potri7nicT care lucreaT prin si$turi pati$ile plTcerii, slTbi$

 prin post aceste si$turi si închinarea lor cTtre plTcere. Jn organis$ topit cu postul nu $ai are

 putere sT schi$be con7ingerile constiintei.

6ar $ai bine de 5u$Ttate din nu$Trul pati$ilor sunt ale $intii. ostul lucreaT si

asupra acestora. E lucru de $irare, ice Ioan "cTrarul, cT $intea /iind netrupeascT de la trup

se spurcT si se întunecT si cT, di$potri7T, cea ne$aterialnicT de la tTr+nT se subtiaT si se

curTtT. )chii 7Td lucrurile, $intea 7ede g+ndurile.

ostul curTteste ochiul, rugTciunea curTteste $intea. Aici nu 7orbi$ de rugTciuni care

cer lucruri $ateriale, nici de rugTciunea care dT dru$ul închipuirii, dupT cu$ nu 7orbi$ nici

de rugTciunea liturgicT, ci nu$ai de rugTciunea $intii. La intrarea în cTlugTrie rugTciunea

7a$esului, co$pletetT poate chiar de Iisus, e nu$itT deodatT cu $etaniile X"abia 6uhului

"/+nt. RugTciunea $intii este X6oa$ne, Iisuse ristoase @iul lui 6u$neeu, $iluieste&$T

 pe $ine pTcTtosul. u nu$ele lui Iisus spus înt+i cu gura apoi cu $intea, pTtrunde$ din a/arT

spre înlTuntrul nostru cTtre Iisus, are la rugTciunea noastrT bate rTboi cu potri7nicul din

g+nduri si ne ibT7este de asupririle pati$ilor. RugTciunea $intii sau rugTciunea ini$ii are

73

  I-id#*, p. 9%.74 YYY, S+ov#dania !n!i +#"#rin r!$ (tr# d!1ovni!" $(! , traducere de pr. Dicolae Bordaşiu, i$işoara, Editura(itropoliei Banatului, 1992, p. 19.

%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 37/99

te$eiul acesta, descoperit de Insusi Iisus, cT /TrT (ine nu puteti /ace ni$ic

în pri7inta ibT7irii de pati$i, deci în pri7inta $+ntuirii.

RugTciunea $intii are si stTri superioare, c+nd ibT7indu&se pati$ile, se deapTnT de la

sine /TrT cu7inte, într&o nes/+rsitT dragoste de 6u$neeu, de oa$eni si de toatT /Tptura.

(. 4. n,runtarea ispitelor:

"u/letul este $ai de pret dec+t toatT $ateria lu$ii pentru cT în el e sTditT de la ob+rsie

 posibilitatea desT7+rsirii. e de altT parte si /irea întreagT suspinT dupT arTtarea /iilor lui

6u$neeu =Ro$ani , 19>, adicT dupT îndu$neeirea o$ului. ?n cale stT in/ir$itatea /irii si o

 putere potri7nicT ne7TutT care cautT sT în/r+nee su/letul de la un bor $ai înalt dec+t 7iata

7eacului acestuia. :i /iindcT puterile nu erau egale, 6u$neeu "&a /Tcut o$ si ca o$ a biruit

 pe ispititorul, în7Tt+ndu&ne şi pe noi lupta. A întTrit /irea noastrT si sTlTsluindu&"e întru noi prin bote ne&a /Tcut /TpturT nouT ascultTtoare de 6u$neeu. 6ar de la noi at+t se cere; sT

 pune$ în lucrare aceste a5utoare.

ot rTboiul ne7Tut al potri7nicului ur$Treste abaterea su/letului din ascultarea de

6u$neeu si toatT ne7ointa cTlugTrului e sT sporeascT aceastT ascultare. otri7nicul are douT

/eluri de ispite; prin plTcere si prin durere. u pri$ele u$blT sT ne a$TgeascT. 6ar cu

celelalte u$blT sT ne constr+ngT sT socoti$ plTcerea ca bine si durerea ca rTu. u aceastT

$estesugire ar restr+nge nTuintele su/letului nu$ai la o 7iatT co$odT în 7eacul acesta.

Iar cTlugTrul are cTtre pri$ele; ne7oin!ele în/r+nTrii pentru dragostea de 6u$neeu,

iar cTtre celelalte; lepTdarea de sine pentru dragostea de oa$eni.

6acT 7ede 7icleanul cT nu isprT7este surparea cu ispitele atunci aruncT în $inte hule

î$potri7a lui 6u$neeu. o7+rsirile acestui $+ndru sT nu sperie pe ni$eni cTci nu spurcT pe

o$, nici sT nu le bTgT$ în sea$T.

6ar nici o 7iatT sporitT nu e crutatT de b+ntuieli; /ie cu 7ederi a$Tgitoare si trTg+nd

cTtre sla7a desartT, /ie cu în/ricosTri groa7e duc+nd cTtre iesirea din $inti. ?n calea celor 

dint+i a7e$ lepTdarea de 7ederi, cTci $ai de /olos este a ne 7edea pTcatele dec+t a 7edea

îngerii, iar în calea celorlalte a7e$ lepTdarea de sine în gri5a lui 6u$neeu. e putini

credinciosii si $olatecii 7icleanul îi scoate din luptT cu e7identa neputintei cu care îi aruncT în

denTde5de, iar cTtre s$erenie le închide calea preent+ndu&le&o ca u$ilire. e calea aceasta le

$acinT su/letul între denTde5de si ne$ultu$ire, de unde a5ung la $+nia persecutiei. AdunT la

con/lict, se închid su/leteste în pre5udecTti si asa alunecT din calea s/+ntT în calea pro/anT sau

chiar chi$icT. La acestia lepTdara de sine a /ost $ereu un lucru de silT sau /TrT con7ingere.

?n ur$T ispitele aleg trebnici de netrebnici. ?ntr&unii ispitele desT7+rsesc în su/let

ascultarea si dragostea de 6u$neeu. Iar în ceilalti le sterg pe acestea si pun în loc ascultarea

%-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 38/99

si dragostea de sine. Ispitele descoperT ceea ce este în ini$a o$ului. 6repte sunt cTile

6o$nului si cei drepti $erg pe ele dar îndTrTtnicii pe aceleasi cTi se poticnesc si cad. entru

calea cTlugTriei trebuie prin ur$are sTnTtate deplinT si $a5oritate de $inte. Ciata

duho7niceascT nu se deschide dec+t în su/letul care are cura5ul u$ilintei. ?n5osirea în /ata lui

6u$neeu, dispretul de sine si lepTdarea 7ointei proprii, iatT calea celor trei ar$e alesu/letului =A77a i$en>-'.

6e aceea în calea lui 6u$neeu sT /ii neclintit, neabTtut nici de plTcere nici de durere.

6ar sT stii cT a rT$+ne în picioare nu e treaba ta, nici a 7irtutii tale, ci a harului Aceluia are

te tine în bratele "ale ca sT nu cai în întristare. 6eplin ibT7it de lupte nu este o$ pT$+ntean,

nici nu trebuie sT /ie. Alt/el nu ar $ai /i luptT, nici ucenicie, nici sporire, nu ar $ai trebui nici

arul neîncetat de la 6u$neeu. )$ul nu si&ar $ai cunoaste slTbiciunea si nici de s$erenie

nu ar $ai a7ea trebuintT. E $ai de pret lupta, cT 7ei a5utorul lui 6u$neeu si te s$eresti si teu$pli de dragoste, cTci biruinta pe $ulti i&a pTgubit.

e aceastT cale nu poti cTlTtori /TrT pri$e5die dec+t condus de $+na ne7TutT a lui

6u$neeu prin constiinta unei cTlTue.

(. 5. /reptele vieţuirii duhovniceşti:

Este o singurT 7iatT duho7niceascT pentru cT este un singur 6uh. 6eprinderea si

trTirea ei însT este treptatT, pe $TsurT ce ne curTti$ de pati$i, iar aceasta este nu$ai

începutul. erioada de ti$p caracteriatT prin lupta cu pati$ile se nu$este asceT, luptTtorul

ascet iar totalitatea în7TtT$intelor se nu$este asceticT. u7+ntul asceT e grecesc si înse$na

la început e*ercitiu /iic. Apoi a cTpTtat întelesul de e*ercitiu $oral pe care l&au luat

$TnTstirile desT7+rsindu&i întelesul, de totalitatea ne7ointelor prin care se ibT7este /irea de

 pati$i.

Aceasta prin ur$are este perioada de urcus în care preocuparea de cTpetenie a

$onahului este curTtirea de pati$i. hiar ter$enul de curTtire are si el douT 7+rste si s&a

încetTtenit sub nu$ele de puri/icare. erioada asceticT cuprinde puri/icarea acti7T în care intrT

toate ne7ointele din partea o$ului si puri/icarea pasi7T, adicT de curTtire a /irii de pati$i

dincolo de puterile o$ului, pe care o /ace 6u$neeu ?nsusi. El ?si /ace loc curat în cei ce&L

cautT cu dragoste, dar puterile lor nu le $ai a5ung pentru aceasta si atunci ei trebuie sT su/ere

curTtiri $ai presus de /ire ca sT poatT locui în ei cu sla7T el $ai presus de /ire.

@aa de cul$inatie a asceei si de ad+ncire a trTirii duho7nicesti se nu$este ilu$inare.

?n /aa aceasta 6arurile 6uhului "/+nt pri$ite la Bote se de7oltT în toatT deplinTtatea lor si

75 YYY, Pat#ri!"' # !+rind# )n $in# !vint# fo"o$itoar# a"# Sfini"or -(tr0ni, Alba Iulia, ipogra/ia Episcopiei)rtodo*e Ro$+ne a Alba Iuliei, 1990, p. -4.

%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 39/99

întTresc su/letul pentru si $ai grele încercTri. ?n /aa aceasta pot apare a$Tgiri si daruri

e*traordinare si cine le are e s/Ttuit sT nu&si lipeascT ini$a de ele, pentru cT nu nu$ai cT nu

înainteaT, dar poate pierde si tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce $ai subtire si tot $ai

$ult trebuie sT te lepei de toate.

Ascea are si un caracter hristologic. ?n ne7ointe nu e nu$ai o$ul, e si ristos preent. ?n s/ortTrile noastre e preentT /orta din /irea o$eneascT a lui ristos.

rupul si "+ngele Lui din "/. ?$pTrtTsanie se luptT cu trupul si s+ngele nostru

î$potri7a pati$ilor, s/intind trupul si ar+nd pati$ile. ?n perioada asceticT $uri$ lu$ii si

nouT însine î$preunT cu ristos, în 7iata $isticT. "T nu uitT$ însT cT înainte de ?n7iere a /ost

sTptT$+na pati$ilor, rTstignirea, pTrTsirea, u$ilirea, $oartea, îngroparea si pogor+rea la iad,

dragostea ucenicului trecutT prin cele $ai grele cu$pene su/letesti, uscTciunile, pTrTsirile,

întunericul u$ilirii de $oarte. Acestea constituie puri/icarea pasi7T si curTtesc si ulti$elerTdTcini ale pati$ilor, reali+nd nepTti$irea.

a do7adT, din cel $ai ad+nc $or$+nt si pTrTsire sunte$ rTpiti a/arT /TrT 7este de

s/+ntT lu$ina du$neeiascT. 6in cea $ai ad+ncT benT /ulgerT lu$ina conte$platiei di7ine

 plinT de ar si ade7Tr. 6e la acest $o$ent al lu$inii di7ine începe 7iata $isticT, adicT unirea

/Tpturii cu 6u$neeu. Aceasta este ase$Tnarea nu prin /ire ci prin har.

(. !. *ercetarea conştiinţei şi mrturisirea pcatelor. Lecturile duhovniceşti:

)datT intrati în calea î$plinirii s/aturilor E7anghelice care restr+ng $ult /irea

o$eneascT, se întelege cT p+nT sT deprinde$ 7ietuirea dupT s/aturi gresi$ adeseori. 6in

 pricina aceasta tebuie sT în$ulti$ si $i5loacele de a ne $entine în aceastT 7ietuire. Jnul din

aceste a5utoare de pret este spo7edania deasT. "po7edania /iind aina ocTintei, este dTtTtoare

de ar care întTreste puterile noastre slabe cTtre î$plinirea /TgTduintelor ce le&a$ /Tcut sau

ne pregTti$ sT le /ace$. "po7edania deasT trebuie tinutT însT la pretul ei. inta su/leteascT a

$onahului /atT de tainT trebuie îndreptatT atunci c+nd se do7edeste usurTtate la $i5loc. 6e

aceea o prea deasT spo7edanie, în su/letele nead+ncite, se banalieaT. 6e aceea ne a5utT$ de

cercetarea constiintei sau de spunerea g+ndurilor, care poate /i oric+t de deasT.

"unt $TnTstiri în asa /el organiate înc+t ni$eni nu se culcT p+nT nu si&a spus

g+ndurile rele, p+nT nu s&a î$pTcat din ini$T cu /ratele sTu cu care s&ar /i în7rT5bit peste i si

 p+nT nu ia iertare de la toti. "po7edania deasT si cercetarea constiintei au rostul de a slTbi din

/ire deprinderile pati$ilor si a pune în loc deprinderile bune sau 7irtutile contrare pati$ilor.

ractica aceasta are însT te$eiul pe cunoasterea însusirilor g+ndurilor. +ndurile

 pTti$ase ne$Trturisite sau si$plu spuse au însusirea cT se întTresc si se /ac /unii, cu$ ic

 pTrintii, si trag $intea la în7oire si la /aptT, care este pTcat. Tcatul acesta este; în/r+ngerea

%9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 40/99

$oralT a su/letului de cTtre un g+nd rTu. 6e aceea toate g+ndurile trebuiesc spuse înainte de a

se întTri si de a birui $intea, cTci de îndatT ce sunt spuse le piere puterea de a obseda, asupri,

stTp+ni $intea. 6e alt/el, si g+ndurile bune trebuie controlate cu o altT constiintT, $ai

li$pede. ontrolul tuturor g+ndurilor e lege în cTlugTrie. Deîntrebat ni$ic nu e bine, nici ce e

 bine, pentru cT singur nu te poti apTra de sTgetile sla7ei desarte.) altT $TsurT de a5utor în biruinta asupra /irii ne&o dT citirea 6u$neeiestilor 

"cripturi. Este 6uhul lui 6u$neeu în cTrtile "/. "cripturi, de aceea citirea ei ideste

duho7niceste. 6ar si pentru aceasta trebuie putinT preocupare. (ai înt+i trebuie în7TtatT

aceastT carte a lui 6u$neeu cTtre oa$eni, adicT înteleasT în rostul ei de re7elatie, înteleasT

în cadrul ei istoric, în s/ortarea ei de a $entine în constiinta poporului ales asteptarea

descoperirii desT7+rsite în Iisus ristos. Caloarea spiritualT a "cripturii nu se pierde în istoria

 pe care o cuprinde. 6e aceea Biblia e si singura carte a cTreia date istorice au si o neistorie pecare o cuprinde. 6e aceea Biblia e singura carte a cTreia date istorice au si o $e$orie

duho7niceascT.

6e Acelasi autor sunt si scrierile ascetice ale "/intilor Trinti si scrierile E7anghelice si

scrierile s/intilor. ?n concluie, citirea cu socotealT a 6u$neeiestilor "cripturi aprinde si

hrTneste su/letul cu g+ndurile lui 6u$neeu care nu sunt ca g+ndurile o$ului.

(. 0. darea' smerenia' tierea voii şi smerita cugetare:

LepTdarea de sine nu se realieaT dintr&o datT sau odatT pentru totdeauna ci trebuie

ti$p si rTbdare. i$p pentru deprindere si rTbdare pentru greutatea ei. RTbdare trebuie sT

a7e$ $ai înt+i cu noi însine ca sT nu cTde$ în întristare, apoi trebuie sT aibT si altii rTbdare

cu noi p+nT deprinde$ desT7+rsit lepTdarea de sine. 6acT în7TtT$ practic lepTdarea de sine si

sporeste dragostea în ini$a noastrT, rTbdarea înceteaT de a $ai a7ea în/Ttisarea negati7T, de

neca, si se schi$bT în bucurie, cu toatT întristarea $ea sunt co7+rsit de bucurie. +nd a7e$

lepTdarea de sine si dragostea, ocara ni se /ace ca lauda si lauda ca ocara. RTbdarea $ai este si

ne7ointT, adicT pedepsirea de bunT 7oie a /irii cu tot /elul de osteneli.

At+rnT de treapta duho7niceascT pe care ne gTsi$ ca sT /ie cu neputintT unele ne7ointe

sau altele. La aceste ne7ointe ale rTbdTrii nu e bine sT nTui$ dec+t pe $Tsura însTnTtosirii

/irii de pati$i. La începTtori, deprinderea rTbdTrii începe cu ocara. ?nceputul trebuie întTrit cu

rTbdarea, pentru cT în lupta cu $+ndria si cu sla7a desartT, acestea au obiceiul sT&l arunce în

denTde5de ca sT pTrTseascT lupta.

Ciata duho7niceascT are $ulte greutTti de în7ins, $ai ales din partea $+ndriei. artea

i$portantei, boala locului de cinste sau a nu$elui de cinste, boala obrTniciei, neascultarea,

grTirea î$potri7T, poso$or+rea, groaa de u$ilintT, toate acestea sunt /or$e în care se

40

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 41/99

de7oltT si se în$ulteste $+ndria în su/let. (+ndria si toti puii ei sunt pricini de con/licte, de

ne$ultu$iri, de /TtTrnicii. 6in rTcirea dragostei si a u$plerii su/letului de rTutate sub

in/luenta acestei pati$i, $intea alunecT pe panta nebuniei.

Asa începe s$erita cugetare; /or$alieaT $intea. "$erita cugetare e începutul

s$ereniei, care nu e o 7irtute a /irii sau e*presia neputintei. I7orul s$ereniei e darul luiristos. Du de la oa$eni, nici din cTrti, nici de la îngeri, ci de la (ine 7T în7Ttati cT sunt

 bl+nd si s$erit cu ini$a si 7eti a/la odihnT su/letelor 7oastre =(atei 11, 29>. "unte$ în

/urtunT cu su/letul nu$ai at+ta 7re$e c+t trTi$ la supra/atT, la e*presia cea $ai dina/arT a

7ietii. +nd însT ne $ai ad+nci$ su/letele acolo unde ne asteaptT ristos de la Bote, sau de

la oricare altT ainT, pri$i$ cu7+ntul Lui care î$prTstie /urtuna. El este i7orul s$ereniei

care reechilibreaT su/letul din b+ntuielile $+ndriei. 6e la aceastT e*perientT încep+nd, iubi$

rucea lui ristos si crucea noastrT, cu /irea pri$i$ si crede$ cT tTierea 7oii proprii e într&uncu7+nt curTtirea de pati$i.

 (. 2. )ieţuirea monahului în lume ca ,iind îna,ara lumii:

Ciata $onahului este lTuntricT, duho7niceascT, pe c+nd 7iata în lu$e e îna/arT. Jna cu

alta nu sea$TnT. (irenii $ai 7in la $TnTstire pentru rugTciune, cTlugTrii nu se $ai duc în

lu$e sT se odihneascT. oate pro/esiunile au 7acantT sau concediu nu$ai cTlugTria nu. Asace7a ar înse$na încetarea cTlugTriei. "e duc însT la $are trebuintT în interesul de obste al

$TnTstirii. aina cTlugTreascT îl /ace pe cTlugTr 7Tut si cunoscut de toti. Jnii îl iubesc, altii

îl ocTrTsc. TlugTrul trebuie sT se /ereascT în su/letul lui de cel ce&l iubeste ca sT nu /ie rTnit

de sla7a desartT, precu$ trebuie sT se /ereascT si de cei ce&l ocTrTsc ca nu cu$7a poate din

nepTsarea lui sT /ie hulit 6u$neeu. 6e aceea cTlugTrii nu u$blT printre oa$eni cu ochii pe

ei, cTt+nd cunoscuti sau dorind sT stea de 7orbT, ci îsi 7Td de cale cu g+ndul la 6u$neeu.

oti cTlugTrii care pentru neapTratT trebuintT au $ers prin orase au si$tit trebuinta

ocrotirii lui 6u$neeu. RugTciunile celor din $TnTstire i&au însotit ca o $+nT de apTrare. Jn

dru$ în lu$e îti /ace do7ada statorniciei în calea cea duho7niceascT. 6e alt/el nici nu se tri$it

din $TnTstire dec+t cei $ai statornici în cTlugTrie. ?n ce constT pri$e5dia @irea o$eneascT a

/ost ase$TnatT cu c+l!ii, pati$ile cu /ocul. 6acT te atingi cu /ocul c+lti /iind, pati$ile a$ortite

 prin în/r+nare se aprind prin si$pla 7edere-.

TlugTrii trTiesc într&un alt/el de /oc al 6uhului "/+nt. Acesta se stinge c+nd se apropie

de ei întinTciunea prin si$turi. AltT gri5T pe care trebuie sT o aibT $onahul e la /elul 7orbelor 

76 Iero$onah Ra/ail Doica, C!"t!ra D!1!"!i, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2002, p. 2.

41

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 42/99

 pe care trebuie sT le audT sau sT le stT7ileascT. hipul $onahului a treit întotdeauna si în tot

locul $+ncTri$ea de li$bT a $irenilor. Ei cautT oarecu$ /ie sT de/ai$e $odul acesta de

7iatT, /ie sT&l /ericeascT pe al lor.

TlugTrul sT se /ereascT, din constiintT de cunostintT, de a cali/ica $oral 7iata

$ireneascT, asa sau asa. +t pri7este $+ntuirea, aceasta are $ulte cTi înaintea lui 6u$neeu.@iecare îsi alege 7iata care îi place sau de care se si$te în stare. (irenii stiu toate în/r+ngerile

cTlugTrilor, dar nu stiu niciodatT pe 7reunul din s/intii care sT /i biruit el aceste în/r+ngeri.

(irenii 7Td pe cTlugTri prin pati$ile de care sunt stTp+niti ei si nu le 7ine a crede cT&i

cu putintT si o 7iatT de 7irtute. Cirtutea e neînteleasT, ba uneori e nu$itT /TtTrnicie. Asa /rate

cTlugTre, în7Tluie pe oa$eni în dragostea ta cea din $ultT rugTciune si 7ei 7edea treindu&se

în necunoscutii cu care stai de 7orbT si o sc+nteie du$neeiascT, pe care nu si&o pot e*pri$a

ci nu$ai o suspinT.

(. 2. 1. *hipul interior şi chipul e#terior al monahului:

"/+ntul Apostol a7el a descris ca pentru sine chipul cel dinlTuntru al o$ului; 8 M%a*

r$ti/nit )*+r#!n ! 4ri$to$Q $i n! #! *ai tri#$' i 4ri$to$ tri#$t# )n *in#. i viata *#a

d# a!*' )n tr!+' o tri#$ )n r#dinta )n Fi!" "!i D!*n#,#!' Car# *%a i!-it $i S%a dat +# Sin#

)n$!$i +#ntr! *in# =alateni 2, 20>.

Asadar ristos este /Tptura cea nouT a $onahului sau $onahul în ristos este /TpturT

nouT =II orinteni ', 1->. El este înlTuntru si îna/arT, bl+nd si s$erit, hotTr+t si linistit.

ulburarea celor dina/arT nu&l s$inteste din aceste însusiri su/letesti, di$potri7T, el aduce

liniste. hipul cel dinlTuntru si cel dina/arT al $onahului sunt într&o deplinT ar$onie, printr&

unul strT7i pe celTlalt.

oti sti$ cT înlTuntrul nostru stau ascunse $TrgTritarul, co$oara, talantul si altarul

î$pTrTtiei lui 6u$neeu. ?nlTuntrul nostru a7e$ asadar posibilitatea s/inteniei. 6ar 

 posibilitatea încT nu e realitatea. 6e la sine nu$ai, posibilitatea s/inteniei nu se trans/or$T în

s/intenie.

?n 7iata duho7niceasT credinta hotTr+tT poate /ace ca posibilitatea s/inteniei sT se

trans/or$e în realitatea s/inteniei. Este ne7ointa $onahului. @TrT ne7ointT întinsT, sustinutT

de con7ingere, orice posibilitate realT 7a rT$+ne nu$ai posibilitate sau chiar se 7a trans/or$a

în i$posibilitate.

6e pildT $ulti 7in la cTlugTrie cu o pTrere bunT despre ei însisi, pTrere pe care

ne$Trturisit si&o pTstreaT si în $TnTstire. Trerea sau iubirea de sine e o /or$T subtire a

$+ndriei. ?n $TnTstire 7iseaT s/intiri si litanii si 7iatT /ericitT iar c+nd aici dau de se7eritatea

luptelor cu pati$ile, de tTierile dureroase ale pedepsirii întru toatT /apta bunT, 7isul se

42

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 43/99

destra$T si începe dea$Tgirea si ne$ultu$irea, ca$u/lTrile $+ndriei. 6acT cel în cauT îsi

închide su/letul de cTtre po7Ttuirea duho7niceascT pentru cT aceasta taie a$Tgirea de sine din

care creste dea$Tgirea, bobul de gr+u se schi$bT în tTciune si se crede gr+u nederptTtit.

Aceasta este iubirea de sine pe care o $entine $+ndria si punctul de 7a$T al dia7olului.

"u/letele slTbTnogite de $+ndrie stau totusi pururea încordate în legiti$T apTrare de cTtreorice îndregTtori, gata sT&si apere dreptatea si sT&si 5usti/ice întristarea, sT&si e*plice ei $ai

 bine caua si niciodatT nu si$te trebuintT sT asculte si sT ur$ee, dacT este o cale $ai presus

de ce pot ei pricepe. Asa se e*plicT îndepTrtTrile, î$putinTrile si chiar întunecTrile de la rostul

lu$inos al cTlugTriei--.

"u/letul dus în robie e 5e/uit pe datT de toatT agoniseala sa duho7niceascT. Aceasta&i

contabilitatea /ricosului; ara/ii cu banii lor /alsi /urT talantii nostrii buni.

Acu$ $onahul lenes de $+ntuirea sa începe sT uite întelesul celor ce are de /Tcut, se$ultu$este nu$ai cu intrarea în cTlugTrie ca si cu$ cu aceasta si&ar /i a5uns scopul. otoleste

r+7na de rTboire cu slTbiciunile /irii pati$ilor, î$brTcT$intea sa de luptTtor al duhului pierde

înse$nTtatea ei de la început. "andalele nu $ai aleargT pe calea gTtirii e7angheliei pTcii, calea

duhului, ci o iau iarTsi pe calea pT$+ntului. Dici nu obser7T $onahul $olatic de $inte c+nd a

/ost scos din luptT si redus la un si$plu cuier de haine cTlugTresti. u alte cu7inte nu 7ede cT

a a5uns o $ierie cTutT între t+lhari, un $incinos ala 6o$nului ristos.

6acT $onahul se co$place într&o ase$enea cTlugTrie de uni/or$T si nu&l doare

stingerea lu$inilor su/letului sTu & întristarea e chipul unui su/let cu lu$inile stinse &

însea$nT cT a dat în $ici$e de su/let si a a5uns un o$ de ni$ic. otri7it acestei îndreptTri el

cautT altT hranT su/letului sTu; lauda oa$enilor, aprobarea 7oilor sale. 6e po7Ttuitorii sTi se

desparte su/leteste, 5udec+ndu&i si gTsindu&le tot /elul de pricini. Asa se cuibTreste 7iclenia în

su/let si îl /ace pe $onah o$ cu douT /ete, $or$inte 7Truite pe dina/arT, neîngri5it pe

dinTuntru, ipocrit. rinderea su/letului într&o 7iatT dina/arT de duh prin tTr+tele 7ietii e tot una

cu ducerea lui iarTsi în te$nita pati$ilor. +nd $onahul a realiat /TtTrnicia, a a5uns pe

 punctul de a pTrTsi cTlugTria. ?n ochii lui toti sunt /Ttarnici, e o 7icti$T ne7ino7atT a

nedreptTtilor, de aceea os+ndindu&i, iese dintre ei.

6e aici se 7ede destul de li$pede cT $+ndria singurT, chiar sub cea $ai subtire /or$T

a sa, cu$ e pTrerea de sine, dacT nu e tTiatT din rTdTcini e în stare sT risipeascT din su/let toatT

7iata dupT duh. Du e $+ndria ur+ciunea pustiului 6e aceea c+nd te crei bun sT stii cT esti

nebun si sT astepti ocara ca sT te curTtesti. ?ntunecarea aceasta însT ne aduce a$inte de

în7inuirile pe care le&a adus Iisus peste capul celor ce /TtTrniceau 7irtutea. AstTi pentru

obraele celor din îndTrTtnicie pTrTsesc lupta cTlugTrii. Biserica încearcT pedepsirea,

77  I-id#*, p. %1.4%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 44/99

scoaterea din $onahis$, a/urisirea sau caterisirea. restinii nu au de în7Ttat ni$ic bun de la

acesti deertori si $incinosi. Biserica prin slu5itorii ei nu /ace degrabT lucrul acesta, dar ce nu

 poate rugT$intea poate pedeapsa.

lata neascultTrii de BisericT este pierderea $+ntuirii. ?ndTrTtnicii dau asadar de

 pri$e5dia pierTrii ca sT se de$eticeascT. Asa se înt+$plT c+nd se întTreste /ariseul sislTbeste 7a$esul.

(. 2. 2. mplinirea votului ascultrii şi personalitatea monahului:

6intre cele trei /TgTduinte $onahale, ascultarea neconditionatT s&a do7edit cea $ai

grea, din douT $oti7e cu totul opuse; unul in/ir$itatea /irii, iar celTlalt personalitatea ei.

(ai înt+i ce este personalitatea a lT$urire pe scurt spune$ cT personalitatea este o

înestrare su/leteascT neobisnuitT. ?ntr&o personalitate chipul lui 6u$neeu este $ult $ai puternic si $ult $ai li$pede. oti crestinii au sigur c+te un talant, dar unii au si c+te doi, iar 

altii si c+te cinci. alantii sunt talente, energii de lucru, ca de pildT o $inte $ai strT7TTtoare,

o ini$T $ai largT, o $are capacitate de dragoste, o 7ointT $ai puternicT, o $e$orie $ai

 bunT, o ingenioitate înTscutT.

Aceste energii ale chipului prind $ai bine, ca niste antene $ai bune, energiile arului

care le s/inteste. ersonalitatea are de ase$enea de /Tcut calea de la chip la ase$Tnare. 6ar 

datoritT înestrTrii su/letesti $ai puternice, personalitatea ar putea strTbate calea într&un ti$p

$ai scurt sau ar putea realia o nease$TnatT ase$Tnare. E destul sT ne g+ndi$ la "/+ntulita de

la Arges, o copilitT nu$ai, dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat&o între s/inti.

6isciplina ascultTrii însT e generalT, pentru cT ea ridicT /irea din in/ir$itate precu$

scoate si $+ndria din personalitate. Ascultarea /ace si pe lenesi si pe 7ecleni sT&si degroape

talantul, precu$ acoperT si pe cei talentati de 5e/uirea sla7ei desarte.

"e stie cT unde este bogTtie $ai $are si hotii se ne7oiesc $ai tare sT o prade.

R+nduiala ascultTrii e cale du$neeiascT. hiar c+nd se realieaT s/intenia, nici aceasta nu

deleagT de acoperT$+ntul ascultTrii. Tci o s/intenie constientT ar putea cTdea ca /ulgerul în

ispita s/inteniei, care e cea $ai ra/inatT capcanT a $+ndriei. 6e aceea A77a (acarie era dus

de îngeri din lu$ea aceasta si pe dru$ îl înt+$pinau dracii ic+ndu&i; ai scTpat de noi,

(acarie, iar su/letul lui rTspundea; încT n&a$ scTpat-.

Asa se e*plicT de ce nici unul dintre s/inti nu a scTpat desT7+rsit de 7reo /r+nT

oarecare a neputintei, ca nu cu$7a toc$ai la ur$T sT piardT totul. 6e aceea "/. Trinti nu au

recunoscut desT7+rsirea dec+t dupT se$nul desT7+rsitei s$erenii.

78 YYY, Pat#ri!" , p. 114.44

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 45/99

?n cTlugTrie asadar nu are nici o i$portantT nu$irea de personalitate. 6i$potri7T, e un

nu$e de care trebuie chiar sT te lepei, sT scapi de stiinta lui. ?nestrarea su/leteascT ce&i

corespunde e /olositoare într&alt /el, în cura5ul s$ereniei, în a7+ntul dragostei, în capacitatea

de a te bucura în su/erintT. Acestea do7edesc un su/let $are. TlugTria nu creste 7isTtori ai

î$pTrTtiei lui 6u$neeu, ci oa$eni hotTr+ti care duc trTirea crestinis$ului p+nT la ulti$elelui consecinte de disciplinT si /ru$usete-9. 

e$eiul îndrTnelii celei dupT 6u$neeu este ?n7ierea "a din $orti, do7ada at+t de

 puternicT a du$neeirii "ale. e cu7+ntul Lui, de 6u$neeu do7edit, a7e$ si noi îndrTnealT

si cura5 î$potri7a lu$ii si a $ortii din noi. Acesta&i te$eiul strT/und al uceniciei noastre, a

cTrei capTt este în7ierea su/letului încT din 7eacul acesta, în lu$ina 7eacului 7iitor. entru o

ast/el de rostuire a 7ietii e cTlugTria si ea cere s$erenie si cura5. "$erenia si cura5ul s&ar pTrea

doi ter$eni opusi.u toate acestea, în 7iata duho7niceascT ei se ar$onieaT, ba se si co$pleteaT.

Absen!a sau î$putinarea unuia slTbeste pe celTlalt si între ei trebuie tinut un echilibru. Tci

7iata crestinT orientatT nu$ai spre u$ilintT ia o în/Ttisare de scla7ie spiritualT, de pipernicire

la literT si pierde cura5ul. 6ease$enea, orientarea nu$ai spre îndrTnealT personalT si spre

 pro/etis$ distruge bisericitatea si sobornicitatea crestinis$ului, pro7oc+nd /ie ereie, /ie

schis$T, deci pierde s$erenia. 6e aceea pTstrarea capacitTtii de încadrare în disciplinT a unui

su/let /ace do7ada ar$oniei si 7alorii sale. TlugTria slTbeste în su/lete slabe si se întTreste în

su/lete $ari.

6ar pilda celor de pe ur$T aprinde cura5ul celor dint+i. Coturile $onahale au

obligati7itate de constiintT. 6e 6u$neeu ascultT$ neconditionat toatT 7iata si /TrT abatere.

6acT însT po7Ttuitorii nostrii dupT 6u$neeu, staretii si duho7nicii, de7in eretici si ca atare

se încarcT din partea Bisericii cu pedeapsa a/urisirii sau caterisirii, atunci sunte$ delegati de

ascultarea lor pentru cT ei au str+$bat dreapta credintT si prin constiinta lor nu se $ai e*pri$T

7oia lui 6u$neeu. 6ar ascultarea de BisericT nu înceteaT. )bligati7itatea 7oturilor 

$onahale poate înceta nu$ai în caul e*tre$ de rar c+nd se înt+$plT din $oti7e chi$ice a

 personalitTtii o$enesti, deci si a constiintei în caul deplinTtTtii de constiintT, însT

/TgTduintele rT$+n obligatorii iar lepTdarea lor pTcat. ?ncetarea 7oturilor e încetarea

cTlugTriei. (TnTstirile cu 7iatT de sine au slTbit 7otul ascultTrii si al sTrTciei si din pricina

aceasta sunt o /or$T decadentT de $onahis$0.

79  "/+ntul le$ent Ale*andrinul, Car# -o/at $# va *0nt!i, în col. 8#rin!i şi "criitori Bisericeşti, 7ol. IC,

Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 1992, p. 94&102.80 "/+ntul Casile cel (are, R0nd!i#"i"# vi#ii *ona1a"#, Bucureşti, Editura "o/ia, 2001, p. 41.

4'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 46/99

2. 4. "onahismul în ad3ncul pustiei sau în inima lumii O dilem

6e&a lungul ti$pului, tr#irea $onahala a /ost 7#uta ca o realitate cuprins# in7ariabil

între dou# li$ite de neî$pacat. e de o parte, cel ce 7rea s# duca o ast/el de 7ia!# trebuie s#

 p#r#seasc# de/initi7 lu$ea, cu toate pacatele sale, cu toate placerile si înselaciunile ei si sa se

retraga în singuratate, în pustiu, în paduri sau în $anastire si sa î$plineasca singur poruncile

e7anghelice. e de alta parte, crestinul care 7rea sa duca o 7iata calugareasca declara ca

doreste sa î$plineasca, cu $ai $ulta atentie, în7atatura E7angheliei, centrata pe iubirea de

ristos si de aproapeleM sa aplice, adica, un $a*i$alis$ crestin, care însea$na anga5are spre

$+ntuirea propriului su/let, ca si ale altora.

?ntre p#r#sire şi anga5are, între singuratate şi 7ia!a de obşte, între a se retrage din lu$e

şi a apartine si a participa la 7iata co$unitatii bisericesti se consu$a întreaga tensiune a

subiectului nostru.

Co$ încerca sa scoate$ în e7identa continuitatea organica între 7iata $onahala si cea

liturgico&eclesiala. a 7iata $onahului are radacinile sale e*istentiale toc$ai în "/+nta

Liturghie si ca trairea sihastrului e un i$n liturgic adus Bisericii lui 6u$neeu.

#lugarul este, în pri$ul r+nd, un crestin. Ciata sa crestina se baeaa şi îşi trage

se7ele din cele trei aine de initiere; Boteul, (irungerea si Euharistia, prin care ni se

daruieste, prin 6uhul "/+nt, participarea la 7iata di7ina.Tain#"# n# dar!i#$ a#a$ta viata

divina' )ntr%!n an!*# f#"' )n $tadi! /#r*ina": # o $a*0nta' ar# n! $# +oat# d#,vo"ta $i ad!#

road# )n o* d#0t +rin $in#r/ia dintr# 1ar $i #fort!ri"# noa$tr# . Asadar, începuturile trairii

$onahale sunt înradacinate în sacra$entalitatea Bisericii.

+na ai, în /ata unui ast/el de $od de 7iata, lu$ea se a/la contrariataM 7iata tainica si

ascunsa a $onahului e un $ister sigilat cu sapte peceti. Ast/el ca se gasesc adesea obser7atii

sau acue, ca si cu$ 7iata $onahala ar /i o abandonare, iar calugarul, un deertor, care pre/era

singuratatea, uit+nd de se$enii sai, care se roaga singur, egoist, pentru sine însusi, si duce o

7iata ce contraice natura însasi. Acuele sunt gra7e, întruc+t ele pri7esc di$ensiunile

eclesiala, liturgico&sacra$entala si sacri/iciala a 7ietii crestine.

4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 47/99

R#spunsul cel $ai potri7it la aceste obiectii îl o/era trairea însasi a $onahului, care

$arturiseste cu$ $onahis$ul, întruc+t se baeaa pe libertatea obser7arii s/aturilor 

e7anghelice, de7ine un i$n liturgic al sla7ei lui 6u$neeu.

1. $e obiectea)a că vieţuirea !onahală e inutila atât societaţii cât şi lucrării

!isionare a 7isericii:

6aca Biserica ne chea$a la co$uniune cu toti si la anga5area c+t $ai hotar+ta în a

realia, în lu$e, ?$paratia lui 6u$neeu, nu cu$7a calugarii neaga aceasta unire a tuturor în

aceeasi p+ine si acelasi potir, prin harul aceluiasi 6uh "/+nt

"/intii arinti raspund; C##a # a fo$t a$!*at a fo$t $i *0nt!it . (onahul se gaseste în

uniune ontologica cu toti oa$enii. El  +artii+a )n fi#ar# ,i "a D!*n#,#ia$a Lit!r/1i# .S"!8-#"# o!+a +ri*!" "o. Iar *!na' a$!"tar#a  *a$a'  +ri*ir#a d# $traini' toat# i,vora$ $i

 $# )ntor "a Sf0nta E!1ari$ti#, care trans/igureaa întreaga sa 7iata. Repet+nd neîncetat

rugaciunea ini$ii, el in7oca pe ristos pentru toti. u$ scrie "/+ntul "i$eon al esalonicului;

Un r#$tin' fiind )ntr! tot!" !nit ! 4ri$to$' )n 4ri$to$ /0nd#$t#[' ! 4ri$to$ t#o"o/1i$#$t#' $#

)n/ri8#$t# d# toat# $i d# toti' +#ntr! 4ri$to$ /rai#$t# $i "!r#a,a. Doar +# 4ri$to$ )" r#$+ira $i

)" d!# ! $in#' fara $a ai-a $a! $a dor#a$a ni*i a"t#va d#0t +# 4ri$to$. Ca $i A+o$to"!" 

 Pav#"' ?" tin# +# 4ri$to$ $+r# *0n/0i#r#. 4ri$to$ #' +#ntr! #"' o*oara d# *ar# +r#t'  +iatra

n#$t#*ata $i "!*ina vi#tii $a"#' d!"#ata $a $i )*+aratia fara d# $f0r$it  . (onahul de7ine cu

ade7arat un teopat. ristos ?nsusi traieste în el si&i î$partaseste toate darurile pe care 6uhul le

re7arsa în Biserica "a.

:i "/+ntul Isaac "irul icea ca cel ce se retrage din lu$e spre a&si s/inti propria

 persoana si a se ruga pentru altii, e $ai presus dec+t cel ce încrestineaa $ulti$e de popoare.

E/ectele acestui ade7ar&putin neobisnuit, la pri$a 7edere&sunt de ordin ontologic. "/intindu&se

 pe sine însusi, $onahul s/inteste natura u$ana însasi. El se retrage din lu$e nu spre a o

abandona, ci spre a o s/inti. Aceasta )nd#"#tniir# d# a +"a#a "!i D!*n#,#!' d!+a Evan/1#"ia

"!i 4ri$to$  se )*+"in#$t# r#tra/0nd!%t# din /ri8i"# "!*ii $i "a$0nd ori# )*+ra$ti#r#. )r,

aceasta nu însea$na a abandona lu$ea, ci pacatele si stricaciunea lu$ii.

2. "unt unii care 7orbesc de solitudinea $onahului ca despre p#r#sirea 7ie!ii co$unitare,

e*pri$at# în co$unitatea liturgic#. a şi cu$ $onahul, prin 7ia!a sa solitar#, ar

 p#r#si Biserica.

?n acest sens, unii dintre arintii Bisericii, între care "/+ntul Casile cel (are si "/+ntul

aho$ie, se abtin sa reco$ande 7iata singuratica. 6ar, în acelasi ti$p, Biserica însasi a

4-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 48/99

canoniat /iguri de ere$iti, precu$; a7el ebeul, )nu/rie, (aria Egipteanca, etru

Athonitul. Jn ast/el de ere$itis$ nu&i prin ni$ic strain de duhul Bisericii. u$ asa

"i$plu, pentru ca solitudinea $onahului are, de /apt, o pro/unda di$ensiune eclesiala

si liturgica. ?n ristos euharistic, $onahul înt+lneste, în co$uniunea s/intilor, întrega

u$anitate si întrega creatie. Mona1!" # #" $#+arat d# toti $i ! toti )n ar*oni#O. El cuprindeîn sine întreaga Biserica si participa la 7iata Bisericii. u$ icea ier 6a$iani, care

cunoscuse calugarii greci din alabria, în secolul al <I&lea; 6espre Biserica se 7orbeste ca

despre /ecioara cea una; se întelege deci, cu$ s&a a/ir$at, ca "/+nta Biserica e una în toti si

întrega în /iecareM si$pla, asadar, în pluralitate, prin unitatea credinteiM $ultipla în /iecare,

 prin legatura dragostei si prin darul haris$elor di/erite.

#lugarul poarta în ini$a sa, ca pe un teaur de $are pret, pe toti oa$enii si îi aduce

lui 6u$neeu în chip euharistic. el solitar nu $ai e singuratic, caci participa la ade7arata7iata a Bisericii. I#$it din *i8"o!" no$tr!%0nta Sf0nt!" Si*#on No!" T#o"o/%t#%ai o$#-it d#

"!*#a )ntr#a/a: ! ad#varat' a#a$ta )n$#a*na a fi )n $in/!ratat#. ?n$a fiind !nit !

 D!*n#,#!" $i ?*+arat!" ta!' n! *ai #$ti $o"itar' i ai d#v#nit )*+r#!na "o!itor ! toti $fintii'

t# )*+arta$#$ti d# viata )n/#ri"or' t# odi1n#$ti ! dr#+tii' #$ti ! ad#varat *o$t#nitor ! toti

#i # $!nt )n #r. C!* ar   +!t#a' a$adar' $a  fi# $o"itar #" # a do-0ndit #tat#a $a' )n ar# $#

af"a ad!nar#a *artiri"or $i $finti"or ! [. ?n toate acestea nu&i ni$ic strain de 7iata Bisericii. Du

e*ista nici o contradictie, nici în ce pri7este natura persoanei, nici cea a co$unitatii eclesiale.

%. elibatul, ca renun!are la lucrurile 7ie!ii, e pri7it ca o $#sura î$potri7a naturii u$ane;

(onahul traieste /ecioria dupa ristos, transcende nu doar ce e contrar naturii, ci

însasi natura. Jr$arind ceea ce e dincolo de natura, ia parte la $odul de a /i al îngerilor,

despre care si 6o$nul a 7orbit; 8 La ?nvi#r#' n! $# )n$oara' nii n! $# *arita' i vor fi a

)n/#rii "!i D!*n#,#! )n #r  =(atei 22, %0>.

rin celibat, $onahul sla7este pe 6u$neeu în trupul sau, dupa un $odel $ariologic.

Acesta&i $odul de a depasi legile si conditionarile naturii, chiar si ale $ortii. 8 ?n 1i+

a$#*anator ! Na$atoar#a d# D!*n#,#!' Maria: *oart#a' ar# $ta+0ni$# d# "a Ada* +0na

"a #a' odata a8!n$a )n fata #i' $# "ovi a d# o +iatra' d# rod!" f#iori#i $a"#' fiind )nvin$aQ "a

 f#" fi#ar# $!f"#t' +rin f#iori#' tr## dino"o d# viata tr!+#a$a $i $# d#$fiint#a,a' )ntr%!n f#"'

 +!t#r#a *ortii' ar# n! *ai ar# "o  +#ntr! -o"d!" $a!.

@ecioria ne duce, asadar, dincolo de stricaciunea acestei lu$i si ne î$partaseste din

lu$ea ce 7a sa 7ina, din ?$paratia cerurilor. 4ri$to$ S%a na$!t din F#ioara' în7a!# "/+ntul

rigorie eologul, &i arata f#ioria dr#+t a"# ar# d!# )n afara "!*ii' ar# )nfr0n/# "!*#a'

4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 49/99

ar# tran$for*a o "!*# )n a"ta' "!*#a +r#,#nta )n "!*#a # va $a vina[' )ndr#+t0nd!%n# d# "a

#"# # $!nt atr# #"# n#va,!t#.

#lugarii sunt cei ce gusta din aceasta traire a ?$paratiei lui 6u$neeu, /#r# s# nege

lu$ea preenta şi legile ei.

4. Jnii consider# c# rugaciunea $onahului este e*presia nu doar a pasi7itatii, ci şi a celui $ai

 pro/und egois$;

Jnei ase$enea pro7oc#ri l#sa$ s# îi raspunda un renu$it $edic si poet ro$+n, un

laic; Casile Coiculescu, care, în anii '0 ai secolului nostru, participa la cenaclul si la $iscarea

generata de acesta, dedicate rugaciunii lui Iisus. E 7orba de $iscarea Rugul aprins, ai carei

$e$bri au platit cu $artiriul, în gulagul co$unist, preocuparile lor isihaste si practica

rugaciunii ini$ii. Iata ce icea poetul nostru, ca unul ce a5unsese la $asura rugaciuniiconte$plati7e, a lu$inii taborice;  P#r$oan#"# i#$it# din "!*#a v#a!"!i' )n1inat# n!*ai

*#ditati#i $i r!/ai!nii' *ona1i' +!$tnii' i$i1a$ti' $!nt )nd#o-$t# $ootit# d#,#rtori d# "a #a

*ai *ar# )ndatorir# a vi#tii%*!na%adia ni$t# tr0ndavi. ?n o1ii oa*#ni"or d# r0nd n!*ai

do!a $!nt $!r$#"# d# tr!da: #a ! -rat#"#' #a ! *int#a. Dar r!/ai!n#a #$t# o "!rar#%#a

*ai /r#a. C! ativitat#a -rat#"or oa*#ni"or a/oni$i* 1rana +#ntr! r#$t#r#a $i )ntr#tin#r#a

tr!+!"!i. C! tr!da *#ditati#i $i a r!/ai!nii n# a/oni$i* 1rana +#ntr! r#$t#r#a $!f"#t!"!i%n!

n!*ai +#ntr! noi )n$in#' i $i +#ntr! #i"a"ti' ar# $# +ot )*+arta$i din -o/atia ini*ii

noa$tr#1.

Asadar, rugaciunea $onahului nu&i prin ni$ic egoista si indi7iduala, ci liturgica,

eclesiala si cos$ica. Ea trans/igureaa lu$ea întreaga, dupa cu$ rugaciunea euharistica

trans/igureaa p+inea si 7inul. 6e /apt, rugaciunea calugarului continua rugaciunea

co$unitatii eclesiale; porneste de la Liturghie si se întoarce la ea.

6upa aceasta preentare oarecu$ apologetica a 7ietii $onahale, ca 7iata eclesiala si

liturgica, sa încerca$ sa nota$ su$ar c+te7a aspecte sau di$ensiuni ale acestui $od de traire.

1. *răirea !onahala este hristocentrică. 

"au, $ai e*act, tr#irea $onahal# este de un hristocentris$ euharistic. ?ntruc+t $onahul

este un o$ euharistic El pri$este pe ceilalti si întreaga lu$e ca pe un dar al lui 6u$neeu

/acut 7ietii sale si daruieste totul 6o$nului ristos, cu $ultu$ire. El aduce lui 6u$neeu nu

nu$ai p+ine si 7in, ci si toate c+te sunt consubstantiale acestora; adica întreaga creatie. ?n

calugar, o$ul redescopera de$nitatea sa sacerdotala; daruieste totul si, $ai ales pe sine însusi,

lui 6u$neeu; Yi# ?ti ad!#* d# toat# $i +#ntr! toat#.

81 Arhi$andrit Arsenie apacioc, V#&niia a$!n$( )ntr%o "i+(, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2004.49

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 50/99

Aceasta e posibila în $asura în care $onahul a daruit lui 6u$neeu ini$a sa. "i în

curatia ini$ii sale a 7aut pe 6u$neeu si Lui, cu $ultu$ire, ?i aduce tot ceea ce&l

încon5oara.  F#riiti #i !rati ! ini*a' a a#ia vor v#d#a +# D!*n#,#! = Mat#i @'>.

(onahii nasc pe ristos în centrul persoanei lor, în ini$a, prin rugaciunea ini$ii;  Doa*n#

 Ii$!$# 4ri$toa$# Fi!" "!i D!*n#,#! *i"!i#$t#%*a +# *in# +aato$!" . "i în schi$barea $intiisi a ini$ii =$etanoia>, o$ul uneste $intea sa cu $intea lui ristos si ini$a sa cu ini$a lui

ristos. Ast/el, 7iata sa de7ine o continua $ultu$ire, o neîncetata liturghie e*istentiala. "i în

ini$a sa, largita in/initului du$neeiesc, coboara 6o$nul, ca sa&"i /aca acolo locas. ?ntr&o

ast/el de ini$a sunt cuprinse u$anitatea si întreg cos$osul; caci î$preuna participa la

liturghia ini$ii, în care ristos ?nsusi se roaga atalui, în harul 6uhului "/+nt. E $arturia

7ietii $onastice, ca 7iata liturgica si eclesiala2.

6ar $onahul nu se roaga doar cu rugaciunea lui Iisus. El îsi î$propriaa rugaciuneaBisericii. Du înt+$plator, /iecare slu5ba di7ina se încheie cu in7ocarea;  P#ntr! r!/ai!ni"#

Sfinti"or Parinti"or no$tri' Doa*n# Ii$!$# 4ri$toa$#' D!*n#,#!" no$tr!' *0nt!i#$t#%n# +# noi.

"/intii arinti sunt în special $onahi si e*e$plul lor de 7iata $onahala straluceste pe cerul

slu5irilor liturgice ale Bisericii dintotdeauna. entru ca 7iata $onahala e e*perienta de /iecare

i a Liturghiei euharistice o/iciate de Biserica.

2. R#s/oind c#rtile /unda$entale ale $onahis$ului, a$ /i tentati sa crede$ ca, în

 pri$ele secole $onastice, "/intele aine si, în general, cultul Bisericii nu ar /i a7ut prea $ulta

i$portanta pentru cei ce se retrageau din lu$e, spre a duce o 7iata în singuratate. "&ar parea

ca  Pat#ri!" , sau  M0nt!ir#a +aato$i"or   =a $onahului Agapie> nu scot în e7identa

di$ensiunea sacra$entala a trairii ere$itice.

Aduc aici /ru$oasa $arturie a A77ei i$en;  Avva Pi*#n ,i$#: E $ri$ )n # 1i+

dor#$t# #r-!" i,voar#"# a+#"or' a$a T# dor#$t# $!f"#t!" *#!' D!*n#,#!"#. Fiinda #r-ii )n

 +!$ti# )n/1it *!"t# 8i/anii t0r0toar#' iar 0nd )i ard# otrava' dor#$ $a vina "a a+#' $i d!+a #

-#a! $# raor#$ d# otrava 8i/anii"or. A$a $i a"!/arii' )n +!$ti# $#,0nd' $# ard d# otrava

drai"or #"or vi"#ni $i dor#$ $0*-ata $i d!*inia $a vina "a i,voar#"# a+#"or' adia "a

Tr!+!" $i S0n/#"# Do*n!"!i no$tr! Ii$!$ 4ri$to$' a $a $# !rat#a$a d# a*arai!n#a #"!i

vi"#an;. 

?n secolul IC, 6u$neeiasca Liturghie se slu5ea de doua ori pe sapta$+na, s+$bata si

du$inica. ?n secolele ur$atoare, a de7enit obisnuinta liturghia de /iecare i. "/+ntul eodor 

"tuditul =sec.CIII> reco$anda chiar si î$partasania ilnica. Acelasi lucru reco$anda si A77a

Apollo, care icea;  E n#voi#' +# 0t +o$i-i"' a *ona1ii $a $# !*in## )n fi#ar# ,i !

82 r. pro/. dr. Dicolae Decula, Tradii# &i )nnoir# )n $"!8ir#a "it!r/i(, 7olu$ul II, ala!i, Editura Episcopiei6un#rii de Qos, 2001, p. 1.83 YYY, Pat#ri!" , p. 12-.

'0

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 51/99

Sfint#"# Tain# a"# "!i 4ri$to$' ai in# $# d#+art#a,a d# #"# $# d#+art#a,a d# D!*n#,#!Q

di*+otriva' in# "# +ri*#$t# ontin!!' +ri*#$t# ontin!! +# M0nt!itor!". Cai M0nt!itor!" 

 ?n$!$i a ,i$: Cin# *an0na Tr!+!" M#! $i -#a S0n/#"# M#! ra*0n# )n Min# $i E! )n #" 

<Ioan ' @=. E$t# a$adar d# tr#-!inta +#ntr! a"!/ari a' d# vr#*# # fa n#)n#tat a*intir#a

 +ati*i"or M0nt!itor!"!i' $a fi# +r#/atiti )n fi#ar# ,i $i $a faa )n a$a f#" )n0t $a $#)nvr#dni#a$a $a +ri*#a$a )n ori# "i+a Sfint#"# Tain# #"# #r#$ti' ai a$tf#" $i noi n#

vo* -!!ra d# i#rtar#a +aat#"or . Asadar, /unda$entul 7ietii $onahale este ristos

euharistic.

". *rairea !onahala dobândeste o rofunda di!ensiune liturgica si cultica:

alugarul, prin rugaciune, !rat#$t# +ro+ria%$i ini*a $i o arata $tatornia )n !nir#a !

 4ri$to$. ?n ti*+!" Lit!r/1i#i' *ona1!" $# dar!i#$t# +# $in# )n$!$i' ! dra/o$t#' "!i D!*n#,#! $i D!*n#,#! i $# dar!i#$t#' $i )n fi#ar# ,i +#tr# *!"t# #a$!ri )*+r#!na' )n a#a$ta $"!8ir#

i!-itoar# a Do*n!"!i' )n -i$#ria. Du $erge în biserica din 7reo obligatie, ci din dorinta

neostoitaM nu gaseste ni$ic $ai de pret decît co$uniunea cu ristos, cu (aica "a si cu

 prietenii "ai. S"!8-#"# $!nt o -!!ri# $i o $ar-atoar#' o d#$1id#r# a ini*ii $i o +r#/!$tar# a

rai!"!i1'. 6e aceea, calugarul arde de nerabdare sa se întoarca în biserica si ar ra$+ne acolo

 pentru totdeauna. Iar c+nd iese din biserica, toate îi 7orbesc de Liturghie; toate pleaca de la

 biserica si de la altarul sau si se întorc la ea. "lu5ba ocupa pri$ul loc în 7iata $+nastirii; este

$e$oria însasi a Bisericii. "i toate, aduse cu $ultu$ire în biserica, sunt trans/igurate pentru

?$paratia erurilor. oate se conta$ineaa de )nnoir#a vi#tii =Ro$ani , 4> a lui ristos,

i7or+ta din $or$+ntul stralucind de lu$ina.

hiar si ascea; neîncetata ascea se conta$ineaa de lu$ina în7ierii. (onahul care

 posteste, care pri7egheaa, care îsi în/r+nge 7oia, nu este un su/erind. E drept, el lucreaa o

continua siluire a naturii, dar în sensul cu7intelor 6o$nului;  ?*+aratia #r!ri"or $# ia +rin

 $trad!inta $i #i # $# $i"#$ +!n *0na +# #a =(atei 11, 12>. "u/erinta $onahului postitor e o

 $!f#rinta radianta =Al. "ch$e$ann>. "traluceste de lu$ina trans/iguratoare, c#ci nu o$ul

 posteste, ci ristos ?nsusi. Aceasta e taina preentei lui ristos în /aptele bune ale o$ului, de

care 7orbea "/+ntul (a*i$ (arturisitorul, e o preenta euharistica.

rin ascea, $onahul se trans/or$a pe sine însusi în cetatean al ?$paratiei. "i gaseste

?$paratia, al carei se$n este pacea. Fii t! )n$!ti )n +a# ! D!*n#,#!, icea "/+ntul "era/i$

de "aro7 ' $i *!"ti din 8!r!" ta! vor /a$i +a#a. E pacea 6uhului, care daruieste libertatea.

oc$ai aici se $ani/esta roadele asceei $onastice. aci renunt+nd partial la ne7oile

naturale =$+ncare, apa, so$n etc.>, $onahul îsi e*pri$a autono$ia sau libertatea /ata de

lu$ea preenta, stricacioasa. @ace e*perienta ?$paratiei ce 7a sa 7ina. aci ristos, "oarele

'1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 52/99

Ierusali$ului ceresc =con/or$ Apocalipsa.21, 2%>, este de5a în $i5locul poporului "au,

liturghisind4.

4. u$ a$ 7aut, viaţa monastică are o profundă dimensiune eshatologică:

(onahul traieste în ?$paratia lui 6u$neeu si 7iata sa este o continua i de

sarbatoare, o pregustare a raiului. onstiinta eshatologica, pastrata intacta în Biserica, îsi

gaseste o e*presie si o actualiare particulara în continua in7ocare $onastica a rugaciunii lui

Iisus. Asteptarea 6o$nului care 7ine *aranat1a si constiinta preentei "ale $istice între noi

sunt e*pri$ate de El; ?*+aratia "!i D!*n#,#! #$t# )n"a!ntr!" vo$tr! =Luca 1-, 21>. Aceasta

constiinta /ace posibila 7iata unei $+nastiri, aduna pe toti /iii lui 6u$neeu î$prastiati =Ioan

11, '2> si îi aşea# î$preuna în acelasi loc =@aptele Apostolilor   2, 1>, ca într&un sobor liturgic'.

'. entru $onah, totul se petrece aici, jos, şi, în acelaşi timp, dincolo, în Împaratie.  oate

lucrurile, în aceasta 7iata, sunt istorice, te$porale; au un început si un s/+rsit. 6ar $onahul

începe sa traiasca pe cele neîncetate, 7esnice. Rugaciunea sa, uniunea sa $istica cu Iubitul

ini$ii sale nu cunoaste oprire. Rugaciunea ini$ii, de7enita neîncetata, /ace ca taina uniunii

euharistice sa de7ina o stare, ca ce7a /ara de s/+rsit.  Fara $a )n#t#,# $a fi# )n ti*+' #" ia

totodata +art# "a v#$nii#1. Acesta este ti$pul liturgic, ti$pul trans/igurat, în care istoria a

/ost penetrata de eternitate.

. :i spatiul trăirii monahale este unul liturgic. Biserica e un spatiu trans/igurat, apartine

?$paratiei, cu$ spune o c+ntare a (aicii 6o$nului;  ?n -i$#ria $"av#i ta"# $t0nd' )n #r a $ta

ni $# +ar#' Na$atoar# d# D!*n#,#!. Iar în (untele Athos si, de aici, în orice $+nastire,

calugarii recunosc în Dascatoarea de 6u$neeu pe ?$parateasa lor si "tap+na. ot ce tine de

$+nastire de7ine o biserica a Dascatoarei si se încon5ura de sla7a cereasca.

-. ?n s/+rsit, un ulti$ aspect ce $erita obser7at este re)enţa !inunii în viaţa

!onahilor. 6e obicei, se ice ca $inunea este o înt+$plare e*traordinara, ce depaseste legile

naturii si ratiunii. entru un crestin, $inunea de7ine o stare nor$ala de 7iata. aci 7iata însasi

a crestinului e o $inune; e 7iata în7iata, caci e 7iata lui ristos. (inunea supre$a, pe care

ristos o sa7+rseste în /iecare i în Biserica "a, este Euharistia.

84

 r. pro/. dr. Dicolae Decula, o+. it., p. 1.85 eo/il #r#ianu, G0nd!ri -!n# +#ntr! /0nd!ri -!n#, i$işoara, Editura (itropoliei Banatului, 199, p. 14.

86  I-id#*, p. .Z'2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 53/99

(onahii au o perceptie particulara a acestei di$ensiuni a 7ietii crestine.  Livada

d!1ovni#a$a a lui Ioan (oshu =sec. CII> abunda de e*e$ple; în /iecare i crestinii 7edeau

 puterile lui 6u$neeu, preenta $inunata a lui ristos euharistic. alugarii din (untele

Athos se încred tot ti$pul în (aica 6o$nului, care lucreaa $inunile sale, prin care 6o$nul

îsi $ani/esta preenta "a.

onclu)ii:

1. ine7a a întrebat; C# #$t# Sf0nt!" M!nt# "i un batr+n a raspuns; 7!!ri# $# fa# )n

#r!ri +#ntr! !n +aato$ ar# $# +oai#$t#Q iar aii $!nt *!"ti #i # $# +oai#$ . rairea

$onahala e arta pocaintei, a $etanoiei, a schi$barii $intii si a ini$ii. ocainta continua se

sa7+rseste prin rugaciunea continua, prin neîncetata in7ocare a preadulcelui Du$e al lui Iisus.

(onahul )$i a*int#$t# d# D!*n#,#! *ai *!"t d#0t d# +ro+ria $a r#$+irati#, scrie "/+ntulrigorie eologul. Rugaciunea pastreaa aprins /ocul dragostei di7ine, care trans/igureaa

 persoana însasi a $onahului si întreaga lu$e.

2. Ciata calugarului e o 5udecata pentru lu$e. Aceasta 7iata ascunsa cu ristos în

6u$neeu 7a /i descoperita în sla7a la 7enirea 6o$nului =con/er oloseni %,4>. E o taina care

se sa7+rseste sub ochii nostri, o liturghie în sensul sacri/icial al cu7+ntului. "i, în acelasi ti$p,

întruparea cu7intelor liturgice; U$i"# U$i"#, cu7inte prin care Euharistia opereaa 5udecata

acestei lu$i, desparte oile de capre, pe cei ce participa la cina de cei ce ra$+n a/ara.

%. )ntologic, *ona1!" ra*0n# nad#8d#a !*anitatii. ?ntr&o lu$e care a/ir$a ideologii

u$aniste gata sa creee iaduri, $onahul descopera $asura o$ului ade7arat; e o$ul

îndu$neeit, s/intit, chip al lui 6u$neeu. E o$ul îngeresc, de care 7orbea "/+ntul Ioan

"cararul;  ?n/#rii $!nt "!*ina +#ntr! a"!/ari' iar viata *ona1a"a # "!*ina +#ntr! toti

oa*#nii20. (onahul e cel ce 7ede 8/#r# s# 7ad#, care cunoaşte 8/#r# s# cunoasc#, dar care

descopera sla7a o$ului îndu$neeit şi a ?$p#r#!iei lui 6u$neeu.

2. 5. "onahismul rom3nesc' mrturie a misiunii clugrilor în inimalumii:

(onahis$ul a /ost de la început preent în 7ia!a bisericeasc# a ro$+nilor. recu$ s&a

$ai aratat, /or$area poporului ro$an si a li$bii ro$ane inceput in secolul II s&a desa7arsit si

incheiat catre s/arsitul seclului CI. In aceeasi perioada s&a petrecut si crestinarea acestui popor 

'%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 54/99

nou, incat pute$ spune ca au a7ut loc doua procese paralele; ro$aniarea populatiei daco&

ro$ane din 6acia si crestinarea ei-.

ot asa de 7echi este si $onahis$ul de /actura rasariteana de pe teritoriul /ostei 6acii,

adica al Ro$+niei de ai. Inca din secolele C&CI sunt a$intiti Xcalucarii sciti din "c[thia

(inor U 6obrogea de ai; Ioan (a*entiu, Leontiu, Ahile, (auriciu, care au pro7ocat anu$itediscutii teologice la onstantinopol si Ro$a, prin anii '19&'20.

?nainte de acestia insa a7e$ stiri despre "/. Ioan asian =c. %0 U c. 4%'>, autor de

lucrari teologice, cinstit atat in Biserica Rasariteana, cat si in cea Apuseana. Era originar din

6obrogea, calugarit intr&una din asearile $onahale de aici, plecat apoi se 7iitee calugarii

din pustiurile arii "/inte si ale Egiptului, de la onstantinopol =unde a /ost hirotonit diacon

de prietenul sau, "/+ntul Ioan ura de Aur> si de la Ro$a. A a5uns in cele din ur$a la

(arisilia, in @ranta de ai, unde a inte$eiat doua $anastiri, una de calugari si alta decalugarite, carora le&a dat randuieli de 7iata $onahala intoc$ite de "/+ntul Casile cel (are.

6ionisie E*iguus, sau 8cel (ic =c. 4-0 U c. '4'>, un alt teolog originar din 6obrogea,

calugarit la onstantinopol, s&a stabilit intr&o $anastire din Ro$a. Este autor de lucrari

telogice si traducator din literatura patristica greaca in cea latina si este cel care a stabilit Xera

crestina, cu nu$ararea anilor de la nasterea lui ristos, siste$ cronologic /olosit ai in toata

lu$ea.

E*istenta unei Episcopii la o$is, inca de la inceputul secolului IC, cu peste ece

titulari cunoscuti, ca si alte 14 scaune episcopale in 6obrogea, atestate docu$entar in secolul

CI, sunt inca o do7ada ca in aceasta pro7incie e*istau si $anastiri, caci car$uitorii acestor 

episcopii se recrutau, de regula, dintre $onahi. In 19'- au /ost descoperite U iar in anii

ur$atori studiate U sase bisericute rupestre =cu $ai $ulte incaperi si galerii /unerare>, intr&o

cariera de calcar in localitatea Basarabi, la apro*i$ati7 20 3$ de onstanta, despre care se

crede ca au /or$at o aseare $onahala, în genul pesterilor din $arile aseari $onahala, in

genul pesterilor din $arile aseari $onahale ale Rasaritului crestin. Acest co$ple* $onahal a

a7ut o e*istenta neintrerupta U dupa unii cercetatori din secolul IC U pana catre s/arsitul

secolului < sau inceputul celui ur$ator.

) nou# perioad# în istoria $onahis$ului ro$+nesc începe din secolul CII, pana pe la

$i5locul celui de al <IC&lea. Atestarile docu$entare e7identiaa continuitatea 7ietii $onahale

 pe pa$antul ro$anesc si in aceasta perioada, desi ea a /ost /ra$antata de na7aliri barbare

de7astatoare. Jn i7or istoric $edie7al, Cita "ancti erhardi U episcopul latin al (orisenei,

ne in/or$eaa despre e*istenta $anastirii ortodo*e cu hra$ul "/. Ioan Boteatorul din

87 r. pro/. Ion Ionescu, ?n#+!t!ri"# r#&tini$*!"!i ro*0n#$ <$#. II%VII=, edi!ia a II&a, B+rda, Editura 8ugetRo$+nesc, 200%, p. 14&1.88 o$as "pidli3, o+. it., p. %.

'4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 55/99

(orisena =ai enad, pe (ures, in 5ud. i$is>, ridicata de 7oie7odul Ahtu$ =)htu$>, indata

dupa anul 1000. Aici au /ost adus Xcalugari greci, adica ortodocsi, iar dupa anii 102&10%0

este $entionata $anastirea "/. heorghe din )roslanus =ai (aidan, in Iugosla7ia, in

apropiere de granita ro$ano&iugosla7a>, ridicata de noul conducator al cetatii si tinutului

incon5urator inandinus9

. In secolul ur$ator sunt atestate docu$entar $anastirile; (eseş, 5ud. "ala5 =11'>,

odoş, 5ud. Arad =11->, Kene =1192>, adica Xa cneaului, desigur nu$ele 7reunui

conducator ro$+n local, iar în anul 1204, intr&o scrisoare a papei Inocentiu III catre episcopul

latin de )radea, erau a$intite Xbisericile calugarilor greci =ortodocsi n.n> din ona

respecti7a.

@ara indoiala ca, in a/ara de aceste aseari $onahale atestate docu$entar, au e*istat si

altele. (ulti pustnici sau sihastri de nea$ ro$an 7or /i trait prin locuri retrase, prin pesteri, prin poienile ascunse ale codrilor, respectand pra7ila 7ietii calugaresti, dupa cu$ ne spun

$ulte nu$e de poieni, de dealuri, de $unti care si&au luat nu$ele dupa cele ale pustnicilor ce

au trait pe acolo. Bisericutele rupestre din Qudetul "ala5 =(oigrad, Qac, reaca, Brebi>,

descoperite in anii din ur$a, pestera lui Dicodi$ de la is$ana, chilia sau pestera lui 6aniil

"ihastrul de la utna, pestera lui Ioan de la rislop, pesterile sau sihastriile din (untii

 Dea$tului, din (untii Buaului =schitul @undatura, schitul Alunisul, schitul lui Aga/ton>, din

(untii Cilcii si din atatea alte parti ale tarii sunt $arturii de necontestat despre e*istenta unor 

stra7echi aseari sihastresti.

6e notat ca insusi cu7antul ro$anesc 8sihastrie, înse$n+nd loc de liniste, de

retragere, constituie o $#rturie ca $iscarea isihasta, de7oltata îndeosebi la Athos in secolui

<IC =prin $arii ei repreentanti, "/intii rigorie ala$a si rigorie "inaitul, ur$ati de

arhiepiscopii esalonicului Dil abasila, "i$eon>, a /ost cunoscuta şi de ro$+ni şi ca a

in/luentat 7iata $onahala din tarile lor. 6e alte/el, s&a do7edit ca intre calugarii care au /acut

ucenicie pe l+nga "/+ntul rigorie "inaitul =S 1%4> în asearea isihasta de la aroria, langa

Adrianopol, erau si ro$+ni.

(#n#stirea Codita, din secolul <IC, era ridicata pe locul unei aseari $anastiresti $ai

7echi, de prin secolul <III. ) inse$nare, descoperita recent pe un $anuscris grecesc a/lat la

(untele Athos, conse$neaa e*istenta $#n#stirii Bolintin, pe ti$pul lui Basarab I =c. 1%10&

1%'2>.

on/ir$a e*istenta calugarilor si a $anastirilor si o serie de argu$ente de ordin

toponi$ic. (ulte nu$e de locuri si de sate, unele atestate docu$entar inca de la s/arsitul

89 r. pro/. (ircea #curariu, I$toria 7i$#riii Ortodo3# Ro*0n#, 7olu$ul I, Iaşi, Editura rinitas, 2004, p. %9.

''

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 56/99

secolului <IC U sunt legate de 7iata $onahala; alugareni =peste 1'>, alugaru, alugarita,

oiana alugarite, hilia, hilioara, "chitu.

oate aceste $#rturii arata ca $onahis$ul ortodo* ro$an este cu $ult $ai 7echi decat

al popoarelor ortodo*e din 5urul nostru. Ast/el pri$a $are $anastire de la Athos, La7ra "/.

Atanasie, dateaa din anul 9%M Ioan de Rila, in Bulgaria, a trait in secolul <, desi o 7iata$onahala bulgara pe deplin consolidata incepe abia in secolul <IIIM La7ra esterilor din Kie7

a /ost inte$eiata in secolul <I, de Antonie, parintele $onahis$ului rusesc, iar $onahis$ul

sarb incepe din a doua 5u$atate a secolului al <II&lea90.

6in a doua 5u$atate a secolului al <IC&lea, odata cu organiarea statelor ro$anesti

indepedente, ara Ro$aneasca si (oldo7a =al#turi de ransil7ania, a/lat# într&o situatie

 politica di/erita>, şi odat# cu organiarea cononica a Bisericii )rtodo*e din aceste trei tari,

incepe a treia perioada din istoria $onahis$ului ro$anesc, perioada care poate /i nu$ita;Xperioada clasica sau Xepoca de aur. Aceasta dureaa pana la inceputul secolului al <I<&lea.

Ea corespunde cu Xepoca $edie7alasau cu Xe7ul $ediu ro$anesc91.

?n aceasta perioada, care cuprande aproape 5u$atete de $ileniu, nu$ai in ara

Ro$aneasca si (oldo7a s&au ridicat apro*i$ati7 2000 de $anastiri. Ele au /ost ctitorite /ie de

catre do$nii tarii, /ie de catre $arii dergatori. ele $ai $ulte e*ista pana astai. La acestea

trebuie sa $ai adauga$ alte peste o suta de schituri, ridicate prin 5ert/ele $ateriale ale unor 

calucari cu 7iata aleasa, a5utati de preoti de $ir si de credinciosii satelor noastre.

Jn rol inse$nat în reorganiarea 7ie!ii c#lugareşti de la noi, chiar la începutul

 perioadei de care ne ocupa$, a re7enit "/antului Dicodi$, is de la is$ana, un $acedo&

ro$an din rilep ="erbia>, c#lugarit la Athos, probabil la ilandar, dupa care a trait o 7re$e in

sudul 6unarii, in tinutul lado7a, unde a pus baele unor aseari $onahale, apoi a 7enit pe

 pa$ant ro$anesc. Aici a ridicat $anastirile Vodia, langa cetatea "e7erin =c. 1%-2>, pe locul

unei aseari $ai 7echi, cu a5utorul do$nitorului Cladisla7 I =Claicu Coda>, apoi Ti$*ana, in

 5udetul or5, cu a5utorul lui Radu I =c. 1%--&1%%>, conducandu&le pana la $oarte =S 2

dece$brie 140>. ot lui i se atribuie si inte$eierea $anastirii rislop din tinutul ategului,

iar ucenicilor lui, $anastirea Dea$tu din (oldo7a. In aceeasi perioada s&au ridicat

$anastirile oia, pe 7alea )ltului, si ot$eana, 5ud. Argeş, ctitoriile lui (ircea cel (are

=1%&141>, iar în (oldo7a, $#n#stirea Dea$!u, în 7re$ea lui etru (uşat =c. 1%-'&1%91>,

 pe locul uneia $ai 7echi92.

90  I-id#*, p. 44.91

  I-id#*, p. 44&4-.92 "era/i$, (itropolitul er$aniei, Europei entrale şi de Dord,  I$i1a$*!" % Tradii# &i !"t!r( ro*0n#a$(,Bucureşti, Editura Anastasia, 1994, p. 19.

'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 57/99

?n pri$ele decenii ale secolului al <C&lea s&au ridicat $anastirile Ducet, "nago7,

Cisina, la7acioc, osustea, 6ealu langa argo7iste, iar in a doua 5u$atate a secolului,

o$ana, la sud de Bucuresti, Rincacio7, inganu, (argineni, utana, irgsor, Bistrita, Calea,

toate in ara Ro$aneascaM in (oldo7a $anastirile (oldo7ita Bistrita, ctitoria lui Ale*andru

cel Bun, orodnic, Itcani, Bohotin, alau, Boieni, Boistea, apoi ctitoriile lui "te/an cel(are =14'-&1'04>, e*istente pana ai; utna, Coronet, 6obro7at si alau.

Al#turi de aceste $anastiri s&au ridicat nu$eroase biserici de $ir, precu$ "/. Dicolae

do$nesc din urtea de Arges, "/. rei$e din "iret, a$andoua de la $i5locul secolului <IC,

 pastrate pana ai in /or$a lor originala, si altele.

?n ransil7ania s&au ridicat, in secolele <III&<C, $anastirile; R+$e! U 5ud. Alba =cu

 picturi si o inscriptie din anul 1%-->, e*istenta si ai in /or$a ei originala, rislop U 5ud.

unedoara, losca U 5ud. unedoara, @eleac U 5ud. lu5, si alte eci de biserici de $ir ctitoritede cne5i locali, care se 7ad si astai; 6ensuş, probabil din sec. <, re/acuta in sec. <III,

"treisingeorgiu, cu o inscriptie din 1%1%, care conse$na nu$ele preotului Danes si al

ugra7ului eo/il, "trei, "unta$aria )rlea, etatea oltului, urasada, toate din sec. <III,

)stro7, "intpetru, Ducsoara, esteana, Lesnic, riscior, Ribita, din sec. <IC, toate in 5ud.

unedoara, "unti$bru si Vlatna, in 5ud. Alba, Cad si @eleac in 5ud. lu5, "/. Dicolae din

"cheii Braso7ului, toate din sec. <C, si $ulte altele. In Banat, sunt cunoscute $anastirile

odos =din sec. <II>, cunoscute $anastirile odos =din sec. <II>, "araca, "ingeorge, "redistea

(ica, Caradia, (esici, Coilo7ita, usici, ubin, Vlatata, Baias, (racunea si o serie de

 biserici =toate din secolele <IC&<C>, $a5oritatea distruse in cursul nu$eroaselor incursiuni

oto$ane, $ai ales dupa 1''2, c+nd Banatul a /ost ocupat de turciM în Bihor, $anastirile de la

Coi7oi =sec. <III&<IC, in ruine>, iar în (ara$ureş $anastirea "/+ntul (ihail din eri,

declarata sta7ropighie patriarhala de patriarhul ecu$enic Antonie IC in anul 1%91, la

ruga$intea ur$asilor ctitorilor, apoi Birsana si uhea =atestate la s/+rşitul secolului <IC> şi o

serie de alte biserici de $ir din aceeasi perioada9%.

"ecolul al <CI&lea cunoaste un sir lung de ctitorii 7oie7odale si do$nesti, e*istente

 pana astai. auta$ intre ele $anastirile 6ealu si o7ora, ctitoriile lui Radu cel (are, Arges

a lui Deagoe Basarab, Ci/orita lui Clad Inecatul, orgota lui atrascu cel Bun, "/. roita

=Radu Coda> din Bucuresti a lui Ale*andru (irecea, apoi o serie de ctitorii boieresti;

Brinco7eni, "ado7a, "trehaia, alui, ura (otrului, "tanesti, obia, Buco7at =osuna>,

ernica s.a., I7orani si )lteni, ctitorii 7ladicesti, toate in ara Ro$aneasca.

?n (oldo7a se idesc acu$; robota, Risca si o serie de biserici ctitorite de etru

Rares, "latina si ingarati ale lui Ale*andru Lapusneanu, Agapia, alata si lincea ale lui

93  I-id#*, p. 22.'-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 58/99

etru Coda "chiopul, "uce7ita (o7ileştilor, apoi ctitoriile boieresti; u$or, osula, olia din

Iaşi, toate in (oldo7a.

In ransil7ania se pot conse$na, in acest secol, actuala biserica a $anastirii rislop,

cea din eoagiul de "us U Alba =un ti$p resedinta 7ladiceasca>, cea din Lancra$ U Alba,

$anastirea&catedrala $itropolitana din Alba Iulia, ctitorita de (ihail Citeaul =distrusa in1-14>, iar in Banat, Bihor si (ara$ures si&au $entinut e*istenta cele din secolele anterioare.

"ecolul al <CII&lea este cel $ai bogat sub raportul ctitoriilor. "&au ridicat acu$

nu$eroase $anastiri si biserici de catre do$nii arii Ro$anesti si ai (oldo7ei, de $itropoliti

si episcopi, de $ari dregatori, de calugari si preoti de $ir, de locuitori ai targurilor si

credinciosi tarani. Intre $arile ctitorii de acu$ ne retin atentia $anastirile; Arnota, "ado7a,

(a*ineni, aldarusani, lataresti, Degresti, "trehaia, u$buitas, "loboia, ridicate de (atei

Basarab =nu$arul total al bisericilor si $anastirilor construite de el se ridica la aproape 40>,urei, "/. heorghe Dou din Bucuresti, o serie de biserici noi la $anastirile $ai 7echi,

 precu$ (a$ul si Brinco7eni, si $ulte biserici de $ir 94.

onstantin Br+nco7eanu restaureaa $anastirile din secolele anterioare. ot acu$ apar 

ctitoriile boieresti; 6intr&un le$n, (argineni, Bradu, olo7ragi, Qitianu, ornet, Ba5esti,

Aninoasa, ctitoriile /a$iliei antacuinilor; Ador$irea din Ri$nicu "arat, Vlatari si oltea

din Bucuresti, "inaia, oianaM ctitoriile 7ladicesti; ri7ale, urnu, "triharet, oti "/intii

=Anti$> din Bucuresti, toate in ara Ro$aneasca.

?n (oldo7a nu$arul ctitoriilor a /ost ce7a $ai redus, in co$paratie cu ara

Ro$aneasca, dar sub raportul 7alorii ele co$penseaa di/erenta nu$erica; "ecu, ctitoria

7ornicului Destor Jreche, 6rago$irna $itropolitului Anastasie ri$ca, Birno7a si Buhalnita

ale lui (iron Coda Brano7shi, "/in!ii rei Ierarhi si olia din Iasi si alte cate7a biserici de $ir 

ale lui Casile Lupu, asin a do$nitorului heorghe "te/an, etatuia lui heorghe 6uca Coda,

Bogdana, Bursuci, ctitorii boieresti.

?n ransil7ania s&au ridicat cate7a $anastiri si schituri de catre do$ni si boieri din

tarile ro$anesti e*tracarpatice; oplita, de sotia do$nitorului heroghe "te/an, "a$bata de

"us, ctitoria lui onstantin Coda Branco7eanu.

?n Banat a5unge acu$ la o inse$natate deosebita $#n#stirea artoş, unde a trait un

ti$p "/. Iosi/, a /ost $itropolit al i$isoarei.

?n secolul al <CIII&lea, ca ur$are a schi$barilor politico&sociale sur7enite in tarile

ro$anesti e*tracarpatice, inaugurate de Xregi$ul /anariot =1-11\1'&121>, cand la conducrea

acestor tari au /ost nu$iti de catre turci de$nitari greci din cartierul @anar din onstantinopol,

94  I-id#*, p. 2.'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 59/99

s&a ridicat un nu$ar redus de ctitorii do$nesti; "/. anteli$on, "/. "piridon Dou, toate in

Bucuresti, recista si roorocul "a$uil din @ocsani.

?n schi$b, au ridicat nu$eroase $anastiri dregatorii ro$ani din aceasta perioada;

"erbanesti&(orungla7u, )bedeanu din raio7a, Va$/ira, iorogarla, iganesti in ara

Ro$aneasca s.a. 6ar in acest secol, ca ur$are a pre/acerilor de ordin istoric&social de la noi,s&au ridicat o serie de $anastiri, schituri si $ai ales biserici de $ir de catre unii ierarhi,

egu$eni, calugari si calugarite; ietrarii de Qos, atrunsa, olnic =de episcopul li$enta de la

Ri$nic>, "uana, heia =elea5en>, "tinisoara, asarea, highiu, Lainici, in ara Ro$aneasca,

orecea&ernauti, Bratesti, Co7idenia, iurgeni, 6ol5esti, Corona, Caratecul s.a., in

(oldo7a9'.

Ciata $#n#stirilor din (oldo7a de nord =Buco7ina> a cunoscut gra7e pertubari dupa

anul 1--', cand aceasta regiune a /ost incoroprata in i$periul habsburgic. Au /ost ad$isedoar patru $anastiri, /iecare cu cel $ult 2' de calugari. 6in aceasta pricina, sute de calugari

au trecut in (oldo7a libera.

?n ransil7ania, 7iata $onahala ortodo*a s&a de7oltat in alte conditii /ata de ara

Ro$aneasca si (oldo7a, datorita i$pre5urarilor politice di/erite, cu puternice presiuni de

catoliciare =pana la $i5locul secolului al <CI&lea>, din partea religilor $aghiari si a papilor,

de cal7iniare =in secolele <C&<CII>, din partea principilor cal7ini ai ransil7aniei cu sediul

in Alba Iulia, si apoi de atragere la unitatie =secolui <CIII>, din partea ieuitilor si

habsburgilor, care inglobasera ransil7ania intre granitele i$periului austriac inca din

1\191. u toate acestea, în a/ara de $anastirile pe care le&a$ conse$nat in secolele

anterioare, e*istau in ransil7ania alte peste 10 de schituri ro$anesti, $a5oritatea din le$n,

ridicate din e7la7ia si darnicia calugarilor, preotilor si credinciosilor de aici.

Acestea erau din le$n, situate de obicei in hotarul unor sate =în unele sate se cunosc 2&

% schituri>, cu un nu$ar /oarte redus de clugari, cu un lot de pa$ant U de $ulte ori /osta lor 

 proprietare inainte de calugarie, & in care&si culti7au cele pentru hrana. (a5oritatea acestora si&

au incetat e*istenta in anii 1-1&1-2 cand, din ordinul generalului Dicolae Adol/ Bu3o],

tri$isul i$paratesei (aria erea din Ardeal, $a5oritatea schiturilor din le$n au /ost arse, iar 

cele din piatra si cara$ida, distruse cu tunurile9.

?n /elul acesta, în ransil7ania practic a incetat orice ur$a de 7iata $onahala ortodo*a,

credinciosii doritori sa intre in sanul $onahal /iind ne7oiti sa treaca in ara Ro$aneasca si in

95

  I-id#*, p. 29.96 :te/an (eteş, M(n($tiri"# ro*0n#&ti din Tran$i"vania &i Un/aria, "ibiu, ipogra/ia Arhidiecean#, 19%, p.4.

'9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 60/99

(odo7aM $ulti din ei au inte$eiat acolo noi $anastiri si schituri =heia, "uana, redeal,

"t+nişoara, ocoş>.

?n Banat, o buna parte din $anastirile pe care le&a$ conse$nat la secolele precedente

si&au continuat e*istenta pana in a doua 5u$atate a secolului, cand au /ost des/iintate din

dispoitia i$paratesei (aria erea, apoi a /iului ei Iosi/ II. Au /ost e*ceptate $anastirileodos&Bodrog, (esici si "ingeorge, cu situatii $ateriale corespunatoare, dar acestea au

a5uns sub stapanirea Bisericii )rtodo*e "arbe. Abia in a doua 5u$atate a secolului trecut,

Biserica ro$aneasca a a5uns din nou în stapanirea $#n#stirii odoş&Bodrog.

Anii 121&191 repreinta a patra perioada din istoria $onahis$ului ro$anesc,

corespunand epocii X$odrene din istoria poporului si a Bisericii ro$anesti. +n# in 1%,

cand s&a /acut seculariarea a7erilor $anastiresti, 7echile aseari $onahale din ara

Ro$aneasca si (oldo7a si&au continuat 7iata si o lucrarea lor traditionala. "&au ridicat chiar osea$a de $anastiri noi; ocos, aita si ilic, in 6obrogea, oraita in (oldo7a s.a.

?n ti$pul do$niei lui Ale*andru Ioan ua =1'9&1>, $ulte $anastiri si schituri,

/iind inco5urate de sate, au /ost trans/or$ate in biserici de $ir, iar in cladirile din incinta s&au

in/iintat scoli sau asea$inte de asistenta sociala, tipogra/ii si ateliere $anastiresti. In a doua

 parte a acestei perioade =1%&191> nu$arul calugarilor a $ai scaut.

?n ransil7ania, n&a $ai e*istat 7iata $onahala ortodo*a dupa distrugerea $#n#stirilor 

ortodo*e ro$anesti din ordinul generalului Bu3o] in 1-1&1-2. "ingura $anastire ortodo*a

in teritoriul intracarpatic a ra$as cea de la odos&Bodrog, l+ng# Arad, cu un nu$ar redus de

c#lugari.

"itua!ia s&a redresat, în parte, abia dupa 191, anul /or$arii statului national unitar 

ro$an, cand incepe a cincea perioada in istoria Bisericii si a $onahis$ului ro$anesc. "&au

inte$eiat cate7a $anastiri noi ori au /ost redeschise cate7a din cele 7echi, $ai ales in

ransil7ania si Banat; "a$bata de "us in ara @agarasului, restaurata prin purtarea de gri5a a

$itropolitului Dicolae Balan, oplita, ctitoria patriarhului (iron ristea, R+$e!, 5ud. Alba,

Rohia in ara Lapusului, ridicata de preotul Dicolae her$an, Ibuc, in 5ud. Bihor, inte$eiata

 prin staruintele episcopului Ro$an iorogariu, artos, "araca, I7orul (iron, ti$iseni in

Banat si altele. In doua dintre ele s&au in/iintat tipogra/ii; la ernica, apoi la Dea$t, cea din

ur$a /unctionind pana ai, dind la lu$ina sute de titluri de carti. ot la Dea$t, s&a in/iintat un

se$inar $onahal, cu clase, $utat apoi la ernica, unde a /unctionat pana in 1940.

"e$inarul a pregatat nu$erosi slu5itori ai $anastirilor. (ulti dintre absol7enti si&au continuat

studiile la @acultatile de teologie, iar din randul lor s&au recrutat o serie de ierarhi, unii in

acti7itate si astai. Alti calugari au studiat in se$inariile pentru preotii de $ir. (ulti dintre ei

0

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 61/99

au bene/iciat de burse de specialiare peste hotare. In acelasi ti$p s&au redeschis o serie de

ateliere, $ai ales de co7oare, in $anastirile de $aici9-.

6upa 194, patriarhul Qustinian (arina =194&19--> a /ost un $are spri5initor si

indru$ator al $onahis$ului. Intre anii 1949&19'9 au /unctionat trei se$anarii $onahale cu

cinci clase, pentru calugarite, la $anastirile Agapia si urei, si un se$inar pentru calugari la$anastirea Dea$t. Acu$ calugarii si calugaritele isi /ac studiile la cele sase se$inarii

teologice si la cele doua Institute teologice de grad uni7ersitar din Bucuresti si "ibiu. (ulti au

/ost tri$isi la studii peste hotare.

titorind $anastiri, 7oie7oii nostri se straduiau sa&i i$ite pe baileii biantini de

altadata. (anastirile s&au deosebit intotdeauna de bisericile de $ir, prin aceea ca slu5eau

interesele generale ale tarii si ale Bisericii, ca lacasuri de inchinare, de cultura, de asistenta

sociala si chiar ca locuri de aparare, in caul unor incursiuni de osti straine, pe cand bisericilede $ir slu5eau pentru trebuintele su/letesti ale credinciosilor dintr&o singura parohie. )

 biserica de $ir putea /i idita /ara sa aiba bunuri $obile si i$obile, pe cand o $anastire

trebuia sa /ie inestrata cu 7enituri corespunatoare pentru trebuintele 7ietuitorilor ei, dar $ai

cu sea$a pentru des/asurarea unor aci7itiati culturale sau social&u$anitare9.

6aniile de inestrare erau /acute de ctitori pentru 7esnice, /iind apoi recunoscute sau

intarite prin hrisoa7e speciale de do$nii tarii care, de cele $ai $ulte ori, adaugau si ei

anu$ite danii. alitatea de ctitori aduceau o serie de drepturi =sa /ie po$eniti la slu5be, pictati

si in$or$antati in interiorul bisericii>, dar si de datorii, cea $ai inse$nata /iind toc$ai

insestrarea $anastirii cu cele necesare =$osii, 7ii, prisaci, iauri cu peste, $ori, la care se

adaugau danii in bani, cereale sau posta7uri de la 7istieria do$neasca, sare de la ocna, scutiri

de i$poite, 7enitul unor 7a$i U in caul unor ctitorii ale do$nilor tarii s.a.>.

?n /runtea /iecarei $anastiri se a/la un egu$en ales de sobor, de regula pe 7iata, desi

erau nu$eroase caurile cand unii egu$eni erau nu$iti direct de do$nitor. In $anastirile

$ari intalni$ si Xcatigu$enul, un /el de Xloctiitor al celui dintai. Egu$enul era a5utat de

duho7nic =uneori erau $ai $ulti>, care indru$a 7iata duho7niceasa a obstei =slu5be,

$arturisiri, indru$ari s.a.> si de econo$, care conducea gospodaria $anastirii.

La r+ndul s#u, duho7nicul era a5utat de eclesiarh, care a7ea in gri5a in7entarul bisericii

si se ingri5ea de intretinerea ei, si de canonarh, care conducea cere$onialul, $ai ales in

du$inici si sarbatori $ari. Econo$ul de ase$enea a7ea $ai $ulte a5utoare; 7istiernicul sau

casierul, chelarul, care se ocupa cu pregatirea si supra7egherea salii de $ese a obstei

=trapea>, arhondarul, care a7ea in gri5a pri$irea strainilor in incaperi special a$ena5ate in

97 r. pro/. dr. (ircea #curariu, o+. it., p. 21.98 "era/i$, (itropolitul er$aniei, o+. it., 44.

1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 62/99

acest scop =arhondaric>, bolnicerul, caruia ii era incredintata Xbolnita $anastirii, in care erau

ingri5it calugarii bolna7i si batrani, uneori si bolna7i din i$pre5uri$i, bibliotecarul, care a7ea

gri5a $anuscriselor si a cartilor din proprietatea $anastrii.

(area $a5oritate a c#lugarilor o constituiau cei pro7eni!i din $ediul rural, dintre

credinciosii tarani, in $i5locul carora senti$entul religios a /ost $ai puternic. Intalni$ chiar $ai $ulti $e$bri ai aceleasi /a$ilii, calugariti /ie in aceeasi $anastire, /ie in $anastiri

di/erite; tatal cu /iii sau $a$a cu /iicele, $ai $ulti /rati sau $ai $ulte surori. 6ar intalni$ si

/oarte $ulti boieri&ctitori de $anastiri, care, spre s/arsitul 7ietii, s&au calugarit ei insisi =@ilos,

logo/atul lui (ircea cel (are care a re/acut Bolintinul, 7istiernicul Iere$ia, de7enit $onahul

E7loghie de la "ala5ani, din (olda7a, ctitoria sa, Vosi$a ieroschi$onahul, a /ost 7istiernicel

la curtea do$neasca, ctitorul unui schit pe 7alea "ecului, care i&a purtat nu$ele>.

?n secolul al <I<&lea se intalnesc $ulte /iice de $ari boieri calugarite la Agapia sauCarateM cati7a tineri din /a$ilii boieresti, calugariti, a5ung, tot acu$, $itropoliti sau episcopi

=Cenia$in Roset s.a.>. /oarte $ulti preoti de $ir, dupa ce ra$aneau 7adu7i, ca si sotiile sau

copiii lor, /aceau acelasi lucru. 6in randul credinciosilor din $ediul urban, de ase$enea s&au

calugarit /oarte $ulti, unii din ei a5ungand pe scaune 7ladicesti. ) statistica din anul 111 da

ur$atoarele date pri7ind $anastirea Caratec; din 2-% 7ietuitoare, %% erau /iice de boier, ' de

negustori, 10' de tarani, 2% de $aili, '1 de preoti, una de dascal, una de cioban, una de alta

religie99.

6ou# au /ost preocuparile $a5ore ale calugarilor ro$ani din totdeauna; r!/ai!n#a si

*!na. e langa obligatia participarii tuturor la slu5be, /iecare din ei a7ea si cate o

responsabilitate speciala, nu$ita Xascultare. ei cu in7atatura erau hirotoniti si incredintati

cu o/icierea slu5belor a$intite. Altii se ocupau cu copierea de $anuscrise necesare pentru

slu5be sau pentru lectura obstei. ?n secolele <CI&<I< apar c#lugarii&tipogra/i. ?n $#n#stirile

cu scoli, calugarii cu in7atatura /unctionau ca dascali. eilalti erau incredintati cu di7erse

$unci X$anuale; la ca$p, la cresterea ani$alelor, in apicultura, 7iticultura, po$icultura,

 piscicultura etc. In aproape toate $anastirile e*istau ateliere in care se lucrau cele trebuitoare

7ietuitorilor =7es$inte liturgice, posta7uri, rase, potcapuri, încalta$inte, lu$anari, cruciulite,

icoane s.a.>. in $anastirile de calugarite e*istau ateliere de tesut si de brodat. u alte cu7inte,

/iecare 7ietuitor trebuia sa aiba o ocupatie, randuiala care se respecta in $anastirile ro$anesti

 pana astai.

Asadar in $anastirile ro$anesti se ducea o viata ativa, adica se punea accentul pe

*!na, necesara obstei si credinciosilor in $i5locul carora traia, si n! o viata ont#*+"ativa,

99  I-id#*, p. 49.2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 63/99

care pune accentul pe retragerea totala de lu$e. Aceasta este nota speci/ica a spiritualtitatii

$onahale ro$anesti.

(#n#stirile au îndeplinit în 7ia!a poporului ro$+n înainte de toate un rol duho7nicesc.

Ele puteau /i cercetate de orice credincios care dorea sa asiste la slu5be, sa se spo7edeasca si

sa se i$partaseasca, sa ceara indru$ari de 7iata de la duho7nici cu renu$e.6e alt/el, insusi /aptul ca 7ietuitorii unei $anastiri erau de regula originari din partea

locului /acea ca ei sa /ie cercetati $ereu de parinti, copii, /rati, surori sau alte rude. Acest

lucru il /aceau in ilele de du$inica si sarbatori $ari, dar $ai ales cu prile5ul hra$urilor 

$anastirii, cand se aduna, p+n# ai, /oarte $ul!i credincioşi.

Anu$iti calugari dornici de o 7iata duho7niceasca $ai aleasa se retrageau in codrii din

 5ur, traind /ie in bordeie sapate in pa$ant, /ie in chilii sapate in stanca. Asa au luat nastere

/elurite Xsihastrii, in care au trait in per$anenta nu$erosi pustnici =schi$onahi>.6esi retrasi de lu$e, si acestia au a5uns sa i$bine ar$onios 7iata conte$plati7a cu cea

acti7a, caci $unceau singuri un $ic lot de pa$ant pe care&si culti7au cele necesare hranei, iar 

in du$inici si sarbatori coborau la biserica sihastriei pentru ca sa participe la slu5be, sa se

spo7edeasca si sa se i$partaseasca si pri$eau credinciosi chiar si in locurile lor de retragere

 pentru s/atuire, spo7edanie, indru$are.

Ast/el de 8sihastrii au luat nastere indeosebi in ona (untilor Dea$! =roco7,

"ihastria, "ihla> si in (untii Buaului =6alhauti, restieni, irnul si $ai ales oiana (arului>.

6e alt/el, $ulte din $arile $anastiri de $ai tariu au luat nastere toc$ai pe locul unor 

$odeste aseari sihastresti.

raditia populara a conse$nat o serie de repreentanti ai spiritualitatii $onahale

ro$anesti. 6e pild#, cu7iosii G1#r*an, Ci+rian, Sofroni#,  Pi*#n si Si"van, /osti egu$eni la

 Dea$! =în sec. <IC>, la inceput o aseare sihastreasca. "ecolul al <C&lea cunoaste si cati7a

Xs/inti ro$ani care, desi n&au /ost canoniati o/icial de Biserica, au /ost socotiti ca Xs/inti de

e7al7ia populara. ri$ul a /ost Sf0nt!" Niodi* d# "a Ti$*ana, trecut in sina*are in iua

$ortii sale =2 dece$brie 140>, /#r# s# şti$ dac# a /ost canoniat de Biseric#M  Lavr#nti#, se

 pare /ost episcop la R#d#u!i, retaras în sih#stria 8schitul La7ra =în apropiere de utna>, sub

nu$ele de schi$nic LeontieM Sf0nt!" Va$i"# d# "a Mo"dovia, Sf0nt!" Io$if d# "a 7i$#riani si

$ai ales Sf0nt!" Danii" Si1a$tr!" , tr#itor la utna şi Corone! în ti$pul lui :te/an cel (are,

a$intit şi în L#to+i$#!"  lui Ion Deculce, care a /or$at o serie de ucenici sihastri100.

?n secolul al <CI&lea sunt cunoscuti "/in!ii Rafai" d# "a A/a+ia, Ino1#nti# şi E!$tati#

d# "a Pro-ota,  Ioan d# "a R0&a, al#turi de o sea$a de $ari p#rin!i duho7niceşti = Pa1o*i#

100  I-id#*, p. '-.%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 64/99

"ihastrul de la "latina, Iov pustnicul de la R+şca, Ioan Si1a$tr!"  de pe Calea "ihastriei, l+ng#

"ecu s.a.>.

?n secolul al <CII&lea au trait u7ioşii Part#ni# d# "a A/a+ia, E+ifani# d# "a Voron# ,

C1iria d# "a Ta,"a! =unul din cei $ai $ari asce!i din trecutul Bisericii ro$anesti, care poate

/i pus alaturi de $arii sihastri din pustiurile Egiptului>, toti a$intiti în lucrarea $itropolitului6oso/tei al (oldo7ei, Viata $i +#tr##r#a $finti"or   =4 7ol., Iasi, 12&1>, alaturi de

nu$erosi alti c#lugari cu 7ia!# superioar#, în 5urul al#ului şi eahl#ului.

?n acest secol a7e$ stiri despre 7ia!a unor calugarite cu 87ia!# î$bunatatita, cu$ au

/ost C!vioa$a T#odora de la "ihla =unde a trait singura 7reo %0 de ani>, o ade7arata (aria

Egipteanca pe pa$ant ro$anesc, ale carei $oaste au /ost $utate $ai t+riu în La7ra ecers3a

din Kie7. ?n ransil7ania au trait acu$ $arii $itropoliti  I"i# Ior#$t   şi Sava 7ranovii,

aparatorii )rtodo*iei, iar in Banat, Iosi/ cel Dou, $itropolitul i$isoarei, toti trei canoniatiîn 19''&19'.

La inceputul secolului al <CIII&lea, episcopul aho$iei al Ro$anului a ctitorit schitul

 pocro7, langa $anastirea Dea$t. e la $i5locul aceluiasi secol, staretul Casile =S 1--> a

indru$at o serie de schituri din (untii Buaului =6alhauti, oiana (arului, restieni, irnul

s.a.>, /or$and o ade7arata Xscoala duho7niceasca de traire isihasta cu calugari $unteni,

$olodo7eni si transil7aneni dar cel $ai $are Xparinte duho7nicesc din acest secol a /ost

staretul Pai$i# d# "a N#a*t  =1-22&1-94>. I$preuna cu alti calugari carturari, acesta a inceput o

lucrare de tal$acire a lucrarilor unor "/inti arinti si $ari asceti, din greceste in sla7oneste si

ro$aneste, /or$andu&se ast/el, acolo, o ade7arata Xscoala de traducatori. "e cunosc aproape

%00 de $anuscrise din ti$pul acela, din care 40 traduse de aisie insusi101.

 Du$arul 7ietuitorilor de la Dea$t s&a ridicat in ti$pul sau pana la aproape -00, intre

care erau $oldo7eni, $unteni, transil7aneni si de alte nationalitati. "ute de alti X/ranti traiau

la "ecu, la schiturile "ihastria, "ihla si ocro7, dependente de Dea$t. Doul curent de traire

duho7niceasca, nu$it Xpaisian, a a7ut o in/luenta bine/acatoare si asupra altor $anastiri si

schituri nu nu$ai din tarile ro$ane, ci si din Rusia.

Jcenicii rusi ai lui aisie au raspandit noul curent in $anastirile rusesti, ducand

 pretutindeni un duh de innoire, precu$ in $anastirile Calaa$, "olo7at, Ale*andru "/irs3i in

nordul Rusiei, Ale*andru De7s3i in etersburg, )ptina in centrul Rusiei, "i$ono7 si

 Do7ospas3 in (osco7a, La7ra ecers3a in Kie7, Doul Athos in auca etc. (iscarea

spirituala paisiana a in/luentat si pe unii din $arii carturari rusi din secolul al <I<&lea =A.

o$iaco7, @. 6ostoie7s3i, ogol>.

101 YYY, Ro*0nii )n r#)nnoir#a i$i1a$t(, Iaşi, Editura rinitas, 199-, p. 2.4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 65/99

6intre ucenicii ro$ani ai lui aisie, cei $ai de sea$a au /ost  $tar#!" G1#or/1#, un

transil7#nean care a îndru$at $ult ti$p $#n#stirile ernica si aldarusani, apoi *itro+o"it!" 

Gri/ori# Da$a"!"  al Jngro7laheie. In 8duhul lui aisie au trait $ai tiriu $itropolitul

V#nia*in Co$ta1i  al (oldo7ei =10%&142>, Ca"ini d# "a C#rnia, 7iitorul episcop al

Ra$nicului =1'0&1>, trecut in 19'' in randul s/intilor, ctitorul schitului @rasinei din 5ud.Cilcea, in care se respecta pana ai randuielile aspre de 7iata Xpaisiana, staretul  N#oni"  de la

 Dea$t, Va$ian de la ocro7, Vi$arion de la ocos, Irinar1 Ro$#t  si N#tari# 7an!, ctitorii unei

 biserici pe (untele aborului =singura biserica ortodo*a e*istenta acolo pana ai>,

ieroschi$onahii Nifon si  N#tari#, ctitorii schitului ro$anesc rodro$ul din (untele Athos,

 Anti+a L!1ian, traitor la Athos, apoi la $anastirea Calaa$ din nordul Rusiei =S 12>, trecut

intre s/inti la Athos, /iind singurul ro$an canoniat acolo, un sir de $aici, $ai ales la Agapia,

Caratec, Aga/ton si urei102

.(#n#stirile ro$+neşti au a7ut !n ro" )n$#*nat )n i$toria !"t!rii ro*0n#&ti. ?n

(oldo7a se cunosc calugari copisti de $anuscrise inca din ti$pul lui Ale*andru cel Bun

=1400&14%2>, ca acel a7riil /iul lui Jric, care a copiat la Dea$tu eci de $anuscrise liturgice

au opere ale unor "/inti arinti rasariteni, intre care si un T#tra#van/1#"  sla7o&grec, in 1429,

 pastrat ai in Biblioteca Bodleian# din )*/ord.

?n ti$pul lui :te/an cel (are =14'-&1'04> au luat nastere ade7arate Xcoli de copisti la

$anastirea Dea$tu, unde a acti7at renu$itul $iniaturist eodor (arisescu, diaconul, care a

copiat o serie de etrae7angheliare pentru ctitoriile do$nitorului. ) alta scoala a /unctionat la

utna, unde au des/asurat o rodnica acti7itate alti nu$erosi calugari caligra/i si $iniaturisti.

Actiunea de copiere de $anuscrise a continuat si in secolele ur$atoare. La inceputul

secolului al <CI&lea s&a /or$at o scoala de copisti la $anastirea 6rago$irna, indru$ata de

ctitorul ei, $itropolitul Anastasie ri$ca, unde s&au realiat cele $ai ibutite $iniaturi din

7echea cultura ro$aneasca, si alta la $anastirea (oldo7ita, indru$ata de episcopul E/re$ al

Radautilor.

6in secolul al <CI&lea se incepe actiunea de traducere a cartilor de slu5ba ortodo*a din

sl7aoneste in ro$aneste, cu alte cu7inte s&a pornit la ro$aniarea slu5belor bisericesti, la care

se adauga traduceri din cartile "/. "cripturi, din lucrarile patristice si post patristice si din

literatura populara biantina. Aceasta actiune a /ost initiata si i$plinita in cea $ai $are parte

de catre $onahi, /iind /acuta in $anastiri. In secolul al <CIII&lea e*istau ade7arate Xscoli de

copiere a $anuscriselor ro$anesti la 6rago$irna, "ecu, Dea$t, Agapia, oia, urei, iar la

inceputul secolului al <I<&lea, pe langa acestea au aparut si altele, la ernica si aldarusani,

102 "era/i$, (itropolitul er$aniei, o+. it., p. '.'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 66/99

ca ur$are a i$pulsului dat de staretii aisie de la Dea$t si heorghe de la ernica. Acu$ s&

au tradus si copiat $ai ales carti din literatura ascetica si isihasta biantina.

rebuie sa spune$ c#, în $anastiri, s&au scris şi nu$eroase lucrari originale, /ie

teologice, /ie istorice. Intre autorii de lucrari originale conse$na$ pe "/. Dicodi$ de la

is$ana cu T#tra#van/1#"iar!"   =1404&140'> si cele doua scrisori adresate patriarhului deirno7o, E/ti$ie, si pe @ilotei $onahul de la oia, cu asa nu$itele  Pri+#a"#, scurte te*te

i$nogra/ice pe autorii anoni$i ai unor lucrari istorice, precu$  Po*#"ni!" d# "a 7i$trita,

 L#to+i$#t!" d# "a P!tna s.a. In secolul al <CI&lea episcopii (acarie al Ro$anului si E/ti$ie al

Radautilor, calugarul Aarie au /ost autorii unor CroniiM Isaia, 7iitorul episcop de Radauti, a

realiat la "latina pri$a colectie de cronici in (oldo7a10%.

ot in acest secol au luat /iinta pri$ele tiparnite la noi, doua /iind indru$ate de

calugari; cea de la 6ealu =1'0>, de iero$onahul (acarie, 7iitorul $itropolit, si cea de laolentina =lu$buita>, din 1'2, de iero$onahul La7rentie. iparnitele din secolul al <CII&

lea au /ost instalate tot in incinta $anastirilor; a$pulung, o7ora, rei Ierarhi din Iasi,

etatuia din Iasi, "nago7, Anti$ din Bucuresti. (ai tiriu a luat /iinta o tipogra/ie la Dea$t

=10->, care a /unctionat peste o 5u$atate de 7eac, una la Buau si alta la aldarusani.

ei $ai de sea$a tipogra/i din acest secol s&au recrutat tot dintre calugari; (eletie

(acedoneanul de la o7ora, (itro/an de la Bisericani, a5uns episcop de usi si de Buau,

Anti$ I7ireanul de la "ango7, care au initiat in $estesugul tiparului nu$erosi ucenici.

6e regula, egu$enii si alti calugari carturari au /ost pro$o7ati in scaune $itropolitane

sau episcopale. (ulti alti calugari cu in7atatura si&au dus insa 7iata potri7it pra7ilei

calugaresti, nu$ai in idurile $anastirii lor, cu$ au /ost (ihail (o*a =care a tradus  Pravi"a

d# "a Govora din 140>, (eletie (acedoneanul si "te/an din )hrida, toti la o7ora, "il7estru,

traducatorul  No!"!i T#$ta*#nt d# "a A"-a I!"ia din 14, (ardarie oianul, autorul unui

 L#3ion $"avo%ro*an ra$as in $anuscris =149>, Cartolo$eu, (aareanu, La7rentie si Ra/ail

de la urei, Dau$ Ri$niceanu, 6ionisie Eclesiarhul, la care se adauga si nu$erosi alti

copisti de $anuscrise104.

e langa $ulte $anastiri /unctionau scoli, care raspandeau stiinta de carte cu caracter 

 bisericesc si laic. In aceste scoli se predau cunostintele trebuitoare pentru cei care ur$au sa

de7ina preoti, precu$ si dieci, logo/eti si caligra/i in cancelaria do$neasca. Ast/el de scoli au

/unctionat la $anastirile Codita, is7ita etc. La utna, de pilda, /unctiona, in secolul <CI, o

scoala ele$entara, dar si una $edie, in care se predau gra$atica, retorica, logica $uica,

li$bile greaca, sla7ona si ro$ana. La aceasta scoala au /unctionat ca dascali; calugarul

103 r. pro/. dr. (ircea #curariu, o+. it., p. 212.104  I-id#*, p. 242.

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 67/99

Eustatie, Xritor, protopsalt si do$esticos de $uica bisericeasca, autorul unor lucrari

$uicale =1'11>, iero$anahul Antonie =1'4'>, apoi Xritorul si scolastiul Lucaci, care a

intoc$it o Pravi"a in ro$aneste si sla7oneste. Jn renu$it dascal, 6ositei, a acti7at 7reo patru

decenii la schitul lui Vosi$a pe Calea "ecului, situat in apropiere de 7iitoarea $anastire "ecu.

"coli speciale pentru pregatirea 7iitorilor preoti au /unctionat la $anastirea utna=intre anii 1--4&1-2>, apoi la $anastirea "/. Ilie de langa "ucea7a, la $anastirea )bedeanu

din raio7a =1--'>, la Anti$ din Bucuresti =1-9-&1-4>, la $anastirea la7acioc. ri$ul

se$inar propriu&is din (oldo7a a luat /iinta in incinta $anastirii "ocola de langa Iasi =10%>.

In secolele <CIII&<I< se cunosc o serie de scoli in di/erite $anastiri, pentru pregatirea

calugarilor, a calugaritelor sau a copiilor din satele din 5ur.

(arile $#n#stiri posedau biblioteci cu nu$eroase $anuscrise si tiparituri; Dea$t,

utna, (argineni, 6rago$irna, "ecu, ernica, aldarusani etc.?n /oarte $ulte $anastiri se des/asurau si acti7itati artistice. (ulti calugari au /ost

ugra7i de biserici. Jn iero$onah cu nu$ele a7riil a i$podobit cu pictura biserica din

Balinesti =5ud. "ucea7a>, spre s/arsitul secolului al <C&lea, /iind considerat unul din cei $ai

talentati pictori din tot cursul e7ului $ediu. In pri$a 5u$atate a secolului al <I<&lea e*istau

scoli de ugra7i bisericesti in $anastirile ernica si aldarusani.

:irul calugarilor ugra7i de biserici care lucrau in /resca, in stil traditional biantin, a

continuat pana in 7re$ea noastra. Alti calugari erau sculptori in le$n sau gra7ori, $estesuguri

care de ase$enea se continua si ai. In $anastirile de $aici au cunoscut o in/lorire deosebita

atelierele de broderie, lucru do7edit de $ulti$ea pieselor de acest gen =epita/uri,

acopera$inte de $or$ant, oda5dii>, care gasesc ai in $arile $uee si in $anastiri.

In ransil7ania, Banat si (ara$ures s&au copiat, de ase$enea, o serie de $anuscrise

cu caracter liturgic, istoric si teologic. In $ulte din ele e*istau scoli pentru pregatirea

calugarilor si $ai ales a copiilor din satele in7ecinate10'.

(anastirile ro$anesti au indeplinit de ase$enea si !n in$#*nat ro" $oia"%!*anitar .

)pera de asistenta sociala organiata de $anastirile ro$anesti, desi putin cercetata, $erita sa

ne retina atentia. La utna, de pilda, s&a /acut o copie dupa un tratat de $edicina scris in li$ba

latina, cu o inse$nare din 1'%, care 7orbea de arderea bolnitei, ceea ce duce la presupunerea

ca aceasta e*ista $ai de $ult, poate chiar in ti$pul lui "te/an cel (are.

(#n#stirea Argeş a7ea in 1'24 doua asea$inte de asistenta sociala; o bolnita si un

X*enodochion, adica o casa pentru ingri5irea gratuita a calatorilor si a strainilor U de regula

trei ile U a$andoua situate in satul @la$inesti, in apropierea $anastirii. In acelasi secol s&au

ridicat bolnite noi la Bistrita, in )ltenia =c. 1'20&1'21>, la oia =1'42&1'4%> si in alte parti,

105 heorghe Bari!, I$toria Tran$i"vani#i, 7ol. I, "ibiu, /. ed., 19, p. 1-2.-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 68/99

in care pri$eau ingri5ire gratuita nu nu$ai calugarii batrani si bolna7i, ci si unii credinciosi.

La inceputul secolului al <CII&lea s&a ridicat bolnita lui Anastasie ri$ca de la 6rago$irna.

La s/arsitul secolului, s&au ridicat bolnite la $anastirile "ado7a =192&19%>, urei =19&

199>10.

rin anii 1-01&1-02, spatarul (ihai antacuino a ctitorit $anastirea oltea dinBucuresti, a7and si Xo bolnita si o casa de straini, spre odihna si $angaierea intru ristos a

/ratilor nostri saraci care pati$esc de boale, cu 12 cu paturi pentru barbati si 12 pentru /e$ei,

intretinuti gratuit. Era pri$ul 8spital din Bucuresti, situat pe locul celui $odern de ai,

intretinut din 7eniturile $anastirii, deci o bolnita $anastireasca unde a7eau acces si

credinciosi din 5ur 10-.

?n 8aşea$intul $itropolitului Anti$ I7ireanul, $anastirea Toti Sfintii din Bucuresti

=Anti$>, ctitoria sa, ctitorul a lasat o serie de dispoitii prin care se /i*au anual anu$ite su$edin 7eniturile ei pentru opere u$anitare, precu$; in$or$antarea celor saraci, inestrarea unei

/ete pentru casatorie, i$braca$inte pentru trei saraci si trei /ete in /iecare an, intretinerea

gratuita pe trei ile in $anastire a celor straini, intretinerea la scoala a trei copii saraci, anual,

a5utoare sapta$anale pentru cei saraci si cei a/lati în inchisori.

6i$itrie ante$ir =1-%&1-2%>, în lucrarea sa D#$ri#r#a Mo"dov#i, sublinia /aptul ca

în $anastirile $oldo7ene era pri$it orice calator, /ie ortodo*, /ie ar$ean, turc sau e7reu,

a7and intretinere gratuita chiar si ti$p $ai indelungat, daca era ne7oie.

In secolul al <CIII&lea au luat /iinta noi Xspitalele $#n#stireşti; la "/+ntul

anteli$on, langa Bucuresti, ctitoria lui rigorie II hica, cu sectie de boli cronice, de ciu$a

si /ebra ti/oidaM la $anastirea "/+ntul "piridon din Iasi =1-'-&1-'9>, 8pentru cautarea si buna

odihna a celor $ulti bolna7i si neputinciosi si saraci, ce se a/la din pa$anteni si strainiM

8spitalul de pe langa $anastirea "/+ntul rooroc "a$uil din @ocsaniM Xspitalul de pe langa

$anastirea recista (are din Ro$an =1-9>, in/iintat de egu$enul herasi$ utneanul,

actiune desa7arsita de ur$asul sau Cartolo$eu utneanul, care a creat si o Xspiteirie

=/ar$acie>10.

6in toate aceste Xspitale $anastiresti s&au de7oltat actualele spitale din orasele

respecti7e. Bolna7ii se bucurau de intretinere si asistenta $edicala gratuita, dupa posibilitatile

si cunostintele de atunci, iar personalul $edical era platat din 7eniturile acelor $anastiri. e

langa spitalele din $ediul urban si&au continuat e*istenta si 7echile bolnite, ridicandu&se si

altele. 6e pilda, staretul aisie a reorganiat pe cele de la 6rago$irna si "ecu, iar la Dea$t a

/acut una aparte, pentru bolna7ii de ner7i.

106  I-id#*, p. 249.107  I-id#*, p. 2'%.108  I-id#*, p. 2''.

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 69/99

?n anii 1-4&1'2 staretul Deonil Buila de la Dea$t a ridicat actualulu spital din

irgu Dea$t. "e cunosc calugari care au alcatuit lucrari de $edicina e$pirica, cu$ a /ost

 Dicanor bolnicerul de la ernica, cu o Cart# do1tori#a$a, ra$asa in $anuscri =1'4>, si

6ionisie arhi$andritul, care a tradus din greceste M#diina +ratia =2 7ol., tiparita in 14>.

Acti7itatea spitalelor de pe langa $anastiri a incetat dupa 1%, anul seculariarii a7erilor $anastiresti, continuindu&si e*istenta nu$ai bolnitele. )ricu$, prin aceste $odeste

asea$inte, $anastirile ro$anesti au des/asurat o inse$nata actiune /ilantropica109.

(#n#stirile ro$aneşti si 7ietuitorii lor au spri5init intotdeauna "!+ta +o+or!"!i ro*an

 +#ntr! "i-#rat# nationa"a $i dr#+tat# $oia"(. 6e pild#, s&a do7edit ca "te/an cel (are a a5utat

$anastirile tarii intre altele si cu scopul de a gasi oricand, in 7isteria lor, a5utorul banesc de

care a7ea ne7oie atunci cand tara era a$entintata de turci sau de alti dus$ani. robabil acelasi

scop l&au ur$arit si alti 7oie7oi&ctitori de $anastiri. Jnele din ele indeplineau si rolul unor cetati de aparare, $ai ales dupa ce au /ost distruse cetatile $oldo7ene din ordinul turcilor. 6e

 pilda, in /osta cetate a Dea$tului s&a in/iintat o $anastire pe la $i5locul secolului al <CII&lea.

"uce7ita si 6rago$irna erau incon5urate cu iduri si turnuri de aparare. In $ulte din $anastiri

era ascuns nu nu$ai propriul lor teaur, ci si al tarii, in caul unor incursiuni din a/ara. 6in

aceste pricini, ele au si a7ut $ult de su/erit in repetate randuri.

(ulti dintre ierarhii ro$ani, pro7eniti dintre calugari, au contribuit prin lucarile lor la

/or$area constiintei de unitate nationala ro$aneasc. (onahii au participat direct la luptele

 poporului ro$an pentru dreptate sociala independenta si unitatea nationala. Ast/el, episcopul

Ilarion al Argesului, 7iitor epicop hesarie al Buaului si $ulti altii au spri5init $iscarea

re7olutionara a lui udor Cladi$irescu din 121, care a dus la inlaturarea regi$ului /anariot.

In re7olutia din 14 in ara Ro$aneasca intalni$ cu un nu$ar i$presionant de calugari.

Jnii erau tri$işi de gu7ernul pro7ioriu in di/erite 5udete, ca sa e*plice poporului

noile principii ale dreptatii, libertatii si egalitatii, altii preidau sedinte ale Xclubului

re7olutionarilor, tipareau brosuri pentru lu$inarea poporului s.a. Iero$onahul A$broie

=popa un> a i$piedicat pe ostasi sa traga i$potri7a populatiei din Bucuresti, iar 

arhi$andritul Iosa/at "nago7eanul a condus lucrarile unei co$isii pentru derobirea tiganilor.

Inabusirea re7olutiei a dus la arestarea sau e*ilarea a eci de calugari, cu$ a /ost spre

e*e$plu 6ionisie Ro$ano, 7iitorul episcop Buaului.

?n anul 1'- toti 7ladicii din ara Ro$aneasca si (oldo7a, si o sea$a de calugari, au

/acut parte din 6i7anurile Ad&oc, con7ocate la Bucuresti si Iasi, care au pregatat dru$ul

 pentru realiarea unirii rincipatelor in anul 1'9.

109  6ario Roccanello,  R!/(i!n#a "!i Ii$!$ )n $ri#ri"# $tar#!"!i Va$i"# d# "a Poiana M(r!"!i, traducere de(aria&ornelia )ros, "ibiu, Editura 6eisis, 199, p. 29.

9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 70/99

?n cursul raboiului de independenta din 1-- s&au inscri 7oluntari in ser7iciile

sanitare ale ar$atei peste 200 de calugari si calugarite, insotind trupele pe ca$purile de lupta

sau in spitale.

?n cursul pri$ului raboi $ondial, alti peste 200 de calugari si calugarite U $ai ales

din (oldo7a, au ingri5it bolna7ii si ranitii, /ie pe /ront, /ie in spitale. Erau constituiti in asanu$ita 8(isiune a calugarilor in/ir$ieri, condusa de arhi$andritul eoctist "tupcanu. ati7a

iero$onahi au insotit ar$ata ro$ana in calitate de 8preoti $ilitari, atat in 1-- cat si in

191&191. In /elul acesta, si&au adus si calugarii din $anastirile ro$anesti contributia lor la

realiarea unitatii statelor ro$anesti.

(#n#stirile ro$anesti au a5utat la $!$tin#r#a !nor *ana$tiri ortodo3# din tarile caute

sub do$inatia oto$ana. Ast/el de a5utoare $ateriale au contribuit nu nu$ai la intarirea

reistentei ortodo*e, ci chiar la supra7ietuirea $onahis$ului grecesc. Inca din a doua 5u$atate a secolului al <IC&lea o serie de a5utoare ro$anesti s&au indreptat spre $anastirile

din (untele Athos, continuand apoi pana pe la $i5locul secolului al <I<&lea110.

(ulti calugari ro$ani, din dorinta de a duce o 7iata duho7niceasca $ai inalta, s&au

retras in $anastirile de la (untele Athos unde au ridicat cate7a schituri. Altii au plecat spre

(eteora, in recia sau in ara "/anta, la Ierusali$, la $anastirea "/. "a7a, in pustiurile

Iordanului, sau la (untele "inai, si in alte regiuni din Rasaritul ortodo*. rin con7ietuirea lor 

cu $onahii de alte nea$uri, ei au contribuit la intarirea solidaritatii panortod*e, la apararea

teaurului de credinta si 7ietuire ortodo*a. In /elul acesta, $onahis$ul ortodo* ro$an a

indeplinit un rol inse$nat nu nu$ai in 7iata Bisericii ro$anesti, ci a contribuit si la

consolidarea si a/ir$area intregii )rtodo*ii.

(anastirile $onu$ente&istorice au /ost restaurate radical si puse in circuitul istoric&

turistic. Aproape in toate $anastirile /unctioneaa $uee sau colectii $ueale bisericesti

=carti 7echi, icoane, obiecte de cult s.a.>, 7iitate de nu$erosi credinciosi si turisti din tara si

de peste hotare.

In $ulte $anastiri de $aici /unctioneaa ateliere pentru tesut si con/ectionat oda5dii

=iganesti si asarea>, de co7oare =iganesti, Agapia, Ri$et>, de broderie =iganesti si

Agapia>, de ra$e pentru icoane =highiu si iorogirla>, iar in cele de calugari, ateliere de

sculptura in le$n si de turnat clopote =lu$buita>, de pictura pe sticla ="i$bata de "us si

rislop U ulti$a de calugarite>. atriarhia a organiat ateliere speciale de strungarie =$etale>,

a5ustura, cielura, /iligran si e$ail, precu$ si de pictura si oda5dii. (anastirea Dea$t are o

tipogra/ie. In toate $anastirile 7ietuitorii indeplinesc o $unca potri7ita cu pregatirea si 7arsta

110 "era/i$, (itropolitul er$aniei, o+. it., p. '.-0

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 71/99

lor, in a/ara de slu5bele la biserica, si la ateliere, culti7and si teren agricol, gradini si li7ei,

 pentru ne7oile lor 111.

"e continua si acu$ opera de asistenta sociala din trecut. 6e pilda, in unele $anastiri

s&au construit case de odihna pentru slu5itorii Bisericii, precu$ la Arges, oia, heia, schitul

altinis, schitul echirghiol s.a.Ciata duho7niceasca pulseaa cu aceeasi intensitate ca si in trecut. In /iecare du$inica

si sarbatoare, credinciosii din satele din 5ur participa la slu5be sa7arsite in $anastiri, iar in

ilele de hra$ se strang si acu$ credinciosi, 7eniti pentru reculegere, rugaciune, spo7edanie si

i$partasanie. Du$arul inchinatorilor este $ai $are in $anastirile in care se gasesc $oaste de

s/inti; atedrala patriarhala ="/+ntul 6i$itrie din Basarabi>, ernica ="/+ntul alinic>, Arges

="/+nta @ilo/teia>, Bistri!a din )ltenia ="/+ntul rigorie 6ecapolitul>, catedrala $itropolitana

din Iasi ="/+nta arasche7a>, $#n#stirea "/+ntul Ioan din "ucea7a ="/+ntul Ioan cel Dou>,catedrala $itropolitan# din i$işoara ="/+ntul Iosi/ de la artoş>112.

?n /elul acesta, prin toata lucrarea lor culturala si duho7niceasca, $anastirile continua

/ru$oasele traditii ale spiritualitatii $onahale ortodo*e ro$anesti, de rugaciune i$pletita cu

$unca si cu pastrarea si i$bogatirea patri$oniului cultural national.

2. !. "onahismul în cel deal treilea mileniu creştin. +ensul şiconştienti6area unei misiuni:

 

Jnul din te*tele /unda$entale pentru în!elegerea $onahis$ului este repreentat# de

8Al doilea discurs contra ad7ersarilor 7ie!ii $onastice, scris de "/+ntul Ioan ur# de Aur cu

inten!ia e7ident# de a înl#tura obiec!iile unui nobil de religie p#g+n#, îndurerat de con7ertirea

la creştinis$ şi intrarea în cinul $onahal a /iului s#u.

6incolo de p#r#sirea eilor tradi!ionali, tat#l nu putea accepta $odul de 7ia!# ales de

/iu, contrar celui obişnuit şi care&l î$piedeca s# ur$ee cu7enitul !r$!$ 1onor!*  reer7at

/a$iliilor de 7a#. "/+ntul Ioan ur# de Aur anga5ea# un dialog cu tat#l celui con7ertit, pe

care acesta îl accept#; 8T! #&ti /r# &i n#r#dinio$' t! dor#&ti ! toat# a#$t#a $( +"#i

!r#1#a "a a#$t di$!r$11%.

+nd se pune proble$a alegerii unui $od de 7ia!# 7ine /iresc şi întrebarea despre

scopul acestuia. Ioan nu încearc# în $od e*plicit s# de$onstree c# 7ia!a $onahal# aduce111  I-id#*, p. 1.112

  I-id#*, p. 2&%.113 Arhi$andrit Ioanichie B#lan, Convor-iri d!1ovni#&ti, 7olu$ul I, /. l., Editura Episcopiei Ro$anului şiuşilor, 199%, p. '2.

-1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 72/99

darurile di7init#!ii, în care partenerul de discu!ie nu crede, ci porneşte de la a7anta5ele terestre

 pe care le o/er# un $od de 7ia!# ascetic, arunc+nd abia la s/+rşitul discursului o punte spre

7ia!a de dincolo.

"/+ntul discut# în!elesul unor concepte precu$ a7u!ie, s#n#tate, glorie, pri7ilegiu,

 putere, onoare, pietate, /ericire, esen!iale pentru e*isten!a u$an#, cu scopul de a 7edea în care$od de 7ia!# se realiea# acestea deplin; în cel ales de tat# ori în cel ales de /iu. E7ident c#

"/+ntul Ioan ur# de Aur îl aprob# pe ulti$ul şi /oloseşte î$potri7a tat#lui argu$ente luate

din propria sa tradi!ie p#g+n#. oate /i îns# apropiat $odul de 7ia!# creştin, $onastic în

special, de anu$ite aspecte ale p#g+nis$ului (arii autori creştini nu au eitat s# dea

r#spunsul, asociind creştinis$ul cu /iloso/ia.

"/+ntul Ioan ur# de Aur doreşte s# arate c# un $od de 7ia!# precu$ cel ales de /iul

con7ertit a e*istat şi în p#g+nis$, iar cei care l&au practicat s&au bucurat de $are cinste. Este oin7ita!ie i$plicit# de a se 5udeca dup# aceeaşi scar# 7aloric#, adic# o atitudine apreciat# în

 p#g+nis$ s# /ie la /el 7aloriat# şi în caul creştinis$ului. 6e ase$enea, "/+ntul Ioan se

str#duieşte s# arate pri$atul 7alorilor spirituale asupra celor $ateriale, /apt de natur# s#

sensibiliee pe orice p#g+n culti7at şi iubitor de în!elepciune.

6iscut+nd despre ce însea$n# ade7#rata bog#!ie, "/+ntul Ioan îl consider# pe c#lug#r 

8un su7eran al p#$+ntului şi $#rilor care se si$te pretutindeni ca acas# şi care ştie c# 7a g#si

$ereu cu ce s#&şi ast+$pere /oa$ea şi setea. Lipsit de cele $ai ele$entare lucruri solitarul

este totuşi un o$ /ericit; 8Diciodat# nu 7ei despoia cu totul pe un solitar, c+t# 7re$e i&ar 

r#$+ne 7eşt$+ntul 7irtu!iiM niciodat# nu&l 7ei putea /ace s# $oar# de /oa$e, pe c+t# 7re$e 7a

şti unde se a/l# ade7#rata hran#O. "pre deosebire de acesta o$ul bogat din punct de 7edere

$aterial duce per$anent gri5a a7u!iei sale, care st+rneşte in7idii114.

E7ident c# traiul în natur# îl /ace pe solitar $ai s#n#tos iar relati7a iolare ^nu aduce

ocar#^ ci poate /i i7or de glorie. "/+ntul Ioan respinge ideea c# nu$ai tr#ind în palatele din

oraş, încon5urat de slu5itori, duc+nd o 7ia!# lu*oas#, /iind per$anent preent în pia!a unde se

î$part bani în st+nga şi în dreapta se poate ob!ine gloria şi adeiunea poporului.

Aici $en!ionea# c+te7a persona5e ale c#ror destine s&au î$pletit; 6ion[sios din

"iracusa şi laton, Archelau şi "ocrate. ine&şi $ai aduce a$inte de 6ion[sios şi Archelau

u toate acestea ei au dus o 7ia!# con/or$ standardelor de $ai sus. ?ns# nu$ele lui laton,

"ocrate, 6iogene, Aristide, Epa$inondas, care au 7ie!uit în asce# şi nu s&au a$estecat în

treburile statului, îşi p#strea# intacte gloria. 6ac# prin glorie se în!elege opinia şi lauda

7ulgului, atunci tat#l poate s# /ie liniştit. @iul s#u 7a /i încon5urat cu $ai $ult# ad$ira!ie dec+t

to!i regii p#$+ntului.

114  I-id#*, p. '-.-2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 73/99

6ac# de la 7ia!# dori$ pri7ilegii şi putere, tot la cel solitar le 7o$ g#si cu ade7#rat.

6ac# prin pri7ilegiul puterii su7erane se în!elege posibilitatea de a te putea r#buna asupra

ina$icului şi de a reco$pensa pe a$ici, atunci acest pri7ilegiu nu poate /i a/lat în întregi$e

nici la î$p#rat. "olitarul este $ai presus de toate. El nu are ne7oie s# dea lo7ituri, pentru c#

nu poate /i lo7it; 8?n adar l&ai a$enin!a cu e*ilul, el nu are patrie şi /iindc# nu aspir# la glorienu se te$e de necinstire. Du se te$e nici de $oarte, pentru c# ea este un li$an ib#7itor. El

singur are cura5ul s# în/runte autoritatea statului, îns# atitudinea sa consec7ent# este de iubire

a întregii o$eniri11'.

La întrebarea dac# un ase$enea o$ are 7reun rost pentru ceilal!i, Ioan r#spunde c# el

 poate /i un $edic al su/letelor, lecuind acolo unde to!i ceilal!i dau greş. ei care&l 7or cerceta

 pe $onah în pustie 7or g#si 8liniştea şi /iloso/ia. at#l trebuie s# /ie $+ndru de /iul s#u care a

ales /iloso/ia creştin#, care î$bin# în /iin!a ei 8lucrurile în aparen!# cele $ai opuse, grandoareşi supunere, pe care le reuneşte în aceeaşi ini$#.

La s/+rşitul dialogului are loc o str#lucitoare discu!ie despre tinere!e, b#tr+ne!e şi

$oarte. Ioan în!elege /ericirea ca o 8scutire de orice chin, de orice înt#r+tare. El respinge aşa

isele 87irtu!i ale tinere!ii =necu$p#tarea, preacur7ia> care produc $ai $ult su/erin!# şi nu

sunt 7rednice de un su/let nobil.

) 7ia!# de asce# aduce o b#tr+ne!e liniştit# şi /#r# tea$# de $oarte. :i aici Ioan ur#

de Aur in7it# cu delicate!e pe interlocutorul s#u în planul $eta/iic, !in+nd s#&i a$inteasc# c#

şi grecii î$part lu$ea de dincolo între artar şi +$pii Eliee şi c# trebuie s# $edit#$ asupra

destinului nostru de dup# $oarte, ce poate /i in/luen!at de e*isten!a noastr# terestr#.

Este 7alabil discursul "/+ntului Ioan ur# de Aur şi în iua de ai (ul!i i&ar accepta

ideile, deşi în propor!ie $ai redus# dec+t în secolul IC, unde se preta pe un oriont de

aşteptare de tip ascetic şi antiivita$. e de alt# parte, te*tul este i$portant prin încercarea

"/+ntului Ioan de a da drept de cetate unui curent religios perceput în acel 7eac în a/ara

cadrelor institu!ionaliate. ?nc# se $ai si$te spiritul rebel al $onahis$ului originar pe care

Ioan încearc# s#&l Odo$esticeasc#O şi s#&i arate utilitatea social#11.

6incolo de ideile în sine, r#$+ne abordarea aleas# de $arele #rinte al Bisericii, una a

dialogului şi a schi$bului de idei, /#r# intoleran!# şi resenti$ente.

E*ista di/erite chipuri ale 7ietii calugaresti. Ast/el, de pilda la Athos, in 7re$ea noastra

se pot a/la sapte chipuri, incepand cu cel $ai cautat indeobste si cel $ai /iresc, 1inovia, pana

la cel $ai greu şi cel $ai putin în!eles, viata +!$tni#a$( )n $in/!ratat#.

115

  I-id#*, p. '9.116 Arhi$andrit Ioanichie B#lan, Convor-iri d!1ovni#&ti, 7olu$ul II, /. l., Editura Episcopiei Ro$anului şiuşilor, 1990, p. 119.

-%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 74/99

Acesta de pe ur$a, sau aceasta /or$a a ne7ointei, intotdeauna a pro7ocat U si $i&e

tea$a ca nu 7a inceta sa pro7oace, cea $ai $are i$potri7ire. Esenta sa consta in /aptul ca

$onahul, cautand putinta de a se ruga, dupa porunca 6o$nului, 8)n tain(, în 5(*ara

)n!iata =c/. (atei , >, ast/el incat su/letul lui sa /ie slobod de stapanirea orisicui asupra

lui, spre a se concentra $ai adnc asupra o$ului launtric, se indeparteaa de acti7itatie*terioare. Acest *o*#nt  de pe ur$a, îndepartarea de acti7itati e*terioare, d# $ultora pricina

spre a in7inui $onahul de 8#/oi$* d!1ovni#$, înteles ca o c#utare de a&si $antui 8su/letul

sau. Jnii, $ai grosolan, il in7inuiesc de Xtranda7ieM altii, i$pinsi de un si$ta$ant launtric

de in7idie, sub in/luenta dracilor, /ac tot ce pot ca sa&i i$piedice rugaciunea, si $ulte altele

ase$enea acestora.

 De7oitorii acestui chip al $onahis$ului, de&a lungul istoriei, intotdeauna au /ost siliti

sa /uga in paduri, in pustii, in locuri neprielnice pentru 7iata oa$enilor, in locuri dupa careni$enea de obicei nu tinde, in +!$tii rataind $i in *!nti $i in +#$t#ri $i in ra+at!ri"#

 +a*ant!"!i =E7rei 11, %>.

entru cel pri7este din e*terior, ei sunt un ele$ent /ara de /olos Bisericii. Aceasta

/or$a a $onahis$ului s&a bucurat de acoperirea ierarhilor nu$ai in caurile cand insisi

ierarhii constientiau ca $ai ales din randurile pustnicilor era cu putinta sa astepti o $ai

adanca cunoastere in do$eniul duhului, ca din $i5locul lor si al sihastrilor purced oa$eni in

stare a slu5i lu$ea in sensul cel $ai inalt al cu7antului. In tot restul caurilor, Biserica, in

acti7itatea ei istorica aproape intotdeauna inclina catre acoperirea si apararea $onahis$ului

sub /or$a de 7iata de obste organiata si acti7e.

Jnul din caurile cele $ai cunoscute si $ai pilduitoare in aceasta pri7inta a /ost cearta

intre u7iosul Iosi/ de Colo3ala$s3 si u7iosul Dil "ors3i. Du se poate tagadui o $are parte

de dreptate istorica in aceasta poitie a ierarhiei bisericesti. "e poate 7edea aici si lucrarea

 proniei du$neeiesti; incercarile carora sunt supusi acest gen de $onahi constituie o conditie

de neaparata trebuinta pentru e*perienta lor launtrica, pentru cunoasterea cailor lui ristos in

lu$e. Insa in e*terior aceasta se preinta ca un anu$e tip de Xcon/lict intre $onahis$ul

 pustnicesc si lu$e si ierarhia bisericeasca. Acest gen de ne7oitori sunt siliti de obicei sa se

duca $ai departe de ochii lu$iiM ei se ascund in 8g#uri de soareci, tac, se inclina inaintea

/iecarui o$ pana la pa$ant, 8$or pentru lu$e, nu au alt $i5loc de a se apara, pentru a&si

 pastra o oarecare libertate, de absoluta trebuinta pentru rugaciune. Ceacurile ce au trecut,

 precu$ si e*perienta noastra de i cu i, arata neschi$bat ca orice o$, oricat de nestiutor ar /i

in cele duho7nicesti, se considera co$petent in a 5udeca si a osandi ast/el de $onahi11-.

117 aul E7do3i$o7, V0r$t#"# vi#ii $+irit!a"#, edi!ia a II&a, Bucureşti, Editura hristiana, 200%, p. -.-4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 75/99

Apostolul a7el spune; O*!" #" $!f"#t#$ n! +ri*#$t# #"# a"# D!1!"!i "!i

 D!*n#,#!Q a n#-!ni# $!nt $i n! "# +oat# int#"#/#' ai d!1ovni#$t# $# 8!d#a. Dara #" 

d!1ovni#$ 8!d#a toat#' i #" d# ni*#n#a $# 8!d#a  =1 orinteni 2, 14&1'>. Insa in realitate,

adica in planul 7aut, istoric, se inta$pla contrariul; anu$e, cei neduho7nicesti, cu toata

indraneala 5udeca pe cei duho7nicesti, atunci cand cei care, /ie si in parte, s&au atins de/acerea duho7niceasca nu indranesc sa&si deschida gura inaintea celor neduho7nicesti.

entru ca de /iecare data cand se pronunta un cu7ant despre autentica 7iata

duho7niceasca, se starneste protest in su/letele celor ce s&au indepartat de eaM iar prin aceasta

se delantuie o ura de nestapanit care se e*pri$a sub o /or$a sau alta de prigoana. "i pentru

ne7oitor singurele $i5loace de a se apara de aceste prigoane sunt tacerea si ascunderea de

ochiul lu$ii.

"tr+$tor+ndu&se p+n# la li$ita putin!ei, ascunandu&se în cr#p#turi şi în gauri,nearatandu&se ochiului, traind in saracie si in tot /elul de lipsuri, ne7oitorul prin aceasta 8d(

"o *0ni#i, îşi /#ureste î$pre5ur un oarecare 87id, prin care lo7iturile nu il ating pe el,

ne7oitorul. A$ putea recurge si la alta pilda. De7oitorul, prin neagonisire si de/ai$area sla7ei

si puterii o$enesti, de7ine Xsubtire, ca /oita de aur pe care iconogra/ii o intrebuinteaa

 pentru aureole. ?n ast/el de conditii nici un 8teasc, oricat ar stri7i el, nu il a5unge pe ne7oitor.

entru a se iba7i de prigoana, ne7oitorul isi de7ine insusi prigonitor, intr&o $ai $are $asura

decat ar putea 7ra5$asii sa il prigoneasca. :i nu$ai atunci 7a a/la odihna11.

elui ce se co$porta ast/el aproape ca nu i se poate /ace 7reun rau. 6ar abia pronunta

un cu7ant pe linia slu5irii altora, si indata se pun in $iscare stransorile. elul prigoanei este

surparea idirii oa$enilor, ascunsa insa sub chipul intentiilor contrare. 6at /iind acestea, tot

cu7antul spus de proroci, de Apostoli sau in general de slu5itorii u7antului, oricat de bun sau

de ade7arat ar /i el, se rastal$aceste $ai intai de toate i$potri7a lor si se intrebuinteaa ca

 prete*t pentru a&i prigoni.

6e aici 8legea duho7niceasca; ori sa te ase$eni proorocilor şi Apostolilor şi,

 propo7#duind, s# nu te te$i de ur#, nici de prigoane, nici de insasi $oarteaM ori alt$interi sa

te indepartei intru n#"!rar#' in n#t!"-!rar# in pustie, pentru a te ascunde de oa$eni =Ioan 4,

1&%>. Delucrarea ne7oitorului in cele din a/ara de7ine ine7itabil cea $ai puternica lucrare in

 planul ne7aut.

Reultatele ei se 7or spune in 7re$ile care ur$eaa. In 7iata $onahului aceasta

nelucrare este dictate de nauinta de a nu trei in su/letele oa$enilor proteste dureroase, de a

118  I-id#*, p. -9.-'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 76/99

nu le pricinui rani adanciM si asa, petrecand aproape e*clusi7 in rugaciune, totusi a slu5i

$antuirii lor /ara sa pricinuiasca 7ata$are nici lor, dar, in acelasi ti$p, nici luişi119.

Aceasta te$a este, incontestabil, una din cele $ai adanci si $ai greu de atins.

onte$poranii, auind din gura celor 7ii a#"#a&i cu7inte pe care le citesc in "/anta "criptura,

nu ii rabda, ii socotesc nebuni si $andri, ii gonesc cu deplina constiinta a propriei lor dreptati, ba chiar sincer gandesc ca Xaduc slu5ba lui 6u$neeu =Ioan 1, 2>.

:i daca nu a$ a7ea inaintea ochilor nostri pilda prorocilor, Apostolilor si "/intilor 

arinti ai Bisericii, /ara gres ne&a$ pierde si a$ denada5duiM pentru ca ceea ce intalni$ este

total opus a ceea ce dori$ din tot su/letul. Doi tan5i$ catre dragoste si intalni$ ura. Doi

tan5i$ catre unire, si drept raspuns pri$i$ respingere si s/asieri. 6ara cul$ea celor po$enite

sunt e7eni$entele din Cinerea (are.

Aceasta cul$e ni$enea dintre oa$eni nu a atins si nu 7a atinge. Insasi 6ragostea,6u$neeu, s&a aratat in lu$e, pentru ne$arginita Lui dragoste pentru ea, iar lu$ea L&a

lepadat si L&a rastignit. In acea i, cu ade7arat stranie si in/ricosata, ristos singur statea

inaintea 5udecatii "tapanirii I$periului Ro$an, cel $ai drept in acea 7re$eM si in s/arsit,

inaintea 5udecatii poporului si$plu care se adunase in $ulti$i in Ierusali$, de pranicul

astilor. "i toti l&au osandit $ortii. Iar $ai presus si $ai $ult decat toti, repreentantul

Bisericii Cechiului Lega$ant. Cra5$asia lor nu s&a potolit nici cu $oartea. "i dupa $oarte,

cand stapanirea s&a linistit, cand poporul, in desertaciunea lui, de5a uitase de El, slu5itorii

Bisericii nu incetau sa&l ur$areasca.

Corbesc despre cele de $ai sus ca despre o lege duho7niceasca in 7irtutea careia, dupa

cu7antul Apostolului a7el, toti ar# voi#$ ! -!na%in$tir# a vi#t!i intr! 4ri$to$ Ii$!$

 +ri/oni%$#%vor  =2 i$otei %, 12>. "i aceasta este de neocolit. 6ar $ai $ult, in $o$entul de

/ata 7oiesc sa e7identie aceasta lege inca si pentru ca tot ce paseste pe aceasta cale

duho7niceasca trebuie sa aiba in 7edere nu nu$ai aspectul ei negati7, adica prigoana, dar si

cel poiti7, ca $ani/estarea unei anu$ite dreptati a lui 6u$neeu, ca o pronie plina de

 purtarea de gri5a pentru robii si slu5itorii lui 6u$neeu, ca #va d# a-$o"!ta tr#-!inta +#ntr!

in$i$i #i +ri/oniti. "/+ntul Isaac "irul spunea ca daca lui a7el ii trebuia un Xi$bolditor 

trupului =2 or.12;->, ca sa&l Xbata peste obra, atuncea taca toata gura U adica noua tuturor 

ne tr#-!i#$  acei i$bolditori, acele prigonoane, ca niste conditii pentru inaltarea catre

cunoasterea lui 6u$neeu si a dragostei LuiM ca niste conditii neocolite noua, pentru a pastra

harul pri$it de sus120.

119 Dichi/or rainic, Sfin#nia' )*+"inir#a !*an!"!i, Iaşi, Editura (itropoliei (oldo7ei şi Buco7inei, 199%.120 "/+ntul Ioan "c#rarul, Sara, i$işoara, Editura A$acord, 199', p. 142.

-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 77/99

(onahis$ul pustnicesc este cel $ai putin pe intelesul lu$ii, ba chiar si al celor 

i$bisericitiM in 7irtutea e*clusi7itatii sale, in conditiile istorice ale ni7elului cunoasterilor 

duho7nicesti in lu$e, el nu poate /i nicicu$ organiat din afara.

Episcopul Ignatie Briancianino7, /ara indoiala a7and in 7edere acest $onahis$, cu

ade7arat duho7nicesc, spune in scrierile lui ca nu$ai cei care pri7esc super/icial pot gandi ca$onahis$ul ar putea /i cu$7a inaltat din afara in ce pri7este ni7elul sau duho7nicesc, printr&

o inter7entie ad$inistrati7a. X(onahis$ul, spunea el, 8este darul "/antului 6uh121.

?n alt loc, intr&una din scrierile lui, spune ca $onahis$ul, ca Xcel $ai desa7arsit chip

al 7ietuirii in 6u$neeu, este de neaparata trebuinta Bisericii, si ca /ara o ast/el de

Xdesa7arsire in Biserica s&ar pierde nu nu$ai $antuirea, ci insasi credinta.

u7+ntul despre $onahis$ este deosebit de greu, $ai cu sea$a cand despre el

7orbeste un $onah. A spune ca $onahis$ul este Xsarea lu$ii_, indreptatirea a insesi e*istenteiei =/iindca $ai ales prin $onahis$ se atinge telul pus inaintea o$ului U indu$neeirea, se

in/aptuieste che$area pusa in o$ de catre su/lul du$neeiesc>, insea$na a starni un 7i/or de

indignare i$potri7a luisi. and intalni$ aceasta constiinta la Apostolul a7el, ea nu starneste

nici un protest.

6ar cand un o$ 7iu 7orbeste despre ea, el neaparat 87a /i scos a/ara. Ast/el de pilde

ni s&au aratat in 7ietile s/intilor, precu$ u7iosul "i$eon Doul eolog si u7iosul "era/i$

din "aro7. ititi cu atentie 7iata celui din ur$a, si 7eti 7edea cate prigoane a su/erit din partea

tuturor; 1iar $i d# "a #+i$o+i' 1iar $i d# "a $tar#ti' 1iar $i din +art#a frati"or *ana$tirii.

6esigur, daca ani de ile s&a ascuns in padure, hranindu&se cu loboda, oare nu este li$pede ca

$anastirea nu&i dadea nici de $ancare Du putea sa&si apere n#t!"-!rar#a, nu putea sa&si

apere libertatea decat pe calea indepartarii si a in/ranarii la cul$e122.

Ani de ile a tacut, a trait a !n i#$it din *inti. u orişicine se intalnea, cadea cu /ata la

 pa$ant si ra$anea asa pana plecau oa$enii, $onahii, ca sa nu spuna nici un singur cu7ant,

 pentru ca orice cu7ant ar /i intetit 7ra5$asia i$potri7a lui. Ca !n i#$it din *inti, ca unul ce nu

ingreuia $anastirea $aterial$ente cu ni$ic, $ai era inca rabdat. "i asa au trecut eci de ani

 pana sa iasa la slu5irea oa$enilor, dupa o 7adita porunca d# $!$M si nici dupa aceea nu a incetat

sa apara indoielnic in ochii $ai&$arilor clerici. Dici printre /ratii $anastirii nu se bucura de

autoritate. Du$ai poporul l&a iubit si 7enea catre el. 6aca ne uita$ cu luare&a$inte la 7ietile

s/intilor ne7oitori, citindu&le cu dreapta intelegere, 7o$ descoperi aceasta lege duho7niceasca

aproape in toate caurile. E*ceptiile au /ost e*tre$e de rare. "i aceasta se inta$pla nu$ai

121 Dicolae "teinhardt, \!rna"!" f#riirii, lu5&Dapoca, Editura 6acia, 1994, p. 1.122  I-id#*, p. 4.

--

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 78/99

atunci cand inaltele stapaniri, bisericesti sau statale, ii aparau si ii acopereau asa cu$ se

cu7ine.

Lu$ea celui de&al treilea $ileniu, do$inata de dorinta aratoare de a cunoaste tot,

încearca sa patrunda prin inter$ediul ratiunii într&un do$eniu în care aceasta si&a do7edit

dintotdeauna li$itele. (onahis$ul nu poate /i înteles deplin prin si$pla ratiune, iar dacao$ul nu se opreste cu7ios în /ata tainei, risca sa a5unga sa acue ceea ce, de /apt, nu cunoaste

dec+t partial.

oate acesta este unul din $oti7ele pentru care lu$ea conte$porana pri7este deseori

cu scepticis$ $onahis$ul sau îl interpreteaa în /unctie de propriile $entalitati, a5ung+nd la

întelegerea gresita a acestui $od de a slu5i lui 6u$neeu.

?ncerc+nd sa la$uri$ c+te7a din contro7ersele iscate pe aceasta te$a, ne opri$ $ai

înt+i asupra întrebarii care se ridica cel $ai des si care pune sub se$nul îndoielii chiar tainacare sta la începuturile caii $onahale.

?ntrebarea 8 D# # intra in#va )n *ona1i$*[ este absolut nor$ala caci oricine este

tentat sa pri7easca cu $irare /aptul ca niste oa$eni destoinici, sanatosi si culti renunta de

 buna7oie la parinti, la prieteni, la cinste, la succes, la con/ort si la tot ceea ce le poate o/eri

7iata lu$easca, pentru a 7eni la singuratate, la osteneli, la robie de buna7oie, la anoni$at, la o

7iata de renuntari continue, iar aceasta poate chiar atunci c+nd înca strabat perioada

adolescentei 7isatoare si nelinistite.

)a$enii încearca sa&si e*plice aceasta renuntare printr&o serie de raspunsuri & aparent

rationale & dar care nu au ni$ic în co$un cu realitatea. Ast/el, unii considera ca o ast/el de

 persoana deerteaa în ur$a unui soc care a pus capat încrederii în sine sau din caua unei

neputinte. Altii îl considera pe t+narul $onah ca un /ugar de la responsabilitatile 7ietii sau de

la datoriile care i s&ar /i parut a /i prea î$po7aratoare.

6ar cei care g+ndesc ast/el ignora /aptul ca $onahii nu se duc în $anastire la o 7iata

linistita si lipsita de osteneli, ci, di$potri7a, prin parasirea lu$ii intra în pri$a linie a

raboiului duho7nicesc.

6aca i s&ar pune aceasta întrebare, oricare dintre calugari ar raspunde si$plu;

8he$area $onahala, caci ei sunt constienti ca au /ost che$ati de 6u$neeu la acest /el de

7ietuire si ca, în $od absolut nor$al si /ara nici un $erit personal, au raspuns acestei che$ari.

(inunea plecarii la $anastire o poate /ace nu$ai o inter7entie du$neeiasca & aceasta

che$are ad+nca, tainica si staruitoare, 7enita de dincolo de $arginile /irii, care le da puterea

de a parasi totul si de a&si lua crucea grea a unei 7ieti pline de osteneli.

ine n&a încercat acest senti$ent care î$pinge pe cine7a spre $onahis$ nu poate sa&l

înteleaga deplin, deoarece che$area $onahala nu poate /i de/inita prin cu7inte. Este ca acele

-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 79/99

notiuni cu$ sunt 8iubire si 8dor care nu pot /i întelese dec+t traindu&le, dar care sunt $ai

intense si $ai reale dec+t oricare altele.

he$area $onahala le cuprinde în sine pe a$+ndoua si înca $ult $ai $ult. ontopind

în sine dulceata iubirii si su/erinta dorului, aceasta che$are re7arsa asupra o$ului un ocean

de iubire sub care ini$a se topeste, un dor du$neeiesc care arde su/letul si&l duce pe aripileîngerilor spre i7orul rece si cristalin al $anastirii, singurul care poate potoli setea su/letului

îndragostit de ristos.

he$area $onahala este ase$enea acelui 8Vino d!+a Min# adresat de (+ntuitorul

Apostolilor, /ara pro$isiuni, /ara cu7inte inutile, /ara încercari persuasi7e, caci ini$a si$te

dulceata si renunta la toate pentru o robie de buna7oie; robia iubirii. he$area $onahala este

o taina cu neputinta de înteles pentru $intea o$eneasca, desa7+rsita î$pletire între acel 8Du

7oi (&ati ales pe (ine, ci Eu pe 7oi =Ioan 1',1> si libertatea o$ului, iubire sera/i$ica pogor+ta în ini$a de lut, putere de a transcende dincolo de ti$p într&o 7esnicie liturgica,

che$are la slu5ire totala, desa7+rsita, neconditionata, re7elatie a sacrului spre îndu$neeirea

 pro/anului, t+n5ire dupa rea 6ulcele (ire eresc, contopire di7ino&u$ana în $re5ele

dragostei.

Aceasta este che$area $onahala, taina si $inune în acelasi ti$p & a carei realitate

oa$enii ti$pului nostru, oric+t de rationalisti ar /i, trebuie s&o accepte, /iindca este $arturisita

de /iecare $onah în parte si este singura care poate e*plica puterea de care dau do7ada acesti

oa$eni care parasesc lu$ea pentru a se darui total si pentru întreaga 7iata slu5irii lui

6u$neeu.

Jn alt aspect care naste nedu$eriri este neîntelegerea /aptului ca delipirea de lu$e

este absolut necesara pentru 7iata $onahala, caci /ara aceasta nu este posibila o regasire, o

crestere launtrica proprie, $ai $ult, o idire a o$ului în har. ?n lu$e, oric+t s&ar stradui

cine7a sa se $entina la înalti$ea unei 7ieti duho7nicesti, nu poate reusi aceasta, din caua

a$estecului obligatoriu cu cele pa$+ntesti. "i cel legat de gri5ile si preocuparile 7ietii ca si cu

un lant poate sa u$ble, dar cu greutate.

Ciata practica a $onahilor, însa, departe de lu$e si într&un $ediu teocratic, patrunde

 p+na în cutele cele $ai /ine ale su/letului si le /or$eaa o psihologie corespunatoare.

(onahul trebuie sa /ie un 7ultur al spirituluiM iubirea lui sera/i$ica /ata de 6u$neeu trebuie

sa arda ca o /lacara în pieptul lui iua si noaptea. 6elipirea de lu$e se /ace $ai înt+i pentru

ca sa&L poata iubi ast/el pe 6u$neeu si apoi, prin iubirea lui 6u$neeu, sa&l iubeasca si pe

aproapele ca pe sine însusi. Este ade7arat ca iubirea de 6u$neeu se concretieaa în puterea

de a ne re7arsa iubirea peste aproapele nostru, dar iubirea pura nu începe de la noiM noi nu

sti$ sa&l iubi$ pe aproapele.

-9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 80/99

hiar daca de $ulte ori si$ti$ în noi /iorii unei iubiri curate /ata de oa$eni si, în

general, /ata de tot ce ne încon5oara, realiarea în chip practic a acestei si$tiri ne arata ca nu

sti$ sa iubi$. Iubirea noastra este legata de pa$+nt, de interese care au la baa de $ulte ori

un aspect utilitarist si de aici pro7in raporturile noastre subiecti7e cu lu$ea. rin iubirea de

6u$neeu se poate însa realia un duh de iubire obiecti7a a lu$ii încon5uratoare, iubire carestie sa pri7easca natura si pe aproapele în chip duho7nicesc. Du$ai depart+ndu&te de lu$e te

 poti apropia de 6u$neeu si El te în7ata ce însea$na a iubi, acea iubire de esenta di7ina,

singura care este eterna12%.

Jn alt aspect al 7ietii $onahale care a dat nastere la $ulte contro7erse este /aptul ca

într&o lu$e în care se pune accent $ai $ult ca niciodata pe libertatea indi7idului, $onahis$ul

continua sa se centree în 5urul ascultarii ca 7irtute principala. u toate ca în ochii g+ndirii

 pro/ane pare un parado*, supunerea si libertatea sunt conciliabile si, chiar $ai $ult,interdependente, dar nu$ai într&un plan superior.

Cocile care acua $onahis$ul ca distruge unul dintre drepturile /unda$entale ale

 persoanei u$ane, libertatea, nu înteleg ca de /apt ascultarea distruge /alsa libertate si&i

daruieste o$ului libertatea deplina, caci aceasta taiere a 7oii nu duce la des/iintarea o$ului ca

 persoana, ci di$potri7a, la întruparea lui într&o personalitate îngereasca. Atunci c+nd

ascultarea este resi$tita ca o necesitate, ea daruieste libertate, caci supunerea nu e robie, ci e

eliberare.

e altce7a este seninatatea care se citeste pe /ata oricarui $onah daca nu libertate si

 pace su/leteasca, cele doua lucruri dupa care t+n5este si alearga o$ul conte$poran, dar pe care

nu le poate obtine at+ta ti$p c+t neaga 7aloarea ascultarii ca 7irtute. Binecu7+ntata ascultare

ascunde în sine o $aretie de negrait, ea în7rednicindu&l pe u$ilul si si$plul ucenic sa de7ina

salas al "/intei rei$i. eea ce&l î$piedica pe o$ sa /ie unit cu 6u$neeu este propria sa

7ointa si încrederea în sine însusi. Ascultarea înlatura aceste obstacole /iindca presupune o

daruire în întregi$e, iar 6u$neeu nu poate ra$+ne insensibil /ata de supunere si u$ilinta.

6e aceea, "/intii arinti considera în unani$itate ca ascultarea este cea $ai scurta cale spre

unirea cu 6u$neeu si spre nepati$ire124.

Iata c+t de $ult pierde lu$ea conte$porana care alearga dupa o c+t $ai $are libertate

si neaga 7irtutea ascultarii, care este, de /apt, ade7arata libertate; libertatea de a te supune în

$od /iresc lui 6u$neeu. E*ista de ase$enea unele 7oci, destul de nu$eroase $ai ales în

conte$poraneitate, care $arginesc întreg $onahis$ul la li$itele su/ocante ale datoriilor 

123 olecti7, I!-ir#a n#-!n( d# a+roa+#"# Viaa &i )nv((t!ri"# Maiii Maria S]o-ova <22%2>@=, biogra/ie

spiritual#; elene Ar5an3o7s3[&KlepinineM post/e!e; (aica "o/ia şi )li7ier le$entM traducere; (aria&ornelia şidiac. Ioan I. Ic# 5r., "ibiu, Editura 6eisis, 2000, p. 21.124 Cladi$ir Loss3[, V#d#r#a "!i D!*n#,#!, traducere din li$ba engle# de pro/. dr. Re$us Rus, Bucureşti,Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 199', p. 1.

0

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 81/99

ele$entare ale iubirii sociale de aproapele si reproseaa $onahis$ului de astai nei$plicarea

sociala într&o $aniera $a5ora, ba+ndu&se pe unele cauri de a5utor social o/erit de $onahii

din 7echi$e. entru a raspunde acestor acuatii trebuie subliniat în pri$ul r+nd /aptul ca în

7re$urile respecti7e nu e*ista o protectie sociala statala si gri5a Bisericii pentru saraci era abia

schitata.Astai însa /lacara dragostei s&a întins peste tot, nu nu$ai la cei credinciosi, ci chiar si

la cei necredinciosi, care toti î$preuna constituie ceea ce u7iosul aisie Aghioritul nu$este

8ronia "ociala. Ini$a $onahului tinde spre o î$bratisare iubitoare a se$enului, doreste sa&l

$+ng+ie si sa&l a5ute, dupa pilda lui ristos, dar în 7iata $onahala cea $ai buna e*presie a

acestei iubiri este rugaciunea, prin care el cauta sa cuprinda întreaga creatie în iubire si în

$i5locire. Rugaciunea neîncetata este 7ocatia proprie si caracteristica $onahului, precu$ si

/elul sau de a slu5i întreaga societate.Rup+nd la început relatia cu lu$ea, el o regaseste prin ristos, dar de&acu$ înainte în

cu totul alt $od, a/l+ndu&se unit cu ea printr&o legatura de iubire. @olosind obiceiul de a

 5udeca înse$natatea unei pro/esii dupa 7aloarea roadelor pe care aceasta le produce, se poate

spune ca $onahii aduc unele din cele $ai $ari /oloase sociale /iindca prin rugaciunile lor /ac

sa se re7erse $ila lui 6u$neeu peste lu$e.

Rugaciunea pentru lu$ea întreaga, pentru 8Ada$ul total, abate însa în $ulte cauri

$onahul de la o anu$e slu5ire a oa$enilor. "&ar putea naste întrebarea daca o ast/el de

abtinere de la o slu5ire precisa nu este re/uul unui a5utor concret în nu$ele unui lucru

abstract. Raspunsul nu poate /i dec+t negati7, /iindca 8Ada$ul total nu este ce7a abstract, ci

 plenitudinea cea $ai concreta a e*istentei u$ane, iar credinta $onahului în 6u$neeu

 pre/ace iubirea lui în rugaciune, întruc+t, în 7irtutea calitatii lui de $onah, nu poate sa /aca

alt/el12'.

6aca rugaciunea pentru lu$e este principala /apta buna a $onahului, ea nu e*clude

însa a5utorul concret o/erit aproapelui a/lat în ne7oie caci, asa cu$ spunea "/. aho$ie,

8iubirea de 6u$neeu consta în a ne ridica su/erintele unii altora. Atunci c+nd acest lucru

este posibil, $onahul nu se da înapoi de la a a5uta oa$enii si alt/el dec+t prin rugaciune, dar o

/ace s$erit si tacut.

 Deo/erind acest a5utor pentru a /i 7aut si apreciat de oa$eni, gestul sau ra$+ne

neobser7at si ast/el lu$ea conte$porana îl 5udeca în necunostinta de caua si&l acua pe

nedrept ca nu se i$plica într&un $od concret în sustinerea celor a/lati în ne7oie. Ade7arul este

însa cu totul altul; oric+t de sarace din punct de 7edere $aterial ar /i $ulte dintre $anastirile

din 7re$ea noastra, /iecare o/era a5utor celor care au ne7oie, în $ulte si 7ariate $oduri, dar 

125  I-id#*, p. 19.1

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 82/99

întotdeauna aceste /apte sunt î$bracate în haina s$ereniei si ur$eaa cu7intelor 

(+ntuitorului 8"a nu stie st+nga ta ce /ace dreapta ta =(atei , %>.

Alte 7oci conte$porane acua $onahis$ul de nei$plicare în $isionaris$, în

 propo7aduirea cu7+ntului lui 6u$neeu. Acestora le pute$ raspunde ca $onahii au datoria sa

conlucree la $+ntuirea lu$ii nu prin actiunea lor, ci prin desa7+rsirea lor.Ast/el, ei propo7aduiesc E7anghelia prin $odul cel $ai e/icient & cel al e*e$plului &

lucru de care înseteaa lu$ea $ai ales astai, deoarece toti, $ai $ult sau $ai putin, s&au

culti7at în epoca noastra si pot spune ade7aruri $ari din cele ce au citit. (onahis$ul, în

schi$b, îsi î$plineste rostul spiritual prin disciplinarea /irii dupa s/aturile e7anghelice, prin

trairea crestinis$ului p+na la tensiunile desa7+rsirii.

rin preenta lor în $i5locul secularis$ului acestui 7eac, $onahii dau oa$enilor o

 pilda 7ie a /elului cu$ poate /i interpretata 7iata alt/el dec+t raport+nd&o e*clusi7 la rosturi pa$+ntesti. "i$pla lor e*istenta si $odul lor de 7iata în ristos repreinta ast/el cel $ai bun

apostolat, cel $ai util $isionaris$. Deiesind în lu$e pentru a propo7adui cu7+ntul lui

6u$neeu, ei deschid însa usa chiliei si pri$esc cu dragoste pe toti cei care 7in sa le ceara un

s/at sau un strop de liniste si speranta12.

@iindca $onahul tinde spre altruis$, el este întotdeauna gata sa asculte si sa înteleaga

 bucuriile si durerile se$enilor lui, oricare ar /i acestia. "/atul sau este liber de dorinta

 personala si neî$po7arat de pre5udecati. @oarte constient de propria sa slabiciune, el nu

de7ine un 5udecator al se$enului, ci cauta sa&i /ie un /rate în ade7aratul sens al cu7+ntului.

Aceasta o /ace /iindca a a5uns la acea $aturitate duho7niceasca în care, dupa cu7+ntul

"/+ntului Isaac "irul, si$te în el însusi 8$ila pe care 6u$neeu o are /ata de lu$e.

(onahii î$bunatatiti, înte$eiati ad+nc în ade7arul etern si purt+nd 7iu în duhul lor icoana lui

Iisus ristos, (odelul Absolut si Jnic, sunt o per$anenta binecu7+ntare.

?nt+lnindu&i, si$ti, recunosti prin si î$preuna cu ei, ca în ristos 8stii de unde 7ii si

încotro $ergi =Ioan , 14>. ?$partasesc oricui sensul 7ietii, echilibrul stabil si dina$ic al

 puterilor su/letesti. ri$esc de la ei /orta, lu$ina bine/acatoare si regeneratoare, $ai ales

acele su/lete care cauta spri5in; su/lete /ragile, slabite, denada5duite. Ei le a5uta sa&si re/aca

unitatea, ar$onia puterilor launtrice, le dau pace interioara, speranta, încredere si dragoste,

7irtuti care stau la baa unei 7ieti s/inte dupa chipul lui 6u$neeu Viditorul, atal, prin @iul,

în 6uhul "/+nt.

(onahul este un repreentant înaintea elui reaînalt al unei lu$i su/erinde si se o/era

în /iecare i ca 5ert/a unita cu 5ert/a lui ristos pentru $+ntuirea acesteia. u su/letul sau

126 r. pro/. dr. 6u$itru "t#niloae,  Ii$!$ 4ri$to$ "!*ina "!*ii &i )nd!*n#,#itor!" o*!"!i, îngri5irea edi!iei de(onica 6u$itrescu, Bucureşti, Editura Anastasia, 199%, p. 2-.

2

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 83/99

aprins prin lu$ina cea de sus, puri/icat prin rugaciune si 5ert/a, chea$a cu glas de arhanghel

toata su/larea crestineasca la iubire, $odestie, dreptate, înnoire si la ascultare de 7oia elui

Atotputernic12-.

(. Aspecte ,inale

ostul şi semni,icaţia monahismului

"e înt+$plT ca unii crestini sT nu $ai cunoascT rostul $onahis$ului în crestinis$. 6e

aceea te poti astepta de la ei la cele $ai /elurite întrebTri. 6ar dacT ni&l cunoaste$ noi cu$

trebuie, pute$ da sea$a oric+nd despre r+nduiala noastrT.

(onahis$ul se 5usti/icT în linii largi cu aceleasi argu$ente cu care se 5usti/icT

crestinis$ul. restinis$ul nu s&a în7echit, do7adT cT în orice epocT a istoriei s&au gTsit

oa$eni sT&si dea 7iata pentru el. Atunci nu s&a în7echit nici $onahis$ul, de 7re$e ce este

ales de c+te unii ca $od de 7iatT. ea $ai bunT 5usti/icare a $onahis$ului o /ac cele trei

rosturi cu care a strTbTtut el istoria; rostul spiritual, rostul cultural si rostul social.

Rostul spiritual si&l î$plineste $onahis$ul prin disciplinarea /irii dupT s/aturile

e7anghelice. rin aceasta $onahul ne7oitor se ibT7este de pati$ile /irii si se /ace cuneputintT arTtarea unei alte /or$e de 7iatT dupT 6uhul "/+nt. Ciata $ai presus de /ire

do7edeste constr+ngTtor si totusi si$plu e*istenta lui 6u$neeu.

(intea obisnuitT, chiar a celei $ai înestrate si culti7ate /iri, nu poate /ace do7ada

decisi7T nici cT este, nici cT nu este 6u$neeu, pentru cT $intea /irii acesteia e tot at+t de

dibace de a do7edi si a/ir$atia si negatia unuia si aceluiasi lucru. 6e aceea /iloo/ii si&au dat

sea$a de 7iclenia ratiunii.

127  I-id#*, p. 29.%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 84/99

:tiinta c+nd se pronuntT în $aterie de religie, de ase$enea a iesit din do$eniul sTu,

care este studierea $eteriei si a legilor ei pentru /olosul practic al oa$enilor. Iar religia nu

/ace stiintT ci constiintT. Tci oa$enii nu trTiesc nu$ai cu p+ine. 6e aceea despre 6u$neeu

ni$enea nu poate grTi cu co$petentT absolutT dec+t nu$ai El ?nsusi, c+nd strTluceste sla7a "a

 pe chipul /iilor "Ti, "/intii. :i totusi oa$enilor le $ai rT$+ne libertatea sT se îndoiascT.Aceste e*e$plare rare, s/intii, apar printre oa$eni din 7re$e în 7re$e si aduc în ei chipul lui

ristosare a do7edit desT7+tsit pe 6u$neeu&/iind st+lpii Bisericii12.

Acesta este rostul de cTpetenie al $onahis$ului; trTirea crestinis$ului p+nT la

tensiunile desT7+rsirii, c+nd e*istenta lui 6u$neeu de7ine un /apt de natura e7identei

absolute pentru toti. TlugTrii care realieaT $onahis$ul sunt în lu$e /Tcliile aprinse ale lui

6u$neeu. eilalti, care nu&l realieaT, u$blT cu ele stinse, iar pentru în/r+ngerile lor 

$orale 6u$neeu este hulit printre oa$eni =Ro$ani 2, 24>. 6ar nu acestia cali/icT$onahis$ul, ci cei dint+i129.

Rostul cultural este $ai $odest, totusi de $are pret si el. Ei au î$pletit rugTciunea cu

$unca, o $uncT de rTbdare, o $uncT de constiintT. TlugTrii s&au ocupat de copierea cTrtilor 

s/inte. Ast/el, $onahilor din pustia "inai le datorT$ cel $ai 7echi $anuscris întreg al Doului

esta$ent. (ai t+riu au început sT&si ilustree cTrtile s/inte cele $ai des /olosite, dintre care

ne&a rT$as o $inunatT psaltire.

ot cTlugTrii au /ost pri$ii iconari si apTrTtori ai icoanelor în perioada î$pTratilor 

iconoclasti. ?n toate artele $inore unde a trebuit $igalT si rTbdare deosebitT gTsi$ pe

cTlugTri. 6e la ei a7e$ obiecte bisericesti de $are 7aloare artisticT. rintre pri$ii care au

î$brTtisat in7entia lui utenberg, tiparul, au /ost cTlugTrii. ri$ele tiparnite la noi le&au

în/iintat cTlugTrii. rin $unca lor s&a asigurat unitatea li$bii ro$+nesti.

Rostul social e si $ai neînse$nat si totusi asa de $are. (ai înt+i $unca deinteresatT

a cTlugTrilor, care&i ibT7este de lene, e un $odel de constiintT. TlugTrii lucreaT orice ca

 pentru 6u$neeu nu ca pentru oa$eni =oloseni %, 2%>. ?n 7re$ea noastrT constiinta /atT de

$uncT începe sT /ie un /actor de $are pret în construirea 7iitorului oa$enilor. (unca iese din

stadiul pedepsei si trece în cel al consacrTrii, capTtT o s/intenie pentru constiinta cu care e

/TcutT.

TlugTrii trTiesc în 7iata de obste a7+nd totul de obste. 6eci ei au adus p+nT în ilele

noastre a$intirea 7ie a pri$elor co$unitTti crestine din Ierusali$ si Ale*andria, unde se

î$pTrtea /iecTruia dupT cu$ a7ea /iecare trebuintT =@apte 4, %'>. 6eci cTlugTrii prin 7iata lor 

128 Arsenie Boca, C(rar#a ?*+(r(i#i, Arad, Editura Episcopiei Aradului, 199', p. 1.129  I-id#*, p. 1%%.

4

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 85/99

de obste sunt o icoanT strT7eche a lu$ii noi. o$unis$ul la ob+rsiile lui a /ost crestin si 7a /i

si la s/+rsit.

TlugTrii îsi $ai 5usti/icT rolul lor social si prin /aptul cT sunt totdeauna în lupta

Bisericii crestine pentru $area cauT a 7re$urilor noaste; pacea între popoare. RugTciunea

 pentru pacea a toatT lu$ea cTlugTrii o /ac la toate slu5bele lor în bisericT, i si noapte. aceanu e nu$ai un bun social ci si un bun spiritual al oa$enilor, de aceea noi ne rugT$ pentru

 pace, pentru cT la ur$a ur$ei 6u$neeu detine pacea.

AstTi ar$ele nu sunt nu$ai ucigTtoare ci pustiitoare. :i pentru care pricinT entru o

$ai dreaptT repartitie a bunurilor între toti oa$enii. oate religiile pT$+ntului s&au unit în

lupta pentru pace, toate se$intiile pT$+ntului si $intile li$pei sunt în ideea de pace.

 DiciodatT între cei $ai depTrtati si deosebiti nu s&a 7Tut asa o unire ca în a cere pacea. Acesta

e un lucru $ai presus de oa$eni, de aceea pacea 7a în7inge rTboiul1%0

.on7ingerile unite în dreptatea cauei sunt o putere în care intrT si toti cTlugTrii. D&a

auit A7raa$ de la 6u$neeu cT dacT 7or /i si nu$ai ece drepti nu 7a pierde cetatea

=@acere 1, %2> IatT ce nebTnuite rosturi pot a7ea acesti oa$eni sTraci cu duhul, care sunt si

cTlugTrii.

Rug#ciunea ini$ii, de7enit# neîncetat#, /ace ca taina unirii euharistice s# de7in# o

stare /#r# de s/+rşit. Ast/el, /#r# s# încetee a /i în ti$p, $onahul ia parte totodat# la 7eşnicie,

este p#rtaş al ti$pului trans/igurat, în care istoria a /ost penetrat# de eternitate.

u siguran!# c# ne întreb#$ cu$ poate /i tr#it# în ilele noastre, în $od concret, 7ia!a

$onahal# şi cu$ pot /i aplicate regulile stabilite de "/in!ii #rin!i la situa!ia actual# a

$onahis$ului.

Ast/el, citind cu aten!ie scrierile "/in!ilor #rin!i, re/eritoare la $onahis$, re$arc#$

cu uşurin!# /aptul c# acestea au /ost elaborate !in+nd cont de circu$stan!ele epocii lor, şi de

situa!ia personal# a c#lug#rilor c#rora se adresau.

entru aceasta, aproape toate scrierile $onahale ale "/an!ilor #rin!i au un scop precis

şi un oarecare caracter unilateral. 6e aceea, chiar în 7re$urile în/loritoare ale $onahis$ului,

nu era posibil ca /iecare c#lug#r s# aplice $ecanic ceea ce au scris #rin!ii. u at+t $ai $ult,

nu este posibil nici ast#i, şi $ul!i dintre cei ce au încercat s&o /ac# au înt+$pinat su/iciente

di/icult#!i, ne/olosindu&se cu ade7#rat din aceasta.

"# lu#$ ca e*e$plu lucrarea 8"caraO a "/+ntului Ioan "c#rarul, care a /ost scris#

 pentru c#lug#rii din 7ia!a de obşte, a c#ror 7irtute principal# este ascultarea, /apt pentru care

tratea# 7ia!a însingurat# şi isihas$ul, s/atuindu&i pe c#lug#ri s# nu se gr#beasc# în a alege

130 Arsenie Boca, Tr#+t# $+r# vi#!ir#a )n *ona1i$*, lu5&Dapoca, Editura eognost, 200%, p. 2.

'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 86/99

 pre$atur acest /el de 7ia!#M di$potri7#, el 7orbeşte detaliat despre ascultare, l#ud+nd şi

e*alt+nd aceast# /or$# de asce#.

"/+ntul procedea# aşa nu pentru c# ar dispre!ui 7ia!a pustniceasc#, ci pentru a nu sl#bi

elul c#lug#rilor din 7ia!a de obşte, pentru a&i încura5a în ascultarea pe care şi&au asu$at&o, a

nu se di7ia şi a nu se gr#bi înspre un $od de 7ia!# pentru care nu sunt preg#ti!i şi care i&ar /i putut duce la orbire şi la n#luciri de$onice, în care cad de obicei cei ce nu ascult# şi

ac!ionea# de capul lor.

:i totuşi, ni$eni îns# nu poate schi$ba cadrul e*terior al 7ie!ii sale. rin ur$are, care

este solu!ia R#$+n+nd, /or!at de î$pre5ur#ri, în situa!ia în care se g#seşte, dar pier+ndu&şi

încrederea c# se poate $+ntui, c#+nd ast/el în descura5are, $onahul 7a a5unge s# îşi piard#

entuias$ul pentru 7ia!a c#lug#reasc# şi 7a începe s# duc# o 7ia!# negli5ent#. Iat# de ce este

e*tre$ de i$portant ca i$plinirea 7oturilor $onahale s# /ie o constant# a 7ie!ii $onahului.Acu$, c+nd ne a/l#$ la sute de ani de 7re$urile în care au scris "/in!ii #rin!i,

obiceiurile şi î$pre5ur#rile /iind altele, adaptarea s/aturilor pe care aceştia ni le&au dat la

situa!ia actual# nu este nu$ai util#, dar şi necesar#.

?$plinirea poruncilor e7anghelice a constituit şi continu# s# constituie esen!a 7ie!ii şi a

 practicilor $onahale. In orice loc şi în orice î$pre5ur#ri, se g#sesc su/iciente condi!ii

/a7orabile pentru a practica ne7oin!a c#lug#reasc#.

?ntr&un 7eac $arcat de instabilitate şi egois$, într&un uni7ers al urii şi al den#de5dii,

7ia!a $onahal# autentic# 7ine s# r#spund# prin s$erenie, ascultare, prin t#ierea 7oii şi prin

neîncetata rug#ciune la toate /r#$+nt#rile l#untrice ale lu$ii.

?ntr&ade7#r, e ne7oie de $onahi buni, de o 7ia!# $onahal# autentic#, toc$ai pentru c#

lu$ea întreag# are adesea ne7oie disperat# de $odele de tr#ire a E7angheliei 6o$nului

ristos.

Reu$+nd în c+te7a cu7inte cele spuse p+n# acu$, nu pute$ încheia /#r# a a$inti

cu7+ntul "/+ntului "iluan Athonitul, acest "/+nt $onah at+t de îndr#git în întreaga lu$e, cel

$ai îndrept#!it s+ ne lu$inee în chestiunea pe care a$ supus&o aten!iei şi care spune;

8 Mona1!" tr#-!i# $( "!+t# ! +ati*i"# &i' ! a8!tor!" "!i D!*n#,#!' $( "# -ir!ia$(. Un#ori

*ona1!" #$t# f#riit )n D!*n#,#! &i tr(i#&t# a )n rai "0n/( D!*n#,#!' a"t#ori +"0n/# +#ntr!

)ntr#a/a "!*#' fiind( vr#a a toi oa*#nii $( $# *0nt!ia$(. A$tf#"' D!1!" Sf0nt )" )nva( +#

*ona1 $( i!-#a$( +# D!*n#,#! &i $( i!-#a$( "!*#a. L!*#a $t( +rin r!/(i!ni"# Sfini"or 

 &i *ona1!" #$t# 1#*at "a o via( d# $fin#ni#' #$t# 1#*at $( $# roa/# +#ntr! )ntr#a/a "!*#'

a#a$ta fiind "!rar#a $a d# (+#t#ni#1%1.

131 ere (atta el&(as3in, L#$ vin/t L#ttr#$ d# Saint Antoin# a+r#$ "a tradition ara-# , "piritualite )rientale =Dr.'->, Abba[e de Belle/ontaine, 199%.

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 87/99

4. Ane#e

a. -rintele Arsenie $oca' &u'ânt pentru monahism

8E*ist# di/erite chipuri ale 7ie!ii calugaresti. Ast/el, de pilda la Athos, în 7re$ea

noastra se pot a/la sapte chipuri, incepand cu cel $ai cautat indeobste si cel $ai /iresc,

1inovia, pana la cel $ai greu sic el $ai putin inteles U viata +!$tni#a$a in $in/!ratat#.Acesta de pe ur$a, sau aceasta /or$a a ne7ointei, intotdeauna a pro7ocat U si $i&e

tea$a ca nu 7a inceta sa pro7oace U cea $ai $are i$potri7ire. Esenta sa consta in /aptul ca

$onahul, cautand putinta de a se ruga, dupa porunca 6o$nului, Xin taina, in ^a*ara

in!iata =c/. (at. ;> U ast/el incat su/letul lui sa /ie slobod de stapanirea orisicui asupra lui,

spre a se concentra $ai adnc asupra o$ului launtric U se indeparteaa de acti7itati e*terioare.

Acest *o*#nt  de pe ur$a U indepartarea de acti7itati e*terioare U da $ultora pricina spre a

in7inui $onahul de X#/oi$* d!1ovni#$, inteles ca o cautare de a&si $antui Xsu/letul sau.

Jnii, $ai grosolan, il in7inuiesc de Xtranda7ieM altii, i$pinsi de un si$ta$ant launtric de

in7idie, sub in/luenta dracilor, /ac tot ce pot ca sa&i i$piedice rugaciunea, si $ulte altele

ase$enea acestora.

 De7oitorii acestui chip al $onahis$ului, de&a lungul istoriei, intotdeauna au /ost siliti

sa /uga in paduri, in pustii, in locuri neprielnice pentru 7iata oa$enilor, in locuri dupa care

ni$enea de obicei nu tinde, in +!$tii rataind $i in *!nti $i in +#$t#ri $i in ra+at!ri"#

 +a*ant!"!i =E7r. 11;%>. entru cel pri7este din e*terior, ei sunt un ele$ent /ara de /olos

Bisericii. Aceasta /or$a a $onahis$ului s&a bucurat de acoperirea ierarhilor nu$ai in caurile

cand insisi ierarhii constientiau ca $ai ales din randurile pustnicilor era cu putinta sa astepti-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 88/99

o $ai adanca cunoastere in do$eniul duhului, ca din $i5locul lor si al sihastrilor purced

oa$eni in stare a slu5i lu$ea in sensul cel $ai inalt al cu7antului. In tot restul caurilor,

Biserica, in acti7itatea ei istorica aproape intotdeauna inclina catre acoperirea si apararea

$onahis$ului sub /or$a de 7iata de obste organiata si acti7e.

Jnul din caurile cele $ai cunoscute si $ai pilduitoare in aceasta pri7inta a /ost ceartaintre u7iosul Iosi/ de Colo3ala$s3 si u7iosul Dil "ors3i. Du se poate tagadui o $are parte

de dreptate istorica in aceasta poitie a ierarhiei bisericesti. "e poate 7edea aici si lucrarea

 proniei du$neeiesti; incercarile carora sunt supusi acest gen de $onahi constituie o conditie

de neaparata trebuinta pentru e*perienta lor launtrica, pentru cunoasterea cailor lui ristos in

lu$e. Insa in e*terior aceasta se preinta ca un anu$e tip de Xcon/lict intre $onahis$ul

 pustnicesc si lu$e si ierarhia bisericeasca. Acest gen de ne7oitori sunt siliti de obicei sa se

duca $ai departe de ochii lu$iiM ei se ascund in Xgauri de soareci, tac, se inclina inaintea/iecarui o$ pana la pa$ant, X$or pentru lu$e, nu au alt $i5loc de a se apara, pentru a&si

 pastra o oarecare libertate, de absoluta trebuinta pentru rugaciune. Ceacurile ce au trecut,

 precu$ si e*perienta noastra de i cu i, arata neschi$bat ca orice o$, oricat de nestiutor ar /i

in cele duho7nicesti, se considera co$petent in a 5udeca si a osandi ast/el de $onahi.

Apostolul a7el spune; O*!" #" $!f"#t#$ n! +ri*#$t# #"# a"# D!1!"!i "!i

 D!*n#,#!Q a n#-!ni# $!nt $i n! "# +oat# int#"#/#' ai d!1ovni#$t# $# 8!d#a. Dara #" 

d!1ovni#$ 8!d#a toat#' i #" d# ni*#n#a $# 8!d#a =1 or. 2; 14&1'>. Insa in realitate, adica

in planul 7aut, istoric, se inta$pla contrariul; anu$e, cei neduho7nicesti, cu toata

indraneala 5udeca pe cei duho7nicesti, atunci cand cei care, /ie si in parte, s&au atins de

/acerea duho7niceasca nu indranesc sa&si deschida gura inaintea celor neduho7nicesti. 6e ce

asa entru ca de /iecare data cand se pronunta un cu7ant despre autentica 7iata

duho7niceasca, se starneste protest in su/letele celor ce s&au indepartat de eaM iar prin aceasta

se delantuie o ura de nestapanit care se e*pri$a sub o /or$a sau alta de prigoana. "i pentru

ne7oitor singurele $i5loace de a se apara de aceste prigoane sunt tacerea si ascunderea de

ochiul lu$ii.

"tra$torandu&se pana la li$ita putintei, ascunandu&se in crapaturi si in gauri,

nearatandu&se ochiului, traind in saracie si in tot /elul de lipsuri, ne7oitorul prin aceasta Xda

"o *ini#i, isi /aureste i$pre5ur un oarecare X7id, prin care lo7iturile nu il ating pe el,

ne7oitorul. A$ putea recurge si la alta pilda. De7oitorul, prin neagonisire si de/ai$area sla7ei

si puterii o$enesti, de7ine Xsubtire, ca /oita de aur pe care iconogra/ii o intrebuinteaa

 pentru aureole =trebuie 20000 de ast/el de /oite pentru a a5unge la grosi$ea unei $onede>. In

ast/el de conditii nici un Xteasc, oricat ar stri7i el, nu il a5unge pe ne7oitor. entru a se iba7i

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 89/99

de prigoana, ne7oitorul isi de7ine insusi prigonitor, intr&o $ai $are $asura decat ar putea

7ra5$asii sa il prigoneasca. "i nu$ai atunci 7a a/la odihna.

elui ce se co$porta ast/el aproape ca nu i se poate /ace 7reun rau. 6ar abia pronunta

un cu7ant pe linia slu5irii altora, si indata se pun in $iscare stransorile. elul prigoanei este

surparea idirii oa$enilor, ascunsa insa sub chipul intentiilor contrare. 6at /iind acestea, totcu7antul spus de proroci, de Apostoli sau in general de slu5itorii u7antului, oricat de bun sau

de ade7arat ar /i el, se rastal$aceste $ai intai de toate i$potri7a lor si se intrebuinteaa ca

 prete*t pentru a&i prigoni.

6e aci Xlegea duho7niceasca; ori sa te ase$eni prorocilor si Apostolilor si,

 propo7aduind, sa nu te te$i de ura, nici de prigoane, nici de insasi $oarteaM ori alt$interi sa

te indepartei intru n#"!rar#' in n#t!"-!rar# in pustie, pentru a te ascunde de oa$eni =c/. Ioan

4;1M%>. Delucrarea ne7oitorului in cele din a/ara de7ine ine7itabil cea $ai puternica lucrare in planul ne7aut. Reultatele ei se 7or spune in 7re$ile care ur$eaa. In 7iata $onahului

aceasta nelucrare este dictate de nauinta de a nu trei in su/letele oa$enilor proteste

dureroase, de a nu le pricinui rani adanciM si asa, petrecand aproape e*clusi7 in rugaciune,

totusi a slu5i $antuirii lor /ara sa pricinuiasca 7ata$are nici lor, dar, in acelasi ti$p, nici luisi.

Aceasta te$a este, incontestabil, una din cele $ai adanci si $ai greu de atins.

onte$poranii, auind din gura celor 7ii a#"#a$i cu7inte pe care le citesc in "/anta "criptura,

nu ii rabda, ii socotesc nebuni si $andri, ii gonesc cu deplina constiinta a propriei lor dreptati,

 ba chiar sincer gandesc ca Xaduc slu5ba lui 6u$neeu =Io. 1;2>. "i daca nu a$ a7ea inaintea

ochilor nostri pilda prorocilor, Apostolilor si "/intilor arinti ai Bisericii, /ara gres ne&a$

 pierde si a$ denada5duiM pentru ca ceea ce intalni$ este total opus a ceea ce dori$ din tot

su/letul. Doi tan5i$ catre dragoste si intalni$ ura.

 Doi tan5i$ catre unire, si drept raspuns pri$i$ respingere si s/asieri. 6ara cul$ea

celor po$enite sunt e7eni$entele din Cinerea (are. Aceasta cul$e ni$enea dintre oa$eni nu

a atins si nu 7a atinge. Insasi 6ragostea, 6u$neeu, s&a aratat in lu$e, pentru ne$arginita Lui

dragoste pentru ea, iar lu$ea L&a lepadat si L&a rastignit. In acea i, cu ade7arat stranie si

in/ricosata, ristos singur statea inaintea 5udecatii "tapanirii I$periului Ro$an, cel $ai drept

in acea 7re$eM si in s/arsit, inaintea 5udecatii poporului si$plu care se adunase in $ulti$i in

Ierusali$, de pranicul astilor. "i toti l&au osandit $ortii. Iar $ai presus si $ai $ult decat

toti, repreentantul Bisericii Cechiului Lega$ant. Cra5$asia lor nu s&a potolit nici cu $oartea.

"i dupa $oarte, cand stapanirea s&a linistit, cand poporul, in desertaciunea lui, de5a uitase de

El, slu5itorii Bisericii nu incetau sa&l ur$areasca.

Corbesc despre cele de $ai sus ca despre o lege duho7niceasca in 7irtutea careia, dupa

cu7antul Apostolului a7el, toti ar# voi#$ ! -!na%in$tir# a vi#t!i intr! 4ri$to$ Ii$!$

9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 90/99

 +ri/oni%$#%vor  =2 i$. %;12>. "i aceasta este de neocolit. 6ar $ai $ult, in $o$entul de /ata

7oiesc sa e7identie aceasta lege inca si pentru ca tot ce paseste pe aceasta cale duho7niceasca

trebuie sa aiba in 7edere nu nu$ai aspectul ei negati7, adica prigoana, dar si cel poiti7 U ca

$ani/estarea unei anu$ite dreptati a lui 6u$neeu, ca o pronie plina de purtarea de gri5a

 pentru robii si slu5itorii lui 6u$neeu, ca #va d# a-$o"!ta tr#-!inta +#ntr! in$i$i #i +ri/oniti. "/antul Isaac "irul spunea ca daca lui a7el ii trebuia un Xi$bolditor trupului =2

or.12;->, ca sa&l Xbata peste obra, atuncea taca toata gura U adica noua tuturor ne tr#-!i#$

acei i$bolditori, acele prigonoane, ca niste conditii pentru inaltarea catre cunoasterea lui

6u$neeu si a dragostei LuiM ca niste conditii neocolite noua, pentru a pastra harul pri$it de

sus.

(onahis$ul pustnicesc este cel $ai putin pe intelesul lu$ii, ba chiar si al celor 

i$bisericitiM in 7irtutea e*clusi7itatii sale, in conditiile istorice ale ni7elului cunoasterilor duho7nicesti in lu$e, el nu poate /i nicicu$ organiat din afara.

Episcopul Ignatie Briancianino7, /ara indoiala a7and in 7edere acest $onahis$, cu

ade7arat duho7nicesc, spune in scrierile lui ca nu$ai cei care pri7esc super/icial pot gandi ca

$onahis$ul ar putea /i cu$7a inaltat din afara in ce pri7este ni7elul sau duho7nicesc, printr&

o inter7entie ad$inistrati7a. X(onahis$ul, spunea el, Xeste darul "/antului 6uh. In alt loc,

intr&una din scrierile lui, spune ca $onahis$ul, ca Xcel $ai desa7arsit chip al 7ietuirii in

6u$neeu, este de neaparata trebuinta Bisericii, si ca /ara o ast/el de Xdesa7arsire in

Biserica s&ar pierde nu nu$ai $antuirea, ci insasi credinta.

u7antul despre $onahis$ este deosebit de greu, $ai cu sea$a cand despre el

7orbeste un $onah. A spune ca $onahis$ul este Xsarea lu$ii_, indreptatirea a insesi e*istentei

ei =/iindca $ai ales prin $onahis$ se atinge telul pus inaintea o$ului U indu$neeirea, se

in/aptuieste che$area pusa in o$ de catre su/lul du$neeiesc>, insea$na a starni un 7i/or de

indignare i$potri7a luisi. and intalni$ aceasta constiinta la Apostolul a7el, ea nu starneste

nici un protest.

6ar cand un o$ 7iu 7orbeste despre ea, el neaparat X7a /i scos a/ara. Ast/el de pilde

ni s&au aratat in 7ietile s/intilor, precu$ u7iosul "i$eon Doul eolog si u7iosul "era/i$

din "aro7. ititi cu atentie 7iata celui din ur$a, si 7eti 7edea cate prigoane a su/erit din partea

tuturor; 1iar $i d# "a #+i$o+i' 1iar $i d# "a $tar#ti' 1iar $i din +art#a frati"or *ana$tirii.

6esigur, daca ani de ile s&a ascuns in padure, hranindu&se cu loboda, oare nu este li$pede ca

$anastirea nu&i dadea nici de $ancare Du putea sa&si apere n#t!"-!rar#a, nu putea sa&si

apere libertatea decat pe calea indepartarii si a in/ranarii la cul$e. Ani de ile a tacut, a trait

a !n i#$it din *inti. u orisicine se intalnea, cadea cu /ata la pa$ant si ra$anea asa pana

 plecau oa$enii, $onahii, ca sa nu spuna nici un singur cu7ant, pentru ca orice cu7ant ar /i

90

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 91/99

intetit 7ra5$asia i$potri7a lui. Ca !n i#$it din *inti, ca unul ce nu ingreuia $anastirea

$aterial$ente cu ni$ic, $ai era inca rabdat. "i asa au trecut eci de ani pana sa iasa la

slu5irea oa$enilor, dupa o 7adita porunca d# $!$M si nici dupa aceea nu a incetat sa apara

indoielnic in ochii $ai&$arilor clerici. Dici printre /ratii $anastirii nu se bucura de autoritate.

 Du$ai poporul l&a iubit si 7enea catre el. 6aca ne uita$ cu luare&a$inte la 7ietile s/intilor ne7oitori, citindu&le cu dreapta intelegere, 7o$ descoperi aceasta lege duho7niceasca aproape

in toate caurile. E*ceptiile au /ost e*tre$e de rare. "i aceasta se inta$pla nu$ai atunci cand

inaltele stapaniri, bisericesti sau statale, ii aparau si ii acopereau asa cu$ se cu7ine

Vicand Xii acoperea asa cu$ se cu7ine, 7reau sa adaog ca printre credinciosi sau ierarhi

adesea se poate obser7a inclinarea de a 7eni in a5utor, dar aproape intotdeauna, la Xinclinarea

de a a5uta, ei pun celui ce pri$este a5utorul onditii de un soi sau altul. u alte cu7inte, ei se

7or i$plica in 7iata lor intr&un /el sau altulM iar cand conditiile lor nu se i$plinesc, caci nucorespund cautarilor $onahilor, atunci se retrage si a5utorul. Aceasta se poate obser7a din

e*perienta intregii istorii a $onahis$ului. oc$ai de acest /el de i$plicare cu prile5ul

a5utorului a condus la /aptul ca "/antul (unte Athos s&a sustras de sub conducerea

stapanirilor. (ai tariu independenta $onahilor a /ost intrucat7a sta7ilita, dar totusi pana

astai $anastirile de la "/antul (unte ra$an Xsta7ropighice. In aceste conditii, pana astai

$anastirile se bucura de drepturi /oarte a$ple de autogestiune. "i, in esenta, supra7egherea

sau stapanirea patriarhului de onstantinopol are caracterul de acoperire, si nu de

i$plicare`.

$iliogra,ia lucrrii:

91

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 92/99

*rţi' lucrri' opere

1. YYY, Pat#ri!"' # !+rind# )n $in# !vint# fo"o$itoar# a"# Sfini"or -(tr0ni, Alba Iulia,

ipogra/ia Episcopiei )rtodo*e Ro$+ne a Alba Iuliei, 1990.

2. YYY, Ro*0nii )n r#)nnoir#a i$i1a$t(, Iaşi, Editura rinitas, 199-.%. YYY, S+ov#dania !n!i +#"#rin r!$ (tr# d!1ovni!" $(!, traducere de pr. Dicolae

Bordaşiu, i$işoara, Editura (itropoliei Banatului, 1992.4. Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, S+ov#dani# &i o*!ni!n#, Alba Iulia, Editura

Reîntregirea, 2001.'. Bari!, heorghe, I$toria Tran$i"vani#i, 7ol. I, "ibiu, /. ed., 19.

. B#lan, Arhi$andrit Ioanichie, Pat#ri!" ro*0n#$, ala!i, 1990.

-. B#lan, Ioanichie, Arhi$andrit, Convor-iri d!1ovni#&ti, 7olu$ul I, /. l., Editura

Episcopiei Ro$anului şi uşilor, 199%.. B#lan, Ioanichie, Arhi$andrit, Convor-iri d!1ovni#&ti, 7olu$ul II, /. l., Editura

Episcopiei Ro$anului şi uşilor, 1990.9. B#lan, Ioanichie, Arhi$andrit, V#tr# d# $i1($tri# ro*0n#a$(, Bucureşti, Editura

Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 192.10. Boca, Arsenie, C(rar#a ?*+(r(i#i, Arad, Editura Episcopiei Aradului, 199'.11. Boca, Arsenie,  M(r/(ritar# d!1ovni#&ti, Iaşi, Editura redin!a "tr#$oşeasc#, Iaşi,

2002.12. Boca, Arsenie, Tr#+t# $+r# vi#!ir#a )n *ona1i$*, lu5&Dapoca, Editura eognost,

200%.

1%. Brancianino7, "/+ntul Ignatie, C("(!,a r!/(tor!"!i. I,-(vir#a d# d!r#ri"# 1in!ri"or 

 ,adarni# E3+#ri#n# a$#ti#, 7ol. IC, editura "o/ia, Bucureşti, 2001.

14. Bria, preot pro/esor dr. Ion,  Diionar d# T#o"o/i# Ortodo3( A _ , editura

Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, Bucureşti, 1994.

1'. alist şi Ignatie <antopol, "/in!ii, M#tod( &i r#/!"( foart# a*(n!nit( +#ntr! #i #%&i

a"#/ $( vi#!ia$( )n "ini&t# &i $in/!r(tat#, în 8@ilocalia s/intelor ne7oin!e ale

des#7+rşirii, traducere, introducere şi note de r. pro/. dr. 6u$itru "t#niloae, 7olu$ulCIII, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e

Ro$+ne, 19-9.1. le$ent Ale*andrinul, "/+ntul, Car# -o/at $# va *0nt!i, în col. 8#rin!i şi "criitori

Bisericeşti, 7ol. IC, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii

)rtodo*e Ro$+ne, 1992.1-. olecti7, I!-ir#a n#-!n( d# a+roa+#"# Viaa &i )nv((t!ri"# Maiii Maria S]o-ova

<22%2>@=, biogra/ie spiritual#; elene Ar5an3o7s3[&KlepinineM post/e!e; (aica

"o/ia şi )li7ier le$entM traducere; (aria&ornelia şi diac. Ioan I. Ic# 5r., "ibiu,Editura 6eisis, 2000.

92

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 93/99

1. o$an, onstantin, pr. dr., Ortodo3ia $!- +r#$i!n#a i$tori#i  % Int#rvi!ri, Bucureşti,

Editura Biantin#, 199'.

19. osta de Beauregard, #rintele (arc Antoine, R!/ai%v( n#)n#tat , editura Institutului

Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, Bucureşti, 199.

20. rainic, Dichi/or, Sfin#nia' )*+"inir#a !*an!"!i, Iaşi, Editura (itropoliei (oldo7ei şiBuco7inei, 199%.

21. 6i$itrie de Rosto7, "/+ntul,  A-##dar d!1ovni#$ <$a! A"fa-#t d!1ovni#$=,

traducere de ristian "p#t#relu, ala!i, Editura artea )rtodo*# U Editura Egu$eni!a,

200.22. E$ilianos, Arhi$andritul,  Mona1i$*!"' +##t#a ad#v(rat(, traducere de diac. Ioan I.

Ic# 5r. şi pr. pro/. Ioan Ic#, 7ol. I, "ibiu, Editura 6eisis, 1999.2%. En#cescu, E/re$, Privir# /#n#ra"( a$!+ra *ona1i$*!"!i r#&tin d!+( dif#rii a!tori, /.

l., ipogra/ia oia a "/intei Episcopii R+$nicu&C+lcii, 199%.24. E7do3i$o7, aul, Ortodo3ia, editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii

)rtodo*e Ro$+ne, Bucureşti, 199.

2'. E7do3i$o7, aul, Ortodo3ia, traducere din li$ba /rance# de 6r. Irineu Ioan opa,

arhiereu 7icar, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii

)rtodo*e Ro$+ne, 199.2. E7do3i$o7, aul, V0r$t#"# vi#ii $+irit!a"#, edi!ia a II&a, Bucureşti, Editura hristiana,

200%.

2-. @lorea, Lucian, Arhiepiscopul o$isului, în 7ol. Sfini ro*0ni &i a+(r(tori ai "#/ii

 $tr(*o&#&ti, Bucureşti, 19-.

2. ausherr, Irene,  Pat#rnitat#a &i )ndr!*ar#a d!1ovni#a$( )n R($(rit!" r#&tin,

editura 6eisis, "ibiu, 1999.

29. ierotheos, $itropolit de Da/pa3tos, Sf0nt!" Gri/ori# Pa"a*a A/1iorit!" , editura

Buna7estire, Bac#u, 2000.

%0. Ignatie (onahul, S#n$!" d#$(v0r&irii )n *ona1i$*, Bucureşti, Editura Anastasia, 1999.

%1. Ioan asian, "/+ntul, A&#,(*int#"# *(n($tir#&ti &i Convor-iri d!1ovni#&ti, Bucureşti,Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 1990.

%2. Ioan "c#rarul, "/+ntul, Sara, i$işoara, Editura A$acord, 199'.

%%. Ionaşcu, #rintele Qu7enalie,  E3+#ri#na r!/(i!nii "!i Ii$!$ )n $+irit!a"itat#a

ro*0n#a$(, editura Anastasia, Bucureşti, 2001.

%4. Ionescu, pr. pro/. Ion,  ?n#+!t!ri"# r#&tini$*!"!i ro*0n#$ <$#. II%VII=, edi!ia a II&a,

B+rda, Editura 8uget Ro$+nesc, 200%.%'. Iosi/, heron, M(rt!rii din viaa *ona1a"(, Bucureşti, Editura Biantin#, 199.

%. I$toria Ro*0ni#i =colecti7>, editura orint, Bucureşti, 200%.

9%

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 94/99

%-. Qoant#, (itropolitul "era/i$,  I$i1a$*!" tradii# &i !"t!r( ro*0n#a$(, editura

Anastasia, Bucureşti, 1994.

%. Loss3[, Cladi$ir, V#d#r#a "!i D!*n#,#!, traducere din li$ba engle# de pr. pro/. dr.

Re$us Rus, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e

Ro$+ne, 199'.%9. (arrou, enri&Irenee, Patri$ti( &i !*ani$*, Bucureşti, Editura (eridiane, 199.40. (eteş, :te/an,  M(n($tiri"# ro*0n#&ti din Tran$i"vania &i Un/aria, "ibiu, ipogra/ia

Arhidiecean#, 19%.

41. (e[endor//, Qohn, T#o"o/ia -i,antin(, editura Institutului Biblic şi de (isiune al

Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, Bucureşti, 199.

42. Decula, Dicolae, pr. pro/., Tradii# &i )nnoir# )n $"!8ir#a "it!r/i(, 7olu$ul II, ala!i,

Editura Episcopiei 6un#rii de Qos, 2001.

4%. Doica, Ra/ail, Iero$onah, C!"t!ra D!1!"!i, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2002.44. aho$ie cel (are, "/+ntul,  R#/!"i"# *ona1a"#, Iaşi, Editura redin!a str#$oşeasc#,

2000.

4'. aisie de la Dea$!, u7iosul, A!to-io/rafia !n!i 5$tar#6 !r*at( d# viaa $tar#!"!i

 Pai$i# $ri$( d# *ona1!" Mitrofan, editura 6eisis, "ibiu, 199.

4. apacioc, Arsenie, Arhi$andrit, V#&niia a$!n$( )ntr%o "i+(, Alba Iulia, Editura

Reîntregirea, 2004.4-. #curariu, (ircea, pr. pro/. 6r.,  I$toria 7i$#riii Ortodo3# Ro*0n#, 7olu$ul I, Iaşi,

Editura rinitas, 2004.4. #curariu, preot pro/esor dr. (ircea, I$toria 7i$#riii Ortodo3# Ro*0n#, 7ol. I, editura

Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, Bucureşti, 190.

49. #r#ianu, eo/il,  A*intiri d#$+r# d!1ovniii +# ar# i%a* !no$!t , lu5&Dapoca,

Editura eognost, 200%.'0. #r#ianu, eo/il, G0nd!ri -!n# +#ntr! /0nd!ri -!n#, i$işoara, Editura (itropoliei

Banatului, 199.'1. ere (atta el&(as3in, Saint Antoin#' a$#t# $#"on "`Evan/i"#' $!ivi d# L#$ vin/t L#ttr#$

d# Saint Antoin# a+r#$ "a tradition ara-#, "piritualite )rientale =Dr. '->, Abba[e deBelle/ontaine, 199%.'2. l#$#deal#, S Antonie, Tradii# &i "i-#rtat# )n $+irit!a"itat#a ortodo3(, "ibiu, iparul

ipogra/iei Eparhiale, 19%.'%. opa, Ioasa/, Arhi$andrit, Ca"#a d# *i8"o )n a$#,a r#&tin(, Bucureşti, Editura

lasul $onahilor, 1999.'4. opescu, 6u$itru, pr. pro/. dr., T#o"o/i# &i !"t!r(, Bucureşti, Editura Institutului

Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 199%.''. R#duc#, Casile, pr. pro/. dr.,  Mona1i$*!" #/i+t#an, Bucureşti, Editura De$ira,

Bucureşti, 2000.

94

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 95/99

'. Roccanello, 6ario,  R!/(i!n#a "!i Ii$!$ )n $ri#ri"# $tar#!"!i Va$i"# d# "a Poiana

 M(r!"!i, traducere de (aria&ornelia )ros, "ibiu, Editura 6eisis, 199.'-. "era/i$, (itropolitul er$aniei, Europei entrale şi de Dord, I$i1a$*!" % Tradii# &i

!"t!r( ro*0n#a$(, Bucureşti, Editura Anastasia, 1994.'. "pidli3, o$as, ardinal, O*!" "!i D!*n#,#!W % "a r(d(ini"# vi#ii r#"i/ioa$# % ,

traducere din li$ba italian# de Casile Rus, +rgu&L#puş, Editura ala*ia utenberg,

2004.'9. "pidli3, o$as, S+irit!a"it#a R($(rit!"!i r#&tin' III % Mona1i$*!" traducere de diac.

Ioan I. Ic# 5r., "ibiu, Editura 6eisis, 2000.0. "t#niloae, 6u$itru, pr. pro/. dr.,  A$#tia &i *i$tia 7i$#riii Ortodo3#, Editura

Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodo*e Ro$+ne, 2002.1. "t#niloae, 6u$itru, pr. pro/. dr., Ii$!$ 4ri$to$ "!*ina "!*ii &i )nd!*n#,#itor!" o*!"!i,

îngri5irea edi!iei de (onica 6u$itrescu, Bucureşti, Editura Anastasia, 199%.

2. "t#niloae, preot pro/esor dr. 6u$itru,  Din i$toria i$i1a$*!"!i )n Ortodo3ia ro*0n(,editura "cripta, Bucureşti, 1992, p. ' U 2-.

%. "teinhardt, Dicolae, \!rna"!" f#riirii, lu5&Dapoca, Editura 6acia, 1994.4. eolipt al @iladel/iei,  D#$+r# o$t#n#"i"# vi#ii ("!/(r#&tii, în 8@ilocalia s/intelor 

ne7oin!e ale des#7+rşirii, traducere, introducere şi note de r. pro/. dr. 6u$itru

"t#niloae, 7olu$ul CII, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de (isiune al Bisericii

)rtodo*e Ro$+ne, 199-.

'. heodorescu, R#7an,  7i,an' 7a"ani' Oid#nt "a )n#+!t!ri"# !"t!rii *#di#va"#

ro*0n#&ti <$#o"#"# X XIV=, Bucureşti, 19-4.

. Carsanu/ie, "tare!ul,  ?nv((t!ri (tr# *ona1i, în col. 8o$orile pustiei, 7ol. I,

Bucureşti, Editura Anastasia, 1994.-. Casile cel (are, "/+ntul, R0nd!i#"i"# vi#ii *ona1a"#, Bucureşti, Editura "o/ia, 2001.. Clachos, ierotheos, C!/#t!" 7i$#riii Ortodo3#, traducere de onstantin @#ge!ean,

Bucureşti, Editura "o/ia, 2000.9. Clahos, Ierotei, (itropolit de Da/pa3tos,  Mona1i$*!" ortodo3 a via( +rof#ti('

a+o$to"i( &i *artiri(, traducere de $onahul alist, raio7a, Editura (itropolia

)lteniei, 200'.

Articole' studii:

1. Birdaş, E$ilian, Ori/in#a i$tori( a vot!ri"or *ona1a"#, în re7. 8lasul Bisericii,

<<I<, nr. 1&2, ianuarie&$artie, 19'4.

2. Bodogae, preot pro/esor dr. eosor, Tradiia Sf0nt!"!i M!nt# )n viaa +o+oar#"or 

ortodo3#, în re7. 8)rtodo*ia, an C, nr. 2, aprilie U iunie 19'%.

9'

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 96/99

%. Br#tulescu, pro/. Cictor U Sf0nt!" Niodi*, în re7. 8(itropolia )lteniei, nr. ' U ,

19-0.

4. Bulat, pro/. . ., M(rt!rii do!*#ntar# ! +rivir# "a #+i$o+at!" Sf0nt!"!i Ca"ini a" 

 R0*ni!"!i &i No!"!i S#v#rin, 1'0 U 1, în re7. 8(itropolia )lteniei, anul <<, nr.

% U 4, $art. U apr. 19.'. iurea, pr. con/. Ale*andru I.,  Mo*#nt# &i a$+#t# #$#nia"# a"# inf"!#n#i Sf0nt!"!i

 M!nt# a$!+ra vi#ii r#"i/ioa$# din Y(ri"# Ro*0n#, în re7. 8)rtodo*ia, an C, nr. 2,

aprilie U iunie 19'%.

. ocora, pr. U onstantinescu, pr. ., Poiana M(r!"!i, în re7. 8lasul Bisericii, anul

<<III, nr. ' U , $ai U iunie, 194.

-. ocora, pr. abriel, Mitro+o"it!" V#nia*in Co$ta1i' trad!(tor &i diorto$itor d# (ri

-i$#ri#&ti, în re7. 8Biserica )rtodo*# Ro$+n#, an <I<, nr. ' U , $ai Uiunie, 191.. olib#, (ihai, (agister,  R#/!"i"# *ona1a"# a"# Sf0nt!"!i Va$i"# #" Mar# )n i$toria

vi#ii *ona1a"# &i a !"t!"!i r#&tin, în re7. 8"tudii eologice, an CI, nr. %&4, 19'.9. o$an, Ioan ., pr. pro/. dr.,  I*+ortana &i $#n$!" d#$(v0r&irii )n *ona1i$*, în re7.

8"tudii eologice, seria a II&a, an CII, nr. %&4, $artie&aprilie, 19''.

10. 6i$a, (agistrand 6u$itru, Contri-!ia ro*0n#a$( "a !noa&t#r#a i$i1a$*!"!i, în

re7. 8"tudii eologice, seria II, anul <CII, nr. 9 U 10, no7. U dec, 19'.

11. 6o$etie de la R+$e! =(anolache>,  ?nv((t!ra d#$+r# *ona1i$*, în re7. 8Epi/ania,

nr. , 199-.

12. E/ti$ie, pr. Andrei,  Inf"!#na +ai$ian( )n *(n($tiri"# ro*0n#&ti, în re7. 8(itropolia

Ardealului, an <I, nr. 4 U , aprilie U iunie, 19.

1%. @aur, Augustin, Mona1i$*!" ro*0n#$ &i r#or/ani,ar#a "!i, în re7. 8"tudii eologice,

nr. 2, 19'0.

14. heorghescu, hesarie, P#r$ona"itat#a r#"io$%*ora"( a $tar#!"!i Pai$i# V#"ii]ov$]i,

în re7. 8lasul Bisericii, nr. 9, 19-0.

1'. ladco7schi, Arhi$andrit Atanasie, G1#or/1# Ar1i*andrit!"' $tar#!" M(n($tiriiC#rnia, în re7. 8lasul Bisericii, an <C, nr. 12, dece$brie, 19'.

1. Ionescu, pr. Ioan,  Mitro+o"it!" Gri/ori# Da$("!" , în re7. 8lasul Bisericii, an

<LCIII, nr. 2 U %, $artie U iunie, 199.

1-. Iorgulescu, Casile,  M(rt!rii +rivind *ona1i$*!" +# +(*0nt!" ro*0n#$ )naint#a

Sf0nt!"!i Niodi*, în re7. 8Biserica )rtodo*# Ro$+n#, nr. 101, 19%.

1. (icle, Cenia$in, D#$+r# *ona1i$*!" ortodo3 ro*0n' ant#rior $#o"!"!i a" XIV%"#a, în

re7. 8lasul Bisericii, nr. %-, 19-.

9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 97/99

19. a7el, onstantin ., T#*#i!ri"# &i ro$t!" a$!"t(rii )n viaa *ora"( a r#&tin!"!i , în

re7. 8"tudii eologice, an <CII, nr. -&, 19.

20. "i$edrea, it, Viaa *(n($tir#a$( )n Yara Ro*0n#a$( )niant# d# an!" 2;B, în re7.

8Biserica )rtodo*# Ro$+n#, nr. 0, 192.

21. "tan, Karl enssi, pr. pro/., Ori/in#a *ona1i$*!"!i, în re7. 8)rtodo*ia, an LCII, nr.2, aprilie&iunie, 199'.

22. elea, pro/. 6rd. (arius, Mi&ar#a i$i1a$t( &i "#/(t!ri"# ! ro*0nii, în re7. 8Re7ista

eologic#, nr. 1, , 199'.

2%. V#7oianu, 6rd. orneliu, R!/(i!n#a "!i Ii$!$ )n I*+#ri!" -i,antin. R($+0ndir#a #i )n

 P#nin$!"a 7a"ani(, în re7. 8lasul Bisericii, nr. 11 U 12, 191.

*uprinsul lucrrii:

1. Aspecte introductive............................................................................................................4

1. 1. Locul creştinului în lume..............................................................................................4

1. 2. Mon!ismul " m#rturie creştin# în lume.......................................................................4

2. $ tensiune conceptul#% &d'ncul pustiei( şi &inim lumii(...................................................6

2. 1. Mon!ismul. )epere şi *undmente istorice................................................................6

2. 1. 1. +elimit#ri conceptule..........................................................................................6

2. 1. 2. ,copul -*inlitte mon!ismului........................................................................6

2. 1. 3. /recursori i idelului monstic creştin................................................................7

2. 1. 4. $riinile mon!ismului creştin.............................................................................8

2. 1. 5. volui istoric# mon!ismului........................................................................10

2. 1. 6. Mon!ismul ortodo în contemporneitte.........................................................11

2. 1. 6. Mon!ii în vi scrmentl# isericii............................................................112. 2. Mon!ismul ortodo. undmente teoloice.............................................................12

9-

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 98/99

2. 2. 1. undmentele domtice şi du!ovniceşti le vieii mon!le............................12

2. 2. 2. +imensiune scetic# mistic# şi contempltiv# vieii mon!le.....................25

2. 2. 3. i mon!l# c mod de consolidre vieii l#untrice....................................28

3. le vieuirii în mon!ismul mundn...........................................................................35

3. 1. Lep#dre su p#r#sire lumii...............................................................................35

3. 2. ,*turile evn!elice şi voturile mon!le.............................................................36

3. 3. /ostul şi ru#ciune...............................................................................................37

3. 4. n*runtre ispitelor%...............................................................................................38

3. 5. :reptele vieuirii du!ovniceşti.................................................................................40

3. 6. ercetre conştiinei şi m#rturisire p#ctelor. Lecturile du!ovniceşti..................41

3. 7. )#;dre smereni t#iere voii şi smerit cuetre............................................42

3. 8. ieuire mon!ului în lume c *iind în*r lumii..................................................43

3. 9. !ipul interior şi c!ipul eterior l mon!ului.........................................................443. 10.  mplinire votului scult#rii şi personlitte mon!ului......................................45

2. 4. Mon!ismul în d'ncul pustiei su în inim lumii< $ dilem#.....................................48

2. 5. Mon!ismul rom'nesc m#rturie misiunii c#lu#rilor în inim lumii.........................55

2. 6. Mon!ismul în cel de"l treile mileniu creştin. ,ensul şi conştienti=re unei misiuni.......................................................................................................................................... 73

2. 7. !ipuri repre=enttive de mon!i cre l"u c#utt pe +umne=eu în pustiul dinsu*letele omenilor%........................................................................................................... 85

. ,*'ntul ,ilun At!onitul..............................................................................................85c. ,*'ntul >on >co; ?o=evitul.......................................................................................88

d. /#rintele Arsenie oc...............................................................................................93

*. /#rintele @icole ,tein!rdt........................................................................................94

. /#rintele +umitru L=#r ;r...................................................................................97

3. Aspecte *inle..................................................................................................................101

)ostul şi semni*ici mon!ismului din inim lumii............................................................101

4. Anee..............................................................................................................................105

+eclrie........................................................................................................................107

urriculum vite..................................................................................................................108

9

7/18/2019 49458607-licenta-monahism

http://slidepdf.com/reader/full/49458607-licenta-monahism 99/99