CUPRINS

CUPRINS.....................................................................................................................1

1. ASPECTE GENERALE.........................................................................................2

2. ÎNFIINȚAREA,CONDUCEREA ȘI ORGANIZAREA SOCIETĂȚILOR

FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL..................................................................................5

2.1 Înfiinţarea si organizarea asociaţiilor..............................................................5

2.2 Înfiintarea si organizarea fundaţiilor..............................................................8

3. ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA

CONTABILITĂȚII LA SOCIETĂȚILE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL..........10

4.BIBLIOGRAFIE....................................................................................................14

1

1. ASPECTE GENERALE

O organizație fără scop patrimonial (desemnată uneori și drept organizație nonprofit) este o

entitate a cărui scop nu este obținerea de beneficii economice. Acestea pot lua forma juridică de

asociație, fundație sau federație, dar numai dacă fondurile acestora sunt utilizate pentru o activitate

de interes general, comunitar sau nonpatrimonial.

Organizațiile fără scop patrimonial își aduc în principal aportul la susținerea activităților

comunitătilor locale, regionale sau internaționale. Pe plan internațional organizațiile cunoscute au

putere de lobby, de influență în sfera politică sau economică, sau cel puțin de atragere a atenției și a

interesului public asupra unor situații sau proiecte.

Pe plan local sau regional ele se preocupă în principal de susținerea comunității locale, crearea

de oportunități pentru întărirea spiritului comunitar sau de cele mai multe ori de desfășurarea de

activități de caritate. Un exemplu de bună practică la nivel regional îl reprezintă Fundația Pentru

Voi din Timișoara, care sprijină comunitatea locală în integrarea în societate a persoanelor cu

dizabilități intelectuale.

O asfel de organizație poate îndeplini sarcini complexe și aduce multe beneficii, fără asemenea

organizații multe persoane nu ar avea apartenență la un grup, nu ar avea șansa de egalitate.

Personalul unei astfel de organizații prin metode de comunicare reușește să se implice și să obțină

sume de bani ce ajută organizația, precum participări la diferite proiecte pentru a câștiga diferite

finanțări naționale și internaționale. Fondurile astfel strânse sunt utlizate pentru înbunatățirea

serviciilor, obținerea unui sediu, organizarea de concursuri, excursii, precum și crearea de medii

multimedia, cum ar fi pagină web și/sau blog al organizației.

Noţiunea de societate fără scop patrimonial se referă la urmatoarele tipuri

de entităţi juridice: asociaţii, fundaţii, organizaţii sindicale si celelalte

organizaţii cu caracter obştesc, culte religioase, partide politice. În cadrul

persoanelor juridice fără scop nepatrimonial, adică a organizaţiilor non-profit

se includ toate organizaţiile înzestrate cu personalitate juridică, ai căror

membri convin să pună în comun, în mod statornic, contribuţia lor materială,

cunoştinţele şi activitatea lor, pentru satisfacerea unui scop nepatrimonial în

acord cu interesele generale ale societăţii.1

Noţiunea de scop nepatrimonial semnifică un scop care nu urmăreşte

obţinerea unui profit. Pe de altă parte nepatrimonial nu înseamnă caritabil.

Caracterul nepatrimonial se referă la faptul că beneficiile sau excedentul din

activităţile fără scop patrimonial nu se distribuie niciodată între membrii 1 Adriana Tiron Tudor, Alexandra Muţiu, Asociaţii şi fundaţii, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pag.7

2

organizaţiei non-profit. Ele sunt utilizate integral pentru atingerea scopului

propus.

Scopul pentru care se constituie o organizaţie non-profit trebuie să fie

licit, determinat şi să aibă un anume caracter de permanenţă.

Obiectul de activitate al unei organizaţii non-profit trebuie să aibă

întotdeauna un caracter ideal, nepatrimonial, el urmărind realizarea unor

interese sociale, cel mai adesea chip altruist, fără a se aştepta la o

contraprestaţie din partea celor care beneficiază de serviciile organizaţiei non-

profit.În mod conex, unele organizaţii pot desfăşura activităţi cu scop lucrativ,

dar pentru obţinerea unor fonduri necesare îndeplinirii aceluiaşi scop.

Asociaţiile non-profit şi fundaţiile existente în prezent în ţara noastră s-au

înfiinţat pe baza a două reglementări distincte:

1. Legea nr.21-1924 pentru persoane juridice (Asociaţii şi Fundaţii),

publicată în Monitorul Oficial al României nr.27 din 6 februarie 1924.

2. Ordonanţa Guvernului nr.26/30.01.2000 cu privire la asociaţii şi

fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României nr.39 din 31 ianuarie

2000. Prezenta ordonanţă a intrat în vigoare cu data de 1 mai 2000 şi

abrogă prevederile Legii 21/1924.

Asociaţiile şi fundaţiile constituite până la data de 1 mai 2000 în condiţiile

Legii 21/1924 pentru persoane juridice (Asociaţii şi Fundaţii) îşi păstrează

personalitatea juridică legal dobândită. Acestor asociaţii şi fundaţii li se aplică

de la data intrării în vigoare a O.G. nr.26/2000 regimul juridic prevăzut de

aceasta.

Definiţia legală a asociaţiei non profit este : “ asociaţia este subiectul de

drept constituit de trei sau mai multe prsoane care , pe contribuţia materială,

cunoşinţele sau aportul lor în muncă,pentru realizarea unor activităţi în interes

general, comunitar sau după caz în interesul lor, personal nepatrimonial.”2

Asociaţiile non-profit se constituie în temeiul dreptului constituţional la

libera asociere, consacrat prin art.37 alin.1 din Constituţie: “cetăţenii se pot

asocia liber ăn partide politice, în sindicate şi alte forme de asociere. ”Această

asociere simplă nu este suficientă, deoarece aceasta trebuie pentru a deveni

asociaţie să dobândească personalitate juridică.

2 Ordonanţa nr.26/30,01,2000, publicată in M.Of. 39/21.01.2000, art.43

Definiţia legală a fundaţiei este : “subiectul de drept înfiinţat de una sau

mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de

moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil,

realizării unui scop de interes general sau după caz, comunitar. ”3

Dacă vom compara cele două definiţii, definiţia asociaţiei cu cea a fundaţiei

se poate observa că cele două sunt asemănatoare, totuşi deosebirea

fundamentală între asociaţia non-profit şi fundaţie este genarată de

patrimoniu; în cazul fundaţiei elementul principal prin intermediul căruia se

doreşte a aduce la îndeplinire scopul propus este patrimoniul, în timp ce la

asociaţie scopul propus a fi adus la îndeplinire are la bază, în mod

preponderent munca asociaţiilor, în general voluntară.4

Asociaţiile şi fundaţiile se caracterizează prin caracterul lor nelucrativ, în

sensul că activităţile desfăşurate de ele nu au niciodată drept scop obţinerea

de profit, distribuibil sub formă de dividente.

2. ÎNFIINȚAREA,CONDUCEREA ȘI ORGANIZAREA SOCIETĂȚILOR

FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL

2.1 Înfiinţarea si organizarea asociaţiilor5

Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe

persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire

contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea

unor activităţi în interes general, al unor colectivităţi sau, după caz, în interesul

lor nepatrimonial.

Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul

Asociaţiilor si Fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie

teritoriala îşi are sediul.

În vederea dobândirii personalităţii juridice, membrii asociaţi încheie

actul constitutiv si statutul asociaţiei, în formă autentică sau atestată de

avocat.

3 Ordonanţa nr.26/30.01.2000, publicată in M.Of. 39/21.01.2000, art.154 Adriana Tiron Tudor, Alexandra Muţiu, Asociaţii şi fundaţii, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pag. 105 Ordonanţa nr.26/30,01,2000, publicată in M.Of. 39/21.01.2000

4

Actul constitutiv trebuie să cuprindă urmatoarele elemente:

datele de identificare a membrilor asociaţi: nume sau denumirea şi,

după caz, domiciliul sau sediul acestora;

exprimarea voinţei de asociere si precizarea scopului propus;

denumirea asociaţiei;

sediul asociaţiei;

durata de funcţionare a asociaţiei – pe termen determinat, cu indicarea

expresă a termenului, sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;

patrimoniul iniţial al asociatiei; activul patrimonial, în valoare de cel

puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei;

poate fi alcătuit din aportul în natura şi/sau în bani a asociaţiilor;

componenta nominală a organelor de conducere, administrare si control

ale asociaţiei;

persoana sau, dupa caz, persoanele împuternicite să desfăşoare

procedura de dobândire a personalitaţii juridice;

semnăturile membrilor asociati.

Statutul asociaţiei trebuie să cuprindă, pe lângă elementele din actul

constitutiv, şi urmatoarele:

precizarea scopului si a obiectivelor asociaţiei;

modul de dobândire si de pierdere a calităţii de asociat;

drepturile si obligaţiile asociaţilor;

categoriile de resurse patrimoniale ale asociaţiei;

atribuţiile organelor de conducere, administrare si control ale asociaţiei;

destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării asociaţiei.

Oricare dintre membrii asociaţi, pe baza unei împuterniciri, poate formula

o cerere de inscriere a asociaţiei în Registrul asociaţiilor si fundaţiilor aflat la

grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială urmează să-şi aibă

sediul.Respectiva cerere trebuie să fie insoţită de următoarele documente:

actul constitutiv;

statutul asociaţiei;

actele doveditoare ale sediului si patrimoniului iniţial;

dovada disponibilităţii denumirii eliberată de Ministerul Justiţiei sau, după

caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.

5

Asociaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii ei in Registrul

asociaţiilor si fundaţiilor. În termen de 3 zile de la depunerea cererii de

înscriere, judecătorul desemnat de preşedintele instanţei verifică legalitatea

documentelor şi dispune înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor si

fundaţiilor.

Asociaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr

minim de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de

cel al asociaţiei.

Filialele sunt entităţi cu personalitate juridica, putând încheia, în nume

propriu, acte juridice în condiţiile stabilite de asociaţie prin actul constitutiv al

filialei. Ele pot încheia acte juridice de dispoziţie, în numele şi pe seama

asociaţiei, numai pe baza hotărârii prealabile a consiliului director al asociatiei.

Filiala se constituie prin hotărârea adunării generale a asociaţiei.

Personalitatea juridică se dobândeste de la data înscrierii filialei in Registrul

asociaţiilor si fundţtiilor.În vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va

depune cererea de înscriere, împreună cu hotărârea de constituire a filialei,

statutul, actul constitutiv, actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial

ale acesteia, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială urmează să-și

aibă sediul filiala.

Asociaţia îşi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fără

personalitate juridică. Sucursalele se constituie prin hotărâre a adunării

generale a asociaţiei. Sucursalele desfăşoară activităţile date în competenţa de

către asociaţie.

Organele de conducere ale asociaţiei sunt:

adunarea generală;

consiliul director;

cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea

asociaţilor. Competenta adunării generale cuprinde:

stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;

aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilanţului contabil;

alegerea si revocarea membrilor consiliului director;6

alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de

cenzori;

înfiinţarea de filiale;

modificarea actului constitutiv şi a statului; dizolvarea şi lichidarea

asociaţiei, precum si stabilirea destinaţiei bunurilor rămase dupa lichidare;

orice alte atribuţii prevazute in lege sau in statut.

Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării

generale.El poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel

mult o pătrime din componenţa sa. În exercitarea competenţei sale, consiliul

director:

prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară,

executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul

bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociatiei;

încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin

statut nu se prevede altfel;

îndeplineste orice atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea

generală.

Actul constitutiv al asociatiei poate prevedea numirea unui cenzor sau a

unei comisii de cenzori. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15,

numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara

asociaţiei.Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi până la data

întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de

către o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un numar

impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel puţin unul

dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în conditiile

legii.

În realizarea competenţei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de

cenzori are atribuţii:

verifică modul in care este administrat patrimoniul asociaţiei;

întocmeste rapoarte si le prezintă adunării generale;

poate participa la sedinţele consiliului director, fără drept de vot;7

îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de

adunarea generală.

2.2 Înfiintarea si organizarea fundaţiilor6

Fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane

care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un

patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de

interes general sau, dupa caz, al unor colectivităţi.

Activul patrimonial inţial al fundaţiei trebuie să includă bunuri în natura

sau numerar, a căror valoare totală să fie de cel puţin 100 de ori salariul minim

brut pe economie, la data constituirii fundaţiei.

În vederea dobândirii personalităţii juridice, fondatorul sau, după caz,

fondatorii încheie actul constitutiv si statutul fundaţiei,în formă autentică.

Actul constitutiv al fundaţiei trebuie să cuprindă:

datele de identificare ale fondatorilor: numele sau denumirea, domiciliul

sau sediul acestora;

scopul fundaţiei;

denumirea fundaţiei;

sediul fundaţiei;

durata de funcţionare a fundaţiei – pe termen determinat sau

nedeterminat;

patrimoniul iniţial al fundaţiei;

componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare

şi control ale fundaţiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor

organe;

persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de

dobândire a personalităţii juridice;

semnăturile fondatorilor.

Statutul fundaţiei trebuie să precizeze următoarele elemente:6 Ordonanţa nr.26/30,01,2000, publicată in M.Of. 39/21.01.2000

8

explicitarea scopului şi a obiectivelor fundaţiei;

categoriile de resurse patrimoniale ale fundaţiei;

atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale fundatiei;

procedura de desemnare şi de modificare a componenţei organelor de

conducere, administrare şi control, pe parcursul existenţei fundaţiei;

destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării fundaţiei.

Fundaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea sa în Registru

asociatţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei in a carei circumscriptie

teritoriala isi are sediul.

Cererea de inscriere trebuie să fie insoţită de următoarele documente:

actul constitutiv;

statutul;

acte doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial;

dovada disponibilităţii denumirii eliberată de Ministerul Justiţiei.

Fundaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza

hotărârii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul. Filiala este

condusă de un consiliu director propriu, alcătuit din cel puţin 3 membri.

Organele de conducere ale fundaţiei sunt:

consiliul director;

cenzorul, sau după caz, comisia de cenzori

Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de

administrare al acesteia. Consiliul director asigura realizarea scopului si

obiectivelor fundaţiei, exercitând următoarele atribuţii:

stabilirea strategiei generale şi a programelor fundaţiei;

aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilanţului contabil;

alegerea şi revocarea cenzorilor;

înfiinţarea de filiale;

încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama fundaţiei;

executarea bugetului de venituri si cheltuieli;

9

aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale fundaţiei;

modificarea statutului fundaţiei;

îndeplinirea oricăror atribuţii prevăzute prin lege sau prin statut.

Consiliul director se compune din cel puţin 3 membri desemnaţi de fondator,

la momentul constituirii fundaţiei.

3. ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA

CONTABILITĂȚII LA SOCIETĂȚILE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL

10

Contabilitatea persoanelor juridice fara scop patrimonial se organizează în

compartimente distincte, conduse de către directorul financiar – contabil,

contabilul șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.

Contabilitatea financiară are la bază norme unitare privind organizarea și

conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele

juridice fara scop lucrativ, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor

atat pentru necesitati proprii, cat si in relatiile acestora cu membrii lor, clienti,

furnizori, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice.

Potrivit reglementarilor fiscale in vigoare, persoanele juridice fara scop

lucrativ care desfasoara activitati economice fara personalitate juridica au

obligatia organizarii si conducerii contabilitatii generale, distinct, pentru

activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.

Contabilitatea de gestiune se organizează de către fiecare persoană juridica

fără scop lucrativ care desfașoară activități economice în funcție de specificul

activității și necesitățile proprii, având ca obiective principale urmatoarele:

stabilirea cheltuielilor;

stabilirea veniturilor;

stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrărilor executate

şi serviciilor prestate;

întocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati,

urmarirea si controlul executarii acestora în scopul cunoașterii rezultatelor și

furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea.

Persoana desemnată să conducă contabilitatea la nivelul unei societăţi

fără scop patrimonial trebuie să asigure condiţiile necesare pentru:

întocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale;

organizarea si ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;

organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si

valorificarea rezultatelor acesteia;

respectarea regulilor de întocmire a bilanţului si a termenelor de depunere la organele in

drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile şi să asigure

organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la necesităţile şi specificul unitatii.

11

Potrivit Legii contabilității, principalele registre ce se folosesc în

contabilitate sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar și cartea mare.

Persoanele juridice fără scop patrimonial, care pot conduce contabilitatea în

partidă simplă, înregistrează operațiunile patrimoniale cu ajutorul registrului-

jurnal de încasări şi plăţi.

Registrul – jurnal, registrul inventar şi cartea mare, împreună cu

documentele justificative, precum și bilanţul contabil constituie documentele

contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor

patrimoniale efectuate.

Registrul-jurnal serveşte la înregistrarea operativă a tuturor operaţiunilor desfăşurate, pe

baza documentelor justificative. Operaţiunile înregistrate în Registrul-jurnal se totalizează atât

lunar, cât şi anual.

  Registrul-inventar serveşte la înregistrarea tuturor elementelor de activ şi de pasiv, grupate

în funcţie de natura lor, inventariate potrivit normelor legale.

Registrul „cartea mare” este un document contabil obligatoriu în care

se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente,

înregistrările făcute în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont,

respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile

finale.Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare si se întocmeste

de persoana juridică fără scop lucrativ şi de fiecare subunitate a acesteia, cu

contabilitate proprie.

În calitate de unităţi patrimoniale, societăţile fără scop patrimonial au

obligaţia să asigure, în condiţiile legii:7

întocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care

afecteaza patrimoniul;

înregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului;

întocmirea bilantului contabil;

controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;

7 Adriana Tiron Tudor, Alexandra Muţiu, Asociaţii şi fundaţii, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pag. 5712

furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia

patrimoniului şi rezultatele obţinute de unitate.

Contabilitatea societăţilor fără scop patrimonial se conduce în

partidă dublă şi are menirea să asigure:

înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor

operaţiunilor patrimoniale, în funcţie de natura lor, în mod simultan, în

debitul unor conturi şi creditul altor conturi, denumite conturi

corespondente;

stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum şi a soldului

final al fiecarui cont;

întocmirea lunară a balanţei de verificare, care reflectă egalitatea între

totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare şi

creditoare ale conturilor;

prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obtinute, respectiv a

activelor si pasivelor prin bilanţul contabil, precum si a veniturilor,

cheltuielilor şi a excedentelor sau deficitelor, prin contul rezultatului

exerciţiului.

Unitaţile de cult şi asociaţiile de proprietari pot conduce

contabilitatea în partidă simplă8, potrivit legii.

Persoanele juridice fără scop patrimonial9 întocmesc situaţii financiare anuale care

cuprind:

    bilanţ,

    contul rezultatului exerciţiului,

    notele explicative la situaţiile financiare anuale.

8 O.M.E.F nr.1969/ 2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoane juridice fără scop patrimonial, publicat în M.Of. partea I, nr.846 bis din 10/12/20079 Reglementare contabilă pentru persoanele juridice fără scop patrimonial din 09/11/2007, Publicat in M. Of., Partea I nr. 846bis din 10/12/2007

13

    Organizaţiile patronale şi sindicale, precum şi alte organizaţii fără scop patrimonial, care nu

desfăşoară activităţi economice, întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:

    bilanţ prescurtat,

    contul prescurtat al rezultatului exerciţiului,

    notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

4.Concluzii

După toate cele notate mai sus putem afirma cu încredere că atât asociaţiile cât şi fundaţiile fac

parte din organizaţiile non-profit.

Ca şi o concluzionare a celor arătate mai sus putem spune că elementele comune asociaţiilor şi

fundaţiilor sunt :

o organizare de sine stătătoare

un scop propriu

un patrimoniu propriu (distinct)

O organizare de sine stătătoare presupune existenţa a două elemente esenţiale: e vorba în

primul rând de faptul că activităţile care se vor desfăşura sunt clar explicitate, iar în al doilea rând e

vorba de faptul că sunt precizate persoanele împuternicite să reprezinte persoana juridică în relaţiile

cu terţii.

Prin scop propriu se înţelege obiectul de activitate al persoanei juridice care indică raţiunea

de a fi a acesteia.

În ciuda faptului că cele două forme de organizaţii sunt atăt de asemănător definite, şi au

aceste elemente comune comunicate mai sus, totuşi aceste două categorii de persoane fără scop

lucrativ au şi diferenţe care pot fi privite sub mai multe aspecte.

Totuşi cea mai mare deosebire , deosebirea fundamentală între asociaţia non-profit şi

fundaţie este genarată de patrimoniu; în cazul fundaţiei elementul principal

prin intermediul căruia se doreşte a aduce la îndeplinire scopul propus este

patrimoniul, în timp ce la asociaţie scopul propus a fi adus la îndeplinire are la

bază, în mod preponderent munca asociaţiilor, în general voluntară.

În ce priveşte organizarea contabilităţii, contabilitatea societăţilor fără

scop patrimonial se conduce în partidă dublă de regulă, dar unităţile de cult şi

14

asociaţiile de proprietari pot conduce contabilitatea în partidă simplă, potrivit

legii.

4.BIBLIOGRAFIE

1. Adriana Tiron Tudor, Alexandra Muţiu, Asociaţii şi fundaţii, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pag.7

2. Ordonanţa nr.26/30,01,2000, publicată in M.Of. 39/21.01.2000, art.4

3. Ordonanţa nr.26/30.01.2000, publicată in M.Of. 39/21.01.2000, art.15

4. Ordonanţa nr.26/30,01,2000, publicată in M.Of. 39/21.01.2000

5. O.M.E.F nr.1969/ 2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoane juridice fără

scop patrimonial, publicat în M.Of. partea I, nr.846 bis din 10/12/2007

6. Reglementare contabilă pentru persoanele juridice fără scop patrimonial

din 09/11/2007, Publicat in M. Of., Partea I nr. 846bis din 10/12/2007

15