1

Cuprins

CAPITOLUL 1 INFIINTAREA, ORGANIZAREA SI CONDUCEREA SOCIETATILOR FARA

SCOP LUCRATIV ....................................................................................................................................2

1.1. INFIINTAREA SI ORGANIZAREA ASOCIATIILOR SI FUNDATIILOR................................................2 1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor................................................................................2 1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor .................................................................................5

1.2. ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA SOCIETATILE FARA SCOP LUCRATIV....7 1.3. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII PATRIMONIULUI ........................................12 1.4. PARTICULARITATI FISCALE PENTRU INSTITUTIILE FARA SCOP LUCRATIV ..............................17

1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop patrimonial desfasurata de

asociatii si fundatii...........................................................................................................................17 1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor..............................................................19

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR, APORTURILOR SI REZERVELOR

....................................................................................................................................................................23

2.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE, APORTURILE SI REZERVELE...............................23 2.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE CAPITALURI ...........................................................................25

CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR .............................................................37

3.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND IMOBILIZARILE ...........................................................................37 3.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE IMOBILIZARI ..........................................................................43

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE

EXECUTIE...............................................................................................................................................52

4.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND STOCURILE SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ...............52 4.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE STOCURI SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ..............57

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TERTILOR............................................................................64

5.1. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII .................................................................64 5.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII......................................................................67 5.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL ..............................................................69 5.4. CONTABILITATEA ASIGURARILOR SOCIALE SI PROTECTIEI SOCIALE ......................................71 5.5. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI....................................................73

CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA TREZORERIEI.....................................................................82

6.1. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TREZORERIA.............................................................................82 6.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE TREZORERIE ...................................................................83

CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR............................88

7.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR .........................................................................................88 7.2. CONTABILITATEA VENITURILOR .............................................................................................92

BIBLIOGRAFIE: ....................................................................................................................................97

2

Capitolul 1 Infiintarea, organizarea si conducerea societatilor fara scop lucrativ

1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor si fundatiilor

1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor

Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care,

pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala,

cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes

general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor nepatrimonial.

Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul

Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie

teritoriala isi are sediul.

In vederea dobandirii personalitatii juridice, membrii asociati incheie actul

constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica sau atestata de avocat.

Actul constitutiv trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

- datele de identificare a membrilor asociati: nume sau denumirea si, dupa

caz, domiciliul sau sediul acestora;

- exprimarea vointei de asociere si precizarea scopului propus;

- denumirea asociatiei;

- sediul asociatiei;

- durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea

expresa a termenului, sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;

- patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin

un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei; poate fi

alcatuit din aportul in natura si/sau in bani a asociatiilor;

- componenta nominala a organelor de conducere, administrare si control ale

asociatiei;

- persoana sau, dupa caz, persoanele imputernicite sa desfasoare procedura

de dobandire a personalitatii juridice;

- semnaturile membrilor asociati.

3

Statutul asociatiei trebuie sa cuprinda, pe langa elementele din actul constitutiv,

si urmatoarele:

- precizarea scopului si a obiectivelor asociatiei;

- modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;

- drepturile si obligatiile asociatilor;

- categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;

- atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei;

- destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei.

Oricare dintre membrii asociati, pe baza unei imputerniciri, poate formula o

cerere de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa

judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.

Respectiva cerere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:

- actul constitutiv;

- statutul asociatiei;

- actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial;

- dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei sau, dupa

caz, refuzul motivat al eliberarii acesteia.

Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul

asociatiilor si fundatiilor. In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere,

judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea documentelor si

dispune inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim

de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al

asociatiei.

Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu,

acte juridice in conditiile stabilite de asociatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot

incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama asociatiei, numai pe baza

hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei.

Filiala se constituie prin hotararea adunarii generale a asociatiei. Personalitatea

juridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in Registrul asociatiilor si

fundatiilor.

In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va depune cererea de

inscriere, impreuna cu hotararea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv,

4

actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial ale acesteia, la judecatoria in a

carei crcumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala.

Asociatia isi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fara personalitate

juridica. Sucursalele se constituie prin hotarare a adunarii generale. Sucursalele

desfasoara activitatile date in competenta de catre asociatie.

Organele de conducere ale asociatiei sunt:

- adunarea generala;

- consiliul director;

- cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea

asociatilor. Competenta adunarii generale cuprinde:

- stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei;

- aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;

- alegerea si revocarea membrilor consiliului director;

- alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei

de cenzori;

- infiintarea de filiale;

- modificarea actului constitutiv si a statului;

- dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei

bunurilor ramase dupa lichidare;

- orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.

Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale.

El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime

din componenta sa.

In exercitarea competentei sale, consiliului director:

- prezinta adunarii generale raportul de activitate pe preioada anterioara,

executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil,

proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor

asociatiei;

- incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;

- aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin

statut nu se prevede altfel;

- indeplineste orice atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea

generala.

5

Actul constitutiv al asociatiei poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei

comisii de cenzori. Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui

cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara asociatiei.

Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii

ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de

cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. Membrii

consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie

contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.

In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori are

urmatoarele atributii:

- verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;

- intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;

- poate participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot;

- indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de

adunarea generala.

1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor

Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe

baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu

afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau,

dupa caz, al unor colectivitati.

Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau

numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe

economie, la data constituirii fundatiei.

In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz,

fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica.

Actul constitutiv al fundatiei trebuie sa cuprinda:

- datele de identificare a fondatorilor: numele sau denumirea, domiciliul

sau sediul acestora;

6

- scopul fundatiei;

- denumirea fundatiei;

- sediul fundatiei;

- durata de functionare a fundatiei – pe termen determinat sau

nedeterminat;

- patrimoniul initial al fundatiei;

- componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare

si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor

organe;

- persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de

dobandire a personalitatii juridice;

- semnaturile fondatorilor.

Statutul fundatiei trebuie sa precizeze urmatoarele elemente:

- explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei;

- categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei;

- atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei;

- procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de

conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;

- destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei.

Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registru

asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala

isi are sediul.

Cererea de inscriere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:

• actul constitutiv;

• statutul;

• acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial;

• dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei.

Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii

consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul. Filiala este condusa de un

consiliul director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri.

Organele de conducere ale fundatiei sunt:

• consiliul director;

• cenzorul, sau dupa caz, comisia de cenzori.

7

Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al

acesteia. Consiliul director asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei,

exercitand urmatoarele atributii:

• stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei;

• aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;

• alegerea si revocarea cenzorilor;

• infiintarea de filiale;

• incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei;

• executarea bugetului de venituri si cheltuieli;

• aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei;

• modificarea statutului fundatiei;

• indeplinirea oricaror atributii prevazute prin lege sau prin statut.

Consiliul director se compune din cel putin 3 membri desemnati de fondator, la

momentul constituirii fundatiei.

1.2. Aspecte generale cu privire la contabilitatea societatile fara scop lucrativ

Notiunea de societate fara scop lucrativ se refera la urmatoarele tipuri de

entitati juridice: asociatii, fundatii, organizatii sindicale si celelalte organizatii cu

caracter obstesc, culte religioase, partide politice.

Persoanele juridice fara scop lucrativ au obligatia organizarii si tinerii

contabilitatii la sediile declarate din Romania.

Subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in strainatate, care apartin unor

persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in Romania, conduc contabilitatea in tara

in care au sediul declarat.

In calitate de unitati patrimoniale, societatile fara scop lucrativ au obligatia sa

asigure, in conditiile legii:

- intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune

care afecteaza patrimoniul;

- inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

8

- inventaierea patrimoniului;

- intocmirea bilantului contabil;

- controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate;

- furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la

situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Societatile fara scop lucrativ realizeaza inregistrarea operatiunilor patrimoniale

cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de

intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu

ajutorul registrului – jurnal si al cartii mari.

Inventarierea la nivelul societatilor fara scop lucrativ trebuie sa cuprinda toate

elementele de activ si pasiv din patrimoniu, care se inscriu in registrul – inventar. De

asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau

pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau

juridice.

Registrul – jurnal, registrul inventar si cartea mare, impreuna cu documentele

justificative, precum si bilantul contabil constituie documentele contabile oficiale

pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate.

Contabilitatea societatilor fara scop lucrativ se conduce in partida dubla si are

menirea sa asigure:

- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor

operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod

simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi,

denumite conturi corespondente;

- stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a

soldului final al fiecarui cont;

- intocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta

egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul

soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;

- prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute,

respectiv a activelor si pasivelor prin bilantul contabil, precum

si a veniturilor, cheltuielilor si a excedentelor sau deficitelor,

prin contul rezultatului exercitiului.

Unitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in

partida simpla, potrivit legii.

9

Celelalte persoane juridice fara scop lucrativ, cu exceptia celor de utilitate

publica pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu avizul directiilor generale ale

finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, daca in cursul unui

exercitiu financiar veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 30.000

EURO.

Persoanele fara scop lucrativ care depasesc plafonul veniturilor stabilit de

Ministerul Finantelor Publice sunt obligate ca incepand cu exercitiul financiar

urmator, sa treaca la organizarea si conducerea contabilitatii in partida dubla pe toata

durata de functionare a acestora.

Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida

simpla au obligatia sa asigure:

- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a

operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod

unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara

utilizarea unui cont corespondent;

- stabilirea totalului debitului si creditului, precum si a soldului

fiecarui cont.

In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale, persoanele juridice fara

scop lucrativ trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

- la data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in

contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care se

stabileste astfel:

� bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita

cost de achizitie;

� bunurile reprezentand aport la patrimoniul social sau obtinute cu

titlu gratuit, la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei,

utilitatea, starea si amplasarea acestora;

� bunurile produse de persoane juridice fara scop lucrativ, la costul

de productie.

Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare,

taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport – aprovizionare si alte

cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau

pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.

10

Costul de productie a unui bun cuprinde: costul de achizitie al

materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe

de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie

determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile

generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare nu

se includ in costurile de productei.

In costul de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele

bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricaţie

aferente perioadei.

- cu ocazia inventarierii:

� pentru activitatile fara scop lucrativ evaluarea elementelor

patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv

valoarea contabila;

� pentru activitatile economice din structura persoanei fara scop

lucrativ, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea

actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoarea de

inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul

pietei.

- la inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se evalueaza si se

reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv

valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii;

Pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara

scop lucrativ, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de

utilitate stabilita pe baza inventarierii:

- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus

intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se

inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se

la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus

intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea

de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe

seama amortizarii (când deprecierea este ireversibila) sau,

dupa caz, se constituie provizioane (când deprecierea este

reversibila), iar pentru diferentele aferente celorlalte

elemente de activ se constituie provizioane, valoarea acestor

11

elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de

intrare.

- pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus

intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se

inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentionandu-

se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus

intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a

elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin

constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente

mentionandu-se, de asemenea, la valoarea de intrare.

- la data ieşirii din patrimoniu sau darea in consum, bunurile se evalueaza si

se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute

este redata prin aplicarea urmatoarelor principii contabile:

� principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea

aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in

contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a

rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor

contabile;

� principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca

persoana juridica fara scop lucrativ isi continua in mod normal

functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de

lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;

� principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in

timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii persoanei

juridice fara scop lucrativ, pe masura angajarii acestora si trecerii

lor la rezultatul exercitiului la care se refera;

� principiul intangibilitatii bilantului, potrivit caruia bilantul de

deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu

bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent;

� principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de

pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat,

nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv

12

ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de

rezultate;

� principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea

elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea

elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile,

riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii

exercitiului financiar curent sau anterior; acest principiu se aplica

numai pentru activitatile economice din structura persoanelor

juridice fara scop lucrativ.

1.3. Organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului

Contabilitatea persoanelor juridice fara scop lucrativ se organizeaza in

compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar – contabil, contabilul

sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Contabilitatea financiara are la baza norme unitare privind organizarea si

conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele juridice fara

scop lucrativ, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atat pentru

necesitati proprii, cat si in relatiile acestora cu membrii lor, clienti, furnizori, bancile,

organele fiscale si alte persoane juridice si fizice.

Potrivit reglementarilor fiscale in vigoare, persoanele juridice fara scop lucrativ

care desfasoara activitati economice fara personalitate juridica au obligatia organizarii

si conducerii contabilitatii generale, distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si

activitatile economice.

Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare persoana juridica fara

scop lucrativ care desfasoara activitati economice in functie de specificul activitatii si

necesitatile proprii, avand ca obiective principale urmatoarele:

� stabilirea cheltuielilor;

� stabilirea veniturilor;

13

� stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor

executate si serviciilor prestate;

� intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati,

urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii

rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor

prinvind gestiune.

Persoana desemnata sa conduca contabilitatea la nivelul unei societati fara

scop lucrativ trebuie sa asigure conditiile necesare pentru:

� intocmirea documentelor justificative privind operatiunile

patrimoniale;

� organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;

� organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si

valorificarea rezultatelor acesteia;

� respectarea regulilor de intocmire a bilantului si a termenelor de

depunere la organele in drept, pastrarea documentelor justificative,

a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea

contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul

unitatii.

Potrivit Legii contabilitatii, principalele registre ce se folosesc in contabilitate

sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea mare.

Persoanele juridice fara scop lucrativ, care pot conduce contabilitatea in

partida simpla, inregistreaza operatiunile patrimoniale cu ajutorul registrului-jurnal de

incasari si plati.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza,

in mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii

documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se

inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de

natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor

legale.

Elementele patrimoniale inscrise in registrul-inventar au la baza listele de

inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul

contabil.

14

Registrul inventar se intocmeste la infiintarea societatii, anual la inchiderea

exercitiului financiar, cu ocazia incetarii activitatii acesteia pe baza de inventar faptic,

precum si in alte situatii.

In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrul-inventar

se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga intrarile si se

scad iesirile de la data inventarierii pana la data inchiderii exercitiului financiar.

Registrul „cartea mare” este un document contabil obligatoriu in care se

inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile facute

in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele

debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.

Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se intocmeste de

persoana juridica fara scop lucrativ si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate

proprie.

Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-

un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de

document justificativ.

Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemente principale:

� denumirea documentelor;

� denumirea si sediul persoanei juridice care intocmeste documentul

(când este cazul);

� numarul si data intocmirii acestuia;

� mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii

economice si financiare;

� continutul operatiunii economice si financiare, iar atunci când este

necesar si temeiul legal al efectuarii ei;

� date cantitative si valorice aferente operatiunii economice si

financiare efectuate;

� numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au

intocmit, vizat si aprobat;

� alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a

operatiunilor in documentele justificative.

Societatiile fara scop lucrativ, pentru verificarea inregistrarii corecte in

contabilitate a operatiunilor patrimoniale, intocmesc balanta de verificare (obligatoriu

lunar).

15

Balanta de verificare este un document contabil care serveste pentru

intocmirea bilantului contabil.

Balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile persoanei juridice fara

scop lucrativ, urmatoarele elemente:

� simbolul si denumirea conturilor (in ordinea planului de conturi);

� soldurile initiale debitoare si creditoare;

� rulajele debitoare si creditoare;

� totalul sumelor debitoare si creditoare;

� soldurile finale, debitoare si creditoare.

Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile

generate de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale in contabilitate, respectiv

concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal si totalul rulajelor

debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre

totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor

finale debitoare si creditoare din balanta.

Pentru inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate, persoanele

juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida dubla pot folosi forma

de inregistrare „pe jurnale”, „maestru-sah cu jurnale”, precum si „maestru-sah

simplificat”.

Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre,

formulare, documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea

cronologica si sistematica in contabilitate, potrivit normelor stabilite, a operatiunilor

economice si financiare ce au loc in unitati, pe tot parcursul exercitiului financiar.

Organizarea, de catre o persoana juridica fara scop lucrativ, a unui sistem de

prelucrare automata a datelor trebuie sa asigure toate informatiile necesare unui

eventual control.

Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa precizeze tipul de suport

pentru pastrarea datelor de intrare, pe hartie sau alt suport care asigura conservarea

acestora in conditii de siguranta, precum si listele inregistrarilor efectuate in evidenta

contabila pe baza de documente justificative care sa fie numerotate in ordine

cronologica, interzicandu-se inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau

adaugiri ulterioare.

Originea, continutul si apartenenta fiecarei date trebuie sa fie indicate cu

claritate. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la baza continutul

16

unui document scris, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de

control.

Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita, in orice

moment, reconstituirea elementelor si continutul conturilor, a listelor si informatiilor

supuse verificarii, pornind fie de la datele de intrare, fie pornind in ordine inversa de

la continutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informatii pe baza carora sa se

poata determina datele de intrare.

Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu

prevederile legale si cu respectarea regulilor generale menţionate in Normele

metodologice de intocmire si utilizare a formularelor comune pentru activitatea

financiara si contabila, elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative se patreaza in

arhiva, de regula, in forma lor originala, grupate in functie de natura operatiunilor si

in ordine cronologica, in cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera.

Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea acestora

in termenele prevazute de lege.

Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative care stau la

baza inregistrarii lor in contabilitate, se pastreaza in arhiva persoanei juridice fara

scop lucrativ, timp de zece ani, cu incepere de la data inchiderii exercitiului financiar

in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se patreaza timp

de cinzeci de ani.

17

1.4. Particularitati fiscale pentru institutiile fara scop lucrativ

1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop

patrimonial desfasurata de asociatii si fundatii

Potrivit Codului Fiscal platitori ai impozitului pe profit sunt:

- persoanele juridice romane;

- persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul

unui sediu permanent in Romania;

- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care

desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate

juridica;

- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura

cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din

vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la persoana

juridica romana;

- persoanele fizice rezidente asociate cu persoanele juridice romane,

pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din

asocieri fara personalitate juridica.

Baza asupra careia se aplica impozitul pe profit este:

- in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil

obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

- in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin

intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului

impozabil atribuibil sediului permanent;

- in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente

care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate

juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile

fiecarei persoane;

- in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in

legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din

vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana

juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

18

- in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice

romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate,

din asocieri fara persoanlitate juridica, asupra partii din profitul

impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Printre contribuabilii care sunt scutiti de la plata, se regasesc si persoanele

juridice organizate sa functioneze ca asociatii sau fundatii cum ar fi:

- fundatiile romane;

- cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice

care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

- cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si

valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult,

potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca

sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori,

pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de

constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult, pentru

invatamant si pentru actiuni sp0ecifice cultelor religioase, inclusiv

venituri din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a

masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea

dreptului de proprietate;

- asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile

de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, pentru veniturile

obtinute din activitati economice si care urmeaza a fi utilizate pentru

imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si

repararea proprietatii comune.

Veniturile pentru care sunt scutite de la plata impozitului pe profit

organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt

urmatoarele:

- cotizatiile si taxele de inscriere a membrilor;

- contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;

- taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

- veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din

participarea la competitii si demonstratii sportive;

- donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

19

- dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea – cesionarea

titlurilor de participare obtinute din plasarea vniturilor scutite;

- resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;

- venituri realizate din actiuni ocazionale: evenimente de strangere de

fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in

scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

- veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate

in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau

au fost folosite intr-o activitate economica;

- veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile

nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si

functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului,

sportului, sanatatii, precum si de camarele de comert si industrie,

organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului

de stat de catre toate persoanele fizice sau juridice care desfasoara de o maniera

independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau

rezultatul acestora, cum ar fi:

- activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii,

inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiiilor libere

sau asimilate acestora;

- exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de

venituri cu caracter de continuitate.

Din punct de vedere al platitorilor de taxa pe valoare adaugata, Codul Fiscal

nu prevede nimic in plus cu privire la asociatii si fundatii, ci numai cu privire la

institutiile publice. In Codul Fiscal se regaseste o afirmatie generica care se poate

considera ca afecteaza si asociatiile si fundatiile: „Sunt asimilate institutiilor publice,

in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea

adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale

20

Guvernului, pentru activitatile prevazute in actul normativ de infiintare, care nu

creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.”

Potrivit Codului Fiscal sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata cuprinde

operatiunile care indeplinesc urmatoarele conditii:

- constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu

plata;

- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat

a fi in Romania;

- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana

impozabila;

- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati

economice;

- importul de bunuri.

Operatiunile de interes general scutite de TVA, prevazute in Codul Fiscal si

care au legatura cu asociatiile si fundatiile sunt:

- activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv

activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati,

formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si

livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile

publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;

- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta

si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte

antitati recunoscute ca avand un caracter social; serviciile de cazare,

masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara

activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu

Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si

contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament;

- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia

copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati

recunoscute ca avand caracter social;

- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in

interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statului,

de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica,

sindicala, religioasa, patriotica, filosofica, patronala, profesionala sau

21

civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor,

in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de

concurenta;

- prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a

educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru

persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

- prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de

acestea, efectuate de institutiile publice;

- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale

caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le

aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia

ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale.

In categoria altor operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, Codul Fiscal

mai prevede si urmatoarele activitati:

- livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de

cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru

practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor

de cult;

- arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu

urmatoarele exceptii:

o operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului

hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv

inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;

o serviciile de parcare a vehiculelor;

o inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurilor imobile;

o inchirierea seifurilor.

Scutirile de TVA pentru bunurile importate, care au legatura cu institutiile fara

scop patrimonial, se refera la:

- importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau

donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a

sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de

protectie si amelioare a mediului, de protectie si conservare a

monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin

norme;

22

- importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate

de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii

nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;

- importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile

straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate

in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare

calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile

care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate,

echipamente pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a

Guvernului.

23

Capitolul 2 Contabilitatea capitalurilor, aporturilor si rezervelor

2.1. Delimitari teoretice privind capitalurile, aporturile si rezervele

Aporturile, rezervele si capitalurile reprezinta totalitatea surselor de finantare

stabile, aflate la dispozitia persoanelor juridice fara scop lucrativ. Aceste surse de

finantare se pot regasi sub mai multe forme, cum ar fi:

- aporturi;

- diferente din reevaluare;

- rezerve si alte fonduri proprii;

- execedente nerepartizate, reportate din anii precedenti;

- subventii pentru investitii;

- provizioane reglementate si cele pentru riscuri si cheltuieli;

- imprumuturile pe termen lung si mediu;

- alte surse cu durata de finantare mai mare de un an.

Aporturile reprezinta contributiile in natura si/sau numerar ale membrilor

pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop lucrativ si se

inregistreaza in contabilitate distinct pe baza actelor de constituire a societatii.

Diferentele din reevaluare reprezinta reprezinta soldul diferentelor intre

valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de

activ (mai mica) supuse reevaluarii.

Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la

rezerve, ca aporturi la patrimoniul institutiei sau sunt folosite pentru alte destinatii

stabilite potrivit reglementarilor in vigoare.

Rezervele insitutiilor fara scop lucrativ se clasifica la fel ca si in cazul

societatilor comerciale in trei categorii distincte: rezerve legale, rezerve statutare si

alte rezerve.

24

Rezervele legale se constituie anual din excedentul obtinut de persoana

juridica fara scop lucrativ.(minim 5% din profitul brut pana se atinge nivelul de 20%

din patrimoniul institutiei).

Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al exercitiului,

conform prevederilor din statulul fiecarei societati.

Alte rezerve, neprevazute in lege sau in statut, pot fi constituite facultativ pe

seama rezultatului net al exercitiului pentru acoperirea deficitelor sau pentru alte

scopuri, potrivit hotararii generale.

Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul statului

sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiaza persoana juridica fara scop

lucrativ in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiilor sau achizitionarii unor

bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau

altor cheltuieli de natura investitiilor, privind activitatile economice. In aceasta

categorie de subventii se cuprinde si valoarea bunurilor de natura imobilizarilor

primite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituite numai pentru activitatile

economice, de regula, la finele exercitiului financiar pentru acele elemente de

patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin

exigibile in perioadele urmatoare, cum sunt:

- litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte

datorii incerte;

- cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie

si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;

- cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cum sunt:

cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate, potrivit

programului, pe mai multe perioade, precum si cheltuielile cu

reparatiile curente, reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile

sezoniere si partial sezoniere;

- pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, in devize;

- alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in

functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.

La finele fiecarui exercitiu financiar, provizioanele constituite la sfarsitul

anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si se regularizeaza astfel:

25

- prin debitul contului de cheltuieli in cazul majorarii

provizionului;

- prin creditul contului de venituri când provizionul trebuie

diminuat sau anulat, respectiv când acesta devine total sau

partial fara obiect;

- când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila,

conturile de provizioane constituite anterior se inchid prin

crediul conturilor de venituri si, concomitent, cheltuielile si

pierderile respective in raport cu natura lor se inregistreaza in

conturile corespunzatoare.

Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe

urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si primele de

rambursare a acestora, numai de unitatile autorizate potrivit legii, creditele bancare pe

termen lung si mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi si datorii

asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.

Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercitiului si a

repartizarii rezultatului net al exercitiului se tine distinct pentru activitatile fara scop

lucrativ, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice, dupa caz.

2.2. Fluxuri contabile generate de capitaluri

Persoanele juridice fara scop lucrativ isi desfasoara activitatea cu ajutorul

surselor de finantare stabile. Evidenta acestor elemente patrimoniale se tine cu

ajutorul conturilor din clasa 1 „Conturi de capitaluri”, care cuprinde urmatoarele

grupe de conturi:

- 10 „Aporturi si rezerve”;

- 11 „Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si

rezultatul reportat”;

- 12 „Rezultatul exercitiului”;

- 13 „Subventii pentru investitii”;

- 15 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”;

- 16 „Imprumuturi si datorii asimilate”.

26

In cadrul grupei 10 „Aporturi si rezerve”, un cont specific persoanelor juridice

fara scop lucrativ este contul 102 „Aporturi”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta

aporturilor in natura si/sau in numerar pentru constituirea patrimoniului social al

persoanei juridice fara scop lucrativ, precum si majorarii sau reducerii aporturilor.

Contul 102 „Aporturi” este un cont cu functiune de pasiv. Prezinta sold iniţial

creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul conturilor:

- 105 „Diferente din reevaluare”, cu diferentele din reevaluare incorporate in

aporturile la patrimoniul social;

- 106 „Rezerve”, cu rezervele destinate majorarii patrimoniului social;

- 117 „Rezultatul reportat”, cu excedentele realizate in exercitiile financiare

precedente destinate majorarii patrimoniului social;

- 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate”, cu valoarea

imobilizarilor necorporale reprezentand brevete, licente si alte drepturi si

valori similare aportate;

- 211 „Terenuri”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand terenuri

si amenajari de terenuri aportate;

- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand

mijloace fixe aportate;

- 261 „Titluri de participare”, cu valoarea imobilizarilor financiare

reprezentand titluri de participare aportate;

- 301 „Materii prime”, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime

aportate;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele depuse ca aport in contul de

disponibil.

Contul 102 „Aporturi” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 117 „Rezultatul reportat”, cu deficitele realizate in exercitiile financiare

precedente, in cazul in care nu pot fi acoperite pe alta cale prevazuta de

lege;

- 211 „Terenuri”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand

amenajari de terenuir pentru activitatiile fara scop lucrativ aduse ca aport,

scoase din evidenta;

- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale

reprezentand mijloacele fixe scoase din evidenta; cu valoarea

27

imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe pentru activitatile fara

scop lucrativ, aduse ca aport, scoase din evidenta;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea

activitatii.

Contul 102 „Aporturi” are sold creditor si reprezinta valoarea aporturilor la

patrimoniul social.

In cadrul grupei 11 „Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si

rezultatul reportat” un cont specific persoanelor juridice fara scop lucrativ este contul

113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR)”. Cu ajutorul

acestui cont se tine evidenta fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc

(CAR), constituit nin conformitate cu prevederile legale in vigoare. Contabilitatea

analitica se tine pe fiecare membru CAR.

Contul 113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc” este un

cont de pasiv si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 129 „Repartizarea rezultatului exercitiului”, cu rezultatele realizate in

exercitiul financiar curent de casele de ajutor reciproc, repartizate la fondul

social al membrilor acestora;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele incasate de la terti sau

comunicate de terti pe baza de documente justificative neaparute inca in

extrasele de cont, reprezentand depuneri la fondul social al membrilor

caselor de ajutor reciproc;

- 531 „Casa”, cu sumele incasate in numerar reprezentand depuneri la

fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc.

Contul 113 „Fondul social al memebrilor Caselor de Ajutor Reciproc” se

debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:

- 267 „Creante imobilizate”, cu sumele reprezentand imprumuturi restituite

de membrii caselor de ajutor reciproc prin compensarea cu fondul social al

acestora; cu sumele reprezentand dobanzile suportate de membrii caselor

de ajutor reciproc la imprumuturile restituite prin compensarea cu fondul

social al acestora;

- 462 „Creditori diversi” cu sumele reprezentand fondul social neridicat de

membrii caselor de ajutor reciproc, retrasi;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate la alte case de ajutor

reciproc reprezentand fondul social al membrilor transferati;

28

- 531 „Casa”, cu sumele platite reprezentand restituirea fondului social al

membrilor caselor de ajutor reciproc.

Soldul creditor al contului 113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor

reciproc” reprezinta fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc, existent.

In cadrul grupei 12 „Rezultatul net al exercitiului” prezentam functiunea

contului 120 „Rezultatul exercitiului”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta

excedentului sau a deficitului realizat in cursul exercitiului, distinct pentru activitatile

fara scop lucrativ, incusiv activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice.

Contabilitatea rezultatelor se tine distinct pe conturile sintetice de gradul II.

Contabilitatea analitica a rezultatelor activitatilor fara scop lucrativ se tine separat

pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile cu destinatie speciala.

Contul 120 „Rezultatul exercitiului” este un cont bifunctional si se crediteaza

prin debitul conturilor:

- 117 „Rezultatul reportat”, cu deficitele realizate in exercitiul financiar

precedent;

- 7xx „Conturi de venituri”, la sfarsitul perioadei, cu soldurile creitoare ale

conturilor din clasa 7, in vederea inchiderii acestora si stabilirii

rezultatelor.

Contul 120 „Rezultatul exercitiului” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 117 „Rezultatul reportat”, cu excedentele realizate in exercitiul financiar

precedent, nerepartizate;

- 129 „Repartizarea rezultatului net al exercitiului”, cu excedentele realizate

in exercitiul financiar precedent, destinate repartizarii;

- 6xx „Conturi de cheltuieli”, la sfarsitul perioadei, cu soldurile debitoare

din clasa 6, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor;

- 711 „Venituri din productia stocata”, la sfarsitul perioadei, cu soldul

debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.

Soldul creditor al contului 120 „Rezultatul exercitiului” reprezinta excedentele

realizate, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor deficitele realizate

daca cheltuielile depasesc veniturile.

Din grupa de conturi 13 „Subventii pentru investitii” contul reprezentativ este

131 „Subventii pentru investitii”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor

nerambursabile, alocate de la buget sau din alte surse de care beneficiaza persoana

juridica fara scop lucrativ in vederea procurarii sau producerii de echipamente ori alte

29

bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau

altor cheltuieli de natura investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit

privind activitatile economice.

Contabilitatea analitica se tine pe categorii de subventii, iar in cadrul acestora,

pe fiecare unitate finantatoare.

Contul 131 „Subventii pentru investitii” este un cont de pasiv, prezinta sold

iniţial creditor si se crediteaza pe parcursul desfasurarii activitatii prin debitul

conturilor:

- 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate”, cu valoarea

brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori asimilate primite cu titlu

gratuit sau constatate plus la inventariere;

- 211 „Terenuri”, cu valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri privind

activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la

inventariere;

- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea mijloacelor fixe privind activitatile

economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;

- 445 „Subventii”, cu valoarea subventiilor pentru investitii, de primit;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu valoarea subventiilor primite in cont.

Contul 131 „Subventii pentru investitii” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 211 „Terenuri”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale

primite cu titlu gratuit, reprezentand amenajari de terenuri pentru

activitatile economice, scoase din evidenta;

- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale

primite cu titlu gratuit reprezentand mijloace fixe pentru activitatile

economice, scoase din evidenta;

- 772 „Venituri din operatii de capital”, cu cota parte a subventiilor pentru

investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii incluse in

costuri.

Soldul creditor al contului 131 „Subventii pentru investitii” reprezinta

subventiile neinregistrate la venituri.

In cadrul grupei 14 „Provizioane reglementate”, contul reprezentativ este 141

„Provizioane reglementate”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor

constituite pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale.

30

Contul 141 „Provizioane reglementate” este un cont de pasiv si se crediteaza

prin debitul contului:

- 687 „Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele”, cu

valoarea cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea provizioanelor

reglementate.

Contul 141 „Provizioane reglementate” se debiteaza prin creditul contului:

- 787 „Venituri exceptionale din provizioane”, cu sumele reprezentand

diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate.

Soldul creditor al contului 141 „Provizioane reglementate” reprezinta

provizioanele reglementate constituite.

Din grupa 15 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” vom prezenta

functiunea contului 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”. Cu ajutorul acestui

cont se tine evidenta provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, constituite, de regula,

la finele exercitiului pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale pentru litigii,

garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, alte

elemente de patrimoniu sau cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.

Contul 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” este un cont de pasiv,

prezinta sold iniţial creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul

conturilor:

- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele”, cu

valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si

cheltuieli, când acestea privesc activitatea de exploatare;

- 686 „Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele”, cu

valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si

cheltuieli, când acestea privesc activitatea financiara;

- 687 „Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele”, cu

valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si

cheltuieli, când acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.

Contul 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” se debiteaza prin creditul

conturilor:

- 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”, cu sumele

reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si

cheltuieli, când acestea privesc activitatea de exploatare;

31

- 786 „Venituri financiare din provizioane”, cu sumele reprezentand

diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, când

acestea privesc activitatea financiara;

- 787 „Venituri exceptionale din provizioane”, cu sumel reprezentand

diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, când

acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.

Soldul creditor al contului 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”

evidentiaza provizioanele constituite pentru riscuri si cheltuieli.

In grupa 16 „Imprumuturi si datorii asimilate”, unul din conturile

reprezentative este 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”. Prin intermediul

acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen lung si mediu primite de la

societatile bancare sau alte institutii de credit.

Contul 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu” este un cont de pasiv si

se crediteaza prin debitul conturilor:

- 401 „Furnizori”, cu platile efectuate catre furnizori direct din credite

bancare, pe baza documentelor prezentate la banca;

- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu platile efectuate catre furnizorii de

imobilizari direct din credite bancare;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu suma creditelor bancare primite in cont.

Contul 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung” se debiteaza prin

creditul conturilor:

- 512 „Conturi curente la banci”, cu suma creditelor rambursate;

- 765 „Venituri din diferente de curs valutar”, cu diferentele de curs valutar

favorabile, rezultate in urma lichidarii creditelor bancare exprimate in

devize.

Soldul creditor al contului 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung”

exprima creditele pe termen lung si mediu nerambursate.

32

MONOGRAFIE CONTABILA

Contabilitatea aporturilor

1. se inregistreaza in contabilitate aportul la constituirea patrimoniului social al

institutiei fara scop lucrativ sub forma unor brevete in valoare de 4.000 RON.

205

„Concesiuni, brevete si

alte drepturi asimilate”

= 102

„Aporturi”

4.000 4.000

2. se evidentiaza in contabilitate aportul in natura sub forma unei suprafete de teren

in valoare de 35.600 RON, aport care va majora patrimoniul social al institutiei.

211

„Terenuri”

= 102

„Aporturi”

35.600 35.600

3. se primeste aport la patrimoniul institutiei un autoturism in valoare de 41.200

RON.

2133

„Mijloace de transport”

= 102

„Aporturi”

41.200 41.200

4. se inregistreaza in contabilitate aportul in numerar pentru majorarea patrimoniului

institutiei fara scop lucrativ in valoare de 50.000 RON. Suma este depusa in

contul bancar la institutiei.

5121

„Conturi curente la

banci”

= 102

„Aporturi”

50.000 50.000

5. se inregistreaza in contabilitate majorarea patrimoniului social pe baza

excedentelor realizate din activitatea economica la inchiderea exercitiului

financiar cu valoarea de 12.300 RON.

1292

„Repartizarea

rezultatului activitatilor

economice”

= 102

„Aporturi”

12.300 12.300

33

6. se evidentiaza majorarea patrimoniului social din excedentele realizate de

institutia fara scop lucrativ in exercitiile financiare precedente in valoare de 9.500

RON.

1171

„Rezultatul reportat al

activitatilor fara scop

patrimonial”

= 102

„Aporturi”

9.500 9.500

7. din rezervele aflate la dispozitia institutiei fara scop lucrativ, aceasta decide ca o

parte din ele in valoare de 3.800 RON sa fie folosite pentru majorarea

patrimoniului social.

106

„Rezerve”

= 102

„Aporturi”

3.800 3.800

8. se decide reducerea patrimoniului social pentru acoperirea deficitelor realizate in

activitatea economica in exercitiile financiare precedente cu suma de 3.760 RON.

102

„Aporturi”

= 1172

„Rezultatul

reportat al

activitatilor

economice”

3.760 3.760

9. se inregistreaza reducerea patrimoniului social cu valoarea de 14.000 RON

reprezentand mijloace de transport scoase din evidenta.

102

„Aporturi”

= 2133

„Mijloace de

transport”

14.000 14.000

Contabilitatea rezervelor

1. se inregistreaza in contabilitate constituirea unor rezerve pe baza excedentelor din

activitatea fara scop patrimonial inregistrate la inchiderea exercitiului financiar, in

valoare de 7.120 RON.

1291

„Repartizarea

rezultatului activitatilor

fara scop patrimonial”

= 106

„Rezerve”

7.120 7.120

34

2. se inregistreaza in contabilitate majorarea rezervelor societatii fara scop lucrativ

pe baza excedentelor reportate al activitatilor fara scop lucrativ in valoare de

9.300 RON.

1172

„Rezultatul reportat la

activitatilor economice”

= 106

„Rezerve”

9.300 9.300

3. reducerea rezervelor poate sa apara in momentul in care societatea fara scop

lucrativ doreste sa acopere deficitele reportate din activitatile economice, care sa

presupunem ar avea valoarea de 6.300 RON.

106

„Rezerve”

= 1172

„Rezultatul

reportat al

activitatilor

economice”

6.300 6.300

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu

O societate fara scop lucrativ contracteaza un credit bancar in valoare de

25.000 RON pe o perioada de 4 ani si cu o rata a dobanzii de 20%. In contabilitatea

institutiei se vor realiza urmatoarele inregistrari contabile:

1. se evidentiaza primirea creditului bancar in valoare de 25.000 RON. Suma este

virata in contul curent al institutiei.

5121

„Conturi curente la

banci”

= 162

„Credite bancare

pe termen lung si

mediu”

25.000 25.000

2. se evidentiaza in contabilitate dobanda datorata aferenta creditului bancar.

Dobanda pentru prima luna va fi 416,7 RON ((25.000*20%)/12).

666

„Cheltuieli cu

dobanzile”

= 1682

„Dobanzi

aferente

creditelor

bancare”

416,7 416,7

35

3. in prima luna dupa primirea creditului se plateste rata de 520,8 RON (25.000/48)

si dobanda aferenta de 416,7 RON.

%

162

„Credite bancare”

1682

„Dobanzi aferente

creditelor bancare

= 5121

„Conturi curente

la banci”

-

520,8

416,7

937,5

Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

O societate fara scop lucrativ poate evidentia in contabilitate urmatoarele

articole contabile legate de imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

1. se realizeaza o emisiune de obligatiuni in valoare de 10.000 RON cu o dobanda de

15%.

461

„Debitori diversi”

= 161

„Imprumuturi

din emisiuni de

obligatiuni”

10.000 10.000

2. se incaseaza prin contul curent contravaloarea obligatiunilor emise si vandute in

valoare de 10.000 RON.

5121

„Conturi curente la

banci”

= 461

„Debitori

diversi”

10.000 10.000

3. se evidentiaza in contabilitate valoarea dobanzii totale datorate 1.500 RON

(15%*10.000).

666

„Cheltuieli cu

dobanzile”

= 1681

„Dobanzi

aferente

imprumuturilor

din emisiuni de

obligatiuni”

1.500 1.500

4. se platesc prin virament bancar dobanzile datorate in valoare de 1.500 RON.

1681

„Dobanzi aferente

imprumuturilor din

emisiuni de obligatiuni”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

1.500 1.500

36

5. se inregistreaza rambursarea imprumutului din emisiuni de obligatiuni in valoare

de 10.000 RON.

161

„Imprumuturi din

emisiuni de obligatiuni”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

10.000 10.000

37

Capitolul 3 Contabilitatea imobilizarilor

3.1. Delimitari teoretice privind imobilizarile

Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate sa serveasca o

perioada indelungata in activitatea persoanei juridice fara scop lucrativ, care nu se

consuma la prima utilizare.

Activele imobilizate se pot clasifica pe trei categorii distincte:

- imobilizari necorporale;

- imobilizari corporale;

- imobilizari financiare.

Imobilizarile necorporale cuprind urmatoarele elemente:

- cheltuieli de constituire;

- cheltuieli de cercetare si dezvoltare;

- concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte

drepturi si valori similare;

- fondul comercial;

- alte imobilizari necorporale.

Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile ocazionate de infiintarea sau

modificarea activitatii persoanei fara scop lucrativ. Cheltuielile de constituire privind

activitatile economice se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani.

Cheltuielile de cercetare – dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de

efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta

garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora la persoanele juridice fara

scop lucrativ.

Evidenta acestor imobilizari se tine pe categorii de lucrari si obiective si se

amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani.

In cadrul activelor imobilizate in concesiuni si alte drepturi similare se

cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu de catre unitatea

primitoare potrivit contractelor incheiate.

38

Brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica si de comert si alte

drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare aduse ca aport, achizitionate

sau dobandite pe alte cai se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale, la

valoarea de aport (de utilitate), costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.

Activele imobilizate de natura celor menţionate anterior se amortizeaza pe

durata prevazuta pentru utilizarea lor, de catre persoana juridica fara scop lucrativ care

le detine.

Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in

cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau

dezvoltarea potentialului persoanei juridice fara scop lucrativ, cum sunt:

- clientela;

- vadul;

- debuseele;

- reputatia si alte elemente necorporale.

Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de

utilitate) sau costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea

elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare. Fondul comercial, de

regula, nu este supus amortizarii. Insa, daca se constata o depreciere ireversibila,

aceasta poate fi amortizata.

Elementul de active necorporale „alte imobilizari necorporale” evidentiaza

programele informatice create de persoana juridica fara scop lucrativ sau achizitionate

de la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie,

respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necorporale.

Valoarea programelor informatice privind activitatile economice se

amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o

perioada de cinci ani.

Imobilizarile corporale cuprind in componenta lor terenurile si mijloacele fixe.

Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si

activitatile economice, iar in cadrul acestora pe doua categorii: terenuri si amenajari

de terenuri.

Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea

stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale,

la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz.

39

Potrivit legii, terenurile nu sunt supuse amortizarii. Investitiile efectuate pentru

amenajarea terenurilor privind activitatile economice sunt supuse amortizarii, potrivit

legii.

Potrivit legislatiei in vigoare, se considera mijloc fix obiectul singular sau

complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele

conditii:

- are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege;

- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a

existentei si miscarii, iar pentru cele utilizate in activitatea economica si calculul

amortizarii si al provizioanelor constituite pentru deprecierea acestora.

Contabilitatea mijloacelor fixe se tine separat pentru activitatile fara scop

lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe urmatoarele categorii:

- cladiri;

- constructii speciale;

- masini, utilaje si instalatii de lucru;

- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;

- mijloace de transport;

- animale si plantatii;

- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura de

birotica;

- alte active corporale.

La intrarea in patrimoniu, mijloacele fixe se inregistreaza in contabilitate la

valoarea de intrare, prin care se intelege:

- costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu

oneros;

- costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau

produse de persoana juridica fara scop lucrativ;

- valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ tinand seama

de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare

sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit;

- valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti, pentru

mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii

etc. conform statutelor si contractelor;

40

- valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru mijloacele fixe

reevaluate in baza unor dispozitii legale exprese.

Evidenta mijloacelor fixe la nivelul institutiilor fara scop lucrativ se tine pe

fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de

obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod

independent, in totalitatea lui, o functie distincta.

Amortizarea mijloacelor fixe se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare

asupra valorii de intrare a acestora.

Amortizarea se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii

acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform

duratelor normale de utilizare si conditiilor de utilizare a mijloacelor fixe.

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de

gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica

fara scop lucrativ care le are in proprietate.

Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate

sau date in locatie de gestiune este in sarcina celui care a efectuat investitia si se

inregistreaza in contabilitatea acestuia.

Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza mijloacele fixe destinate

pentru activitatile economice, utilizand unul unul din urmatoarele regimuri de

amortizare:

- amortizarea lineara, care consta in includerea uniforma in

cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe

pe toata durata normala de utilizare, potrivit legii;

- amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotei de

amortizare lineara cu un coeficient;

- amortizarea accelerata, care consta in calcularea, in exercitiul in

care mijloacele fixe intra in activul persoanei juridice fara scop

lucrativ, a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege

din valoarea de intrare a acestora. In exercitiile urmatoare,

amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare.

Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se inregistreaza distinct in contabilitate,

pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din valoarea de intrare

se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe.

41

Reevaluarea mijloacelor fixe se refera la operatiunea de stabilire a valorii

actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul persoanei juridice fara scop

lucrativ. Valoarea actuala a mijlocului fix se stabileste, de regula, avandu-se in

vedere: valoarea de intrare din contabilitate, utilitatea si pretul pietei, precum si gradul

de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii.

Contabilitatea imobilizarilor in curs se tine distinct pentru: imobilizarile

necorporale si imobilizarile corporale, precum si pentru activitatile fara scop lucrativ

si activitatile economice.

Imobilizarile in curs corporale reprezinta costul de productie, respectiv costul

de achizitie aferent imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului.

Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile neterminate efectuate in

regie proprie sau in antrepriza care se evalueaza la costul de productie, respectiv

costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei.

Imobilizarile in curs corporale se trec in categoria mijloacelor fixe dupa

receptia, darea in folosinta, se inregistreaza in contabilitatea persoanei juridice fara

scop lucrativ care le-a efectuat.

La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune,

valoarea investitiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu, nediminuata cu

amortizarea calculata, se scade din contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ

care le-a efectuat si se inregistreaza in contabilitatea unitatii care le are in proprietate

pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective,

potrivit contractelor incheiate.

Imoblizarile financiare cuprind titlurile de participare, alte titluri imobilizate si

creante imobilizate.

Titlurile de participare reprezinta drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri

de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura persoanei juridice fara

scop lucrativ detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile,

respectiv realizarea unui venit.

Alte titluri imobilizate constau in acele titluri pe care persoana juridica fara

scop lucrativ le dobandeste, in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a putea

interveni in gestiunea unitatii patrimoniale emitatoare, precum si alte titluri de

plasament detinute pe o perioada indelungata.

42

La intrarea in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se

evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea

determinata prin contractul de achizitie a acestora.

Cheltuielile accesorii privind achizitionarea titlurilor de participare si a altor

titluri imobilizate se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.

Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii:

- creante legate de participatii;

- imprumuturi acordate pe termen lung;

- alte creante imobilizate.

Creantele legate de participatii sunt acele creante ale persoanei juridice fara

scop lucrativ create cu ocazia acordarii de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care

detin titluri de participare.

In conturile de imprumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate

tertilor in baza unor contracte pentru care persoana juridica fara scop lucrativ percepe

dobanzi.

In categoria alte creante imobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse

de persoana juridica fara scop lucrativ la terti.

Pentru deprecierea titlurilor si creantelor imobilizate se constituie provizioane,

reprezentand diferenta dintre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate

stabilita cu ocazia inventarierii.

Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale, a

imobilizarilor in curs si a celor financiare nesupuse amortizarii se constituie numai

pentru activitatile economice, pe seama cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului

financiar, cu ocazia inventarierii.

In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din

patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru

deprecieri, se procedeaza astfel:

- in situatia când deprecierea este superioara provizionului

constituit, se constituie un provizion suplimentar;

- in cazul in care deprecierea constatata este inferioara

provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul

constituit si se inregistreaza la venituri;

43

- cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a

imobilizarilor, provizioanele constituite se inregistreaza la

venituri.

3.2. Fluxuri contabile generate de imobilizari

Societatile fara scop lucrativ ţin evidenta imobilizarilor cu ajutorul conturilor

din grupa 2 „Conturi de imobilizari". Aceasta grupa de conturi cuprinde urmatoarele

grupe de conturi:

- 20 „Imobilizari necorporale”

- 21 „Imobilizari corporale”

- 23 „Imobilizari in curs”

- 26 „Imobilizari financiare”

- 28 „Amortizari privind imobilizarile”

- 29 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor”.

In cadrul grupei 20 „Imobilizari necorporale” se regaseste contul 205

„Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare”. Prin intermediul acestui cont

se tine evidenta concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor de fabrica si de comert

si altor drepturi si valori similare aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte

cai.

Contabilitatea acestor active se tine distinct pentru activitatile fara scop

lucrativ si pentru activitatile economice. Contabilitatea analitica se tine pe categorii de

concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica etc.

Contul 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate” este un

cont de activ, prezinta sold iniţial debitor si se debiteaza prin creditul conturilor:

- 102 „Aporturi”, cu valoarea imobilizarilor ecorporale, reprezentand

brevete, licente si alte drepturi si valori aportate;

- 131 „Subventii pentru investitii”, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor

drepturi si valori similare primite cu titlu gratuit sau constatate plus la

inventariere – din activitatea economica;

- 203 „Cheltuieli de dezvoltare”, cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare

aferente brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare;

44

- 233 „Imobilizari necorporale in curs”, cu valoarea imobilizarilor

necorporale in curs receptionate ca brevete, licente si alte drepturi si valori

similare;

- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor

valori similare achizitionate;

- 721 „Venituri din productia de imobilizari necorporale”, cu valoarea

brevetelor, liecentelor si altor valori similare realizate pe cont propriu.

Contul 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare” se

crediteaza prin debitul conturilor:

- 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”, cu valoarea concesiunilor

restituite;

- 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”, cu valoarea

amortizarii brevetelor, licentelor si altor drepturi, scoase din evidenta;

- 6583 „Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”, cu

valoarea neamortizata a brevetelor, licentelor si altor drepturi similare

cedate.

Soldul debitor al contului 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori

asimilate” evidentiaza valoarea concesiunilor, brevetelor si licentelor existente la un

moment dat in patrimoniul persoanelor fara scop lucrativ.

Din cadrul grupei 21 „Imobilizari corporale” vom prezenta functiunea contului

213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”. Cu ajutorul acestui

cont se tine evidenta existentei si miscarii mijloacelor fixe, separat pentru activitatile

fara scop lucrativ si pentru activitatile economice.

Contul 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” este

un cont cu functiune de activ, prezinta sold iniţial debitor si se debiteaza prin creditul

urmatoarelor conturi:

- 102 „Aporturi”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand mijloace

fixe aportate;

- 105 „Rezerve din reevaluare”, cu cresterea de valoare rezultata din

reevaluarea instalatiilor tehice, mijloacelor de transport etc;

- 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”, cu valoarea imobilizarilor

corporale primite in leasing financiar;

- 231 „Imobilizari corporale in curs”, cu valoarea imobilizarilor corporale in

curs receptionate ca instalatii tehnice, mijloace de transport etc.;

45

- 131 „Subventii pentru investitii”, cu valoarea mijloacelor fixe privind

activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la

inventariere;

- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate

pentru activitatile economice;

- 446 „Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”, cu valoarea taxelor

vamale aferente aprovizionarilor din import;

- 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale”, cu valoarea la cost

de productie a instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc. realizate pe

cont propriu.

Contul 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” se

crediteaza prin debitul conturilor:

- 102 „Aporturi”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale scoase

din evidenta; cu valoarea imobilizarilor corporale pentru activitatile fara

scop lucrativ, aduse ca aport si scoase din evidenta;

- 105 „Rezerve din reevaluare”, cu descresterea de valoare rezultata din

reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc.

- 261 „Titluri de participare”, cu valoarea neamtortizata a imobilizarilor

corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al unei

societati comerciale;

- 267 „Creante imobilizate”, cu valoarea imprumuturilor acordate pe termen

lung pentru bunurile cedate in regim de leasing financiar;

- 6583 „Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”, cu

valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale cedate sau scoase din

evidenta;

- 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”, cu

valoarea pierderilor din calamitati.

Soldul final debitor al contului 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport,

animale si plantatii” evidentiaza valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat

in patrimoniu.

46

MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor

de imobilizari aferente activitatii fara scop lucrativ

1. se cumpara un brevet pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 10.000

RON.

2051

„Concesiuni brevete „

= 404

„Furnizori de

imobilizari”

10.000

10.000

2. se cumpara un teren pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 50.000

RON.

%

2111.01

„Terenuri”

= 404

„Furnizori de

imobilizari”

50.000 50.000

3. se primeste cu titlu gratuit un soft informatic evaluat la valoarea de 900 RON.

2081

„Alte imobilizari

necorporale”

= 1171

„Rezultatul

reportat al

activitatilor fara

scop

patrimonial”

900 900

4. se constata un plus de inventar la aparatura de birotica aferenta activitatii fara scop

patrimonial in valoare de 521 RON.

2141.01

„Mobilier si aparatura de

birotica aferenta act. fara

scop patrimonial”

= 1171

„Rezultatul

reportat al

activitatilor fara

scop

patrimonial”

521 521

47

5. se evidentiaza un brevet realizat pe cont propriu si nereceptionat, evaluat la

valoarea de 600 RON.

2331

„Imobilizari necorporale

in curs pentru activitatile

fara scop patrimonial”

= 1171

„Rezultatul

reportat al

activitatilor fara

scop

patrimonial”

600 600

6. se evidentiaza o amenajare de teren realizata pe cont propriu si nereceptionata,

evaluata la valoarea de 1.200 RON.

2311

„Imobilizari corporale in

curs privind activitatile

fara scop patrimonial”

= 1171

„Rezultatul

reportat al

activitatilor fara

scop

patrimonial”

1.200 1.200

7. se receptioneaza un brevet (imobilizare necorporala in curs) realizat pe cont

propriu in valoare de 700 RON.

2051

„Concesiuni, brevete,

licente privind act fara

scop lucrativ”

= 2331

„Imobilizari

necorporale in

curs pentru

activitatile fara

scop

patrimonial”

700 700

8. se receptioneaza o amenajare de teren (imobilizare corporala in curs) realizata pe

cont propriu in valoare de 1.300 RON.

2112.01

„Amenajari de teren

aferent act fara scop

patrimonial”

= 2311

„Imobilizari

corporale in curs

pentru act fara

scop

patrimonial”

1.300 1.300

48

9. se amortizeaza un mijloc de transport aferent activitatii fara scop patrimonial.

Valoarea amortizarii este de 2.000 RON.

6811

„Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea

imobilizarilor”

= 2815.01

„Amortizarea

mij de transport

aferente act fara

scop patrimonial

2.000 2.000

10. se scoate din evidenta un soft informatic complet amortizat aferent activitatii fara

scop patrimonial. Valoarea de intrare a imobilizarii necorporale este de 1.500

RON.

2808.01

„Amortizarea altor

imobilizari necorporale

aferente act fara scop

lucrativ”

= 2081

„Alte imobilizari

necorporale

aferente act fara

scop

patrimonial”

1.500 1.500

11. se scoate din evidenta o licenta neamortizata in valoare de 950 RON.

1171

„Rezultatul reportat al

activitatilor fara scop

patrimonial”

= 2051

„Concesiuni,

brevete, licente

aferente act fara

scop lucrativ”

950 950

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor

de imobilizari aferente activitatii economice

1. se cumpara o licenta pentru activitatea economica, in valoare de 5.000 RON si

TVA de 950 RON.

%

2052

„Concesiuni, brevete,

licente aferente act

economice”

4426

„Tva deductibila”

= 404

„Furnizori de

imobilizari”

-

5.000

950

5.950

2. se primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport in valoare de 12.500 RON.

2133.02

„Mijloace de transport

aferente activitatii

economice”

= 131

„Subventii

pentru investitii”

12.500 12.500

49

3. se evidentiaza scoaterea din gestiune a unei instalatii tehnice neamotizate in

valoare de 8.700 RON.

6583

„Cheltuieli privind

cedarea activelor si alte

operatii de capital”

= 2131.02

„Echipamente

tehnice aferente

act economice”

8.700 8.700

4. se contabilizeaza scoaterea din gestiune a unei licente complet amortizata in

valoare de 5.000 RON.

2805.02

„Amortizarea

concesiunilor,

brevetelor, licentelor

aferente act economice”

= 2052

„Concesiuni,

brevete, licente

aferente act

economice”

5.000 5.000

5. se inregistreaza un proiect de cercetare obtinut prin efort propriu din activitatea

economica, evaluat la 1.500 RON.

2032

„Cheltuieli de dezvoltare

privind act economica”

= 721

„Venituri din

productia de

imobilizari

necorporale”

1.500 1.500

Operatiuni contabile ocazionate de leasingul financiar

In cazul in care se achizitioneaza prin leasing un mijloc de transport (in

valoare de 24.000 RON cu o dobanda lunara de 100 RON, perioada de leasing este de

24 de luni), in contabilitatea institutiei fara scop lucrativ se vor evidentia urmatoarele

articole contabile:

1. se inregistreaza primirea mijlocului de transport in valoare de 24.000 RON.

2133

„Mijloace de transport”

= 167

„Alte

imprumuturi si

datorii asimilate”

24.000 24.000

2. se inregistreaza in avans dobanda totala datorata in valoare de 2.400 RON (24

luni*100 RON)

471

„Cheltuieli inregistrate

in avans”

= 1687

„Dobanzi

aferente altor

imprumuturi si

datorii asimilate”

2.400 2.400

50

3. in fiecare luna se vor inregistra, pe baza facturilor, cheltuielile cu rata scadenta, cu

dobanda si taxa pe valoarea adaugata.

%

167

„Alte imprumuturi si

datorii asimilate”

1687

„Dobanzi aferente altor

imprumuturi si datorii

asimilate”

4426

„Tva deductibila”

= 404

„Furnizori de

imobilizari”

-

1.000

100

190

1.290

4. se inregistreaza plata obligatiilor fata de furnizor.

404

„Furnizori de

imobilizari”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

1.290 1.290

5. se evidentiaza cheltuiala cu dobanda aferenta lunii curente in valoare de 100

RON.

666

„Cheltuieli cu

dobanzile”

= 471

„Cheltuieli

inregistrate in

avans”

100 100

In cazul in care se preda in regim leasing un autoturism (valoarea

autoturismului 24.000 RON, dobanda lunara 100 RON, perioada 24 luni), in

contabilitatea institutiei fara scop lucrativ se vor evidentia urmatoarele articole

contabile:

1. se inregistreaza predarea in leasing a autoturismului in valoare de 24.000 RON.

2673

„Imprumuturi acordate

pe termen lung”

= 2133

„Mijloace de

transport”

24.000 24.000

2. se evidentiaza dobanda totala aferenta contractului de leasing, in valoare de 2.400

RON.

2674

„Dobanda aferenta

imprumuturilor acordate

pe termen lung”

= 472

„Venituri

inregistrate in

avans”

2.400 2.400

51

3. se contabilizeaza, pe baza facturilor, creanta formata din rata scadenta de 1.000

RON, dobanda aferenta de 100 RON si TVA aferent 190 RON.

411

„Clienti”

= %

706

„Venituri din

redevente, locatii

de gestiune si

chirii”

2674

„Dobanda

aferenta

imprumuturilor

acordate pe

termen lung”

4427

„Tva colectata”

1.290 -

1.000

100

190

4. se inregistreaza la venituri dobanda facturata ca venit in avans

472

„Venituri in avans”

= 766

„Venituri din

dobanzi”

100 100

5. se evidentiaza diminuarea creantei cu cota parte din venituri facturate pentru

bunurile cedate.

6583

„Cheltuieli privind

activele cedate si alte

operatii de capital”

= 2673

„Imprumuturi

acordate pe

termen lung”

1.000 1.000

6. se incaseaza creanta de la client, in suma de 1.290 RON.

5121

„Conturi curente la

banci”

= 411

„Clienti”

1.290 1.290

52

Capitolul 4 Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

4.1. Delimitari teoretice privind stocurile si productia in curs de executie

Evidenta stocurilor si a productiei in curs de executie cuprinde ansamblul

bunurilor si serviciilor din cadrul persoanei juridice fara scop lucrativ, destinate:

- sa fie consumate la prima lor utilizare;

- sa fie vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in

procesul de productie.

La nivelul unei societati fara scop lucrativ, stocurile cuprind urmatoarele

elemente:

- materii prime, care participa direct la fabricarea produselor si se

regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor

initiala, fie transformata;

- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili,

materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale

de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa

sau ajuta la procesul de exploatare sau de fabricaţie fara a se

regasi, de regula, in produsul finit;

- produsele, respectiv:

� semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror

proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec

in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se

livreaza tertilor;

� produsele finite, adica produsele care au parcurs in

intregime fazele procesului de fabricaţie si nu mai au

nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand

53

fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct

clientilor;

� produsele reziduale, reprezentand rebuturile, materialel

recuperabile sau deseurile.

- animalele si pasările, respectiv animalele nascute si cele tinere

de orice fel, crescute si folosite pentru productie, reproductie,

munca, reprezentatie, expunere, animale si pasările la ingrasat

pentru a fi valorificate, precum si coloniile de albine.

- mărfurile, respectiv bunurile pe care persoana juridica fara scop

lucrativ le cumpara in vederea revanzarii;

- ambalajele.

Contabilitatea analitica a stocurilor de natura materiilor prime, materialelor

consumabile, animalelor si pasărilor, precum si a ambalajelor se tine distinct pentru

activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.

Stocurile de natura produselor si marfurilor privesc exclusiv activitatile

economice ale persoanei juridice fara scop lucrativ.

In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau

fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti

cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.

Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate

fazele de prelucrare, prevazute de procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse

probelor si receptiei tehnice necompletate in intregime.

La intrarea in patrimoniu a bunurilor de natura stocurilor si a productiei in curs

de executie acestea se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate, astfel:

- materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar,

mărfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros, la

costul de achizitie;

- productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite,

obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de catre

persoana juridica fara scop lucrativ, la costul de productie;

- animalele si pasările, la costul de achizitie sau costul de

productie, dupa caz.

54

La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in

contabilitate prin aplicarea metodei „costul mediu ponderat” (CMP), metodei „primei

intrari-primei iesiri” (FIFO) sau a metodei „ultimei intrari-primei iesiri” (LIFO).

Costul mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport

intre valoarea totala a stocului iniţial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in

stocul iniţial plus cantitatile intrate.

Potrivit metodei „primei intrari – primei iesiri” (FIFO) bunurile iesite din

gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari. Pe

masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie

al lotului urmator, in ordine cronologica.

Potrivit metodei „ultimei intrari – primei iesiri” (LIFO) bunurile iesite din

gestiune se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii

lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului

anterior, in ordine cronologica.

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor,

marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la preturi standard

(prestabilite) pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, cu conditia evidentierii

distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa

caz.

Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in

patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si

asupra stocurilor.

Preturile standard, folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de

natura stocurilor, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin o data pe

an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.

In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard

(prestabilite), diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de achizitie,

respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.

55

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra

stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza de urmatoarea

maniera:

ViSi

DSiCr

dardspret

pretdiferente

+

+

=

tan_

unde:

Cr – coeficient de repartizare;

diferenteSi - sold iniţial al diferentelor de pret;

pretD - diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei cumulat

de la inceputul anului;

dardspretSi tan_ - soldul iniţial al stocurilor la preturi standard

(prestabilite);

V i – valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret standard cumulat de

la inceputul anului.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret

standard, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au

fost inregistrate bunurile iesite.

Evidenta adaosului comercial aferent stocurilor de marfuri existente in

gestiunea unitatilor cu activitate economica se tine distinct.

Adaosul comercial reprezinta diferenta intre pretul de vanzare cu amanuntul si

costul de achizitie si, dupa caz, taxa pe valoarea adaugata neexigibila.

Pentru determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din unitate

se procedeaza astfel:

- fie prin calcularea procentului mediu de adaos comercial.

Procentul mediu de adaos comercial se inmulteste cu valoarea

stocului de marfuri la sfarsitul lunii de referinta, determinandu-

se adaosul comercial aferent stocului. Adaosul comercial

aferent marfurilor iesite din unitate in cursul lunii se determina

prin scaderea adaosului comercial, aferent stocului de marfuri

existent la sfarsitul lunii, din soldul contului de diferente de pret

56

la marfuri reprezentand adaosul comercial existent la sfarsitul

aceleiasi perioade.

- fie prin insumarea adaosului comercial aferent marfurilor

existente in stoc la finele lunii de referinta.

La nivelul societatilor fara scop lucrativ, contabilitatea valorilor materiale se

tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a

inventarului intermitent.

In cazul in care se decide folosirea inventarului permanent, in contabilitate se

inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si

cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.

Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in

contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz, iesirile se

determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si

valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii.

In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se

poate organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si

necesitatile proprii ale societatii fara scop lucrativ:

- metoda operativ – contabila (pe solduri), care consta in tinerea,

la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor

materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice

desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau

subgrupe, dupa caz;

- metoda cantitativ – valorica (pe fise de cont analitic), care

consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la

locuri de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ –

valorice. Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar

in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si

concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de

depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic

dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din

fisele de cont analitic de la contabilitate.

- metoda global – valorica, care consta in tinerea evidentei numai

valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Controlul

concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din

57

contabilitate se face periodic. Aceasta metoda se aplica, in

principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in

unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in

cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare.

Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de

inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei in curs de executie

aferente activitatilor economice, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii, se

constituie provizioane.

4.2. Fluxuri contabile generate de stocuri si productia in curs de executie

Evidenta activelor de natura stocurilor si a productiei in curs se tine cu ajutorul

conturilor din clasa 3 „Conturi de stocuri si productie in curs de executie”, clasa care

este organizata pe urmatoarele grupe de conturi:

- 30 „Stocuri de materii si materiale”

- 33 „Productia in curs de executie”

- 34 „Produse”

- 35 „Stocuri aflate la terti”

- 36 „Animale”

- 37 „Marfuri”

- 38 „Ambalaje”

- 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in

curs de executie”.

In cadrul grupei 30 „Stocuri de materii si materiale” vom prezenta functiunea

contului 301 „Materii prime”. Acest cont tine evidenta existentei si miscarii stocurilor

de materii prime.

Contabilitatea analitica se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si

activitatile economice si, dupa caz, pe feluri sau grupe de materii prime, grupate pe

gestiuni, potrivit metodei de evidenta utilizata in functie de specificul activitatii si

necesitatile proprii ale persoanei juridice fara scop lucrativ.

58

Contul 301 „Materii prime” are functiune de activ, prezinta sold iniţial debitor

si se debiteaza prin creditul conturilor:

- 102 „Aporturi”, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime aportate;

- 345 „Produse finite”, cu valoarea produselor finite retinute din propductia

proprie ca materii prime;

- 401 „Furnizori”, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente

materiilor prime intrate in gestiune, aduse de la terti;

- 601 „Cheltuieli cu materiile prime”, cu valoarea materiilor prime

constatate plus la inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la

magazie ca nefolosite;

- 731 „Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in

natura ale membrilor si simpatizantilor”, cu valoarea materiilor prime

reprezentand contributii ale membrilor si simpatizantilor;

- 739 „Alte venituri din activitati fara scop lucrativ”, cu valoarea materiilor

prime rezultate din dezmembrarea imobilizarilor.

Contul 301 „Materii prime” se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 351 „Materii prime si materiale aflate la terti”, cu valoarea la pret de

inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la

terti;

- 601 „Cheltuieli cu materiile prime”, cu valoarea la pret de inregistrare a

materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum

si pierderile din deprecieri;

- 6583 „Cheltuieli cu activele cedate si alte operatii de capital”, cu valoarea

materiilor prime cedate;

- 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”, cu

valoarea pierderilor din calamitati si a exproprierilor de active aferente

activitatilor fara scop patrimonial sau activitatilor economice.

Soldul debitor al contului 301 „Materii prime” reprezinta valoarea materiilor

prime existente in stoc.

Contul 371 „Marfuri” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si

miscarii stocurilor de marfuri.

59

Contul 371 „Marfuri” este un cont cu functiune de activ. Acesta se debiteaza

prin creditul urmatoarelor conturi:

- 102 „Aporturi” – cu valoarea marfurilor primite ca aport;

- 301 „Materii prime” – cu valoarea materiilor prime vandute ca atare;

- 401 „Furnizori” – cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor

achizitionate de la furnizori;

- 446 „Alte taxe si impozite” – cu valoarea la pret de inregistrare a

marfurilor achizitionate din import;

- 607 „Cheltuieli privind marfurile” – cu valoarea la pret de inregistrare a

marfurilor constatate plus la inventar;

- 7582 „Venituri din donatii si subventii primite” – cu valoarea la pret de

inregistrare a marfurilor primite cu titlu gratuit.

Contul 371 „Marfuri” se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 357 „Marfuri trimise la terti” – cu valoarea la pret de inregistrare a

marfurilor trimise la terti;

- 607 „Cheltuieli privind marfurile” – cu valoarea la pret de inregistrare a

marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, degradate sau constatate lipsa la

inventar;

- 6582 „Cheltuieli privind donatiile si subventiile acordate” – cu valoarea

donatiilor acordate sub forma de marfuri;

- 671 „Cheltuieli privind calamitatile” – cu valoarea pierderilor din

calamitati.

Soldul debitor al contului 371 „Marfuri” reprezinta valoarea la pret de

inregistrare a marfurilor existente in stoc.

Din grupa 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs

de executie” fac parte urmatoarele conturi:

- 391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”;

- 392 „Provizioane pentru deprecierea materialelor”;

- 393 „Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie”;

- 394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”;

- 395 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti”;

- 396 „Provizioane pentru deprecierea animalelor”;

- 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor”;

- 398 „Provizioane pentru deprecierea ambalajelor”.

60

Cu ajutorul acestor conturi se tine evidenta constituirii, de regula, la inchiderea

exercitiului financiar, a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor, precum si a

suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora potrivit legii.

Conturile din aceasta grupa sunt conturi cu functiune de pasiv si se crediteaza

prin debitul contului:

- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” – cu

valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor constituite sau

suplimentate;

Conturile din grupa 39 se debiteaza prin creditul contului:

- 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” – cu

sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor constituite

pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.

Soldul creditor al conturilor din grupa 39 reprezinta valoarea provizioanelor

constituite pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.

61

MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind stocurile aferente activitatii fara scop patrimonial

1. se cumpara materii prime in valoare de 12.000 RON, pentru activitatea fara scop

patrimonial.

301

„Materii prime”

= 401

„Furnizori”

12.000 12.000

2. se primeste cu titlu gratuit (sponsorizare) un stoc de materiale consumabile in

valoare de 9.500 RON pentru activitatea fara scop patrimonial.

302

„Materiale consumabile”

= 733

„Venituri din

donatii si sume

sau bunuri

primite prin

sponsorizare”

9.500 9.500

3. se primeste un stoc de materii prime in valoare de 5.400 RON reprezentand

cotizatii ale membrilor, pentru activitatea fara scop lucrativ.

301

„Materii prime”

= 731

„Venituridin

cotizatiile

membrilor si

contributiile

banesti sau in

natura a

membrilor”

5.400 5.400

4. se obtine un stoc de piese de schimb in valoare de 3.500 RON, din dezmembrarea

imobilizarilor privind activitatile fara scop lucrativ.

3024

„Piese de schimb”

= 739

„Alte venituri

din activitati fara

scop

patrimonial”

3.500 3.500

5. se constata un plus de ambalaje in valoare de 1.200 RON pentru activitatea fara

scop patrimonial.

381

„Ambalaje”

= 608

„Cheltuieli

privind

ambalajele”

1.200 1.200

62

Operatiuni contabile privind stocurile aferente activitatii economice

1. se achizitioneaza un stoc de materii prime in valoare de 10.000 RON pentru

activitatea economica.

%

301

„Materii prime”

4426

„Tva deductibila”

= 401

„Furnizori”

-

10.000

1.900

11.900

2. se dau in consum materii in valoare de 3.200 RON.

601

„Cheltuieli cu materiile

prime”

= 301

„Materii prime”

3.200 3.200

3. se obtine un stoc de produse finitein valoare de 5.600 RON din productie proprie

la finele perioadei.

345

„Produse finite”

= 711

„Variatia

stocurilor”

5.600 5.600

4. se primeste cu titlu gratuit un stoc de marfuri in valoare de 4.700 RON, pentru

activitatea economica.

371

„Marfuri”

= 7582

„Venituri din

donatii si

subventii

primite”

4.700 4.700

5. se constata un plus de inventar la materiale de natura obiectelor de inventar in

valoare de 1.600 RON.

303

„Materiale de natura

obiectelor de inventar”

= 603

„Cheltuieli

privind

materialele de

natura obiectelor

de inventar”

1.600 1.600

6. se constata un plus de inventar la semifabricate in valoare de 2.100 RON.

341

„Semifabricate”

= 711

„Variatia

stocurilor”

2.100 2.100

63

7. se inregistreaza scaderea din gestiune a unui stoc de marfuri vandute in valoare de

3.400 RON.

607

„Cheltuieli privind

marfurile”

= 371

„Marfuri”

3.400 3.400

8. se evidentiaza un minus de inventar la ambalaje in valoare de 850 RON.

608

„Cheltuieli privind

ambalajele”

= 381

„Ambalaje”

850 850

9. se imputa salariatilor minusul de inventar constatat la ambalaje, in valoare de 850

RON.

4282

„Alte creante in legatura

cu personalul”

= 7581

„Venituri din

despagubiri,

amenzi si

penalitati”

850 850

10. se vand produse finite in valoare de 5.000 RON si TVA de 950 RON.

411

„Clienti”

= %

701

„Venituri din

vanzarea de

produse finite”

4427

„Tva colectata”

5.950 -

5.000

950

64

Capitolul 5 Contabilitatea tertilor

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor persoanei

juridice fara scop lucrativ in relatiile cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile si

protectia sociala, bugetul statului si bugetele locale, unitatile din cadrul grupului si

fondurile speciale, precum si cu diversi debitori si creditori si alte persoane fizice si

juridice.

5.1. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Cumpararile efectuate de o societate fara scop lucrativ nu sunt intotdeauna

platite pe loc, caz in care genereaza obligatii fara de terte persoane (furnizorii). Aceste

obligatii sunt reflectate pana in momentul platii lor prin intermediul conturilor din

grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate”, care cuprinde urmatoarele conturi:

- 401 – Furnizori;

- 403 – Efecte de platit;

- 404 – Furnizori de imobilizari;

- 405 – Efecte de platit pentru imobilizari;

- 408 – Furnizori – facturi nesosite;

- 409 – Furnizori – debitori.

Contul 401 „Furnizori” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor

cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate,

pentru care s-au primit facturi.

Contabilitatea se tine pe fiecare furnizor in parte. Acestia pot fi grupati in doua

categorii importante: furnizori interni si furnizori externi.

Contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv si prezinta sold iniţial creditor. Se

crediteaza prin debitul conturilor:

65

- 301 „Materii prime” cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente

materiilor prime intrate in gestiune, aduse de terti;

- 302 „Materiale consumabile” cu valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile achizitionate de la furnizori; cu valorea

serviciilor prestate aferente materialelor consumabile intrate in gestiune,

aduse de la terti;

- 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” cu diferentele de pret

in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard sau

prestabilit) aferente materiilor prime si materialelor consumabile intrate in

gestiune prin achizitionarea de la furnizori;

- 345 „Produse finite” cu valoarea serviciilor prestate aferente produselor

finite intrate in gestiune, aduse de la terti;

- 408 „Furnizori – debitori” cu valoarea ambalajelor care circula in sistem

de restituire, facturate la furnizori;

- 4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibila” cu taxa pe valoarea

adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de

furnizori;

- 471 „Cheltuieli inregistrate in avans” cu valoarea lucrarilor executate si

serviciilor prestate de furnizori si a altor cheltuieli efectuate anticipat;

- 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” cu valoarea materialelor

nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli. Etc.

Contul 401 „Furnizori” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung” cu platile efectuate catre

furnizori direct din credite bancare, pe baza documentelor prezentate la

banca;

- 403 „Efecte de platit” cu valoarea acceptata a efectele comerciale

subscrise;

- 409 „Furnizori – debitori” cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu

ocazia regularizarii platilor cu acestia; cu valoarea ambalajelor care circula

in regim de restituire, predate furnizorilor;

- 512 „Conturi curente la banci” cu sumele platite furnizorilor din contul de

disponibil;

- 531 „Casa” cu sumele in numerar platite furnizorilor;

66

- 765 „Venituri din diferente de curs valutar” cu diferentele favorabile

rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;

Soldul creditor al contului 401 „Furnizori” reprezinta sumele datorate de catre

societatea fara scop lucrativ catre furnizori.

Contul 404 „Furnizori de imobilizari” – cu ajutorul acestui cont se tine

evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau

necorporale, pentru care s-au primit facturi.

Contul 404 „Furnizori de imobilizari” este un cont de pasiv. Se crediteaza prin

debitul conturilor:

- 201 „Cheltuieli de constituire” cu cheltuielile ocazionate de infiintarea sau

modificarea activitatii societatii fara scop lucrativ;

- 211 „Terenuri” cu valoarea terenurilor si menajarilor de terenuri

achizitionate pentru activitatile economice;

- 213 „Mijloace fixe” cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate pentru

activitatile economice;

- 4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibila” cu taxa pe valoarea

adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de

furnizorii de imobilizari;

Contul 404 „Furnizori de imobilizari” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung” cu platile efectuate catre

furnizorii de imobilizari direct din creditele bancare pe baza documentelor

prezentate la banca;

- 405 „Efecte de platit pentru imobilizari” cu valoarea acceptata de catre

furnizorii de imobilizari a efectelor comerciale subscrise;

- 512 „Conturi curente la banci” cu sumele platite furnizorilor de imobilizari

din contul de disponibil.

Soldul creditor al contului 404 „Furnizori de imobilizari” reprezinta sumele

datorate furnizorilor de imobilizari.

67

5.2. Contabilitatea decontarilor cu clientii

Vanzarea de bunuri, prestarile de servicii, executarile de lucrari proprii se

reflecta in contabilitatea persoanelor fara scop lucrativ prin intermediul conturilor de

clienti si asimilate. Clientii ca structura in planul de conturi reprezinta creantele fata

de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor

ce fac obiectul activitatii. Inregistrarea in conturile de clienti se face pe baza facturii,

ca document justificativ si este motivata de faptul ca plata efectiva a contravalorii

bunurilor are loc, de multe ori, ulterior intocmirii facturii.

Creantele legate de clienti sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor

din grupa 41 „Clienti ci conturi asimilate”. Aceasta grupa cuprinde urmatoarele

conturi sintetice de gradul I:

- 411 „Clienti”

- 413 „Efecte de primit”

- 416 „Clienti incerti”

- 418 „Clienti – facturi de intocmit”

- 419 „Clienti – creditori”.

Contul reprezentativ pentru aceasta grupa de conturi este 411 „Clienti”. Acest

cont tine evidenta decontarilor cu clientii pentru bunurile livrate, lucrarile executate si

serviciile prestate pentru care s-au intocmit facturi.

Contul 411 „Clienti” are o functiune de activ, prezinta sold iniţial debitor si se

debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:

- 418 „Clienti – facturi de intocmit”, cu valoarea facturilor intocmite catre

clienti;

- 419 „Clienti – creditori”, cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de

restituire, facturate clientilor;

- 4427 „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, cu taxa pe valoarea adaugata

colectata cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise catre clienti;

- 472 „Venituri inregistrate in avans”, cu veniturile din creante inregistrate

in avans sau care urmeaza a fi realizate;

- 701 „Venituri din vanzarea produselor finite”, cu valoarea la pret de

vanzare a produselor finite livrate clientilor.

68

Contul 411 „Clienti” se crediteaza pe parcursul exercitiului financiar prin

debitul urmatoarelor conturi:

- 413 „Efecte de primit”, cu valoarea efectelor comerciale acceptate;

- 416 „Clienti incerti”, cu sumele datorate de clientii incerti, dubiosi, rau

platnici sau aflati in litigiu;

- 4427 „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, cu taxa pe valoarea adaugata

colectata aferenta avansurilor primite de la clienti;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele incasate de la clienti, in contul

de disponibil;

- 531 „Casa”, cu sumele incasate in numerar de la clienti”.

Soldul debitor al contului 411 „Clienti” evidentiaza sumele datorate de clienti

persoanei juridice fara scop lucrativ.

69

5.3. Contabilitatea decontarilor cu personalul

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti in natura cuvenite

personalului pentru munca prestata sau ca urmare a calitatii de salariat. Salariile se

stabilesc prin negocieri colective si/sau individuale intre persoane juridica fara scop

lucrativ, pe de o parte, si salariati, pe de alta parte.

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale,

sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile

de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul

de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura datorate de persoana juridica fara scop

lucrativ personalului pentru munca prestata si care se suporta din fondul de salarii.

In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit

reglementarilor legale, nu se suporta din fondul de salarii, stimulente acordate

personalului din sfera activitatilor economice, precum si avansurile acordate, potrivit

legii.

Drepturile de personal neridicate in termen de trei zile se inregistreaza intr-un

cont distinct, pe persoane.

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau

pentru alte obligatii opozabile salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare

si altele) se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor

relatii contractuale.

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte

drepturi de personal) respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta,

aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la finele exercitiului, ca alte datorii si

creante in legatura cu personalul.

Evidenta decontarilor cu personalul la nivelul persoanelor juridce fara scop

lucrativ se tine cu ajutorul conturilor din grupa 42 „Personal si conturi asimilate”,

grupa care se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

- 421 „Personal – remuneratii datorate”

- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

- 424 „Participarea personalului la rezultatul activitatilor

economice”

70

- 425 „Avansuri acordate personalului”

- 426 „Drepturi de personal neridicate”

- 427 „Retineri din remuneratii datorate tertilo”

- 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”

In cadrul grupei 42 „Personal si conturi asimilate” vom prezenta functiunea

contului 421 „Personal – remuneratii datorate”. Acest cont tine evidenta decontarilor

cu personalul pentru salariile si celelalte drepturi salariale cuvenite acestuia.

Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul statelor de plata a salariilor, distinct

pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.

Contul 421 „Personal – remuneratii datorate” este un cont cu functiune de

pasiv, prezinta sold iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 641 „Cheltuieli cu remuneratiile personalului”, cu salariile si alte drepturi

salariale cuvenite personalului;

Contul 421 „Personal – remuneratii datorate” se debiteaza prin creditul

urmatoarelor conturi:

- 425 „Avansuri acordate personalului”, cu sumele retinute pe statele de

salarii reprezentand avansuri acordate;

- 426 „Drepturi de personal neridicate”, cu salariile si alte drepturi salariale

neridicate in termen legal de plata;

- 427 „Retineri din remuneratii datorate tertilor”, cu sumele retinute din

salarii in favoarea tertilor;

- 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”, cu sumele retinute

din salarii pentru stingerea debitelor datorate persoanei juridice fara scop

lucrativ;

- 431 „Asigurarile sociale”, cu contributia pentru pensia suplimentara

datorata de personal, precum si contributia pentru asigurarile sociale de

sanatate datorate de asigurat, care excede impozitului pe salarii, potrivit

legii;

- 437 „Ajutor de somaj”, cu contributia pentru constituirea fondului pentru

plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit legii;

- 444 „Impozitul pe salarii”, cu impozitul pe salarii datorat de personal,

potrivit legii;

- 531 „Casa”, cu sumele platite in numerar personalului reprezentand salarii

si alte drepturi salariale.

71

Soldul creditor al contului 421 „Personal – remuneratii datorate” reprezinta

salarii si alte drepturi salariale datorate personalului.

5.4. Contabilitatea asigurarilor sociale si protectiei sociale

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile

persoanei juridice fara scop lucrativ pentru contributia la asigurarile sociale si la

constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj, precum si contributia

personalului pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de somaj.

Evidenta acestei categorii de decontari se tine cu ajutorul conturilor din grupa

43 „Asigurai sociale, protectie sociala si conturi asimilate”, care contine urmatoarele

conturi sintetice de gradul I:

- 431 „Asigurari sociale”;

- 437 „Ajutor de somaj”;

- 438 „Alte datorii si creante sociale”.

Contul 431 „Asigurari sociale” tine evidenta decontarilor privind contributia

persoanei juridice fara scop lucrativ la asigurarile sociale, precum si contributia

personalului pentru pensia suplimentara.

Contul 431 „Asigurari sociale” este un cont cu functiune de pasiv, prezinta

sold iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 401 „Furnizori”, cu contributia pentru asigurarile sociale de sanatate

datorata, potrivit legii, de colaboratorii care lucreaza pe baza de conventie

civila de prestari servicii;

- 421 „Personal – remuneratii datorate”, cu contributia pentru pensia

suplimentara datorata de personal, precum si cu contributia pentru

asigurarile sociale de sanatate datorata de asigurat care excede impozitul

pe salarii, potrivit legii;

- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu contributia pentru pensia

suplimentara datorata de personal, potrivit legii;

- 444 „Impozitul pe salarii”, cu contributia de asigurari sociale datorata de

asigurati si retinuta din impozitul pe salarii.

72

Contul 431 „Asigurari sociale” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu ajutoarele materiale

datorate personalului suportate din contributia pentru asigurarile sociale;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate asigurarilor sociale.

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

Contul 437 „Ajutor de somaj” tine evidenta decontarilor privind contributia

persoanei juridice fara scop lucrativ si a salariatilor la constituirea fondului pentru

plata ajutorului de somaj.

Contul 437 „Ajutor de somaj” este un cont cu functiune de pasiv, prezinta sold

iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 421 „Personal – remuneratii datorate”, cu contributia pentru constituirea

fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit

legii;

- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu contributia pentru

constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal,

potrivit legii;

- 645 „Cheltuieli privind asigurarile sociale”, cu contributia unitatii la

constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj.

Contul 437 „Ajutor de somaj” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 512 „Conturi curente la banci”

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate pentru constituirea

fondului pentru plata ajutorului de somaj.

73

5.5. Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului

In cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale

se cuprind: impozitul pe rezultatul brut activitatii, taxa pe valoarea adaugata,

impozitul pe salarii, subventiile de primit si alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate.

Impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice se stabileste de catre

persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice, potrivit

reglementarilor in vigoare.

Evidenta acestui impozit se tine cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe

rezultatul brut al activitatilor economice”. Acest cont are functiune bifunctionala si se

crediteaza prin debitul urmatorului cont:

- 691 „Cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice”, cu

sumele datorate de unitate bugetului statului reprezentand impozitul pe

rezultatul brut al activitatilor economice;

Contul 441 „Impozitul pe rezultatul brut la activitatilor economice” se

debiteaza prin creditul contului:

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate bugetului de stat

reprezentand impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice.

Soldul creditor al contului reprezinta impozitul pe rezultatul brut al

activitatilor economice datorat de unitate bugetului statului, iar soldul debitor

reprezinta sumele varsate in plus de unitate la bgetul statului, in contul impozitului pe

rezultatul brut la activitatilor economice.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe

baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferenta bunurilor livrate

sau serviciilor prestate (pentru TVA colectata) si a taxei deductibile pentru

cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila). In situtia in care exista decalaje

intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se inregistreaza

intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila , se

trece la TVA colectata, respectiv TVA deductibila.

De asemenea, in acest cont se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata,

pentru livrarile de bunuri si servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit

facturile pana la data inchiderii exercitiului.

74

Diferenta de taxa, in plus sau in minus, intre TVA colectata si TVA

deductibila se inregistreaza in conturi dintincte (TVA de plata, respectiv TVA de

recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.

Evidenta contabila a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutorul contului 442

„Taxa pe valoarea adaugata”, care este un cont bifunctional. Acest cont se dezvolta pe

urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

� 4423 „Taxa pe valoarea adaugata de plata”

� 4424 „Taxa pe valoarea adaugata de recuperat”

� 4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibila”

� 4427 „Taxa pe valoarea adaugata colectata”

� 4428 „Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”

Impozitul pe salarii, ce se inregistreaza in contabilitatea persoanelor juridice

fara scop lucrativ, cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra

veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din

drepturile banesti acordate salariatilor zilieri, temporari, precum si colaboratorilor de

orice fel.

Contul 444 „Impozitul pe salarii” tine evidenta decontarilor cu bugetul statului

privind impozitul pe salarii si alte drepturi similare. Este un cont cu functiune de

pasiv, prezinta sold iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 401 „Furnizori”, cu sumele retinute reprezentand impozit datorat de catre

colaboratorii unitatii pentru platile efectuate de acestia;

- 421 „Personal – remuneratii datorate”, cu impozitul pe salarii datorat de

personal;

- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu impozitul datorat de

personal pentru ajutoarele materiale;

Contul 444 „Impozit pe salarii” se debiteaza prin creditul conturilor:

- 431 „Asigurari sociale”, cu contributia de asigurari sociale de sanatate

datorata de salariati si retinuta din impozitul pe salarii;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate bugetului statului

reprezentand impozitul pe salarii si alte drepturi similare;

- 542 „Avansuri de trezorerie”, cu sumele reprezentand impozitul pe salarii

si alte drepturi similare decontate din avansuri de trezorerie.

Soldul creditor al contului reprezinta impozitul pe salarii si alte drepturi

similare datorat bugetului statului.

75

In categoria „Alte impozite, taxe si varsaminte„ datorate bugetului statului sau

bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impoztul pe terenuri, taxe

asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si

alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de

impozite, taxe si varsaminte asimilate.

In ceea ce priveste impozitele si taxele cuprinse in categoria „Alte impozite,

taxe si varsaminte datorate bugetului de stat si bugetelor locale”, Codul Fiscal

stabileste urmatoarele particularitati in ceea ce priveste institutiile fara scop

patrimonial:

Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:

- cladirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectura, muzee –

cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;

- cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor

religioase recunoscute prin lege;

- cladirile institutiilor de invatatmant preuniversitar sau universitar

autorizate provizoriu sau acreditate.

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:

- orice teren al unui cult religios recunoscut prin lege;

- orice teren al unei institutii de invatamant autorizat sau acreditat;

- orice teren detinut de catre o institutie publica, cu exceptia celor

folosite pentru desfasurarea de activitati economice.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se

datoreaza pentru:

- certificat de urbanism sau autorizatie de constructie pentru un lacas de cult

sau constructie anexa;

- certificat de urbanism daca beneficiarul este o institutie publica.

In general scutirile si facilitatile comune stipulate in Codul Fiscal si care

privesc institutiile fara scop patrimonial se refera la faptul ca impozitul pe cladiri,

impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, precum si alte taxe nu se

aplica:

- oricarei institutii sau entitati care functioneaza sub coordonarea

Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu exceptia incintelor folosite pentru

activitati economice;

76

- fundatiilor constituite prin lege cu scopul de a intretine, dezvolta si ajuta

institutiile de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter

umanitar, social si cultural;

- organizatii umanitare care au ca unica activitate intretinerea si functionarea

caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a

copiilor strazii.

77

MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind decontarile cu furnizorii si clientii

1. se achita datoria fata de un furnizor in valoare de 8.600 RON prin transfer bancar.

401

„Furnizori”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

8.600 8.600

2. se acorda un avans de 3.400 RON in numerar unui furnizor.

409

„Furnizori debitori”

= 5311

„Casa in lei”

3.400 3.400

3. se evidentiaza o diferenta favorabila de curs valutar in valoare de 600 RON in

urma lichidarii unor datorii in valuta aferente activitatii fara scop patrimonial.

401

„Furnizori”

= 7394

„Venituri din dif

de curs valutar

rezultate din act

fara scop

lucrativ”

600 600

4. se evidentiaza o diferenta favorabila de curs valutar in valoare de 500 RON in

urma lichidarii unor datorii in valuta aferente activitatii economice.

401

„Furnizori”

= 765

„Venituri din

diferente de curs

valutar”

500 500

5. se vand produse finite in valoare de 2.000 RON si TVA de 380 RON, pentru care

s-a intocmit factura.

411

„Clienti”

= %

701

„Venituri din

vanzarea de

produse finite”

4427

„Tva colectata”

2.380 -

2.000

380

78

6. se vand marfuri in valoare de 4.000 RON si TVA de 760 RON, pentru care nu s-a

intocmit factura.

418

„Clienti – facturi de

intocmit”

= %

707

„Venituri din

vanzarea

marfurilor”

4428

„Tva

neexigibila”

4.760 -

4.000

760

7. se emite factura aferenta vanzarii de marfuri realizate anterior.

411

„Clienti”

= 418

„Clienti – facturi

de intocmit”

4.000 4.000

4428

„Tva neexigibila”

= 4427

„Tva colectata”

760 760

8. se contabilizeaza o diferenta nefavorabila de curs valutar de 300 RON in urma

lichidarii creantelor in valuta.

665

„Cheltuieli din diferente

de curs valutar”

= 411

„Clienti”

300 300

9. se contabilizeaza o diferenta favorabila de curs valutar de 400 RON in urma

lichidarii creantelor in valuta – aferenta activitatii economice.

411

„Clienti”

= 765

„Venituri din

diferente de curs

valutar”

400 400

10. se primeste un avans de la client in valoare de 1.100 RON, in vedera livrarii de

produse finite.

419

„Clienti creditori”

= 411

„Clienti”

1.100 1.100

11. se scot din evidenta clienti incerti in valoare de 7.200 RON.

654

„Pierderi din creante si

debitori diversi”

= 411

„Clienti”

7.200 7.200

79

12. se reactiveaza clienti in valoare de 7.200 RON, scosi din evidenta anterior.

411

„Clienti”

= 754

„Venituri din

creante

reactivate si

debitori diversi”

7.200 7.200

Operatiuni contabile privind decontarile cu personalul, asigurarile si protectia

sociala

Presupunem ca institutia fara scop lucrativ are un angajat cu un salariu de 800

RON si nici o persoana in intretinere.

1. se contabilizeaza cheltuielile cu salariile personalului in valoare de 800 RON.

641

„Cheltuieli cu salariile

personalului”

= 421

„Personal –

salarii datorate”

800 800

2. se evidentiaza cheltuielile institutiei cu asigurarile sociale in valoare de 176 RON

(22%*800).

6451

„Cheltuieli privind

contributia unitatii la

asigurarile sociale”

= 4311

„Contributia

unitatii la

asigurarile

sociale”

176 176

3. se evidentiaza cheltuielile institutiei privind fondul de somaj in valoare de 24

RON (3%*800).

6452

„Cheltuieli privind

contributia unitatii la

fondul de somaj”

= 4371

„Contributia

unitatii la fondul

de somaj”

24 24

4. se evidentiaza contributia institutiei la fondul de asigurari de sanatate in valoare de

56 RON (7%*800).

6453

„Cheltuieli privind

contributia unitatii la

fondul de sanatate”

= 4313

„Contributia

unitatii la fondul

de sanatate”

56 56

80

5. se retin din salariu angajatului urmatoarele elemente:

- asigurarile sociale in valoare de 76 RON (9,5%*800);

- fondul de somaj in valoare de 8 RON (1%*800);

- fondul de sanatate in valoare de 52 RON (6,5%*800);

- impozitul pe salarii in valoare de 34,2 RON [(800-76-8-52-250)*16%)].

421

„Personal – salarii

datorate”

= %

4312

„Contributia

angajatului la

asig sociale”

4372

„Contributia

angajatului la

fondul de somaj”

4314

„Contributia

angajatului la

fondul de

sanatate”

444

„Impozit pe

salarii”

170,2 -

76

8

52

34,2

6. se plateste salariu angajatului prin caserie cu valoare de 629,8 RON (800-170,2).

421

„Personal – salarii

datorate”

= 5311

„Casa in lei”

629,8 629,8

Operatiuni contabile privind decontarile cu bugetul de stat si alte fonduri

speciale

1. se evidentiaza impozitul pe profit datorat de institutia fara scop patrimonial in

valoare de 1.300 RON.

691

„Cheltuieli cu impozitul

pe profit”

= 441

„Impozit pe

profit”

1.300 1.300

2. se vireaza impozitul pe profit datorat in valoare de 1.300 RON prin transfer

bancar.

441

„Impozit pe profit”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

1.300 1.300

81

3. se vireaza la bugetul statului taxa pe valoarea adaugata de plata in valoare de

2.700 RON.

4423

„Tva de plata”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

2.700 2.700

4. se incaseaza de la bugetul statului taxa pe valoare adaugata de recuperat in valoare

de 3.000 RON.

5121

„Conturi curente la

banci”

= 4424

„Tva de

recuperat”

3.000 3.000

5. se evidentiaza cheltuiala cu impozitul pe cladiri in valoare de 700 RON.

635

„Cheltuieli cu alte

impozite, taxe si

varsaminte asimilate”

= 446

„Alte impozite,

taxe si

varsaminte

asimilate”

700 700

6. se evidentiaza cheltuiala aferenta unei amenzi in valoare de 200 RON.

6581

„Cheltuieli privind

despagubiri, amenzi si

penalitati”

= 4481

„Alte datorii fata

de bugetul

statului”

200 200

7. se plateste amenda in valoare de 200 RON prin transfer bancar.

4481

„Alte datorii fata de

buegtul statului”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

200 200

82

Capitolul 6 Contabilitatea trezoreriei

6.1. Notiuni teoretice privind trezoreria

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de

plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditele bancare pe termen

scurt si alte valori de trezorerie.

Titlurile de plasament reprezinta actiunile achizitionate de persoana juridica

fara scop lucrativ, obligatiunile emise si rascumparate, potrivit legii, obligatiunile

achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui

excedent intr-un termen scurt. La intrarea in patrimoniu, titlurile de plasament se

evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau la

valoarea determinata potrivit contractelor.

Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt

comisioanele si alte cheltuieli similare, se inregistreaza direct in cheltuielile de

exploatare ale exercitiului financiar.

Conturile la banci cuprind: valorile de incasat cum sunt cecurile si efectele

comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si devize, carnetele de cecuri cu

limita de suma, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente

disponibilitatilor si creditelor bancare.

Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se

inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate

de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen

scurt.

Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se

inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.

Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in caseria unitatii, precum si a

miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar, se tine

distinct in lei si in devize.

83

In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizorii de bunuri si servicii,

persoanele juridice fara scop lucrativ pot solicita deschiderea de acreditive in banci, in

lei sau in devize, in favoarea acestora.

Avansurile de trezorerie reprezentand sumele depuse la banci, precum si

sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, persoane juridice sau

fizice, in vederea efectuarii unor plati in favoarea unitatii se inregistreaza in

contabilitate in conturi distincte.

Operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci,

precum si intre conturile la banci si caseria unitatii se inregistreaza in contabilitate

printr-un cont de viramente interne.

Contabilitatea disponibilitatilor in devize aflate in conturi la banci, in casierie,

precum si a acreditivelor in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ

si activitatile economice.

Operatiunile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate

la cursul zilei sau la un curs fix.

La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in devize se evalueaza la

cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se

inregistreaza in contabilitate distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si

activitatile economice, ca venituri sau cheltuieli din asemenea operatiuni, dupa caz.

6.2. Fluxuri contabile generate de trezorerie

Evidenta elementelor de trezorerie se tine cu ajutorul conturilor din clasa 5

„Conturi de trezorerie”. Aceasta clasa de conturi se dezvolta pe urmatoarele grupe:

- 50 „Titluri de plasament”

- 51 „Conturi la banci”

- 53 „Casa”

- 54 „Acreditive”

- 58 „Viramente interne”

- 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”

Din cadrul acestei clase de conturi vom prezenta functiunea contului 512

„Conturi curente la banci”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor,

84

in lei si in devize, aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma si

a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora.

Contabilitatea analitica se tine pe conturile curente deschise la banci, iar pentru

disponibilitatile in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si

activitatile economice.

Contul 512 „Conturi curente la banci” este un cont bifunctional si se debiteaza

prin creditul conturilor:

- 102 „Aporturi”, cu sumele depuse ca aport in contul de disponibil;

- 131 „Suventii pentru investitii”, cu valoarea subventiilor pentru investitii

primite in cont;

- 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”, cu suma creditelor bancare

primita in cont;

- 267 „Creante imobilizate”, cu valoarea creantelor imobilizate si a

dobanzilor aferente, incasate in contul de disponibil;

- 411 „Clienti”, cu sumele incasate de la clienti in contul de disponibil;

- 413 „Efecte de primit”, cu sumele incasate de la clienti in contul de

disponibil;

- 416 „Clienti incerti”, cu sumele incasate de la clienti incerti sau in litigiu in

contul de disponibil;

- 4424 „Taxa pe valoarea adaugata de recuperat”, cu taxa pe valoarea

adaugata incasata de la bugetul statului;

- 518 „Dobanzi”, cu dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in

conturile curente;

- 706 „Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”, cu sumele

incasate in contul de disponibil reprezentand valoarea redeventelor,

locatiilor de gestiune si chiriilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata);

- 765 „Venituri din diferente de curs valutar”, la inchiderea exercitiului

financiar, cu diferentele de curs valutar favorabile aferente

disponibilitatilor in devize;

- 766 „Venituri din dobanzi”, cu dobanzile incasate aferente

disponibilitatilor aflate in conturi la banci.

Contul 512 „Conturi curente la banci” se crediteaza prin debitul urmatoarelor

conturi:

- 102 „Aporturi”, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea activitatii;

85

- 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”, cu suma creditelor

rambursate;

- 401 „Furnizori”, cu sumele platite furnizorilor din contul de disponibil;

- 431 „Asigurari sociale”, cu sumele virate asigurarilor sociale;

- 4423 „Taxa pe valoarea adaugata de plata”, cu taxa pe valoarea adaugata

virata bugetului statului;

- 444 „Impozitul pe salarii”, cu sumele virate bugetului statului reprezentand

impozitul pe salarii si alte drepturi similare;

- 612 „Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”, cu sumele

achitate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii;

- 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”, cu diferentele de curs valutar

nefavorabile rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea

exercitiului financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente

disponibilitatilor in devize;

- 666 „Cheltuieli privind dobanzile”, cu valoarea dobanzilor platite, aferente

creditelor acordate de banci.

Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatilor in lei si in devize

existente, iar soldul creditor, credite primite.

86

MONOGRAFIE CONTABILA

1. se ridica numarar de la banca in suma de 5.000 RON.

581

„Viramente interne”

= 5121

„Conturi curente

la banci”

5.000 5.000

5311

„Casa in lei”

= 581

„Viramente

interne”

5.000 5.000

2. se depune la banca suma de 4.000 RON.

581

„Viramente interne”

= 5311

„Casa in lei”

4.000 4.000

5121

„Conturi curente la

banci”

= 581

„Viramente

interne”

4.000 4.000

3. se acorda un avans de trezorerie in valoare de 1.500 RON unui salariat in vederea

realizarii unei deplasari.

542

„Avansuri de trezorerie”

= 5311

„Casa in lei”

1.500 1.500

4. se deconteaza avansul de trezorie astfel: o factura de la un furnizor in valoare de

1.200 RON, iar diferenta se depune in numerar.

%

401

„Furnizori”

5311

„Casa in lei”

= 542

„Avansuri de

trezorerie”

-

1.200

300

1.500

87

5. se evidentiaza dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile la

banci in valoare de 300 RON, din care 200 RON aferenta activitatii fara scop

lucrativ si 100 RON aferenta activitatii economice.

5187

„Dobanzi de incasat”

= %

734

„Venituri din

dobanzile si

dividendele

obtinute aferente

act fara scop

lucrativ”

766

„Venituri din

dobanzi”

300 -

200

100

6. se cumpara timbre postale in valoare de 50 RON.

5321

„Timbre fiscale si

postale”

= 401

„Furnizori”

50 50

88

Capitolul 7 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor

7.1. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile persoanei juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile

platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie

speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru:

- consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care

beneficiaza unitatea;

- cheltuieli cu personalul;

- executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre

unitate;

- cheltuieli exceptionale.

In cadrul cheltuielilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar

se cuprind, potrivit reglementarilor legale in vigoare, de asemenea:

- amortizarile si provizioanele constituite;

- valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, care

se grupeaza astfel:

- cheltuieli de exploatare, care cuprind:

� cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale

auxiliare, combustibilul; amabalajele, piesele de schimb, semintele

si materialele de plantat, costul de achizitie al materialelor

nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al

energiei si apei consumate;

� cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si

reparatii); redevente; locatii de gestiune si chirii; studii si cercetari,

inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare; cheltuieli cu

alte servicii executate de terti;

� cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate

de unitate;

� cheltuieli cu personalul;

89

� alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu imobilizarile corporale si

necorporale privind activitatile fara scop lucrativ).

- cheltuieli financiare care cuprind: pierderile din creante legate de

participatii; pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele

nefavorabile de curs valutar din operatii curente si disponibilitati in devize;

dobanzile curente aferente imprumuturile primite si altor datorii privind

exercitiului in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.

- cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de

activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de gestiune

(despagubiri, amenzi, penalitati si lipsuri de inventar), fie operatii de

capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli

exceptionale);

- cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, grupate in functie de natura

cheltuielilor, cuprinzand: amortizarea imobilizarilor necorporale si

corporale;

- provizioane pentru riscuri si cheltuieli: provizioanele privind deprecierea

imobilizarilor; provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in

curs de executie; provizioanele pentru deprecierea creantelor si

provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea

primelor de rambursare a obligatiunilor; provizioane reglementare;

- cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice.

In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor conturile de cheltuieli

respective se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv

activitati fara scop lucrativ si activitati economice.

Cheltuielile privind sumele platite pentru contractele de cercetare care nu se

includ in costuri; comisioanele platite agentilor economici cu activitate de comert

exterior; taxa pentru folosirea terenurilor; taxa asupra mijloacelor de transport;

cheltuieli cu pregatirea si pregatirea profesionala; prelevarile si donatiile facute in

scopuri umanitare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive si alte

cheltuieli care, potrivit legii, se scad din venituri, se inregistreaza distinct in conturi

analitice, in cadrul conturilor respective de cheltuieli pe tipuri de activitati.

Din categoria cheltuielilor de exploatare face parte si contul 601 „Cheltuieli cu

materii prime”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materiile

prime la nivelul persoanei juridce fara scop lucrativ.

90

Contul 601 „Cheltuieli cu materii prime” este un cont cu functiune de activ si

se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:

- 301 „Materii prime”, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum si pierderile din

deprecieri; la inceputul perioadei la pret de inregistrare a materiilor prime

existente in stoc la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza inventarului (in

situatia aplicarii inventarului intermitent);

- 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, cu diferentele de pret

in plus aferente materiilor prime iesite din gestiune;

Contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” se crediteaza prin debitul

conturilor:

- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al

contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor;

- 301 „Materii prime”, cu valoarea materiilor prime constatate plus la

inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la magazie ca nefolosite; la

sfarsitul perioadei, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

existente in stoc stabilita pe baza inventarului (in situatia aplicarii

inventarului intermitent);

- 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, cu diferentele de pret

in minus (costul de achizitie este mai mic decat pretul standard sau

prestabilit) aferente materiilor prime iesite din gestiune.

La sfarsitul lunii, contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” nu prezinta sold.

Din categoria cheltuielilor financiare vom prezenta functiunea contului 665

„Cheltuieli din diferente de curs valutar”. Acest cont tine evidenta cheltuielilor

privind diferentele de curs valutar.

Contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” este un cont de activ si se

debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:

- 401 „Furnizori”, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in

urma lichidarii datoriilor in devize;

- 411 „Clienti”, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in urma

lichidarii creantelor in devize;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu diferentele de curs valutar nefavorabile

rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea exercitiului

91

financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente

disponibilitatilor in devize;

- 542 „Avansuri de trezorerie”, la inchiderea exercitiului financiar, cu

diferentele de curs valutar nefavorabile aferente avansurilor de trezorerie

in devize.

Contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” se crediteaza prin debitul

conturilor:

- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al

contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.

La sfarsitul lunii, contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” nu

prezinta sold.

Din categoria cheltuielilor cu caracter exceptional vom prezenta functiunea

contului 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune”.

Contul 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune” este un

cont cu functiune de activ si se debiteaza pe parcursul exercitiului prin creditul

urmatoarelor conturi:

- 301 „Materii prime”, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

iesite prin donatie, precum si pierderile din calamitati;

- 341 „Semifabricate”, cu valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor

iesite prin donatie, precum si piederile din calamitati;

- 411 „Clienti”, cu valoarea creantelor prescrise sau a celor cazute din

evidenta datorita insolvabilitatii;

- 512 „Conturi curente la banci”, cu valoarea despagubirilor, amenzilor si

penalitatilor platite; cu valoarea donatiilor si subventiilor acordate; cu

valoarea altor cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune.

Contul 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune” se

crediteaza prin debitul contului:

- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al

contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.

La sfarsitul lunii, contul 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de

gestiune” nu prezinta sold.

92

7.2. Contabilitatea veniturilor

Principalele elemente care formeaza veniturile persoanei juridice fara scop

lucrativ reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat, aferente activitatilor

fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii, si activitatilor

economice din:

� avantajele pe care unitatea a consimtit sa le primeasca potrivit

statutului si reglementarilor legale in vigoare;

� livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii;

� executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor;

� venituri exceptionale, dupa caz.

In cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se

cuprind, de asemenea, venituri din:

� productia stocata;

� productia imobilizata;

� diminuarea sau anularea provizioanelor;

� pretul de vanzare al activelor cedate.

Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fara scop lucrativ se tine distinct

pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop lucrativ, activitatii cu destinatie

speciala, activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura

lor, care se grupeaza astfel:

- venituri din activitatile fara scop lucrativ

� venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in

natura ale membrilor si simpatizantilor, donatii, sponsorizari,

dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din

activitatea fara scop lucrativ, dividendele obtinute din plasarea

disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop lucrativ, cote-

parti primite potrivit statutului, ajutoare si imprumuturi

nerambursabile din surse externe, subventii primite de la buget, alte

venituri din activitati fara scop lucrativ.

- venituri cu destinatie speciala, potrivit legii;

- venituri din activitatile economice:

93

� venituri din exploatare, care cuprind:

- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor

executate si din serviciile prestate. In contabilitate, aceste

venituri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor

catre cumparartori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte

conditii prevazute in contract, care atesta transferul de

proprietate al bunurilor respective asupra clientilor;

- venituri din productia stocata, reprezentand variatia in plus

sau minus intre valoarea la cost de productie a stocurilor de

produse si productiei in curs de la finele perioadei si

valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in

curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere

constituite. Veniturile din productia stocata se inscriu,

alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului

exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold

debitor).

- veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul

lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea

insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale

si necorporale;

- venituri din subventii de exploatare, reprezentand

subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret,

precum si alte subventii (finantarea activitatii de cerecetare

si alte finantari) de care beneficiaza unitatea din partea

statului, a colectivitatilor publice sau altor unitati

patrimoniale;

- alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile

din creante recuperate si alte venituri din exploatare;

- venituri realizate in avans, reprezentand incasari sau creante

aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii

neefectuate, nu se considera venituri ale exercitiului,

acestea inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont

distinct, care se reflecta in bilant;

94

� venituri financiare cuprinzand: venituri din participatii; venituri din

alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri

din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar,

venituri din dobanzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri

financiare;

� venituri exceptionale, reprezentand acele venituri care nu sunt

legate de activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la

operatii de exploatare, fie la operatii de capital, cum sunt:

despagubiri si penalitati incasate; venituri din cedarea activelor;

cotele-parti de subventii pentru investitii; alte venituri exceptionale

(donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri);

� venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.

Din categoria veniturilor de exploatare vom prezenta functiunea contului 701

„Venituri din vanzarea produselor finite”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta

vanzarilor de produse finite.

Contul 701 „Venituri din vanzarea produselor finite” este un cont de pasiv,

care se crediteaza prin debitul conturilor:

- 411 „Clienti”, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv taxa pe valoarea

adaugata) a produselor finite livrate clientilor;

- 418 „Clienti – facturi de intocmit”, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv

taxa pe valoarea adaugata) a produselor finite livrate clientilor.

Contul 701 „Venituri din vanzarea produselor finite” se debiteaza la sfarsitul

exercitiului prin creditul contului:

- 120 „Rezultatul exercitiului”, cu soldul creditor al contului in vederea

inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.

Din categoria veniturilor financiare vom prezenta functiunea contului 765

„Venituri din diferente de curs valutar”. Acest cont tine evidenta veniturile din

diferente de curs valutar favorabile.

Contul 765 „Venituri din diferente de curs valutar” este un cont de pasiv si se

crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

- 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”, cu diferentele de curs

valutar favorabile in urma lichidarii imprumuturilor din emisiuni de

obligatiuni, exprimate in devize;

95

- 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”, cu diferentele de curs

valutar favorabile rezultate in urma lichidarii creditelor bancare, exprimate

in devize;

- 401 „Furnizori”, cu diferentele de curs valutar favorabile rezultate in urma

lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;

- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu diferentele de curs valutar favorabile

rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizorii de

imobilizari;

- 512 „Conturi curente la banci”, la inchiderea exercitiului financiar, cu

diferentele de curs valutar favorabile aferente disponibilitatilor in devize.

Contul 765 „Venituri din diferente de curs valutar” se debiteaza prin creditul

contului:

- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al

contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.

Din categoria veniturilor exceptionale vom prezenta functiunea contului 772

„Venituri din operatii de capital”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor

din cedarea activelor, din subventiile pentru investitii virate la venituri, precum si alte

venituri exceptionale din operatii de capital.

Contul 772 „Venituri din operatii de capital” are o functiune de pasiv, se

crediteaza prin debitul conturilor:

- 131 „Subventii pentru investitii”, cu cota-parte a subventiilor pentru

investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii inclusa in

costuri;

- 301 „Materii prime”, cu valoarea materialelor rezultate din dezmembrarea

mijloacelor fixe;

- 461 „Debitori diversi”, cu pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate.

Contul 772 „Venituri din operatii de capital” se debiteaza prin creditul

contului:

- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al

contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.

Veniturile aferente activitatilor fara scop patrimonial se regasesc in planul de

conturi, in grupa de conturi 73 „Venituri din activitatea fara scop patrimonial”.

Aceasta grupa se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II:

- 731 „Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile membrilor”;

96

- 732 „Venituri din taxe de inregistrare stabilite potrivit legislatiei”;

- 733 „Venituri din donatii si sume / bunuri primite prin sponsorizare”;

- 734 „Venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea

disponibilitatilor rezultate din activitatea fara scop patrimonial”;

- 735 „Venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacol”;

- 736 „Venituri obtinute de la bugetul de stat si / sau bugetele locale”;

- 737 „Venituri din actiuni intamplatoare realizate de societatea fara scop

patrimonial”;

- 738 „Venituri exceptionale rezultate din cedarea activelor altele decat cele

folosite in activitatea economica”;

- 739 „Alte venituri din activitatea fara scop patrimonial”;

� 7391 „Venituri din cote – parti primite potrivit statutului”;

� 7392 „Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din strainatate”;

� 7393 „Venituri din despagubiri de asigurare – pagube”;

� 7394 „Venituri din diferente de curs valutar”;

� 7393 „Alte veituri din activitatea fara scop patrimonial”.

97

Bibliografie:

1. Cretoiu, Gheorghe, „Contabilitate. Fundamente si noul cadru juridic”, Editura

All Beck, Bucuresti, 2004

2. Greceanu-Cocos, Virginia, „Ghid de monografii contabile pentru asociatii si

fundatii”, Editura L. Lucman, Bucuresti, 2004

3. Tiron, Tudor, Adriana „Contabilitatea institutiilor publice”, Editura Dacia,

Cluj, 2003

4. *** O.M.F. nr.1591/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei

nr.480/1998, privind „Planul de conturi pentru persoanelor juridce fara scop

lucrativ si a normelor metodologice de utilizare a acestuia”