3. Alimentatia-completat

8/16/2019 3. Alimentatia-completat

1/18

ALIMENTATIA

= FACTOR EXOGEN PENTRU CRESTERE SI DEZVOLTARE LA COPIL

STABILIREA REGIMULUI ALIMEMNTAR LA COPIL :

Necesar nutritional

- Ritmul de crestere in copilarie

- efort fizic

- fiziologia – tract gastrointestinal (la sugar e mai putin dotat decat la adult), renal

- Starea de sanatate sau boala a copilului

La nastere - Este capabil sa digere cantitati mari de lapte administrate in bolus

Nevoi nutritionale

Varsta Necesar caloric Necesar lichide

Nn 80 90

1-3 luni 120 150

3-6 luni 110 140

6-12 luni 100 130

1-3 ani 90 1003-7 ani 80 80

>7 ani 60 50-80

NECESARUL PROTEIC

< 6 luni - alimentat natural (exclusiv la san) – 2 g/kgc/zi: fara ceai, apa; nu foloseste tetina, suzeta

- alimentat artificial – 3 g/kgc/zi

- prematur – 4 g/kgc/zi

> 6 luni - 1,5 – 2 g/kgc/zi

aminoacizii esentiali: treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina,triptofanul,fenilalanina, metionina, histidina

la prematur se adauga : arginina, cistina, taurina aport ↑ : - diaree putrefactie

- ↑ osmolaritatea

- ↑ amoniemia

- suprasolicitarea functiei renale

- ↓ coeficientul intelectual

- formare de celule mari → obezitate

aport ↓ - ↓ sintezei de proteine, enzime, hormoni; ↓ ritmului de crestere

NECESARUL DE LIPIDE

0 -12 luni …….3,5 – 6 g/kgc/zi 1 – 3 ani………4 – 5 g/kgc/zi

4 – 6 ani ………..3

> 7 ani ………….2

Sursa majora de energie : 50-55%

Lipidele din laptele de mama :

- Acizi grasi nesaturati :

- 40% - mononesaturati

- 10 % - polinesaturati

- Acidul linoleic …….acid arahidonic

- Acidul alfa – linoleic ……….

- Acidul eicosapentanoic

- Acidul docosahexanoic

- Continut optim de acizi grasi polinesaturati ( PUFA) si metabolite ai acestora cu lant lung ( LC-PUFA )

- acizii grasi esentiali (polinesaturati) (PUFA) – acidul linoleic, alfa linoleic, arahidonic


2/18

Rol:

regleaza functionalitatea membranelor celulare

precursori pentru Pg, leucotriene, tromboxani

absorbtia vitaminelor

maturizare neurologica

formare de anticorpi

trigliceridele cu lant mediu – se absorb intacte , fara hidroliza; intra in compozitia produselor dietetice pt sugari

Aport lipidic ↓

leziuni trofice

xeroftalmie

↑ adezivitatii trombocitelor

neuropatie periferica

oprirea cresterii

Aport lipidic ↑

steatoza hepatica

litiaza biliara

diaree

obezitate

NECESARUL DE GLUCIDE – asigurat de lactoza

prematur – 6 - 8 g/kgc/zi

dismatur – 18 - 25 g/kgc/zi → predispus la hipoglicemie:

- Imaturitatea enzimelor hepatice gliconeogenetice- Depozite inadecvate de glicogen

- Metabolism bazal crescut

sugar - 12 g/kgc/zi

copil - 10 g/kgc/zi

Prematurii au activitate scazuta a lactazei intoleranta la lactoza

glucoza - se absoarbe fara hidroliza, nu necesita interventie enzimatica; necesita prezenta Na.

polizaharidele ( amidonul) – la nou-nascut poate fi digerat cu ajutorul gluco-amilazei intestinale

fibrele ( pectina, celuloza, hemiceluloza)

- asigura consistenta scaunelor

- asigura tranzitul intestinal- absorb apa, mineralele, acizii organici

- introducerea fibrelor ar rezolva problema colicilor

NECESARUL DE SARURI MINERALE

Na 1 – 2 mmoli/kgc/zi

principalul cation extracelular

K principalul cation intracelular

1 – 2 mmoli/kgc/zi

mai mult → afectarea cordului

Ca 45 mg/kgc/zi – sugar alimentat natural

150 mg/kgc/zi – sugar alimentat artificial

500 mg/zi - copil 1-3 ani



1200 mg/zi - adolescent

prematurii au osteopenie

n.n alimentati cu LV fac convulsii hipocalcemice datorita raportului P/Ca ( exces de P)

Fe 0,5 – 1 mg/kgc/zi

2 mg/kgc/zi – pentru prematur

rezervele de Fe se formeaza in ultimele 2 luni de sarcina

- prematur – 125 mg - n.n. termen – 250 mg

* Hb la nastere = 18-20 mg/dl → hemoliza → ↓ Hb → anemie fiziologica pe la 3 luni

(aprox. 10 mg/dl) → suplimentare

Fl structura dentara, preventia cariilor dentare


3/18

NECESARUL DE VITAMINE

A: carenta → lez. oculare trofice

supradozare:→ hipertensiune intracraniana: cefalee, ameteala, agitatie inexplicabila

B

C: copil nascut din mama fumatoare → suplimentam

D: antirahitica - suplimentam la toti copiii

- toate produsele de lapte praf au vitamina D

- profilaxia rahitismului: - cald: 600-800 U/zi- rece: 1000-2000 U/zi

TIPURI DE ALIMENTATIE

1. Alimentatie naturala

2. Alimentatie arificiala

3. Alimentatie mixta

4. Alimentatie complementara

ALIMENTATIA NATURALA

OMS si UNICEF :Definitie stricta - Alimentatie exclusiv la san = alimentatie excusiv cu lapte matern fara adaus de apa, ceai,

sucuri, fara utilizarea tetinei sau suzetei

Sugarul care pe langa lapte de mama primeste ceai sau apa = alimentatie predominat la san !!!

CALITATILE SUPERIOARE ALE LAPTELUI DE MAMA

1.

Este un aliment total, usor de digerat

2.

Este proaspat, steril, la temperatura optima

3.

Este oricand gata de intrebuintare

4.

Confera protectie fata de o serie de boli, previne MPC

5.

Este hipoalergenic6. Alaptarea ajuta la dezvoltarea masticatiei

7. Efortul de a suge il ajuta la dezvoltarea musculaturii fetei, ajutand la dezvoltarea vorbirii

8. Alapatrea intareste legatura afectiva intre mama si sugar

9. Reduce riscul cancerului de san si ovare

10. Previne depresia postnatala

11. Ajuta la refacerea uterului

12. Este o forma naturala de contraceptie

13. Ajuta mama sa revina la greutatea ideala

14. Este cel mai economic

15. Avantaj pentru mediul ambient

* Colostru:

- in primele zile dupa nastere

- galbui, vascos, mai concentrat

- mai multe proteine: necesar mai mare initial

* Lapte matern:

- la 10 zile

- compozitia variaza: - in timpul zilei → dimineata: mai diluat – suge o cantitate mai mare de lapte

→ seara: mai concentrat – vascos, cantitate mai mare de lipide

- la inceputul/ sfarsitul alaptarii

* Proba suptului: copilul cantarit la inceputul si sfarsitul mesei → diferenta dintre cele 2 valori = cantitatea delapte supta/masa


4/18

COMPOZITIA LAPTELUI

Proteine Lipide Glucide Saruri

minerale

Valoare

calorica

Colostru 27 30 60 3,9 580

LM 9 38 70 2 680

LV 34 37 48 12 655

PROTEINE - albumina – alfa-lactoalbumina

- lactoferina

- feritina

- imunoglobuline: IgA ↑ - 1 g/l in laptele matern, mai mult in colostru (5 g/ )

- creste la copil cand incepe diversificarea

- enzime - lizozim

- lipaza

- amilaza

- lactoperoxidaza

-

proteaza- ribonucleaza

- cazeina

- albumina/cazeina = 60/40

- 50% sunt aminoacizi esentiali

- taurina amelioreaza absorbtia lipidelor

GLUCIDELE

- monozaharide

- dizaharide – lactoza : glucoza + galactoza

- stimuleaza sinteza lactazei

- principala sursa de galactoza

- asigura pH intestinal acid

- oligozaharide – ginolactoza – are rol de factor bifidus

LIPIDELE

- predomina acizii grasi polinesaturati

- trigliceride

- colesterol si fosfolipide

- factor de satietate – furnizeaza 50-55% din necesarul caloric

50% acizi grasi nesaturati

- 40% - mononesaturati

- 10% - polinesaturati

2 acizi grasi considerati esentiali : acidul linoleic si alfa-linolenic sunt precursorii unor mediatori chimici ai

prostaglandinelor, leucotrienelor si tromboxanilor

Continut optim in acizi grasi polinesaturati ( PUFA) si metabolite cu lant lung ai acestora ( LC-PUFA) – rol in

maturizare neurologica si vizuala

FACTORII DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA

Lizozim

Lactoperoxidaza

Factor antistaf

C3, C4

Lactoferina

Ig

Factori celulari neutrofile

Factori antivirali

Factorii bifidus

Mucina


5/18

CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

MATERNE PERMANENTE - Tbc pulmonar

- septicemie

- HIV

- diabet

- insuficiente

- malignitati

MATERNE TRANZITORII - boli infectioase

COPIL PERMANENTE

- intoleranta congenitala la lactoza

- fenilcetonuria

- galactozemia congenitala

COPIL TRANZITORII - icter cu BI prin inhibitori

TEHNICA ALIMENTATIEI NATURALE

PREGATIREA ANTERIOARA NASTERII – psihologica, anatomica

PREGATIREA DUPA NASTERE - in sala de nastere

ALIMENTATIE LA CERERE

INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA

MATERNE

- angorjarea sanilor (= “furia laptelui”) -

depaseste ceea ce consuma copilul

- mastita – frecvent cu stafilococ

- nu mai trebuie alaptat de la sanul afectat

- mamelon ombilicat

- hipogalactia – testul suptului

- cantarirea copilului – la 3 sapt trebuie

sa recupereze scaderea fiziologica in G

- mama sa bea 3-4 l lichide/zi

- psihoza de lactatie

- postpartum blues 50-80% mame

COPIL

- malformatii ale cavitatii bucale: cheiloschizis,

palatoschizis

- sonda nazogastrica/ tetine care ajung in

faringe pt a se alimenta

- lipsa reflexului de supt: prematuri, afectare

neurologica

- regurgitatia

- varsaturile

- colicile abdominale: agitat, plange 2-3 h

- plimbare, masaj pe abdomen (pe cadrul colic

din FIS in FID), comprese calde pe abdomen,

Espumisan (10 pic) la fiecare masa

- diareea la san: lapte nedigerat in colon

- scaun la fiecare masa sau in timpul mesei

- cantitate mai mare decat capacitatea

stomacului de lapte ingerat

Igiena femeii care alapteaza

Starea de sanatate a femeii care alapteaza este dependent de:

- Modul in care isi organizeaza activitatea

- De mentinerea unei igiene personale stricte, alimentatii rationale, a alternantei armonioase intre starea

de somn si activitate.

Igiena sanilor se realizeaza prin spalare cu apa si sapun neparfumat inainte de alaptare; utilizarea unei lenjerii

spalate si schimbate zilnic.Laptele secretat de glanda mamara este sterile, dar se poate suprainfecta cu germeni diferiti, mai frecvent

stafilococi de pe tegumente. Se recomanda mulgerea si indepartarea primelor picaturi de lapte din glanda

mamara inaintea suptului.

Alimentatia femeii care alapteaza va fi echilibrata, variata, bogata in legume, salate, fructe crude si lichide (ceai,

apa, lapte). Sunt CI bauturile alcoolice. Este sufficient un supliment calori de 700-800 kcal/zi pentru o secretie

lactate normala.

Eliminarea medicamentelor prin lapte contribuie la introducerea in organismul sugarului a unor concentratii

variabile de substante nocive, precum beladona, opiaceele, cofeina, luminal, antibiotic, sulfamide, alcool etc.

- Ampicilina, Amoxicilina, Augmentin – le poate lua mama, dar schimba gustul laptelui

- Citostatice, tuberculostatice – toxice pentru copil

- Restrictii alimentare: mezeluri, carnati, prajituri din comert, fasole, prajeli → frecvente alergodermii datorita

alimentatiei mamei


6/18

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Laptele altor specii

Lapte de capra, oaie, bivolita – 95% dintre copiii cu APLV au reactii alergice

Lapte de equine – foarte apropiat de cel uman (continut mic de betalactogloculina), este permis

Lapte de camila (consum frecvent), superpozabil celui uman, continut mic de grasimi – ac. polinesaturati

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS*) recomanda ca femeile gravide si cele care tocmai au devenit mame sa

fie informate despre avantajele si superioritatea alaptarii. Ele trebuie sa stie ca laptele matern este cea mai buna

hrana pentru nou-nascut si, de asemenea, cea mai buna cale de a-l proteja de boli. Mamele trebuie invatate cum

sa se pregateasca pentru alaptare si cum sa intretina lactatia alimentatia bine echilibrata avand un rol deosebit

atat in perioada sarcinii cat si dupa nastere.Datorita efectului negativ asupra lactatiei, trebuie evitata

introducerea fara rost a alimentatiei partiale la biberon sau a altor bauturi sau mancaruri. De asemenea, mamele

trebuie avertizate asupra dificultatilor de a reveni asupra deciziei de a nu alapta.

In timpul primelor 4 – 6 luni de viata nu exista aliment mai bun decat laptele de mama

DEZAVANTAJELE LAPTELUI DE VACA

Proteine de 3 ori mai multe

Lapte cazeinos Predomina beta-lactoglobulina – potential alergizant → wheezing recurent

sindrom de moarte subita

dermatita atopica

diaree, varsaturi, scadere in greutate,

hemoragii oculte (anemia laptelui de vaca)

Lactoferina in cantitate mica

Imunoglobuline reduse

Glucidele in cantitate mica

Galactoza in cantitate mica

Lipidele – predomina acizii grasi saturati Saruri minerale crescute

Continut microbian – trebuie prelucrat termic

FORMULE DE LAPTE

1. FORMULE DE START (sugar – primele 6 luni)

- formule adaptate : - n.n. la termen, prematur

- formule hipoalergenice

2. FORMULE DE CONTINUARE

- pentru 5 – 12 luni

- pentru 1 - 3 ani – junior 3. FORMULE SPECIALE - medicament

FORMULE DE START

1. FORMULE ADAPTATE – STANDARD

* Pt copii: > 3 kg la nastere

Sanatos

Familie fara antecedente alergice

- inscriptionat cu 1

- lapte de vaca + diluare (proteine↓, saruri↓, acizi grasi saturati↓) + glucide + vitamine + saruri minerale → cat

mai aproape de laptele matern

compozitie cat mai apropiata de a LM

proteine reduse


7/18

raportul albumina/caseina = 60/40

adaus de cistina si taurina

raportul acizi grasi saturati/nesaturati = 1/1

suplimentare cu vitamine si oligoelemente

nivelul proteinelor si sarurilor minerale crescut

contin beta-lactoglobulina

nu au proprietati antiinfectioase

Fe nu se absoarbe

sunt scumpe

APTAMIL 1, APTAMIL IMMUNOFORTIS1 , HUMANA 1, SIMILAC, MILUMIL 1, NAN 1, LACTOVIT, BEBELAC,

NOVALAC 1

STATUSUL ALERGIC

Principalele manifestari clinice in alergii:

Cutanate:

- Dermatita atopica

- Eczema atopica

- Urticarie

Digestive: diaree, constipatie, varsaturi, colici,

regurgitatii

Respiratorii: wheezing,

- bronsita astmatiforma,

- astm alergic,

- rinoconjunctivita alergica

Generale: tulburari de somn,

- stare de oboseala,

- stagnare in crestere

Sistemice: soc anafilactic

Reactiile alergice au loc datorita unor tulburari in sistemul citochinelor Th1 si Th2, imediat dupa nastere sau

mai tarziu. Daca sistemul Th2 este dominant, se secreta IgE in cantitate mare reactie alergica.

Th1 – determina raspuns proinflamator; distruge virusuri, bacterii patrunse in celula

Th2 – determina raspuns antiinflamator; intervine in alergie; distruge patogeni extracelulari

Th1 si Th2 sunt reciproc supresive.

In timpul sarcinii – predomina TH2

Dupa nastere – TH1 normal → protectie antiinfectioasa

– predomina TH2 → apar alergii


8/18

In alergie:

Th1 < Th2

In durere:

Th1 (IL-1, TNF-α, IL-6) > Th2

Vindecare dupa astm:

Th1 (IL-12, INF-γ) = Th2 (IL-4, IL-5)

Ag

LB naïve plasmocite anticorpi = RIU

LT citotoxice = RIC

LT naïve LT activateLTh LTh2 cytokine IgE

Manifestarile alergice nu sunt prezente de la nastere, dar se dezvolta in timp, ca reactie la mediul

inconjurator

60% - in primul an ca alergii alimentare sau dermatite atopice

“Marsul alergiilor” - dermatita – apare prima data

- astm bronsic

- rinoconjuctivite

Alergia la Proteina Laptelui de Vaca (PLV) – frecvent prima care se manifesta

Cele mai frecvente simptome in alergia la PLV:

CUTANATE

1. Dermatita atopica

2. Edem palpebral

3. Urticarie

RESPIRATORII

1. Rinoree

2. Tuse cronica

3. Wheezing

DIGESTIVE

1. Regurgitatii frecvente

2. Varsaturi

3. Diaree

4. Constipatie

5.

Scaune cu sange6. Anemie

GENERALE

1. Stare generala alterata

2.

Colici


9/18

Simptome de alarma ale alergiei severe la PLV:

I. CUTANATE

Dermatita atopica exudativa sau grava + hipoalbuminemie + falimentul cresterii +anemie prin deficit de fier

II. DIGESTIVE

FALIMENTUL CRESTERII PRIN :

1. Diaree cronica

2. Refuzul alimentatiei

3.

Varsaturi4. Deficit de fier

5. Anemie prin sangerari oculte in scaun

6. Hipoalbuminemie

7. Colita grava

8. Intolerante alimentare multiple

9. RGE in forma grava

III. RESPIRATORII - Edem acut laringian sau bronsic

IV.

GENERALE - Anafilaxie

Simptomele alergiei la PLV:- 70% - cutanate

- 60% - digestive

- 30% - respiratorii

ALERGIILE ALIMENTARE

sunt o problema majora in primii 3 – 4 ani

alergia la proteinele laptelui de vaca (APLV) este prima boala alergica manifesta, intrucat, proteinele laptelui

de vaca sunt, in general, primul alergen major pe care il intalneste tractul GI

in jurul varstei de 4 - 5 ani APLV devine rara , 85% din copiii cu APLV dezvolta toleranta la proteinele laptelui

de vaca de la varsta de 3 ani 30-50% din cazurile cu dermatita atopica in primul an de viata sunt asociate cu alergii alimentare

cei mai buni factori predictivi pentru alergiile respiratorii care se vor dezvolta mai tarziu sunt sensibilizarile

timpurii la alimente si eczema atopica

2-8% din sugari au alergie la PLV

10% din sugarii alergici nu tolereaza formulele extensiv hidrolizate si prezinta tulburari alergice grave :

sindroame eozinofilice, intolerante alimentare multiple

REGIMUL IN ALERGIA LA PLV: formule hipoalergenice

ALERGIE ALIMENTARA USOARA

-

Proteine din lapte partial hidrolizate- 60-70% Peptide mari

- HA

- preHA – pt prematuri (< 3 kg)

- Ex: Aptamil HA 1, HA 2; Althera

ALERGIE ALIMENTARA MODERATA

- Proteine din lapte extensiv hidrolizate

- 95% peptide mici

- Ex: Aptamil pepti, Alfare

ALERGIE ALIMENTARA SEVERA

- Absenta proteinelor din lapte

- Aminoacizi liberi

- Alfamino

Ex: Alfamino

Formule delactozate si hipoalergenice cu proteine din soia – si pentru cei cu intoleranta la lactoza

Ex: Alsoy, Isomil, Milupa Som, Enfamil ProSobee


10/18

2. FORMULE DE CONTINUARE

- sunt destinate sugarilor 5 - 12 luni

- au compozitie intermediara intre LM si formulele de start

- se folosesc ca parte in alimentatia diversificata

- glucidele: lactoza, dextrin maltoza, zaharoza, amidon

- NUTRILON 2, HUMANA 2, APTAMIL 2, ENFAMIL 2, MILUMIL2, BEBELAC 2, SIMILAC, APTAMIL 3,

HUMANA3

Probioticele sunt microorganisme care ajuta la refacerea microflorei intestinale şi reechilibrează tranzitulintestinal fiziologic.

Cele mai cunoscute şi cele mai folosite probiotice sunt lactobacilii şi bacteriile Bifidus.

Prebioticele sunt substanţe care favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice (bifidobacili şi lactobacili).

Prebioticele ajută la dezvoltarea şi menţinerea probioticelor din organism (intesti n).

Formule de lapte cu PREBIOTICE

- Galacto – oligo – zaharide

- Fructo – oligo – zaharide

- Predomina proteinele din zer 60:40

- Timp de evacuare gastrica mai scurt, ca in alimentatia naturala

- Raport optim Ca/fosfor = 1,8/1

→ scaune asemanatoare cu cele de san

- Lactogen

Formule de lapte cu PROBIOTICE

- Probiotice Bifidus

- opti Pro = proteine optimizate care nu solicita ficatul si rinichii

- LC – PUFA = acizi grasi polinesaturati cu lant lung, care regleaza sistemul imunitar, rol in dezvoltarea

creierului si vederii

- NAN 2 PROTECT PLUS

ANTICOLICI (Novalac AC)

-

Cantitate mai mica de lactoza- Combate colicile si meteorismul

- acizi grasi esentiali pentru maturarea neurologica

- suplimentat cu vitamine si minerale

* Novalac AR – antireflux – combaterea regurgitatiilor

3. FORMULE DIETETICE

A. FORMULE PENTRU PREMATURI – prematuri de grad I

Sunt adaptate nevoilor de crestere

Continut proteic mai mare

Cantitate dubla de Ca si P

Cantitate de vitamine mai mare

Glucidele : 50% lactoza - 50% polimeri de glucoza

Lipidele : 50% MCT

ALPREM, HUMANA 0 , HUMANA PRE, PRE-APTAMIL, PRE-NAN,

B.

FORTIFIANTE ALE LAPTELUI MATERN PENTRU PREMATURI – prematuri de grad IV

- Prematurul are nevoi nutritionale crescute

APTAMIL PS

- Supliment proteic pt prematurii < 1000 g

- Se adauga in laptele de mama sau in formula de lapte pt prematur

- 4 g proteine la 100 kcal pt sugarii < 1000 g

- Creste valoarea calorica la 80 kcal/100 ml

APTAMIL PDF

- Lapte pt prematur dupa externare

- Continut ridicat de proteine, oligoelemente, minerale

- Oligozaharide prebiotice


11/18

- Acizi grasi polinesaturati cu lant lung cu rol in dezvoltarea creierului si ochiului

- Nucleotide cu rol in refacerea celulelor intestinale si dezvoltarea sistemului imunitar

- Se administreaza pana la 52 saptamani post - gestatie

C. FORMULE DIN LAPTE DE VACA FARA LACTOZA

- indicate in realimentare dupa boli diareice

- Intoleranta totala sau cu prag la lactoza

- Boli diareice trenante sau recidivante

- Glucidele sunt reprezentate de: polimeri de glucoza, glucoza, malto-dextroza, amidon

- Lipidele sunt vegetale sau mixte : soia, nuca de cocos, ulei de porumb

- Bogate in MCT

1. Formule delactozate si partial delactozate cu proteine din lapte de vaca

2. Formule delactozate si hipoalergenice cu proteine din soia

3. Formule delactozate si hipoalergenice cu sursa de proteine din hidrolizat proteic

C. DIETA ELEMENTALA SI SEMIELEMENTALA

- Produse dietetice profund modificate in structura

- Usor digerabile si absorbabile

- Proteinele – cazeina hidrolizata

- Glucidele – polimeri de glucoza

- Lipidele – MCT

- Indicate in :

intolerante severe la lactoza

sindroame de malabsorbtie

sindrom de intestin scurt

FKP

- Portagen, Calcilo XD

D. SOLUTII CONCENTRATE PENTRU NUTRITIE ENTERALA

Sursa alimentara la copilul grav peste 1 an

Indicat in : - insuficienta hepatica grava

- esofagita postcaustica

- sindrom de intestin scurt

- arsuri

- sepsis

- coma prelungita

- Pulmocare, PediaSure, Ensure

PEPTAMEN JUNIOR - INDICATII :

- dieta peptidica pentru pacientii cu disfunctie

gastrointestinala

- Pre si postoperator

- Aport oral deficitar

- Paralizie cerebrala

- Evacuare gastrica intarziata

- Nevoi nutritionale crescute

- Sindrom de intestin scurt

- Boala Chron

- Fibroza chistica

- Pancreatite

- Arsuri

- Sepsis

- Traumatisme

- 100 kcal%

NUTREN JUNIOR – INDICATII:

- Dieta polimerica pentru pacientii cu functie

gastrointestinala normala

- Aport oral deficitar

- Retard de crestere

- Nutritie in pre si post operator

- Boli neurologice

- Malnutritie

- Nevoi nutritionale crescute

- Valoare calorica 100 kcal%


12/18

STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Luna 1 = 7 mese/zi

Luna 2 = 6 mese/zi

Luna 4 = 5 mese/zi

Cantitatea de lapte → Formula lui Finkelstein: (n-1) x 70 (80)

max 700 ml/zi; 200 ml/masa

ALIMENTATIA MIXTASe va verifica daca :

- exista greseli de tehnica

- hipogalactia este reala

- boli severe ale sugarului

- ritmul de crestere

Se va stimula secretia lactata

Se trece la alimentatia mixta

- metoda alternativa

- metoda complementara

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA-MIXTA 1.

Anorexia

2.

Subalimentatia

3.

Supraalimentatia

4.

Colicile abdominale

5.

Constipatia

6.

Diaree de fermentatie

7.

Diaree infectioasa

8.

Conflicte afective

9.

Alergia la proteina LV

ALIMENTATIA COMPLEMENTARA (DIVERSIFICATA)

Diversificarea precoce a alimentatiei OMS

Functia digestive si renala insufficient dezvoltata

Valoarea nutritionala scazuta a proteinelor din cereal si vegetale fata de lapte

Fainoasele au glucide in cantitate mare care favorizeaza hiperplazia adipocitelor si obezitatea

Unele legume – radacinoase si spanac au cantitati mai mari de nitriti → methemoglobinemie

Excesul de lipide favorizeaza steatoreea prin insuficienta lipazei pancreatice si a sarurilor biliare

Laptele matern poate fi contaminat in intestinal sugarului prin alimentele solide ingerate si sa impiedice

actiunea lactoferinei → se reduce absorbtia fierului prin antagonism fizic

Inlocuirea unor mese de lapte cu fructe si legume in detrimental lipidelor din lapte

Absorbtia unor molecule proteice heterogene duce la producerea de precipitine si reactii de sensibilizare

a mucoasei intestinale → manifestari alergice

Senzatia de satietate produsa de alimentele solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea cantitatii de

alimente la o masa → obezitate

Diversificarea dupa 6 luni cu mentinerea alaptarii pana la 2 ani

Reduce riscul infectiilor acute

Reduce riscul bolilor cornice infantile

Reduce riscul obezitatii

Creste dezvoltarea cognitive – prin continutul de acizi grasi esentiali

Impiedica deshidratarea in caz de boala si asigura necesarul nutritive in perioada de convalescent

Laptele de mama asigura 35-40% din necesarul energetic si dupa 1 an

Avantajele diversificarii dupa 6 luni


13/18

Riscul trecerii substantelor prin intestine care provoaca alergie scade

Risc scazut de a se ineca cu mancarea: tine bine capul, sta in sezut, duce mana la gura , urmareste

lingurita cu privirea, deschide gura cand se apropie mancarea , stie sa mestece

REGULI DE DIVERSIFICARE A ALIMENTATIEI

1. Copilul sa fie sanatos

2. Introducerea alimentului nou se face progresiv

3. Alimentul nou se administreaza cu lingurita

4.

Nu se introduc simultan 2 alimente

5. In caz de intoleranta se intrerupe administrarea

6. Nu trebuie insistat in introducerea unui aliment nou

ALIMENTELE DE DIVERSIFICARE SE IMPART IN 5 CATEGORII:

1. FRUCTE

2. LEGUME

3. PRODUSE LACTATE

4.

OUA

5.

CARNE SI PESTE

In fiecare zi sugarul trebuie sa primeasca un aliment din fiecare categorie Inceperea diversificarii alimentatiei este recomandata, conform legislatiei Uniunii Europene, de la 4 luni.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni si inceperea diversificarii dupa

aceasta varsta, in paralel cu alaptarea.

ORDINEA INTRODUCERII ALIMENTELOR

LA 4 LUNI : CEREALE CU LAPTE

- fara gluten: orez, porumb, tapioca

- fara zahar adaugat

- instant

LA 7-8 LUNI : cereale cu gluten – gris, ovaz, secara- instant

- cu sau fara zahar adaugat

- cu arome : vanilie, caramel, fructe

- AVANTAJ : satietate, favorizeaza digestia laptelui, aport caloric

- Bogate in amidon

- aport calorii = 200-300 la 100 g

- Paine alba – 7-8 luni

- Paste fainoase – 8-9 luni

- Biscuiti – 6-7 luni

Cantitatea de cereale pe zi:

- 4 luni – 4 lingurite







RISC DE OBEZITATE!!!

CEREALE CU PROBIOTICE SI PREBIOTICE

- asigura confortul digestiv

- intaresc sistemul imunitar

LA 5 LUNI: LEGUME SI FRUCTE

LEGUME - morcovi, dovlecel, fasole verde, rosii, telina, pastarnac, patrunjel, cartof

LA 5 LUNI : 60 g – la pranz


14/18

LA 6 LUNI : 50 g x 2/zi : pranz si seara

LA 7 LUNI : 100 g x 2/zi

LA 8 LUNI : 100 g la pranz si 150 g seara

FRUCTE : mere, pere, piersici, caise; la inceput fierte, coapte, apoi rase

LA 5 – 6 LUNI : 60 g /zi – la gustare

LA 7 LUNI : 60 g x 2 - la pranz si la gustare

LA 9 LUNI : 120 g la pranz si 60 g la gustare

LA 1 AN : 2 fructe x 2 /ziSucul de fructe se poate da de la 3 luni – 60ml/zi

Dupa 1 an – fructe exotice

Dupa 3 ani – fructe de padure

LACTATELE

- la 4 luni: branza de vaci

- la 7 luni: iaurt

CARNEA SI PESTELE:

- Carnea de pasare – 4 luni

- Carnea de vita – 5 luni

- Ficat de pasare, vita – 5-6 luni

- Sunca presata – 9-10 luni

- La 7 luni: peste slab - salau, stiuca, cod, pastrav, platica

- La 9 luni : 20g

- La 1 an : 30g

- La 3 ani : 50g

- Dupa 3 ani – carnea de porc

OUA

- LA 7 LUNI – ½ galbenus

- LA 9 LUNI – 1 ou

-

LA 18 LUNI - 1 ou fiert tare- LA 2 ANI – 1 ou fiert moale

Lipidele

- Uleiul de masline – 4 luni

- Unt – 5 luni

- Smantana – 7-8 luni

- Frisca – 9-10 luni

Alimente interzise in primul an

1. alimente cu potential alergen

- albus de ou

- Capsuni, fragi, mure, kiwi

- Ciocolata, cacao

- Alune

2. Alimente care prezinta risc de aspirare sau inec :

- Alune

- Seminte

- Nuci

- Floricele de porumb, grau fiert, coliva

- Pufarini

- Carne tare

- Bomboane

Alimente care prezinta risc de imbolnavire cuClostridium Botulinum

- Miere de albine

- Ulei de porumb

Alimente care produc flatulenta si dureri

abdominale – bine de introdus dupa 3 ani

- Mazare boabe

- Fasole boabe

- Linte

- Varza

Alimente cu efect laxative, se administreaza in

cantitati moderate

- Pere

- Cirese

- Prune

- Spanac

- Praz

- Struguri

- Pepene


15/18

Alimente interzise

- Condimente

- Maioneza

- Prajeli

- Carnati, mezeluri, slanina

- Cafea naturala

- Margarina – contine acizi grasi toxici

- Ceai negru

- Bauturi alocoolice

- Apa mineral, bauturi carbogazoase

Autodiversificarea e o metoda prin care sugarul incepe sa manance mancare solida cand, cum si cat vrea el.

La varsta de 12 luni, cand procesul masticatiei devine posibilm sugarului i se poate da o alimentatie mai

complexa, asemanatoare cu a adultului:

- Chifletule innabusite

- Supa cu taietei sau galuste de gris

- Ciorba de pasare sau de vita

- Budinci de taitei

- Lapte de pasare

- Compot

- Prajituri de casa proaspete

- Paine cu unt, parizer, sunca degresata etc

Sunt contraindicate condimentele, ceapa prajita, afumaturile, ciocolata, fasolea si varza acrita.

ALIMENTATIA COPILULUI DE 1-3 ANI

Nevoi zilnice:

2,5 – 3g proteine/kg

4-5 g lipide/kg

12 g glucide/kg100 calorii/kg

Poate primi:

- Legume uscate

- Toate fructele

- Ou intreg

- Cascaval

- Branza de oaie

- Cacao si ciocolata in cantitati mici

Nr mese/zi = 3 + 1-2 gustari (copilul este asezat la masa si incurajat sa manance singur cu lingurita).

ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR (3-6 ANI)

Necesar caloric = 80kcal/kgc/zi

- Proteine 15-18%

- Lipide 25-30%

- Glucide 55-60%

Necesarul de lichide = 80 ml/kg/zi

Ratia proteica = 2g/kg/zi

Proteinele animale = 2/3, iar cele vegetale 1/3

Sursa de proteine:

- Lapte, iaurt 500-600 ml/zi

- Carne (de pasare, vita, porc, peste,mezeluri)

- 75 g/zi branza (de vaci, telemea, cascaval,

branza topita)

- Ou (1 ou/2 zile)

Ratia de lipide = 2-3

g/kg/zi

- Unt

- Smantana

- Margarina

- Uleiuri vegetale

- Frisca

Ratia de glucide = 10g/kg/zi

Sursa:

- paine si produse de

panificatie (150 g/zi)

- Paste fainoase

- Prajituri

- Fructe

- Legume


16/18

Repartitia: 3 mese + 2 gustari, fiind ingerate in liniste, intr-un climat psihoafectiv favorabil.

FIBRELE IN DIETA COPILULUI

Atat adultii, cat si copiii consuma cantitati insuficiente

Consumul de fibre ar trebui crescut

Beneficii:

- Alimentele bogate in fibre necesita o masticatie mai indelungata, prelungind astfel timpul necesar unei mese

- Au continut caloric scazut si cresc senzatia de satietate

- La copilul obez, alimentatia bogata in fibre, poate fi considerata un adjuvant in vederea scaderii greutatii

corporale

- Influenteaza digestia si absorbtia altor nutrienti (de ex carbohidratii).

Riscuri:

- Poate compromite aportul energetic (scade absorbtia proteinelor, grasimilor, carbohidratilor)

- Poate duce la retard al cresterii – in special la copilul de varsta mica

- Scade biodisponibilitatea vitaminelor si mineralelor (Fe, Ca, Zn) – la copil nu exista inca date clare

Copiii trebuie incurajati sa consume cat mai multe fructe, legume, cereale. Consumul de fibre trebuie sa

creasca gradual dupa varsta de 2 ani!

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

Cresterea rapida solicita nevoi nutritionale speciale, bazate pe principiile unei alimentatii stiintifice, rationale.

Are triplu scop:

1.

Asigurarea ratiei de intretinere

2.

Furnizarea ratiei necesare efortului fizic si intelectual

3.

Asigurarea ratiei necesare cresterii si dezvoltarii

Ca si la alte varste, si in cazul adolescentului „cunoasterea nevoilor nutritive constituie baza teoretica

indispensabila in vederea stabilirii alimentatiei ideale”.

Necesarul energetic al adolescentului este de ~ 50-55 kcal/kg/zi la fete si 55-60 kcal/kg/zi la baieti.Nevoile energetice raportate la varsta, greutate medie si inaltime medie (dupa Geormaneanu, 1984)

Varsta

(ani)

Greutate

(kg)

Inaltime

(cm)

Nevoi nutritionale (kcal/zi)

Medii Limite

Baieti 11-14

15-18

45

66

157

176

2700

2800

2000-3700

2100-3900

Fete 11-14

15-18

46

55

157

163

2200

2100

1500-3000

1200-3000

Pana la 15 ani, necesarul caloric se poate calcula dupa formula: 1000+ (Vx100), dar necesarul energetic creste

constant la baieti pana la 16-17 ani, in timp ce la fete, increta calorica maxima este la 12-13 ani, pentru ca apoi sa

scada.Din valoarea calorica a ratiei zilnice, se considera ideal ca :

- 13-15% proteine

- 30-35% lipide

- 55-60% glucide

Proteinele: 55-60% de origine animala (carne, lactate, oua), cunoscut fiind faptul ca in perioada adolescentei

organismul are nevoi plastice mai accentuate

Lipidele: 50-60% de origine animala

- Aport zilnic de lipide >40% din ratia calorica determina aproape inevitabil ulterior boli cronice

degenerative ca: dislipidemii, obezitate, ateroscleroza, HTA.

GlucideleSurse: cereale, fructe, legume si mai putin dulciuri concentrate

Greseli:

- Diminuarea amidonului si cresterea cantitatii de glucide cu absorbtie rapida (obicei frecvent intalnit la liceeni,

care prefera in loc de paine consumul de prajituri)


17/18

- Inlocuirea apei cu bauturi carbogazoase dulci, care le stau la dispozitie chiar in incinta scolii (obiceiul de a

consuma repetat bauturi dulci carbogazoase conduce progresiv la consumul de alcool!!)

- Scaderea aportului de glucide impusa (gresit) de unii parinti ca modalitate de prevenire a DZ

Necesarul de minerale este mai crescut la adolescenti

Calciul

Ratia dietetica recomandata = 1200mg/zi pentru ambele sexe (dar acest aport este dificil de realizat)

Raportul ideal Ca/P pentru mineralizarea osoasa este de 1:1

~5% din fete consuma mai putin din 2/3 din necesarul de calciu recomandat

Cea mai buna sursa de calciu: laptele si produsele lactate

Aportul poate fi suplimentat si prin consumul de verdeturi proaspete, fasole, nuci, alune, seminte.

Fierul

Necesarul de fier este identic la ambele sexe = 18 mg/zi.

- Baietii prezinta o crestere mai importanta a masei musculare si implicit a volumului sanguin

- Adolescentele prezinta pierderi de fier prin menstruatie

Dar, foarte putini adolescenti consuma zilnic necesarul de fier recomandat anemie feripriva la ~4% din baieti si

~17% din fete. Cei mai expusi sunt adolescentii ce recurg la dieta vegetariana sau diete croice restrictive in scopulscaderii ponderale. Surse de fier: carnea, ficatul, fasolea, legume verzi, alune, arahide, produse de cereale si paine

imbogatita cu fier.

Zincul

Rol: in procesul cresterii si in maturizarea sexuala a adolescentilor

Aportul alimentar recomandat = 15mg/zi

Deficitul de Zn:

- Moderat retardul cresterii si intarzierea maturarii sexuale

- Sever la baietii adolescenti nanism + hipogonadism + anemie + hepatosplenomegalie

Surse de zinc: carne, peste, oua, lapte.

Necesarul de vitamine este mai mare la adolescenti

- Increta energetica crescuta, necesita un surplus de tiamina, riboflavina si niacin

- Rata crescuta a sintezei tisulare necesita cantitati mai mari de acid folic si vit B12 pt metabolismul ADN si ARN

- Ritmul crescut al cresterii scheletale solicita de asemenea nevoi sporite de vitamina A,D si C.

Ca si in cazul mineralelor, exista in comert o serie de produse cu adaos de vitamine:

- Margarina imbogatita cu vit A si D; deficitul de vit D alaturi de expunerea redusa la soare poate induce

instalarea rahitismului adolescentului si ulterior a osteomalaciei

- Paine preparata din faina fortifiata, contine: Ca, fe si un adaos de tiamina si niacin.

- Cereale imbogatite cu vit B si acid folic, ce se pot consuma la micul dejun

- Bauturi energizante pentru sportivi si alimente dietetice utilizate in scopul scaderii ponderale sunt imbogatite

in vitamine.

Necesarul de vitamine la adolescenti

Vitamine Cantitate/zi Baieti Fete

11-14 ani 15-18 ani 11-14 ani 15-18 ani

Vit. A UI 5000 5000 4000 4000

Vit. D UI 400 400 400 400

Vit. E mg 8 10 8 8

Vit. C mg 50 60 50 60

Folacin microg 400 400 400 400niacin mg 18 18 15 14

Vit. B12 microg 3 3 3 3

Vit. B6 mg 1.8 2 1.8 2

Riboflavina mg 1.6 1.7 1.3 1.3


18/18

PRINCIPII GENERALE CLASICE IDEALE DE ALIMENTATIE A ADOLESCENTULUI

- 4-5 mese/zi (3 principale si 1-2 gustari) in care sa fie incluse cele 4 grupe de alimente de baza: carnea

si oul; lapte si produse lactate; fructe si vegetale; fainoase, cartofi, orez.

- Alimentatia suficienta caloric, variata, preparata gustor, placut prezentata.

- Respectarea (pe cat posibil) a orelor de masa

- Mic dejun consistent

- Masa de pranz va include 3 feluri

- Gustarile: fructe, sandwich

- Cina servita cu 2 ore inainte de culcare, evitandu-se alimentele excitante sau cele care solicita prea

mult tubul digestiv

- Evitarea excesului de fainoase, grasimi gatite, mezeluri, conserve

- Se interzic: cafea, tutun, alcool

- Sa pastreze deprinderile de comportare igienica la masa (spalat pe maini, mestecatul atent, spalatul

pe dinti dupa masa etc).

Documents

3. Alimentatia-completat