arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/iunie...arpmgl.anpm.ro

2011

FE

RM

E D

E V

ÂN

T

STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă

« CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE

DRUMURI DE ACCES, RACORD ELECTRIC SI

RACORD SEN, CONSTRUIRE STATIE DE

TRANSFORMARE »

Comunele Smardan si Tulucesti, jude ţul Gala ţi

STUDIU EVALUARE ADECVATĂ

SC FERME DE VANT SRL 2

STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă

« CONSTRUIRE PARC EOLIAN,REABILITARE DRUMURI DE ACC ES, RACORD ELECTRIC SI RACORD SEN, CONSTRUIRE STATIE DE

TRANSFORMARE »

Comunele Smardan si Tulucesti, jude ţul Gala ţi

Beneficiar: S.C. FERME DE VANT S.R.L.

Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL, Gala ţi

Mai 2011



Prefa ţă

Studiile recente arătat că parcurile eoliene moderne la a căror amplasare s-a ţinut

cont de studii de pre-construcţie care au arătat importanţa zonelor din punct de vedere

conservativ, nu au un efect advers semnificativ asupra populaţiilor de păsări, lilieci precum

şi asupra habitatelor, plantelor şi a celorlalte componente ale biodiversităţii (nevertebrate,

amfibieni, reptile, mamifere etc.).

S.C. FERME DE VANT S.R.L. îşi asumă toate precauţiile pentru evitarea

producerii oricărui impact semnificativ. Producerea de energie electrică din energie eoliană

este nepoluantă – în comparaţie cu alte metode de producere a energiei şi poate să

contribuie la eliminarea cauzelor produse de schimbările climatice.

Prima şi cea mai importantă acţiune de diminuare a efectului parcurilor eoliene este

aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversităţii, deoarece trebuie cunoscute cu

exactitate speciile care vor fi afectate şi în ce fel. Având în vedere faptul că unul din

principiile de bază ale UE îl reprezintă o politică integrată pentru mediul înconjurător, pare

firesc ca dezvoltarea energiilor regenerabile să fie compatibilă cu conservarea

biodiversităţii, în cadrul căreia trebuie incluse teritoriul, peisajul, solul, flora şi fauna.

Principalele scopuri ale evalu ării sunt:

� de a furniza informaţii de bază privind speciile şi habitatele de interes comunitar din

zonă;

� de a furniza informaţii care ar putea ajuta în proiectarea parcului eolian astfel încât

expunerea speciilor de păsări de interes comunitar la posibilele coliziuni cu

turbinele să fie cât mai redusă;

� de a stabili masuri de reducere a impactului planului propus cu scopul de a

minimiza efectele asupra biodiversităţii locale.

Obiectivele specifice ale studiului:

� de a identifica tipurile de habitate naturale;

� de a identifica speciile de păsări care folosesc aria de studiu pe tot parcursul

anului, cu precădere în timpul migraţiilor şi în perioadele de cuibărit;

� studiul din timpul iernii este important deoarece unele zone din Podişul

Moldovenesc de Sud ar putea fi zone de hrănire importante de hrănire pentru

unele specii migratoare din nordul Europei şi Siberia, si care se pot aglomera în

număr mare pe câmpurile agricole;



� de a descrie cantitativ şi calitativ abundenţa relativă şi folosirea temporală şi

spaţială, de către speciile de păsări, a ariei de studiu în timpul zilei;

� de a identifica zonele din cadrul ariei de studiu folosite intens de păsări şi lilieci

şi care ar putea prezenta un risc mai ridicat pentru aceste specii prin

dezvoltarea amplasamentelor;

� de a stabili dacă în zonă cuibăresc specii de păsări răpitoare şi daca da, de a

determina distribuţia spaţială a cuiburilor în zona de studiu;

� de a stabili distribuţia şi densitatea specii importante în aria de studiu;

� de a determina speciile şi locaţiile păsărilor răpitoare care iernează în aria de

studiu.

1. Informa ţii privind planul propus

1.1. Informa ţii privind planul propus: denumirea, descrierea, ob iectivele acestuia, informa ţii privind produc ţia care se va realiza, informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea proiectului: „ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acce s,

racord electric si racord SEN, construire statie de transformare „ în comunele

Smardan si Tulucesti, judeţul Galaţi.

Titularul planului : S.C. FERME DE VANT S.R.L. .

Descrierea proiectului: Proiectul de investiţie Parc eolian, propune lucrări de

organizare şantier pentru modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de

acces, realizarea fundaţilor, a platformelor macara precum si lucrări de montaj/construcţie,

realizarea racordurilor electrice, necesare pentru amplasarea a 30 centrale eoliene cu

puterea nominală de maxim 2.5 MW/turbină şi o putere instalată de maxim 70 MW /parc

conform ATR, cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din

zona judeţului Galaţi, comunele Smârdan si Tuluceşti.

Societatea urmăreşte producerea de energie eoliană în locaţia din extravilanul

comunei Smardanîn partea de Nord a comunei si in comuna Tulucesti pe amplasamentul

situat in sudul comunei .

Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi

atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a



stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice

a României.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului

eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind

desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei

din surse regenerabile.

Dispunerea turbinelor in teren a urmărit obţinerea unui randament aerodinamic atât

pentru fiecare turbină în parte, cât şi pentru întreg ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de

panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic.

Descrierea obiectivelor propuse

Proiectul „ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acce s, racord electric

si racord SEN, construire statie de transformare „ compus din 30 turbine eoliene de

producere a energiei electrice amenajat în extravilanulul localităţilor Smardan si Tulucesti,

propune realizarea urmatoarelor obiective:

� Amplasare 30 turbine eoliene cu putere maximă 2.5 MW/turbină in limita ATR de

maxim 70 MW.;

� Constructii suport pentru realizarea parcului eolian;

Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

� Fundaţii turbine – 4000 mp (133 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care

suprafata ocupata definitiv 840 mp (28 mp /turbina inelul suprateran)

� Platforme de montaj – 40.000 mp (1333 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)

� Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare modernizate – 56.000 mp

� Componente electrice (statie de transformare 20/110 kV) ;

� Traseu conexiune LES pe distanta de cca 14 km la statia electrică 400/110 kV

Smardan.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in plan sunt realizate

cronologic astfel:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de executie si cu planurile

de situatie intocmite de proiectant;

� realizarea organizarii de santier;



� realizarea de lucrari de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente cat

si a drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundatiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

� realizarea statiei de transformare 20/110 kV;

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la statia de transformare 20/110 kV;

� realizarea conexiunii la statia electrica 400/110 kV Smardan;

Etapa a III - a – Funcţionare:

� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectului.

� management şi întreţinere.

Etapa I. - Lucrări de construcţii

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:

� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale

antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate

precum şi cele privind controlul execuţiei.

� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în

conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un

număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare,

trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,

montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.



Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren

a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi

cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe

şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a

garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire

metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,

presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel

încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi

va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura

rutieră existentă – DN 26, DJ 24D, DJ 251, DJ 255C, ca alternativă viabilă se poate utiliza

şi infrastructura feroviară existentă în comuna Tulucesti. Un plan de management al

transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor

locali sensibili.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atat drumuri de exploatare

agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport, cat

si drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul

echipamentelor si materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la

operatiuni de intretinere, reparatii si acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea

si pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de topografia

zonei, structura solurilor, investigatiile geotehnice.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de

transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

� latimea maxima de 5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

� inclinare longitudinala maxim 7-8º;

� inclinarea laterala maxim 2 º;

� masa maxima suportata de 15 t/osie;

� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

� raza de curbura 25 m;

� compozitia constructiva a drumului de acces trebuie permita o drenare

eficienta a apelor pluviale catre rigole;



� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Suprafata totala a drumurilor de acces noi si modernizate este de 56.000 mp.

Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate si construite sa reziste

la solicitari si presiuni mari suportand macarale de mare tonaj.

Platformele de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

� inclinarea maxima laterala si longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim

2º;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;

� inclinarea laterala a peretilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;

� diferenta inaltimii dintre platforma si fundatia turbinei nu trebuie sa depaseasca

5m;

� zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind in

zona de operare a bratului macaralei.

Platformele de montaj nu sunt constructii permanente fiind utilizate doar la

asamblarea turbinelor eoliene

Suprafata totala a platformelor de montaj este de 40.000 mp .

Zona de livrare echipamente este adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor

de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi

construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special

masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare

tonaj.

Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Amplasamentul turbinelor în linie permite ca suprafeţele necesare platformelor de

montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor

macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o „măturare”

cu un unghi de 90°. Subansamblele turbinei vor fi p reluate direct din autovehicule ce le

transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot



produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de

transport.

Fundatii.

Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în

care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de

geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o

fundaţie circulara cu diametrul de 5.5 m din beton armat cu bare de oţel-beton PC52,

adâncimea de fundare fiind de 1,650 m sub nivelul initial. Fundatia consta dintr-o fundatie

placa si un montant de 0,55 m inaltime si diametrul de 4,20 m.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma

initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul

acestuia.

Dupa realizarea montajului platforma de fundatie se acopera cu strat de pamant

vegetal pe care se vor reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul

in care aceasta vegetatie exista natural in zona. Astfel, suprafata de teren ocupata definitiv

de o turbina eoliana este de 28 mp; pentru 30 turbine rezulta o suprafata de 840 m².

Dupa finalizarea turnarii fundatiei aceasta se compacteaza cu argila si se acopera

cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioara a fundatiei.

Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

• montajul sistemelor electrice aferente;

• conectarea sistemelor de automatizare;

Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate

în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi

asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape:

1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

2. montarea nacelei deasupra turnului;

3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;



4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului

şi montarea pe turn.

Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată

din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 100 m şi care constau în 3-5

module asamblabile, care au un interior reticular din oţel, diametrul turnului având la bază

maxim 4,5 m.

Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme

anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este

fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite

rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru capta rea energiei vântului în funcţie de direcţia

acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este

prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare

hidraulic.

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel

al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 100 m; lungime pală 48 m înălţimea

totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maxim 150 m.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire

de 690 V şi o putere variabila până la 2.5 MW în funcţie de viteza vântului. De la

generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de

la 690V la 20 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de

producător.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de

rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor

în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul

de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de

înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în

cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsură şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,



nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară

prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat

este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului

depăşeşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

25m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este

format din 2 anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).



Figura nr. 1 Descriere turbin ă eolian ă

Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei

electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia

de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de

medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind

introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 30 de centrale eoliene,

va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni

aparţinând Transelectrica SA (staţia Smardan).



Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul ridicător

de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de

cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice

îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în

spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum

dimensiunile reţelei.

Staţia electrică – staţia de transformare 20/110 kV subdivizată în aria de

competenţă a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de

tensiune medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip

industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de

la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate

împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi,

(secţionatori, întrerupători). Staţia de transformare 20/110 kV se va racorda la staţia de

transformare Smardan printr-o legatura LES pe o distanta de cca. 14 km.

1.2. Localizarea geografic ă şi administrativ ă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

Amplasamentul propus realizării proiectului „ Construire parc eolian, reabilitare

drumuri de acces, racord electric si racord SEN, co nstruire statie de transformare „

compus din 42 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 100000 mp.

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de

35000 mp pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe teritoriul comunei

Tulucesti (extravilan), respectiv:

� comuna Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� comuna Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109,

T110, T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4,

T119, T120, De1, De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25,

De184/3, De181, De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de

teren arabil si teren neproductiv, si apartine domeniului public de interes local si



proprietate privata a unor persoane fizice, conform CU nr. 66/1621 din 12.04.2010 si CU

nr. 67/1620 din 12.04.2010 emise de Consiliul Judetean Galati.

Tabel nr. 1. Coordonate geografice ale turbinelor e oliene prev ăzute in proiect

Obiectiv X (metri) Y (metri) Statie

transformare 732841.043 460043.876 T1 731989.657 463562.174 T2 732477.868 463651.766 T3 732934.808 463650.757 T4 733446.002 464052.498 T5 733731.502 464072.998 T6 734482.314 462647.579 T7 734758.002 462945.998 T8 733848.338 462500.072 T9 733727.502 461807.195

T10 732236.421 462417.008 T11 732632.286 462430.116 T12 732249.731 461635.48 T13 732648.31 461631.374 T14 732912.852 461639.378 T15 732215.11 460118.405 T16 733030.804 458950.79 T17 731816.627 458771.703 T18 735727.173 462174.674 T19 732229.057 456103.238 T20 732205.225 455499.367 T21 735257.365 461462.534 T22 734804.848 461371.553 T23 733111.686 460052.105 T24 731806.281 459982.812 T25 735726.874 462174.469 T26 735947.299 462753.205 T27 736553.958 462921.096 T28 734126.778 464081.75 T29 734899.939 463767.368 T30 735359.682 463796.51



Fig. nr. 2 Localizarea Parcului Eolian



1.3. Modific ări fizice ce decurg din planul propus (din excavare , consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferi telor etape de implementare a planului

Modificările fizice rezultate ca urmare a implementării proiectului propus prin

proiectul propus se vor realiza în etapa de lucrări construcţii:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele:

• Amenajarea terenului;

• Executarea fundaţiilor, drumurilor de acces, reabilitarea drumurilor de

exploatare, realizarea platformelor şi şanţurilor conexiunilor electrice;

• Organizare de şantier.

În faza de implementare a proiectului modificări fizice se vor executa doar in

suprafata fiind reprezentate prin lucrări de decopertare şi excavare, lucrări necesare

pentru realizarea platformelor, fundaţiilor, şanţurilor LES, drumurilor de acces şi

exploatare.

Pentru protecţia drumurilor şi pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate rigole

de dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor de exploatare

vor fi consolidate şi acoperite cu sol vegetal decopertat iniţial, pentru a se reface în mod

natural cu vegetaţia specifică zonei. Calea de rulare va fi întreţinută în permanenţă.

Ca echipare edilitară nouă pe amplasament se va realiza reţeaua electrică

subterană LES până în staţia de conexiune de 20/110 KV aferenta parcului eolian.

Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene se va face prin cabluri

subterane până la staţia de transformare 20/110 kV si de aici prin legatura LES pe o

istanta de 14 km la statia transformare Smardan.

Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de elemente

noi în cadrul peisajului, schimbări în cadrul situatiei terenului, reprezentate de decopertări,

lucrari de constructie fundatii, platforme, organizare de santier, amplasarea turbinelor

eoliene, statie conexiune/transformare etc.



1.4. Resursele naturale necesare implement ării planului

Pentru implementarea proiectului, sunt necesare resurse naturale în ceea ce

priveşte:

• Sol necesar în faza de amenajarea drumurilor de acces, drumurilor de exploatare,

executare fundaţii şi platforme macarale;

• Potenţialul eolian ce asigura funcţionarea parcului eolian la parametri optimi.

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din ca drul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implemen tarea planului

Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor

naturale protejate.

1.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în ap ă, în aer, pe suprafa ţa unde sunt depozitate de şeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Terenul propus schimbării destinaţiei pentru realizarea proiectului analizat a fost ales

ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de

pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la

construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, gradul de afectare a factorilor

de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de

sănătate a populaţiei, gradul de asigurare a rezistenţei terenului, şi în mod special de

potenţialul eolian din zonă.

Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic terenuri arabile şi

drumuri de exploatare existente, aşa cum sunt ele evidenţiate în Certificatele de Urbanism,

nr. 66/1621 si 67/1620 din 12.04.2010.

Prin implementarea proiectului se va interveni în structura şi componenţa solului

datorită realizării infrastructurii: drumuri de acces, platforme de operare macarale, fundaţii

turbine eoliene şi trasee conexiuni electrice.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică

utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de

materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie

surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.



În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere din perioada funcţionării

acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a

funcţionării motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor

(emisii de praf), însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative

asupra biodiversităţii.

Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă

restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.

Proiectul în faza de exploatare nu reprezintă o sursă de poluare pentru factorii de

mediu, fiind o soluţie curată din punct de vedere ecologic, fără degajări de gaze

generatoare de efect de sera, şi fără consum de resurse neregenerabile. Mai mult decât

atât, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a emisiilor globale

de gaze cu efect de seră.

Deşeurile generate în faza de construcţie cât şi în faza de operare sunt specifice

organizărilor de şantier şi sunt reprezentate prin deşeuri rezultate din activitatea de

construcţie şi deşeuri menajere. Deşeurile rezultate vor fi în cantităţi reduse şi pentru a

evita orice impact asupra mediului vor fi precolectate în recipiente şi transportate în spatii

special amenajate, iar ulterior la depozitul de deşeuri autorizat.

Emisii în atmosfer ă

Execuţia lucrărilor de construcţie a parcului constituie, pe de o parte, o sursa de

emisii de praf, cauzată de circulaţia vehiculelor grele, iar pe de altă parte sursa de emisie

a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în

motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite.

În acest sens, sursele de emisie sunt reprezentate de:

� Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfăşurat zilnic în cadrul şantierului;

� Sursele de suprafaţa, reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor în zona

frontului de lucru;

Surse liniare

Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt rezultatul traficului

desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.

Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursa importantă de poluare a mediului pe

şantierul de construcţii. Apreciem că poluarea aerului în cadrul activităţilor de alimentare

cu carburant, întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fi



neglijată. Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de

materii prime la locul de descărcare a acestora.

Surse de suprafa ţă

Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt generate de

funcţionarea utilajelor în şantier. Activitatea utilajelor cuprinde, în principal:

• decopertarea solului, săpături pentru realizarea gropilor de fundatie, santuri;

• manipularea materialelor şi a deşeurilor.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de

următorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant

pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu

dispozitive de reducere a poluării.

Emisiile de particule în suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de specificul

operaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice. Conform metodologiei AP - 42

emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor de construcţii, pe durata lucrărilor

pot fi apreciate la 2,30 t/ha/luna.

Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie pot fi:

• Zgomot;

• Vibraţii.

Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele diesel care

echipează utilajele şi de pickhammere, maşini de găurit, compactoare. În general,

zgomotul motoarelor va domina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are

obligaţia de a asigura buna funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte

zgomotul.

Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea

structurilor, instalarea cablurilor este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor

receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei

reprezintă un impact inevitabil asupra locuitorilor localităţii comunelor Smardan si

Tulucesti. Acest impact este similar cu cel produs de reparaţia drumurilor sau a dezvoltării

infrastructurii (alimentare cu apă, reţea canalizare, reţea gaze, etc) din zonă.

Construcţia unui parc eolian necesită utilizarea de echipament greu şi utilaje de

construcţie pentru diferitele activităţi, incluzând următoarele activităţi specifice:

� decopertarea şi pregătirea terenului pentru construcţii;

� construcţia drumurilor de acces;



� construcţia fundaţiilor;

� ridicarea structurilor turbinelor eoliene;

� instalarea cablurilor electrice subterane;

� refacerea terenului şi restaurare.

In perioada de funcţionare a parcului eolian principalele surse de zgomot sunt

constituite din turbinele eoliene. Nivelul zgomotului se încadrează în limita de 45 dBA, la

aprox. 50 m de baza pilonului. După 200 m, zgomotul este slab perceptibil.

Emisii în apa de suprafa ţa şi apa subteran ă

Aceste posibile emisii se referă la scurgeri accidentale de substanţe şi preparate,

levigat din deşeuri, ape uzate menajere, torenţi etc. Pentru fiecare din aceste emisii, sunt

prevăzute planuri de prevenire şi de acţiune care împiedică producerea lor.

Managementul de şeurilor

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada

de construc ţie:

� deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;

� deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje

de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) –

1,0tone;

� deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;

� pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 42000 mc.

Tabel nr. 2 – Managementul de şeurilor

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare Managementul de şeurilor

kg/an

V E R construc ţie

Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,0

S 15 01 01

- spaţii special amenajate R5 - -

S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri 1,0 S 17 04 05 - spaţii special R4 - -



Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare Managementul de şeurilor

kg/an

V E R metalice t/perioada

construcţie S 17 04 07 amenajate

Pământ excavat

42000 mc/ perioada

construcţie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de

sistematizare a terenului

- -

func ţionare Ulei uzat hidraulic 1350 l L 13 01 10* - Recipiente

metalice - D10 -

Ulei uzat transmisie 10.800 l L 13 02 05* Recipiente

metalice - D10 -

Deşeuri electrice şi electronice

- S 16 02 14 spaţii special amenajate R7 D9 -

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri

vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

� H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

� H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

� Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în

fiecare clasă de depozit de deşeuri;

Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor

deşeuri.



1.7. Cerin ţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu ţia planului (categoria de folosin ţă a terenului, suprafe ţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de c ătre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pere ţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Terenul pe care se va implementa planul are destinaţia de teren agricol fiind situat în

extravilanul comunelor Smardan si Tulucesti.

Amplasamentul propus realizării proiectului se desfăşoară pe o suprafaţă totală de

100000 mp din care 35000 mp pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe

teritoriul comunei Tulucesti (extravilan), fiind înscrise în cartea funciară a comunelor::

� Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109, T110, T113 –

A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4, T119, T120, De1,

De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25, De184/3, De181,

De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Suprafaţa de teren de 100000 mp aferentă proiectului se află în proprietatea SC

Ferme de Vant SRL.

Proiectul Parc eolian compus din 30 turbine eoliene de producere a energiei

electrice amenajat în extravilanul localităţilor Smardan si Tulucesti este format din:

� 30 turbine eoliene cu o putere maxima instalata de 2,5 MW/turbină(in limita ATR –

70 MW);

� Fundaţii turbine – 4000 mp (133 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care

suprafata ocupata definitiv 840 mp (28 mp /turbina)


� Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare noi si modernizate – 56.000 mp

� Componente electrice (statie de transformare 20/110 kV);

� Traseu conexiune LES pe distanta de cca 14 km la statia electrica 400/110 kV

Smardan.

Fundaţiiile turbinelor eoliene sunt realizate din beton C30/37 şi C35/45 şi C16/20 iar

pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. După finalizarea turnării fundaţiei

aceasta se compactează cu argila şi se acoperă cu un strat de sol vegetal pana la baza

inferioara a fundaţiei (inel exterior) cota +0 m.

Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are o suprafata de 28 mp, suprafata

ocupata de fundatiile (permanente) celor 30 turbine fiind de 480 mp.



1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implemen tarea planului (dezafectarea/ reamplasarea de conducte, linii de înalt ă tensiune etc., mijloacele de construc ţie necesare), respectiv modalitatea în care accesar ea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ari ei naturale de interes comunitar

Având în vedere tipul proiectului nu sunt necesare servicii suplimentare care să

presupună proiecte de dezafectare/reamplasare de conducte, şi alte mijloace de

construcţie necesare în implementarea proiectului propus.

Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare

se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o

placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat

cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis.

1.9. Durata construc ţiei, func ţionării, dezafect ării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a planului

Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura

aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.



Tabelul nr. 3 - Graficul desf ăşurării lucr ărilor de în cadrul planului

Activitate Perioada (luni )

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de transport şi

depozitare

Construc ţia funda ţiilor şi reţelei electrice de

transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune

Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând

de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.

1.10. Activit ăţi care vor fi generate ca rezultat al implement ării planului

După implementarea proiectului se vor desfăşura activităţi de întreţinere,

monitorizare şi management al deşeurilor conform programului

Tabel nr. 4 – Perioada activit ăţi desf ăşurate în cadrul proiectului

Perioada Activit ăţi desf ăşurate

Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre. Colectarea şi managementul deşeurilor rezultate.

Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente.

5 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.

La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.



1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau ap robate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedur ă de evaluare şi care poate afecta aria natural ă protejat ă de interes comunitar Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi

proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a proiectului propus

„ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acce s, racord electric si racord SEN,

construire statie de transformare „

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

� Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe pe terenurile de luncă

învecinate (Valea lui Manolache);

� Turism si agrement desfasurat in Padurea Garboavele

� Activitati agricole mecanizate desfasurate in zona proiectului – terenuri agricole;

Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita o raza de

20 km in jurul proiectului , suprafata pe in care se va analiza impactul cumulativ tinand

cont si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Proiectul propus se va implementa in extravilanul comunelor Smardan si Tulucesti,

unde pana in prezent activitatile economice p[rincipale desfasurate sunt reprezentate de

agricultura, cresterea animalelor, turism si agrement. De asemenea sunt aprobate o serie

de proiecte ce au ca activitate producerea de energie electrica din surse regenerbile ce

var face obiectul analizei impactului cumulativ.

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat

sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

� SC PALACE CONSTRUCT SRL.

� SC ALWIND ENERGY SRL;

� SC BIXENTA IMPEX SRL;

� SC AMONIT ENERGY SRL;

� SC GAMISA ENERGY SRL;

� SC GALATI WIND SRL;



� SC MONEY INVEST SRL;

� SC ODIS SRL;

Cai de cumulare a impactului

In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-

au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se

asupra:

� Biodiversităţii locale;

� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

� Mediului social economic



Figura nr. 3 Localizarea parcurilor eoliene în zona Smardan- Tulucesti



2. Informa ţii privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar afectat ă de implementarea planului

Caracterizarea biodiversit ăţii zonei

Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcţionează în regim

natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi amplificarea

primelor categorii.

2.1. Date privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar: suprafa ţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc.

Având în vedere amplasarea parcului eolian analizat la o distanţă de 4,2 km faţă de

sit-ului de Importanţă Comunitară ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului cu importanţă

specială din punct de vedere al protecţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca Prutului -

Vlădeşti - Frumu şiţa, şi 0,5 km pana la ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele , nu se

prognozează efecte/riscuri asupra florei şi faunei existente.

De asemeni protecţia biodiversităţii locale şi a ariilor protejate aflate în judeţul Galaţi

a fost asigurata prin alegerea locaţiei amplasamentului şi proiectarea parcului eolian astfel:

� Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor (oaspeti de vara şi iarna);

� Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate

nocturnă;

� Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere;



Fig. nr. 4 – Arii naturale protejate în vecin ătatea proiectului

2.1.1. Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca

Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa

Situl de importanţă avifaunistică Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa ROSPA0070,

se întinde şi pe zona administrativă a comunei Tulucesti a, aflându-se în proprietatea atât

a statului cât şi privată. Ca vulnerabilitate se pot evidenţia activităţi antropice cu impact

negativ asupra ecosistemului, păşunat, pescuit, vânătoare.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.

Conform datelor avem următoarele categorii: 29 de specii conform Anexei 1 a Directivei

Păsări, 23 de specii migratoare, conform convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 3

specii periclitate la nivel global.

Bird Life International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de periclitare

pentru speciile de păsări europene:



P – periclitată (Endangered); NP – nepericlitată (Least Concern); V – vulnerabilă

(Vulnerable); R – rară (rare); D – în declin (Declining);

În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European Concearn):

SPEC 1 - cuprinde specii europene a căror conservare este ameninţată la nivel

global. (European species of global conservation concern)

SPEC 2 - cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, concentrated in

Europe)

SPEC 3 - cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, not concentrated in

Europe)

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică

specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se află într-o

situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate

pentru protecţia lor. (Favourable conservation status in Europe, not concentrated in

Europe).



In tabelul nr. 5 sunt prezentate într-o forma concisă toate detaliile necesare caracterizării sitului RO SPA Lunca Prutului –

Vlădeşti Frumuşiţa cu evidenţierea statutului de conservare, cu indicarea numărului populaţiilor la nivel naţional conform rapoartelor

IUCN şi Bird Life International .

Cod Denumire specie Denumirea popular ă Directiva Păsări

OUG 57/2007 Categoria SPEC Popula ţie la

nivel na ţional

Popula ţie la nivelul sitului

cuib ărit iernat pasaj

A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 3500 - 4000 p - - 120 - 600 i A060 Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 5500 - 6500 p 32 - 40 p - - A097 Falco vespertinus Vânturelul de seară - Anexa 3 SPEC 3 1300 -1600 p 28 - 33 p - - A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 4600 -6500 p 40 - 50 p - - A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Anexa 1 Anexa 3 SPEC 1 11500 -14000 p - - 220 – 260 i

A229 Alcedo atthis Pescăraş albastru Anexa I Anexa 3 SPEC 3 12000 -15000 p 50 -70 p - -

A029 Ardea purpurea Stârc roşu Anexa 1 - SPEC 3 850-1000 p 10 -15 p - - A024 Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa I SPEC 3 5500-6500 15-20 p - - A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă Anexa 3 Anexa I SPEC 3 1500-2000 3-5 p - -

A196 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi Anexa 3 Anexa I SPEC 3 8000 – 12.000 150-270

p - -

A031 Ciconia ciconia Barză albă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 4000 – 5000 - - 3000-4500 i A081 Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC 1700-2500 5-7 p - -

A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar/pestriţă mijlocie Anexa I Anexa 3 NonSPEC 20000 – 24000 20-30 p - -

A429 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini Anexa I Anexa 3 NonSPEC 24000 – 32000 50-70 p - -

A236 Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 NonSPEC 40000 – 60000 15-20 p - - A026 Egretta garzetta Egretă mică Anexa I Anexa 3 NonSPEC 4000 – 5000 40-50 p - 100-200 i A098 Falco columbarius Şoim de iarnă Anexa I - NonSPEC 400 – 1500 - 10-15 i - A103 Falco peregrinus Şoim călător Anexa I - NonSPEC 8 – 15 - 5-7 i - A075 Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 28 – 33 - - 5-10 i A131 Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 NonSPEC 400 – 600 - - 30-40 i

A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 1380000 – 2600000 30-35 p - -

A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 6500 – 8000 25-50 p - - A094 Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 - - - 3-5 i A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 45000 – 60000 30-50 p - -



Cod Denumire specie Denumirea popular ă Directiva Păsări

OUG 57/2007 Categoria SPEC Popula ţie la

nivel na ţional

Popula ţie la nivelul sitului

cuib ărit iernat pasaj

A032 Plegadis falcinellus Ţigănuş Anexa I Anexa 3 SPEC 3 2500 – 2800 - - 50 – 100 i A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC 300 - 500 - - 50 - 60 i

A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 NonSPEC 5500 – 7500 120 – 150 p - -

A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 NonSPEC 2000 - 4500 - > 4 i - A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 8500 – 10000 20 – 60 i - -

A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte

neagră Anexa I Anexa 3 SPEC 2 364000 – 857000 10 – 30 i - -

A034 Platalea leucorodia Lopătar Anexa I Anexa 3 SPEC 2 1100 – 1500 - - 10 – 30 i A151 Philomachus pugnax Bătăuş Anexa I - SPEC 3 - - - P A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 45000 – 60000 > 4 p - - A166 Tringa glareola Fluierar de mlaştină Anexa I Anexa 3 SPEC 3 - - - R



Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi se

încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma

Bârladului cu sectorul său Platforma Covurluiului care este subdivizată la rândul ei în

colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat 3

unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general

plan, cu o pantă continua de la nord la sud.

Tabelul nr. 6 - Alte specii importante din punct de vedere avifaunistic

Denumire specie Denumirea popular ă Directiva P ăsări OUG 57/2007

Categoria SPEC

Statut de conservare

Specii cuib ătoare Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă

Falco vespertinus Vânturelul de seară - Anexa 3 SPEC 3 vulnerabilă Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa 3 Anexa 3 SPEC 2 vulnerabilă Ardea purpurea Stârc roşu Anexa I - SPEC 3 nepericlitată Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Ciconia nigra Barza neagră Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitată

Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de

grădini Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Egretta alba Egreta albă Anexa I Anexa 3 - - Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată Egretta garzetta Egretă mică Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat

Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC nepericlitată Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Specii importante în perioada de migra ţie Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Anexa I Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată

Ciconia ciconia Barză albă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 nepericlitată Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 nepericlitată Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Limosa limosa Sitar de mal Anexa II/2 - SPEC 2 vulnerabilă Anser albifrons Gârliţa mare Anexa 1 Anexa 5E NonSPEC nepericlitată

Anser anser Gâscă de vară Anexa II/1, III/2 Anexa 5E SPEC 3 nepericlitată Tringa erythropus Fluierar negru Anexa II/2 - SPEC 3 nepericlitată Tringa stagnatilis Fluierar de lac - - NonSPEC nepericlitată

Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/2 - NonSPEC nepericlitată Phalacrocorax carbo Cormoran mare Anexa I - NonSPEC nepericlitată Anas platyrhynchos Raţa mare Anexa III/1 Anexa 5C NonSPEC nepericlitată



2.1.2. Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSCI 0105 Lunca Joasă

a Prutului

Situl de Importanţă Comunitară – Lunca Joasă a Prutului se află situat pe teritoriul

judeţului Galaţi (100%).

Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45°45'55''

latitudine nordică şi E 28°8'50'' longitudine estic ă, ocupând o suprafaţă de 5 656 ha.

Calitate şi importan ţă:

Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti

si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica.

Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee.

Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi. Vegetatia palustra este

compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis,

Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. In ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca,

Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea

alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis,

Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia,

Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului

Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae,

Frangula alnus. Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior

reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante

efective de pasari acvatice în timpul migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides,

Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia),

threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser

albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina,

Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra

avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride

(Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia

riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Alte caracteristici ale sitului:

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se

încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma

Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele

Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităţi



geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza

prin altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica si 3-4 m în partea sudica.

Relieful luncii se prezinta în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud.

Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al

unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si

forme negative (foste lacuri, gârle, balti si mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri

exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în

rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din

texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii.

Geologic: în profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; în cuvertura se pot

contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3)

badenian superior - romanian (pliocen).

2.1.3. Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSCI 0151 - Pădurea

Gârboavele

Situl de Importanţă Comunitară – Pădurea Gârboavele se află situat pe teritoriul

judeţului Galaţi.

Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45º 34' 34''

latitudine nordică şi E 27º 59' 56'' longitudine estică, ocupând o suprafaţă de 217 ha.

Situl este localizat în sud-estul Podişului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de

silvostepă la nord de oraşul Galaţi (în apropierea localităţii Tuluceşti) la o altitudine de 65-

80m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocupă o parte din

pădurea de agrement Gârboavele. Tipul dominant de vegetaţie sunt pădurile şi rariştile de

stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumariu (Quercus pedunculiflora). Stejarul

pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre pârăul Manolache în timp ce

stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri mici şi făşii

înguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul 91AA edificat de stejarul pufos şi

habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de realizat având în vedere răspândirea

mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil. Procentul de

suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură (plopi sau arbori exotici)”,

reprezintă plantaţii de salcâm.

Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin: diversitatea

de specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porţiunilor de

pădure închisă cu rarişti şi poieni. Trebuie menţionată prezenta formelor „virescens” şi



„atrichoclados” la stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q.

pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus virgiliana (chiar

exemplare de Q. virgiliana forma „pungens”). Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în

etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vişinul turcesc (Prunus mahaleb) iar

in subarboret măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul

(Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorită

subarboretului foarte dens regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezentă doar în

ochiuri şi luminişuri). În pătura erbacee trebuie menţionată prezenţa bujorului românesc

(Paeonia peregrina).

2.2. Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf aţa sau în vecin ătatea planului, men ţionate în formularul standard al ariei naturale pro tejate de interes comunitar; În acest capitol se furnizează următoarele informaţii:

� Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura

2000. Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora.

� Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere

concisă şi se prezintă relaţia acestora cu proiectul:

� Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului

� Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată

specia/habitatul respectiv pe amplasamentul proiectului.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi

relaţia acestora cu proiectul propus.



Tabel nr. 7 - Fenologia p ăsărilor din ROSPA0070 Lunca Prutului –Vl ădeşti Frumu şiţa:

Denumire specie Denumirea popular ă


Specie protejat ă inclus ă în Cartea Ro şie a vertebratelor din

România

Categoria fenologic ă Originea geografica

(dupa Vouss)

Regim trofic

S-E OV P OI

Pelecanus onocrotalus Pelican comun nepericlitată ◙ - ● - - SAR IHT Aythya nyroca Raţă roşie vulnerabilă ◙ ● - - - TK-MED VEG

Falco vespertinus Vânturelul de seară vulnerabilă ◙ - ● - - PAL ZOO Coracias garrulus Dumbrăveancă vulnerabilă - - ● - - EU-TK INS

Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic nepericlitată ◙ - ● - - SAR IHT

Alcedo atthis Pescăraş albastru nepericlitată - - ● - - LV IHT Ardea purpurea Stârc roşu nepericlitată ◙ - ● - - TK-MED ZOO Ardeola ralloides Stârc galben nepericlitată ◙ - ● - - ET ZOO Botaurus stellaris Buhai de baltă nepericlitată - - ● - - PAL ZOO

Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi nepericlitat - - ● - - LV ZOO

Ciconia ciconia Barză albă nepericlitată ◙ - ● ● - PAL ZOO Circus aeruginosus Herete de stuf nepericlitată - - ● - - PAL PR

Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar/pestriţă

mijlocie nepericlitată - ● - - - EU INS

Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini

nepericlitată - ● - - - MED INS

Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră nepericlitată - - - - ● PAL INS

Egretta garzetta Egretă mică nepericlitată ◙ - ● - - LV ZOO Falco columbarius Şoim de iarnă nepericlitată - - - - ● - ZOO Falco peregrinus Şoim călător nepericlitată ◙ ● - - - - ZOO

Haliaeetus albicilla Codalb nepericlitată ◙ - - ● - PAL IHT Himantopus himantopus Cătăligă nepericlitată ◙ - ● - - CO ZOO

Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic nepericlitată - - ● - - PAL INS Nycticorax nycticorax Stârc de noapte nepericlitată ◙ - ● - - CO ZOO



Denumire specie Denumirea popular ă


Specie protejat ă inclus ă în Cartea Ro şie a vertebratelor din

România

Categoria fenologic ă Originea geografica

(dupa Vouss)

Regim trofic

S-E OV P OI

Pandion haliaetus Vulturul pescar nepericlitată ◙ - - ● - PAL ZOO Picus canus Ghionoaie sură nepericlitată - ● - - - PAL INS

Plegadis falcinellus Ţigănuş nepericlitată ◙ - ● - - LV ZOO Recurvirostra avosetta Ciocîntors nepericlitată ◙ - ● - - TK-MED ZOO

Sterna hirundo Chiră de baltă nepericlitată ◙ - ● - - HOL ZOO Cygnus cygnus Lebădă de iarnă nepericlitată - - - - ● PAL MIXT

Ixobrychus minutus Stârc pitic nepericlitată - - ● - - LV ZOO

Lanius minor Sfrâncioc cu frunte

neagră nepericlitată - - ● - - EU-TK INS

Platalea leucorodia Lopătar nepericlitată ◙ - ● ● - SAR ZOO Philomachus pugnax Bătăuş nepericlitată - - ● ● - PAL ZOO

Tringa glareola Fluierar de mlaştină nepericlitată - - - ● - PAL ZOO Legenda: Originea geografica : HOL – specie cu răspândire holarctica; LV – specie cu răspândire in lumea veche; SAR – specie cu răspândire sarmatică; PAL

– specie cu raspandire palearctica; TK-MED – specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO – specie cosmopolita; ET – specie de tip etiopian; EU-TK – specii de tip europeo-turkestanic.

Categoria fenologica : S-E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P – specie de pasaj, OI – oaspete de iarna. Regimul trofic : MIXT – specie omnivora; VEG – specie vegetariana; ZOO – specie zoofaga (considerand aici cele acre se hranesc cu diferite

nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS – specii insectivore; PR – specii pradatoare; IHT – ihtiofage.



ROSCI0105 Lunca Joas ă a Prutului

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de

interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,

habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă

comunitară, sunt:

Cod denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto -

Nanojuncetea 0.2 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention 1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 0.1 B C B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 5 A C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 1 B C B B

3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 40 B B B B

3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B

Specii de mamifere: 2021 Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă);

Specii de amfibieni şi reptile:

1188 – Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);

1220 – Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă);

1993 – Triturus dobrogicus (Triton dobrogean).

Specii de pe şti:

2511 Gobio kessleri (Porcuşorul);

1130 Aspius aspius (Avat);

1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarta);

1145 Misgurnus fossillis (Varlarul/Ţipar);

1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);

1159 Zingel zingel (Pietrar);

1160 Zingel streber (Fusar mic);

2522 Pelecus cultratus (Sabiţă).

Specii de nevertebrate:

1078 – Callimorpha quadripunctaria (Fluturele tigru de Jersey);



Alte specii importante de flor ă şi faun ă

− I Hyponephele lycaon

− I Tomares nogelii

− P Hippuris vulgaris

− P Salvinia natans

− P Trapa natans

− P Orchis laxiflora ssp. elegans

− P Stratiotes aloides

− P Vallisnerua spiralis

Tabelul nr. 8 Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc

(Doniţă et al., 2005).

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention

R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan şi alpin

R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor

râuri (Ulmenion minoris)

R4404 Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus

robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi

Alopecurus pratensis R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius

3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie

tip Magnopotamion sau Hydrocharition

R2202 Comunitãþi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela

polyrhiza şi Wolffia arrhiza

R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides

R2204 Comunităţăþi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans

R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes

aloides şi Utricularia vulgaris

R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina

3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

R4407 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius

R4408 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus



ROSCI 0151 - Pădurea Gârboavele

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes

comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, habitatele şi speciile

care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global

40C0* - Tufărişuri ponto sarmatice 3 A C B B 91AA – Vegetaţie forestieră ponto – sarmatică cu stejar pufos 53 A C B B 91I0* – Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 14 A C B B

Cod Denumire specie Denumirea popular ă

Directiva Habitate

OUG 57/2007 Reziden ţa Sit.

Pop Conservare Izolare Global

Specii de nevertebrate 1083 Lucanus cervus Radaşca Anexa 3 Anexa 3 P C A C B 1088 Cerambyx cerdo Croitor Anexa 4 Anexa 3 P C A C B 4033 Erannis ankeraria - Anexa 4 Anexa 3 R B B A B

Specii de plante 4067 Echium russicum Capul şarpelui Anexa 2 Anexa 3 R C B C B

4097 Iris aphylla spp. hungarica Iris Anexa 2 Anexa 3 R C B C B

Tabelul nr. 9 Alte specii importante de flor ă şi faun ă

Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Habitate OUG 57/2007

A Bufo bufo Broasca raioasa bruna C D - Anexa 4B A Rana dalmatina Broasca de padure C D Anexa 4 Anexa 4A

I Parnassius mnemosyne - C A Anexa 4 Anexa 4A

R Lacerta agilis Soparla cenusie C D Anexa 4 Anexa 4A R Natrix natrix Şarpele de casă C D Anexa 4 -

A Pelobates

fuscus Broasca de pământ, Broasca gheboasă C A Anexa 4 Anexa 3

A Rana esculenta Broasca verde de lac P D Anexa 5 Anexa 5A

I Tomares nogelii - - B - Anexa 4B

R Lacerta viridis Guşter C B Anexa 4 Anexa 4A

Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Păsări OUG 57/2007

B Caprimulgus europaeus Caprimulg D C Anexa 1 Anexa 3

B Dendrocopos

syriacus Ciocănitoare (pestriţă)

de gradină D C Anexa 1 Anexa 3

B Himantopus himantopus Piciorongul D C Anexa 1 Anexa 3

B Lanius minor Sfrâncioc cu frunte

neagră D C Anexa 1 Anexa 3

B Dendrocopos

medius Ciocănitoare de stejar C C Anexa 1 Anexa 3

B Emberiza Presura de gradina D C Anexa 1 Anexa 3



hortulana B Lanius collurio Sfrancioc roşiatic D C Anexa 1 Anexa 3 B Picus canus Ghionoaie sură D C Anexa I Anexa 3

Tabelul nr. 10 Corespondenţa habitatelor Natura 2000 în sistemul de clasificare romanesc (Doniţă

et al., 2005).

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor

Cod Denumire Cod Denumire

40C0* Ponto-Sarmatic deciduous

thickets

R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)

R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)

R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex

R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)

91AA Eastern white oak woods

R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus

pubescens) cu Galium dasypodium (p.)

R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus

pubescens) cu Paeonia peregrina

R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens)

cu Echinops banaticus

91I0* Euro-Siberian steppic

woods with Quercus spp.

R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar

pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum

R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun

turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica

R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi

cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum

R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus

robur) cu Convallaria majalis

R4156

Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus

pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar

pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum

R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu

(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

R4159

Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus

pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa

bibersteinniana



Pentru unele specii de păsări, în special cele migratoare, situl poate fi important din

punct de vedere al unor aspecte variate ale ciclului lor de viaţă. Aceste aspecte sunt

clasificate mai jos:

� areal de rezidenţă - specia se găseşte de-a lungul întregului an în sit;

� areal de reproducere/creştere - specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea

puilor;

� areal temporar (de pasaj, de migraţie) - specia foloseşte situl pentru migrare sau

schimbarea penelor în afara arealului de reproducere;

� areal de iernat - specia foloseşte situl în timpul iernii.

POPULAŢIE: În ceea ce priveşte mărimea populaţiei, se introduc date exacte

despre populaţie dacă se cunosc. Dacă nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei, se

indică o plajă de valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii

despre populaţia minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau

maxim în câmpul indicat în formular. Prîntr-un alt semn se indică perechile (p) sau indivizii

(i) număraţi.

La unele specii cu sisteme de înmulţire speciale, masculii şi femelele se pot număra

separat: aici se pot folosi literele (m) sau (f). În cazul în care nu se pot indica informaţii

numerice, atunci mărimea/ densitatea populaţiei se indică prin:

� (C) – specie comună;

� (R)- specie rară;

� (V)- foarte rară.

� (P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa

speciei.

Mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile

prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau

densităţii relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model

progresiv ca cel de mai jos:

� A: 100 ≥ p > 15%;

� B: 15 ≥ p > 2%;

� C: 2 ≥ p > 0%;

� D: populaţie nesemnificativă.



CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante

pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-

criterii:

� gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

� I: elemente în stare excelentă,

� II: elemente bine conservate,

� III: elemente în stare medie sau parţial degradată

� posibilităţile de refacere.

� I: refacere uşoară

� II: refacere posibilă cu efort mediu,

� III: refacere dificilă sau imposibilă.

Sinteză aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii

� A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de

clasificarea posibilităţii de refacere,

� B: conservare bună = elemente bine conservate b (II), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (III) şi

uşor de refăcut (I),

� C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii.

IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire

normală a speciei:

� A: populaţie (aproape) izolată,

� B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie,

� C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.

GLOBAL: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

� A: valoare excelentă

� B: valoare bună,

� C: valoare considerabilă.



2.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes co munitar învecinate şi distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-

au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a

reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor

protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite

să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;



Tabel nr. 11 - Perioade favorabile pentru monitoriz are biodiversit ăţii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări

cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

2.3.1. Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul

implicat

HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.



Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor

tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora

dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea

acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra

speciilor cu importanţă conservativă.



Figura nr. 5 Localizarea punctelor de monitorizare



Habitate seminaturale

Pe teritoriul parcului se află mici suprafeţe acoperite de habitate cvazinaturale cum ar

fi pajişti ruderalizate.

� Pajişti ruderalizate

Probabil că în trecut pajiştile din zona de impact a proiectului analizat se încadrau în

tipul R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca. Conform lucrării Habitatele din

România acestea au o valoare conservativa redusă.

Noi considerăm că valoarea de conservare este nulă. Chiar dacă există unele dintre

speciile caracteristice, structura şi compoziţia floristică a acestor pajişti sunt puternic

alterate prin prezenta speciilor ruderale si invazive.

Datorita lipsei speciilor cu valoare conservativă acestea nu constituie habitate ale unor

specii de animale cu valoare conservativă ridicată aşa cum sunt popândăii Spermophilus

citellus, Lacerta agilis, Lacerta viridis.

Un factor de alterare este eroziunea puternică a acestor tipuri de habitate, eroziune

apărută probabil din cauza unui cumul de factori antropici care amplifica, caracterul

cvasinatural (invazia speciilor de plante alohtone), activitati agricole, viituri.

Un alt factor al alterării acestor tipuri de habitate este constituit din pătrunderea apelor

pluviale si freatice bogate în fertilizatori artificiali şi substanţe insecto-fungicide din culturile

aflate în apropiere.

Din punct de vedere al integritatii acestor habitate, acestea nu vor fi afectate vor fi în

nici un fel de amplasarea turbinelor, lucrai de constructii drumuri, organizare de santier,

acestea fiind dispuse exclusiv în terenurile agricole. Retelele electrice si transmisie date

(fibra optica) realizate prin săparea şanţurilor pentru cablurile electrice îngropate vor urma

exclusiv drumurile de acces si exploatare din terenurile cultivate.

Alte tipuri de habitate

Au fost identificate patru tipuri de habitate antropice în aria de studiu.

Acestea sunt:

1. Terenurile agricole cultivate intensiv;

2. Plantatii viticole;

3. Tufarisuri de mici dimensiuni;

4. Asociatii ruderale;



� Terenuri agricole cultivate intensiv

Sunt reprezentate pe întreaga suprafaţă a parcului eolian. Acest tip de habitate este

considerat de multe ori ca fiind unul nesemnificativ pentru speciile de păsări şi mamifere

sălbatice (unele dintre acestea importante din punct de vedere al conservării). Parte dintre

aceste specii, se întâlnesc pe tot parcursul anului, populează suprafeţele cu culturi anuale

intensive şi cu preponderenţă în perioadele de migraţie.

Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de habitat,

care cuibăresc, iernează sau fac pasaj pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de câmp

(Alauda arvensis), ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica),

ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus),

prepeliţa (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), vânturelul roşu (Falco

tinnunculus), şi şorecarul comun (Buteo buteo).

Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus

frugilegus), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer domesticus),

ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica (Hirundo

rustica) şi cotofana (Pica pica).

Speciile mai puţin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special

toamna, iarna şi la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură (Corvus frugilegus),

graurii (Sturnus vulgaris), stăncuţele (Corvus monedula) şi ciorile grive (Corvus corone

cornix). Acestea folosesc acest tip de habitat pentru căutarea hranei şi uneori, pentru

unele specii cum sunt ciorile de semănătură, pentru odihnă.

Fauna este slab reprezentata prin rozătoare mici, fiind semnalate exemplare putine ai

speciilor şoarecele de câmp (Apodemus agrarius), soarece berc (Microtus arvalis) si

harciogul (Cricetus cricetus) ce pot reprezenta principala sursă de hrană pentru carnivore,

cum ar fi vulpea (Vulpes vulpes). De asemenea au fost observaţi exemplari ai speciei

(Lepus europaeus) – iepurele de camp, prezent in zona culturilor din periferia parcului

precum şi în interiorul acestuia.

� Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale

Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor şi terenurilor

cultivate si plantatiilor viticole. Aceste tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de

cuibărit şi hrănire pentru unele specii de păsări, cum ar fi: sfrâncioci (Lanius collurio),

ciocârlanul moţat (Galerida cristata) şi alte specii, în special când în acest habitat există

tufişuri de mari dimensiuni şi copaci, ceea ce nu este cazul suprafetei studiate.



Dintre speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile

listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii.

Câteva dintre speciile erbacee anuale găsite aici:

• Agropiron repens

• Artemisia absinthium

• Artemisia vulgaris

• Bassia hirsute

• Canabis sp.

• Capsella bursa-pastoris

• Cardaria draba

• Carduus acanthoides

• Chondrilla juncea

• Cichorium intybus

• Cirsium arvense

• Consolida regalis

• Conium maculatum

• Coronilla varia

• Daucus carota

• Dichanthium ischaemum

• Dipsacus fullonum

• Echinops sphaerocephalus

• Echium vulgare

• Eragrostis minor

• Eryngium campestre

• Geum urbanum

• Hordeum sp.

• Linaria vulgaris

• Leonurus cardiaca

• Malva neglecta

• Matricaria recutita

• Melilotus sp.

• Onopordum acanthium

• Plantago media

• Papaver sp.

• Taraxacum officinale

Dintre cele 32 de specii identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre

speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea

naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de

diferiţi specialişti români.

Din punct de vedere vegetal speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii

sensibile care sunt eliminate de cele ruderale specii care se gasesc dominant in acest tip

de habitate. In acelasi context speciile sensibile sunt de cele mai multe ori specii care

caracterizeaza habitatelor naturale si care lipsesc total din zona studiată.

� Tufărişuri de mici dimensiuni

Arbuştii sunt, în general, foarte rari în aria de proiect. De obicei s-au găsit doar grupuri

izolate mai mici de tufişuri.



Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit

pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere Iepurele de camp,

harciogul).

Cea mai importantă specie din punct de vedere al conservării şi care populează acest

tip de habitat este sfrânciocul roşietic (Lanius collurio).

Alte specii cum ar fi presurile, presura sură (Emberiza calandra) şi presura de grădină

(Emberiza hortulana), folosesc aceşti arbuşti ca locuri de cântat sau pentru etalarea

nupţială a masculilor.

Speciile de arbuşti observate în zonă sunt:

• Crataegus monogyna;

• Prunus spinosa;

• Rosa canina.

Considera ţii generale cu privire la habitatele prezente

Habitatele identificate in zona proiectului sunt sărace din punct de vedere al

biodiversităţii di diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de

păsări şi alte animale sălbatice. In urma monitorizarii si cercetarii în teritoriul proiectului

prosus s-au identificat specii de pasari (majoritatea in pasaj) cum ar fi:

Speciile de păsări cele mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus

frugilegus), graurul (Sturnus vulgaris), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa

(Passer domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata),

stancuta (Corvus monedula), randunica (Hirundo rustica), Ciocarlia de Baragan

(Melanocorypha calandra) si cotofana (Pica pica).



� FAUNA

Fauna caracteristica zonei proiectului este slab reprezentata prin specii comune:

� Microtus arvalis;

� Apodemus agrarius;

� Cricetus cricetus;

� Lepus europaeus;

� Vulpes vulpes;

� Nevertebrate

Trebuie sa precizam două aspecte importante: pe de o parte lipsa pe plan mondial a

unui sistem unitar conceput pentru monitorizarea biodiversităţii speciilor de artropode în

zona unui parc eolian şi pe de alta parte, faptul că cercetările la nivel naţional în zona

sudului Moldovei au fost sporadice, fiind axate în special pe aspecte referitoare la un grup

taxonomic sau altul, studiile comparative ecologice lipsind cu desăvârşire. De aceea, în

perioada de studiu (martie 2010 - prezent), eforturile noastre au fost axate cu precădere

spre două direcţii principale:

1. cunoaşterea structurii faunei de artropode din ecosistemele naturale şi agricole din

zona parcului eolian;

2. stabilirea elementelor funcţionale care să permită urmărirea şi supravegherea

dinamicii populaţiilor speciilor din ecosistemele respective.

BIODIVERSITATEA ASOCIATA ECOSISTEMELOR NATURALE

Investigarea biodiversității faunei de artropode s-a făcut în intervalul, aprilie – iulie

2010 – perioada de activitate a speciilor de nevertebrate.

În legătură cu categoria din care fac parte artropodele au fost selectate și adaptate

metodele specifice de prelevare a faunei:

� pentru dăunătorii din sol a fost aleasă Metoda sondajelor în sol- caracterizată prin

folosirea unei rame metrice având dimensiunea de 25 cm/25cm. Întregul volum de

sol din suprafața delimitată, pe adâncimea de 25 cm, a fost mărunțită, depusă pe o

folie de plastic rezistent, și examinată amănunțit. Artropodele colectate au fost

introduse în flacoane conținând alcool diluat și transportate în laborator în vederea

trierii și determinării la nivel de specie/grup sistematic.

� Pentru speciile de la suprafața solului:



A. Metoda vizuală

Aceasta a constat in prelevarea de eșantioane din cel puțin patru zone diferite, alese

aleator sau după anumite criterii și pe aceste suprafețe s-au colectat/numărat toți indivizii

din speciile observate.

B. Metoda filetărilor.

Este o metoda utilizată pentru stabilirea structurii populaţiilor de insecte prezente la

nivelul superior al plantelor, se folosește fileul entomologic, un număr de 50 de “cosiri”

reprezentând un eșantion reprezentativ pentru fiecare din cele 4 zone examinate.

Materialul colectat a fost examinat realizandu-se studiul morfologic si identificarea

speciilor.

Pentru determinarea materialului biologic au fost utilizate determinatoare specifice

grupului sistematic din care fac parte artropodele ( Albu Paula, 1980; Bogoescu C., 1958;

Constantineanu M., 1965; Kis B., 1985 etc.)

REZULTATE:

Structura faunistica a celor 4 ecosisteme (agricole, plantatii viticole, tufarisuri si

asociatii ruderale) a totalizat specii de artropode, apartenente la 14 ordine sistematice.

Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptere, urmate de reprezentanţii ord. Hemiptera i)

si Orthoptera. Fără excepţie, speciile listate in tabelul de mai jos nu au fost pana in prezent

evaluate pentru includerea eventuala în listele roşii. In cele ce urmează vom face o scurta

trecere în revista a ordinelor mai importante din cercetările noastre.

ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de

specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, colectat in culturile de

cereale.

Araneele - din Familiile Lycosidae si Salticide au fost colectate constant, pe tot

parcursul cercetarilor, in numar mare. Lycosidele sunt vanatori agili, robusti, cu o vedere

foarte buna si comportament solitar, numiti si paienjeni-lup. Raspandirea lor acopera o

gama larga de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode.

Familia Salticidae (cunoscuți sub numele popular Păinajeni-s ăritori ), conține mai

mult de 500 de genuri și circa 5000 de specii descrise, făcând-o cea mai mare familie de

aranee, cu aproximativ 13% din totalul speciilor. Păianjenii săritori au o vedere bună și o

folosesc la vânătoare și navigare. Sunt capabili să sară din loc in loc, atașați de un fir de

mătase si traiesc intr-o mare varietate de habitate.



ORTHOPTERA - specii acestui ordin au fost colectate pe parcursul studiului.

Reprezentantii acestui ordin se hranesc cu aproape orice este verde, multe dintre specii

fiind omnivore, prin cresterea exagerata a populatiilor, in anumite conditii pot provoca

pagube mari culturilor agricole.

HEMIPTERA. Atat afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor colectate fac parte

din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de

cereale. Face exceptie specia Nabis ferus L., pradator redutabil al afidelor si larvelor de

lepidoptere.

HYMENOPTERA - speciile colectate sunt importanti parazitoizi ai altor insecte,

gazdele obisnuite fiind larvele si/sau pupele de coleoptere, lepidoptere sau diptere.

Ord. COLEOPTERA Din punct de vedere a diversităţii taxonomice, familiile de

coleoptere colectate sunt : cea mai numeroasă a fost familia Carabidae, incluzând 7

specii, ceea ce reprezintă 25,9% din numărul total de specii identificate în această zonă,

urmată de familiile Coccinellidae, Chrysomelidae si Curculionidae cu cate 4 specii

(14,8%) si Scarabaeidae si Elateridae reprezentate fiecare de 3 specii(11%).

Familia Carabidae . În fauna mondială sunt cunoscute cca. 40 mii specii de carabide,

în cea europeană – peste 6000 specii. În fauna ecosistemelor naturale din zona parcului

eolian au fost identificate 7 specii. Reprezentative s-au dovedit a fi genurile: Harpalus (4

specii), Amara, Clivina si Carabus .

Familia Coccinellidae - este o familie de coleoptere a carei reprezentanti sunt prin

excelenta entomofagi redutabili, in studiul nostru acesta a fost reprezentata de 4 specii,

prezente in ambii ani de cercetare.

Familia Chrysomelidae şi Familia Curculionidae. Atat din punct de vedere al

numarului de specii exclusiv fitofage cat si al abundentelor relative in probele colectate,

reprezentantii acestor familii au fost dominanti in ambii ani de cercetare.

Familia Scarabaeidae . Este reprezentată în fauna mondială prin cca. 20 mii specii.

Pentru teritoriul investigat fauna scarabeidelor a fost reprezentată prin 3 specii ale căror

larve consumă rădăcini şi humusul din sol, iar adulţii se hrănesc cu frunzele plantelor.



Figura nr. 6 Ponderea speciilor de nevertebrate in cadrul zonei de studiu

CHRYSOMELIDAE; 4

COCCINELLIDAE; 4

CARABIDAE; 7

DERMESTIDAE; 1

ELATERIDAE; 3

CURCULIONIDAE; 4

TENEBRIONIDAE; 1

SCARABAEIDAE; 3

Tabelul nr. 12 Fauna de nevertebrate din zona parcu lui eolian propus

Nr. crt Grupul sistematic Specia

Anul Ecosiste-

mul

Statutul de

vulnerabiliate

10 11

Ord. TROMBIDIFORMES

1 Fam. Trombidiidae Trombidium holosericeum L. + + Teren agricol NE

Ord. OPILIONES 2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. + + Teren agricol NE Ord. ARANEAE

3 Fam. Lycosidae

Pardosa italica Tong. + + Teren agricol plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata

NE 4 Alopecosa sulzeri P. + + NE 5 Lycosa tarentula + +

6 Fam. Salticidae Salticus scenicus + + NE

Ord. LITHOBIOMORPHA 7 Fam. Lithobiidae Lithobius forficatus Leach + + Teren agricol NE Ord. JULIDA

8 Fam. Julidae Julus terrestris L. + + Teren agricol NE Ord. COLLEMBOLA

9 Fam. Entomobryidae Entomobryia arborea Tullb. + +

Teren agricol plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata

NE

Ord. DIPLURA

10 Fam. Japygidae Japyx sp. - + Pajiste ruderalizata NE

Ord. DERMAPTERA



Nr. crt

Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste - mul

Statutul de 11 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. + +

Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata

NE Ord. ORTHOPTERA

12

Fam. Acrididae

Locusta migratoria L. + + NE

13 Dociostaurus maroccanus Thunb. + + NE

14 Caliptamus italicus L. + + NE 15

Fam. Tettigoniidae Tettigonia viridissima L. + + NE

16 Decticus verrucivorus L. + + NE 17

Fam. Gryllidae Gryllus campestris L. + + NE

18 G. desertus L. + + NE 19 Gryllotalpa gryllotallpa - + NE Ord. THYSANOPTERA

20 Fam. Phloethripidae Haplothrips tritici Kurdj. + + Teren agricol NE Ord. HEMIPTERA

21 Fam. Aphididae

Schizaphis graminum Rond. + +

Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata, Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE

22 Rhopalosiphum maidis Fitch. + + NE

23 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + NE

24 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta

Scop. + + NE

25 Fam. Miridae

Lygus pratensis L. - + NE 26 Adelphocoris seticornis F. - + NE 27

Fam. Pentatomidae

Dolycoris baccarum L. + + NE 28 Pentatoma rufipes L. + + NE 29 Carpocoris fuscispinus L. + + NE 30 Palomena prasina L. + + NE 31 Eurydema oleracea L. + + NE 32 E. ornata L. + + NE 33 Aelia rostrata Boh. + + NE 34 A. acuminata L. + + NE 35 Graphosoma lineatum L. + + NE 36

Fam. Scutelleridae Eurygaster integriceps L. + + NE

37 E. maura L. + + NE 38 E. austriaca Schr. + + NE 39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + NE Ord. HYMENOPTERA

40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste


NE 41

Fam. Formicidae Formica rufa L. + + NE

42 Lasius niger + + NE 43 Fam. Chalcididae + + NE 44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. + + NE 45 Tryphon succinaeus Gr. + NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + NE

47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + NE

Ord. COLEOPTERA 48

Fam. Carabidae

Carabus cancelatus Illig. + + Teren agricol;

plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata, Tufarisuri, Asociatii

NE 49 Clivina fossor L. + + NE 50 Amara aenea DeGeer + + NE 51 Harpalus aeneus F. + + NE 52 H. azureus F. + + NE 53 H. distinguendus Duft. + + NE 54 H. griseus Panz. + + NE 55

Fam. Coccinellidae Adalia bipunctata L. + + NE

56 Coccinella septempunctata + + NE



Nr. crt

Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste - mul

Statutul de L. ruderale

57 Thea 22-punctata L. + + NE 58 Propylea 14-punctata L. + + NE 59

Fam. Chrysomelidae

Phylotreta sp. + + NE

60 Chrysomela sanguinolenta L. + + NE

61 Aphthona coerulea Geoff. + + NE 6263 Haltica oleracea L. + + NE

64 Fam. Scarabaeidae

Pentodon Idiota Herbst. + + NE 65 Melolontha melolontha L. + + NE 66 Anoxia vilosa F. + + NE 67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + NE 6869

Fam.Curculionidae

Tanymecus dilaticollis Gyll + + NE

70 Psalidium maxilosum + + NE

71 C. quadridens + NE 72

Fam. Elateridae Agriotes lineatus L. + + NE

73 A. obscurus L. + + NE

74 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. + + NE Ord. DIPTERA

75 Fam. Bibionidae Bibio marci L. + + Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste


NE 76 Fam. Agromyzidae + + NE 77 Fam. Chloropidae + + NE

78 Fam. Sciaridae + + NE

Ord. LEPIDOPTERA 79

Fam. Noctuidae Agrotis ipsilon Hufn. + +

Teren agricol NE

80 A. exclamationis L. + + NE

Prin realizare proiectului nu vor fi afectate speciile de nevertebrate semnalate.

Datorita abundentei si prolificitatea speciilor identificate, mobilitatea mare a acestora,

existenta speciilor cu statut de conservare redusa prin lucrarile de constructie ce se vor

realiza in cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.

� Amfibieni

În perimetrul amplasamentului nu au fost observate specii de amfibieni. Nu au fost

observate bălţi sau ochiuri de apa propice pentru ezvoltarea acestor specii.

� Reptile

Nu au fost observate specii de reptile in zona destinata realizarii obiectivelor

proiectului (platforme, drumuri de acces, fundatii).



In perimetrul studiat mai ales in zona habitatelor de pajiste ruderalizata, zonele cu

tufarisuri, zona de liziera a Padurii Garboavele au fost identificati indivizi ai speciilor

apartinand unei clase mari:

Clasa Reptila : Lacerta viridis si Lacerta agilis.

Ecologia speciilor prezente in zona studiata si inf luenta planului propus

� Lacerta viridis (gusterul)

Specie comuna este inclusa în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List, consemnata în anexa II a Conventiei de la Berna si anexa

IV a Directivei Habitate.

Descriere: Lungimea totala 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii

transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat; gulerul

(colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali carenati,

egali mai mult sau mai putin mari. Coada cilindrica la mascul, latita la baza, mai lunga la

femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenusii, cu o banda

dorso-laterala alba sau galbena si sub ea un sir de puncte galbui mai mult sau mai putin

distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulti verzi cu nuante

pana la albastrui sau albastru, pe cap si gat cu pete negre (var. punctata). Femelele adulte

mai mult cenusii cu diferite nuante pana la cafeniu, cafeniu întunecat si negru, de obicei cu

doua siruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzand cu dungile longitudinale de

pe fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe coada. Alte femele verzui

cu liniile egale si cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var.

concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar la cei batrani verde, ca si

trunchiul.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pamant

moale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar, lungi de

15-18 mm si cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variaza, în functie de caldura si umiditate,

de la 2,5 la 3,5 luni.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comun în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

padurilor de stejar sau pe malurile însorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.

Biologia si ecologia speciei indica ca aceasta se retrage si se ascunde la aparitia

unor factori perturbatori. Avand în vedere localizarea în teren unde a fost observata

specia, respectiv in afara perimetrului parcului eolian (in zonele cu vegetatie inalta,



tufarisuri, liziera padurii Garboavele), precum si cerintele ecologice ale acesteia,

consideram ca impactul asupra populatiei speciei ca urmare a realizarii parcului eolian va

nesemnificativ.

Lacerta agilis Raspandita în Dobrogea, sudul Munteniei si

al Olteniei, sudul Banatului, Campia de Vest. Prefera terenuri înierbate, stepe,

regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetatie arbustiva rara, liyiere, paduri rare.

Habitat: specie destul de comună, se întâlneşte pe lângă garduri şi tufişuri, prin vii,

pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti, păduri defrişate, pe malurile ierboase ale

bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în apă. Se hrăneşte cu limaci, râme, muşte,

omizi. Iernarea începe prin septembrie şi sfârşeşte în aprilie. Primăvara apar mai întâi

tinerii, după o săptămână femelele şi apoi masculii. Acuplarea are loc prin mai

Specie Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Conventia de la Berna. Exemplare ale

acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat la limita lizierei Padurii Garboavele

– habitate de tufarisuri si ierburi inalte ce ii asigura speciei habitatate de hrana si adapost.

Realizarea parcului eolian (lucrari de constructii, organizare de şantier, platforme ,

drumuri de acces) nu va afecta in nici un fel habitatele acestei specii si implicit specia, aria

de distributie si hranire a acesteia nefiind perturbata de activitatea antropica.



Fig. Lacerta agilis subs. meridionalis

� Avifauna

Observaţiile privind populatiile de păsări, biologia, ecologia, etologia, precum şi

dinamica acestora au fost studiate în toate perioadele anului. Aceste studii sistematice au

fost efectuate pe întreg parcursul anului 2010 precum şi în prima parte a anului 2011, însă

colectarea de date cu privire la avifauna Podişului Moldovenesc au fost efectuate şi în anii

anteriori o data cu implementarea altor proiecte în zonă.

Rezultatele cercetarilor finalizate în această perioadă se vor continua şi în anii viitori

prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei

avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor active

în faza de operare.

Efectivele de păsări cuibăritoare şi a celor care iernează au fost estimate pe

perimetrul parcului în întregimea sa.

Motivele au fost:



1. Existenţa pasărilor de talie mare, care în timpul migraţiei se deplasează fie

grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de obicei la înălţime de peste 150 m, pe

deasupra zonelor de observaţie.

2. Populaţiile de păsări prezente se pot evalua global în mod corelat, din punct de

vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum si evaluarea eventualului impact

provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care migrează în zonă în perioada de

şantier şi în cea de exploatare.



Figura nr. 7 Direc ţia de migra ţie a avifaunei în sectorul Pod. Bârladului – culoar ul Prutului



� MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂ

Migraţia de primăvară, perioada (prevernal – vernala) a populaţiilor de păsări a fost

studiată în perioada dintre începutul lunii martie (2010) până în prezent.

Punctele de observaţie au fost alese în zonele cele mai înalte şi cu cea mai bună

vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite şi pentru observaţiile legate de

migraţia de toamnă.

În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 20 zile pe lună. Cele

mai multe păsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate mai mult în partea

de est a zonelor amintite în proiect.

Metodologia de înregistrare

Păsările observate au fost trecute în fişe speciale în care sunt înregistrate:

- Locaţia;

- Data;

- Ora şi minutul observaţiei;

- Specia (codul EURING);

- Temperatura;

- Nebulozitatea;

- Viteza şi direcţia vântului;

- Direcţia de zbor a păsărilor;

- Nr. exemplarelor observate;

- Înălţimea aproximativă de zbor;

- Observaţii (exemplar unic, stol, etc).

Nu au putut fi stabilite modele constante privind direcţia de zbor, îndeosebi pentru

speciile de paseriforme. În aceasta perioadă paseriformele trec în pasaj mult mai repede

peste zona parcului în comparaţie perioada corespunzătoare migraţiei de toamnă. Viteza

şi direcţia de zbor variază mult în funcţie de direcţia şi intensitatea vântului, nebulozitate,

precum şi presiunea atmosferică din timpul migraţiei.

Interesul principal l-a reprezentat migraţia răpitoarelor şi a berzelor care au zbor planat

şi care ar putea suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene.

În acest sens avem în vedere că cele mai susceptibile de a suferi coliziune directă cu

rotoarele sunt speciile de păsări răpitoare şi alte specii de talie mare cum sunt berzele şi

stârcii. Acestea au fost monitorizate cu atenţie deosebită şi s-a analizat intensitatea

migraţiei în zona de impact potenţial.



� MIGRAŢIA DE TOAMNĂ

A fost folosită aceeaşi metodologie ca cea din sezonul de primăvara şi în aceasta

perioadă, utilizând pentru observaţie şi monitorizare aceleaşi 4 puncte fixe localizate, două

în punctele din extremitatea sudică precum şi două în zona nordică a parcului eolian.

În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 20 zile pe lună în

august, septembrie şi 10 zile în octombrie, asemanator ca metodologie cu perioada de

primavara.

Cele mai multe păsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate în

extremitatea estica a parcului.

Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre nord

spre sud.

Altitudinea medie de zbor pe deasupra parcului a fost în cele mai multe zile şi

pentru mai mult de 89% dintre păsări mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciată cu

ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlpi anemometrici etc.).

Zborul la înălţime mare se poate explica prin existenţa zonelor generatoare de

curenţi ascendenţi calzi, generaţi de zona colinara a Podişului Moldovenesc de Sud (Dl.

Ijdileni). Păsările se ridică la mari înălţimi folosind aceşti curenţii ascendenţi generaţi de

încălzirea în timpul zilei a zonelor cu geologie înaltă, după care planează spre sud.

Altitudinea de zbor este corelata cu intensitatea şi direcţia vântului, presiunea

atmosferică, intensitatea precipitaţiilor etc. Păsările care zboară în condiţii dificile de zbor

(condiţii climatice extreme), sunt în general în număr foarte mic, acestea evitând să-şi

continue deplasarea în aceste condiţii.

Doar păsările care au zburat la o altitudine şi direcţie constanta au fost considerate

ca migratoare. Am încercat astfel să le separăm de cele rezidente au care au sosit în zonă

pentru iernare.

• Păsările cu zbor planat, in aceasta zona zboară la înălţimi mari, de cele mai multe

ori mult mai mari de 200 m pentru că folosesc avantajul curenţilor termali

ascendenţi de mare înălţime.

• În unele zile cu condiţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se mai

aplică păsările zburând şi la altitudini inferioare dar în număr foarte mic.



Tabelul nr. 13 Speciile observate in pasaj şi densit ăţile ob ţinute sunt prezentate în

următorul tabel

Nr. crt

Specia Nr.total

de indivizi

Dimensiunea populatiei in

Romania (numar perechi)

Statut de protectie conf. OUG 57/2007

Ordinul Galiformes

Fam. Phasianidae

1. Coturnix coturnix 5 30000-50000

2. Perdix perdix 3 40000-60000

Fam. Meropidae

Fam. Coraciidae

3. Coracias garrulus 10 2000-4000 OUG 57/2007/anexa 3

Fam. Upupidae

4. Upupa epops 6 24000-30000 OUG57/2007/anexa4B

Ordinul Passeriformes

Fam. Alaudidae

5, Alauda arvensis 12 2000-4000

6. Galerida cristata 20 100000-300000

Fam. Laniidae

7. Lanius collurio 6 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Ploceidae

8. Passer montanus 56 1354000-2500000

9. Passer domesticus 26 1200000-2000000

Fam. Corvidae

10. Pica pica 6 624000-850000

11. Corvus frugilegus 52 350000-450000

12. Corvus corone cornix 23 240000-300000

13. Corvus monedula 36 250000-350000

� Aspecte legate de cuibărit

Au fost observate 9 specii cuibăritoare în apropiere (periferia) parcului eolian cu

Padurea Garboavele, în perioada mai-iulie.

Au fost luate în considerare atât speciile din perimetrul proiectului cât şi din

imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona parcului, folosind perimetrul

proiectului uneori ca loc de hrănire. Patru dintre speciile ce cuibăresc aici sunt listate în

anexa OUG 57/2007.

Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a

observaţiilor din punct fix pe transect, descrise în capitolul privind metodele de lucru.



Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultură intensivă (culturi anuale), tufişurile, pajişti, .. etc. În

habitatele respective punctele de observaţie au fost fixate la distanţă de 150 m unele de

altele, de-a lungul unui transect linear (vezi metodele de lucru).

Această metodă este utilizată pentru monitorizarea păsărilor mici (în principal a

paseriformelor). Transectul este parcurs dimineaţa devreme, între orele 6-9 (când păsările

sunt foarte active, iar masculii au cantece de teriatorialitate). În fiecare punct cei doi

observatori stau timp de 5 minute pentru a asculta şi a privi păsările şi pentru a nota

fiecare specimen detectat. Păsările sunt notate conform observaţiilor în interiorul unui cerc

imaginar in care sunt ascultaţi masculii şi sunt observate păsările. Aceasta metoda a fost

aplicata pentru habitatele uniforme cu suprafeţe mari (plantatii viticole, culturi de câmp,

pajisti seminaturale).

Tabelul nr. 13 Speciile cuibaritoare observate

Nr. crt

Specia

Dimensiunea populatiei in

Romania (numar perechi)

Statut de protectie conf. OUG 57/2007

Ordinul Galiformes

Fam. Phasianidae

1. Phasianus colchicus 200000-400000

Fam. Coraciidae

2. Coracias garrulus 2000-4000 OUG 57/2007/anexa 3

Fam. Upupidae

3. Upupa epops 24000-30000 OUG57/2007/anexa4B

Ordinul Passeriformes

Fam. Alaudidae

4, Alauda arvensis 2000-4000

5. Galerida cristata 100000-300000

Fam. Laniidae

6. Lanius collurio 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Ploceidae

7. Passer montanus 1354000-2500000

8. Passer domesticus 1200000-2000000

Fam. Corvidae

9. Pica pica 624000-850000

In urma monitorizarii speciilor cuibaritoare s-au evidentiat urmatoarele aspecte:



Majoritatea speciilor cuibaritoare identificate (Coracias garrulus, Lanius collurio,

Upupa epops, Phasianus colchicus, Pica pica, Passer montanus) cuibăresc în zonele

habitatelor de tufarisuri si habitate forestiere semnalate in afara zonei de constructie a

parcului eolian – liziera Padurii Garboavele aflata la o distanta de minim 600 metri.

De asemeni sunt semnalate si specii de pasari care folosesc pentru cuibarit zonele

de pajisti/tufarisuri limitrofe terenurilor agricole - (Alauda arvensis, Galerida cristata ,

Coturnix coturnix si Perdix perdix,), habitate care nu se regasesc in zonele propuse de

constructii.

Din experienta anterioara, nici una dintre speciile cuibăritoare nu fi afectată la nivel

populaţional de către instalaţiile eoliene însă nu putem exclude eventuale accidente în

faza de operare.



In urma activitatatii de monitorizare efectuata in zona pe parcusul a 14 luni (pentru acoperirea intregii perioade de

activitate avifaunistica) a fost identificat un numar important de specii comune precum si specii care sunt enumerate in Anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE. Speciile identificate in zona analizată precum si fenologia acestora sunt mentionate in tabelul de

mai jos:

Tabelul nr. 14 Fenologia speciilor identificate

Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS Anthus campestris – Fasa de camp x x x x x x x INS

Anthus pratensis– Fasa de lunca x x x x x INS Buteo buteo– Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO

Coracias garrulus – Dumbraveanca x x x x x x x INS Corvus corax - Corb x x x x x x x x x x x x x ZOO

Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT

Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS Dendrocopos medius – Ciocanitoarea de stejar x x x x x x x x x x x INS

Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS Falco tinnunculus (vanturelul rosu) x x x x x x x x x x x PR

Falco vespertinus – Vanturel de seara x ZOO Fringilla coelebs - Cinteza x x x x x x x x x x x x x x MIXT

Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS

Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS

Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT



Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT Pica pica (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Streptopelia decaocta (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG Sturnus vulgaris (graur) x x x x x x x x x MIXT

Sylvia communis Silvie de campie x x x x x x INS Upupa epops (pupaza) x x x x x x INS

Legenda:

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu

nevertebrate), INS= Specii insectivore;

Specii listate in anexa I - Directivei Consiliului 79/409/CEE

Descrierea functiilor ecologice ale speciilor ident ificate

Specia Fenologia speciei

Alauda arvensis (ciocârlie de câmp)

Date relevante despre specie : Specia este partial migratoare, raspândita in zonele de câmpie si in cele colinare. Statut . Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3-4 oua pamântii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generatii de pui. Masculul cânta in zbor, la mare inaltime deasupra cuibului. Iarna se intâlnesc mai ales in locurile de mica altitudine. Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata in zona terenurilor agricole in cautare de hrana. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Anthus campestris – Fasa de camp

Date relevante despre specie : Specia este oaspete de vara. Cuibareste in regiuni deschise aride si nisipoase, cu vegetatie joasa.



Specia Fenologia speciei Statut: Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Fasa de camp prefera habitatele deschise, câmpii, pajiști cu tufisuri pentru cuibarit, terenurile agricole. Cuibareste solitar si migreaza in stoluri. Zborul teritorial este desfasurat la inaltime mica, fiind ondulat si insotit de cântec. Hrana consta din insecte si seminte. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu fiind observati indivizi solitari preponderent in zonele agricole, pajisi, precum si in cele cu tufarisuri izolate. Comportamentul observat era cel de hranire, zbor nuptial si zbor teritorial. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Anthus pratensis– Fasa de lunca

Date relevante despre specie : Specia este intâlnita in pasaj, cuibareste indeosebi in partea nordica a tarii, in tinuturile umede de câmpie si dealuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste pe sol, intre ierburi, ca si celelalte fâse, dar cuibul este accesibil pe sub o bolta de iarba. Ponta este depusa prin aprilie fiind formata din 4-6 oua alburii cu pete intunecate, clocitul este asigurat de femela timp de 14 zile. Iarna se indreapta spre locurile de iernare din jurul Marii Mediterane si sud-vestul Asiei. In iernile blânde, se intâlnesc accidental unele exemplare, mai ales in partea sudica a tarii. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Buteo buteo– Sorecar comun

Date relevante despre specie : Este frecvent mai ales in Carpati, fiind o pasare sedentara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibul contine 3-4 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie. Atât femela cât si masculul clocesc, perioada de incubatie fiind de 28-30 de zile.Se hraneste cu soareci, serpi etc. Sorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului in zona de studiu. In timpul monitorizarii specia Buteo buteo a fost observata, in zonele stepice, zonele cu tufarisuri si agricole folosite ca teritorii de hanire. Nu s-a identificat nici un cuib. Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Ciconia ciconia - Barza alba

Date relevante despre specie : Este oaspete de vara, se intalneste in pasaj. Cuibul este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamânt si este captusit cu paie, fân, iarba, balegar, uneori si cu hârtie si cârpe. In cursul anilor, in urma reparatilor, poate sa ajunga la marimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pâna la 2 m si o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze in jur de 8 zile. De obicei, perechea foloseste mai multi ani la



Specia Fenologia speciei rând acelasi cuib. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Femela depune 2-7 (in general 3-4) oua albe. In timpul clocitului, pe coaja oualor pot sa apara pete maronii. Masculul si femela clocesc alternativ, iar schimbul parintilor la cuib este precedat intotdeauna de o ceremonie insotita de clampanit. Puii ies din oua la inceputul verii, in iunie, dupa aproximativ 32 de zile de clocit. Hrana este foarte variata si cuprinde insecte (lacuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (soareci de câmp), serpi si sopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate dupa 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, usor de gasit in jurul cuibului. De-a lungul monitorizarii s-au observat efective mici (pana la 25 indivizi maxim) ale acestei specii in timpul migratiei de primavara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. Specia a fost semnalata si cuibarind in localitatile apropiate – 2 cuiburi fiind semnalate. Specie importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 in special pentru numarul indivizilor identificati in pasaj. Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0070 este favorabila.

Coracias garrulus – Dumbraveanca

Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, oaspete de vara. Se intâlneste in luminisurile de la liziera padurilor ca si in pasunile sau fânetele in care sunt populatii mari de insecte. Statut: conform IUCN specia este aproape periclitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I si Anexa II a conventiei de la Berna si Bonn Dumbraveanca isi construiaste cuibul in maluri lutoase, scorburi sau chiar cladiri (darapanaturi). Prefera zonele cu habitate mixte, paduri, terenuri agricole, pajisti, tufarisuri, crânguri. Se hraneste cu nevertebrate, precum carabusi, lacuste, greieri, fluturi, paianjeni, precum si amfibieni, șerpi, rozatoare mici. Isi petrece mult timp stând pe suporturi solide, stâlpi, linii electrice de unde isi urmareste prada. Specie importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 in special pentru numarul indivizilor ce cuibaresc 40-50 perechi.

Corvus corax - Corb

Date relevante despre specie : Reprezinta cea mai mare specie a Paseriformelor din tara noastra si totodata a familiei. Este sedentara si cuibareste mai ales in padurile muntoase din Carpati, dar si in regiuni mai joase si chiar in Delta Dunarii in padurile Letea si Caraorman. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cloceste foarte timpuriu, având ouale depuse inca din ianuarie si februarie. Acestea sunt de culoare verzui-murdara, patate cu brun, fiind clocite cam 21 de zile, numai de femela. Se imblânzeste usor, este foarte jucaus si se preteaza a fi dresat. Poate imita glasul altor pasari. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.




Corvus corone – Ciora griva

Date relevante despre specie : Este frecventa in toata tara, cu exceptia marilor inaltimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului si in gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Corvus frucilegus (cioara de

semanatura)

Date relevante despre specie : specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg raspândita. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase. Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere in masa a culturilor. Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Corvus monedula (stancuta)

Date relevante despre specie : Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase -albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.




Coturnix coturnix - Prepelita

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, sosind la noi in luna aprilieiar toamna ne paraseste pentru a ajunge in zone mai calde. Prepelita se intâlneste in zonele de campie, in miristi sau in campurile cu faneata sau lucerna. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa II a conventiei de la Bonn Cuibul il face pe pamant. Femela depune pana la 15 oua pe care le cloceste singura. Perioada de incubatie este de 21 de zile. Puii sunt crescuti exclusiv de catre femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. In anii cu ploi multe si abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de suvoaiele de apa. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Cuculus canorus - Cuc

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu larvele paroase de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare-gazda, in functie de culoarea oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Dendrocopos medius –

Ciocanitoarea de stejar

Date relevante despre specie : este o specie sedentara. Apare in majoritatea padurilor cu frunzis; este o specie mai rara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Este o specie de padure, intalnita in padurile cu stejari batrâni, parcuri si livezi unde cuibareste in scorburi. Prefera pentru cuibarit trunchiurile copacilor care sunt intrate in putrezire. In lunile mai-iunie femela depune 5-6 oua albe, lucioase, a caror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurata atât de femela cât si de masculi. Are acelasi colorit ca si ciocanitoarea pestrita mare, dar cu rosu si pe crestet. Este o specie sedentara. A fost semnalata in vecinatatea estică a amplasamentului in zona padurii Gârboavele. Proiectul propus nu afecteaza dinamica speciei fiind o specie prezenta in habitatele forestiere. Reprezinta o specie foarte importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 fiind semnalate conform fisa sit numeroase perechi cuibarind 20-30 p. Principala amentintare asupra speciei o constituie pierderea habitatului de cuibarire. Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Emberiza Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Este comuna mai ales in regiunile de câmpie si de



Specia Fenologia speciei hortulana –

Presura sură dealuri descoperite, rar si pe vaile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Femela cloceste singura circa 14 zile, un numar de 4-5 oua albe-cenusii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populatia clocitoare la noi ramâne si iarna, iar alta se deplaseaza mai spre sud. Pentru o parte din populatia speciei, cartierele de iernat sunt in sudul Europei, sud-estul Africii si peninsula Arabia. Specie observata in timpul perioadei de cuibarit indivizii prezentau zbor teritorial, comortament de hranire indicând cuibaritul in zona de studiu. S-a observat ca in timpul zborului majoritatea acestuiaeste petrecut intre 0-20 m, media fiind sub 5m. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice.

Falco tinnunculus (vanturelul rosu)

Date relevante despre specie : Este o specie partial migratoare, prezenta pe tot cuprinsul tarii. Prefera zonele impadurite pentru construirea cuibului. Statut: . conform IUCN specia este nepericlitata. Ne viziteaza indeosebi in sezonul cald, desi in iernile blânde, cu sol descoperit, se intâlneste adesea. Cuibareste pe arbori si stânci, la ses si la munte si chiar pe cladirile inalte din orase. Cuibul contine 4-5 oua caramizii, marmorate, pe care femela le depune prin aprilie-mai, si le cloceste mai mult singura 27-29 de zile. Masculul aduce hrana in timpul clocitului. Ierneaza in Africa de Nord si Centrala si din sud-vestul Asiei pâna in India. Specie semnalata in zbor deaupra terenurilor agricole in cautare de hrana. Nu au fost identificate cuiburi ale speciei in zona analizată. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151..

Falco vespertinus – Vanturel de

seara

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta. Este capabil sa zboare pe loc. datoruta faptului ca este activ pâna târziu in amurg, vânturelul si-a câstigat si numele de soimulet-de-seara. Hrana sa este formata aproape in totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diversi suporti, consuma cu placere si soareci sau pasarele, mai ales in perioada de crestere a puilor.



Specia Fenologia speciei In timpul monitorizarii in zona de studiu au fost observati indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hranire, dar nu s-a identificat zona de cuibarit a acestora. In urma analizei activitatii de zbor a speciei, s-a constatat un culuar de zbor la inaltimi situate intre 20 – 50 m. Reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 fiind semnalati indivizi in perioada de cuibărire (28-33). Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0070 este favorabila.

Fringilla coelebs - Cinteza

Date relevante despre sp ecie : Este raspândita din tinuturile cele mai joase, cum sunt padurile de salcii din Delta Dunarii, pâna in zona jneapanului din munti. Cinteza este partial migratoare la noi, mai ales prin femele si tineret, care se deplaseaza spre tinuturile nord-estice ale Africii si spre sud-vestul Asiei. Masculii, care sunt in general sedentari, se intâlnesc mai frecvent si iarna, la noi, indeosebi in regiunile de ses. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Cuibul si-l construieste lipit de scoarta cracilor groase, mascându-l cu licheni si muschi. Ouale, in numar de 4-5, de culoare verde-albastruie, cu pete roscate, sunt depuse inca din aprilie. Cloceste numai femela, timp de 13 zile. Pe sezon are 2-3 clociri. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Galerida cristata - Ciocarlan

Date relevante despre specie : este o specie sedentara, raspândita in toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale râurilor, in tinuturile descoperite. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4-5 oua depuse in aprilie sunt pamântii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente ciocârlii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, când poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre vite. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Hirundo rustica - Randunica

Date rel evante despre specie : este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Randunicile de hambar sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in cadrul zonei studiate in pasaj, nu au fost semnalate cuiburi in zona. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in



Specia Fenologia speciei zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic

Date relevante despre specie : oaspete de vara, se poate intâlni in toate zonele deschise in care se gasesc poieni si mult subarboret, de-a lungul vailor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustiva. Hrana consta din larve si insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici si reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de pâna la 30 m inaltime. Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Prezenta sezoniera fiind fost observat in zona de studiu in timpul pasajului de primavara si toamna, precum si in timpul perioadei de cuibarit. In zona de studiu specia a fost observata in special in zone cu pajisti. Reprezinta o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0070 numarul indivizilor in fazele de cuibarire (30-35 p). Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0070 este favorabila. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor

Lanius minor – Sfrancioc cu frunte

neagra

Date relevante despre specie : oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populeaza habitatele cu paduri rare cu subarboret, crânguri, gradini, vii. Prefera locurile cu arbori izolati, tufe de maciesi, porumbar si paducel, in spinii carora obisnuieste sa-si infiga prada ca rezerva de hrana. Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri, cuibul si-l instaleaza la inaltimi, uneori depasind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I. In zona de studiu specia a fost observata in zonele agricole, de pajisti, prezentând comportament de hranire. Reprezinta o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0070 numarul indivizilor in fazele de cuibarire (10-30 i). Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.

Motacilla alba– Codobatura alba

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, raspândita in toata tara, mai frecvent in regiunile joase, pe malul baltilor si lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ses pâna la munte si pâna la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceste in excavatiile din maluri, in gramezi de lemne si chiar in acoperisurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat inca din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubatia dureaza 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generatii de pui pe vara. Toamna migreaza spre cartierele de iernat din nordul Africii si sud-vestul Asiei. In iernile blânde se pot vedea exemplare ramase



Specia Fenologia speciei pe lânga apele neinghetate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Parus major – Pitigoi mare

Date relevante despre specie : este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuti pitigoi, prezent atât in padurile joase, cât si in cele de munte, unde ajunge pâna in zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, patate cu ruginiu, sunt depuse inca din martie-aprilie, fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramânând credinciosi unor regiuni limitate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer domesticus (vrabie de casa)

Date relevante despre specie : sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna, Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer montanus (vrabie de camp)

Date relevante despre specie : Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Perdix perdix - Potarniche

Date relevante despre specie : specie sedentara, se intâlneste mai ales in regiunile joase ale tarii, in câmpie si mai rar in golurile alpine.. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/1 Potârnichea este monogama, traind insa in cârduri in afara epocii de cuibarit. Apartine celor mai prolifice specii de la noi si chiar comparativ cu multe alte specii de pasari, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibareste in ierburi, pe sol; ouale verzi-galbui sau brun-maslinii, in numar de 10-20, sunt depuse in mai si sunt clocite numai de femele, timp de 23-24 de zile. Desi sedentara, in lipsa hranei potârnichea



Specia Fenologia speciei hoinareste de la un loc la altul. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Pica pica (cotofana)

Date relevante despre specie : este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Sturnus vulgaris (graur)

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Isi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata in zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna – nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Streptopelia decaocto

(guguştiuc)

Date relevante despre specie : Este o pasare sedentara, care cuibareste însa numai în localitati sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adapost de pasarile rapitoare de oua ca stancuta, cotofana, gaita, cioara griva. Cuibareste aproape în tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui între lunile martie si noiembrie. Ponta, din 2 oua albe, este clocita ca si la celelalte columbide, alternativ de ambii parinti. Incubatia dureaza 14-16 zile, dupa care puii mai sunt acoperiti de parinti, circa 10 zile. Puii sunt hraniti cu o secretie generata de gusa parintilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 . Specia a fost semnalata in zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna – nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.




Sylvia communis Silvie de campie

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, frecventeaza maracinisurile si tufarisurile din regiunile arabile. Prefera o vegetatie arbustiva. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151.

Upupa epops (pupaza)

Date relevante despre specie : Specie identificata ca oaspete de vara care frecventeaza multe habitate. Prefera habitate terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa cu vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si scorburi pentru cuibarit. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata- Least Concern - LC conform Listelor Rosii IUCN. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Specia a fost identificata in pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei in zona analizată, aceasta preferând zona împădurită din apropiere (Pădurea Gârboavele) in aceasta zona fiind identificati numerosi indivzi. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.



� MAMIFERE

Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se

practică o agricultură intensivă.

Fauna zonei este slab reprezentata, identificandu-se specii de de rozătoare, cum ar fi

Microtus arvalis , Apodemus agrarius si Lepus europaneus.. Aceste specii nu au valoare

din punct de vedere al conservării.

Mamifere identificate in zona proiectului

Lepus europaeus P. (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie

comuna, raspandita în întreaga tara, în toate zonele de campie si de deal. Exemplare

izolate au fost semnalate pe terenurile agricole la margini de tufarisuri. Nu este inclusa în

nici o lista de protectie europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita masuri

speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a

construirii parcului eolian Specia este foarte mobila reusind sa colonizeze alte arealuri

asemanatoare.

Microtus arvalis P. (soarece de camp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de campie din tara. Semnalata in zonele limitrofe amplasamentului

(terenuri agricole). Nu este inclusa în nici o lista de protectie europeana sau nationala

(Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de conservare. Galerii si indivizi izolati

sunt identificati pe terenurile agricole (cereale) in perimetrului studiat. Specie cu mobilitate

si prolificitate mare nu va fi afectata semnificativ de lucrarile de realizare a parcului eolian.

Spermophilus citellus (popandau), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este raspandit

în Europa si o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristica de stepa,

comuna în toata tara, în afara de Transilvania. Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri,

marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabila. Inclusa în Anexa II a Directivei Habitate

92/43/EEC, Natura 2000, Conventia de la Berna.

Au fost semnalate colonii ale speciei de interes conservativ Spermophilus citellus –

popandaul, indivizii speciei fiind observati in sectorul sudic al Vaii lui Manolache – unde

este prezent habitatul de pajiste stepica seminaturala. De mentionat ca coloniile speciei

Spermophilus citellus sunt amplasate in afara amplasamentului parcului eolian (la distante

de minim 800 – 1000 metri) , integritatea si populatia speciei nefiind afectata de

implementarea proiectului.

Lucrarile efectuate in cadrul planului (fundatii, platforme, drumuri de acces) traseele

acestora nu intersecteaza galerii ale speciei de interes conservativ, efectivele identificate



nefiind influentate semnificativ de lucrarile de executie a parcului eolian galeriile semnalate

sunt la distante apreciabile fata de drumurile de acces (>800m).

.

� Chiropterele

Liliecii sunt trataţi într-un capitol special atât datorită valorii conservative ridicate a

acestora cât şi evidenţei faptului că liliecii sunt puternic afectaţi de instalaţiile eoliene în

cazul când acestea se suprapun pe linii de migraţie sezonieră sau deplasare zilnică, în

apropierea coloniilor şi a adăposturilor sau în apropierea habitatelor propice de vânătoare.

Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor în

perioada mai-octombrie 2010.

Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii

punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian.

Ca aparatură au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet.

Figura nr. 8 Aparat de detectare ultrasunete BatBox Duet

Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi

notaţi în fişe speciale. Zona reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al

conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite.

Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un

număr redus de lilieci datorita tehnologiei de întreţinere a culturilor de cereale, plantaţii de

de viţă de vie, unde tratamentele fitosanitare cu insecto-fungicide este foarte intens şi din

acest motiv există o cantitate foarte redusă de hrană. O parte a liliecilor din adăposturi

antropice aflate în satele din vecinătate şi Padurea Garboavele pot folosi ca habitate de



hrănire habitatele de pajiste stepica, Padure aflate la distante mari de zmplasamentul

proiectului (>600 m).

Zona studiat ă în general poate fi caracterizat ă cu o activitate redus ă a liliecilor,

datorit ă lipsei ad ăposturilor (cu excep ţia localit ăţilor învecinate si a Paduri

Garboavele), iar habitatele prezente în zon ă (terenuri agricole cultivate intensiv,

plantatii de vie, paji şti degradate) au o importan ţă foarte redus ă ca habitate de

hrănire pentru lilieci.

Pe teritoriul studiat nu au fost identificate corid oare de zbor importante,

elemente de conexiune între ad ăposturi şi habitate de hr ănire.

În cursul analizării datelor din teren liliecii au fost identificaţi la nivel de specie sau

grupuri de specii. În unele cazuri sunetele nu pot fi identificate la nivel de specie datorită

faptului că în cazul unor perechi sau grupuri de specii (de ex. Eptesicus serotinus şi

Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula şi Vespertilio murinus, Pipistrellus kuhlii şi Pipistrellus

nathusii) caracteristicile sunetelor (frecvenţa principală, frecvenţa maximă, frecvenţa

minimă, durata sunetelor etc.) se suprapun.

Pe baza sunetelor speciile identificate sunt liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii),

liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu aripi

late (Eptesicus serotinus).

Specia Transect

1 2 3 4 5 M I I A S M I I A S M I I A S M I I A S M I I A S

Pipi kuh 0 0 1? 2? 0 0 0 0 1? 1? 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pip pip 2 1 2 3 2 2 1 1 2 2 0 0 0 0 0 1 3 2 4 1 2 2 2 3 2

Nyc noc 0 0 2 3 2 1 1 1 2 2 0 1 2 2 3 1 2 3 3 4 1 1 1 2 3

Ept ser 1 0 0 1? 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 2 2

Total 3 1 4 9 4 3 3 3 5 6 0 1 2 2 3 2 5 5 7 5 4 3 4 7 7

Trebuie recunoscut faptul că aceste date ar putea conţine erori datorate numărărilor

multiple.

Cele mai multe exemplare au fost identificate pe transectul 4 si 5 care urmează

graniţa estică lizierei Padurii Garboavele situata la o distanta de 600 metri de cea mai

apropiata zona de constructie turbina (T19 si T20) . Numărul relativ ridicat de indivizi



semnalati din transectele 4 şi 5 se datorează Padurii Garboavele şi faptului că există o

varietate mai mare de microhabitate propice dezvoltarii chiropterelor. In urma identificarii

speciilor (pe baza frecventelor masurate), s-a evidentiat prezenta speciilor comune cum

sunt liliacul de amurg (Nyctalus noctula)şi liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus).

Apare necesitatea continuării studiilor privind activitatea chiropterelor in zona (in

special pentru T 19 si T20) în perioada de operare a turbinelor pentru identificarea

impactului real produs asupra speciilor prezente.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destina t

implement ării proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole, plantatii viticole,

Tufarisuri, pajisti ruderalizate şi comunit ăţi ruderale nu reprezint ă un habitate de

interes comunitar, au o stare de conservare redus ă şi o capacitate de regenerare a

speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea p roiectului propus este la

scara restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor

si drumurilor de acces) si nu va afecta integritate a si stabilitatea sitului natural.

2.5. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia

numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar,

procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigu ra men ţinerea

speciei pe termen lung).

Inexisten ţa speciilor de flor ă şi faun ă specifice habitatelor de interes

comunitar permite implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului

nu va afecta numeric şi structural nici una dintre popula ţiile floristice şi faunistice

din habitatele prioritare ale ariilor naturale din vecin ătatea parcului eolian

(ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului, ROSCI 0151 P ădurea Gârboavele, ROSPA

0070 - Lunca Prutului - Vl ădeşti - Frumu şiţa).



Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 35000

mp pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe teritoriul comunei Tulucesti

(extravilan), respectiv:



T110, T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4,



Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de




Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei nat urale protejate nu va

produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi

în imediata vecin ătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima.

Habitatele prezent nu sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redus ă şi

o capacitate de regenerare mare.

Evaluând aceste date consider ăm ca habitatul nu prezint ă un interes ridicat

pentru speciilor prezente, planul propus nepericlit ând în vreun fel existen ţa

speciilor de flora sau de faun ă.

2.6. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes economic existent ă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se

găseşte la distan ţe considerabil ă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 4,2

km fa ţă de sit-ului de Importan ţă Comunitar ă ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului

cu importan ţă special ă din punct de vedere al protec ţiei mediului şi ROSPA 0070 -

Lunca Prutului - Vl ădeşti - Frumu şiţa, respectiv, 0,5 km pân ă la ROSCI 0151 Pădurea

Gârboavele nu este generatoare de fragmentare a hab itatelor prezente în aria

natural ă protejat ă, nu distruge rela ţiile structurale sau func ţionale din cadrul sitului

şi nu va periclita integritatea acestuia.



Echilibrul sitului este generat de densitatea avifa unistic ă şi habitatele

specifice determinate de o mare varietate sta ţionar ă. Activitatea desf ăşurata în

realizarea şi operarea proiectului este la scar ă restrâns ă şi nu va afecta integritatea

şi stabilitatea sitului natural.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale pro tejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment

Siturile Natura 2000, ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului, ROSPA 0070 – Lunca,

Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa, au plan de management în fază de proiect, iar pentru,

ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, nu există până în prezent planuri de management

aprobate, ce stabilesc obiective de conservare şi măsurile ce se vor lua pentru integritatea

ariei naturale protejate. În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de

interes comunitar care sunt avute în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca

scop conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar

ce coincid cu măsurile de conservare care au dus la instituirea ariei natural protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi

fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic

posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele

de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a

sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de

conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de

management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut

ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar

(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).

2.8. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor



caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite

condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă

(aşa cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se

vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi

care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective

la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine

şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a

habitatului natural;

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să

se menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel c ă implementarea planului nu va avea un efect

direct asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compozi ţia arilor

naturale protejate. De asemenea amplasarea perimetr ului analizat în afara ariei

naturale protejate nu va produce fragment ări ale habitatelor. Toate speciile prezente

pe amplasament cât şi în imediata vecin ătate sunt cu risc redus şi preocupare de

conservare minim ă.



2.9. Alte informa ţii relevante privind conservarea ariei naturale pro tejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimb ări în evolu ţia natural ă a ariei naturale

protejate de interes comunitar

Nu este cazul.

3. Identificarea şi evaluarea impactului

Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-

economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează impactul

direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic zonal. Consecinţele

asupra mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.

3.1. Identificarea impactului

3.1.1. Impactul actual

Perimetrul destinat implementării proiectului analizat este localizat în zona de nord -

sud-vest a comunei Tuluceşti la o distanţă de 1,2 km faţă de satul Odaia Manolache, 4,2

km faţă de Tuluceşti, 2,5 km faţă de Tătarca, 1,6 km faţă de Şiviţa.

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate,

impact asupra solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului si apei

datorat folosirii de substanţe fitosanitare în lucrările agricole, utilizarea drumurilor de

exploatare agricolă, circulaţia autovehiculelor pe DJ261 şi desfăşurarea organizării de

şantier în zona de exploatare.

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectului

analizat sunt următoarele:

� Impactul asupra topografiei zonei şi fiziologiei a reliefului;

� Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

� Impactul asupra biodiversităţii locale;

� Impactul asupra mediului social şi economic.

Impactul asupra topografiei zonei şi a fiziologiei reliefului

Prin implementarea proiectului propus, zona propusă pentru dezvoltarea planului va

fi schimbată datorită activităţilor desfăşurate pentru realizarea fundaţiilor, platformelor de



operare, şanţurilor, drumurile de acces şi exploatare. Îndepărtarea solului vegetal,

excavarea, săparea de şanţuri sunt efecte specifice pentru un astfel de proiect, efecte ce

vor fi limitate doar la etapa de construcţie şi nu vor apare pe întreaga suprafaţă a

perimetrului propus pentru realizarea parcului eolian. Caracterul solului nu va fi schimbat.

Strat de sol vegetal ce va fi îndepărtat pentru obiectivele propuse va fi refolosit pentru

amenajarea şi stabilizarea terenului la finalizarea lucrărilor de construcţie.

Impactul direct asupra topografiei zonei şi fiziologiei reliefului constă în

îndepărtarea stratului de sol vegetal, impact care datorită limitării ca suprafaţă şi perioadă

nu conduce la modificări ale echilibrului existent al solului şi o eventuală limitare a

accesului în zonă. Chiar dacă aceste consecinţe asupra topografiei şi fiziologiei reliefului

sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin măsurile luate după finalizarea lucrărilor de

construcţie.

Impactul poten ţial indirect constă în apariţia unor fenomene de eroziune şi

alterare a subsolului, fenomene întâlnite strict în zona activităţii de şantier.

După finalizarea lucrărilor în perimetrul desemnat va fi derulată o activitate de

reabilitare a zonelor afectate temporar realizându-se o încadrare finală în tipologia zonei.

Impactul rezidual

Un potenţial impact rezidual negativ va fi generat de creşterea efectelor produse de

precipitaţii, viituri şi mişcări de terasamente pe zona aflata în construcţie.

Având în vedere faptul că modificarea topografică este o permanentă consecinţă a

lucrărilor de construcţie prin măsurile luate se vor limita efectul final asupra fiziologiei

reliefului local. Măsurile luate în faza de construcţie vor presupune stabilizarea depozitului

temporar de sol vegetal pentru a preîntâmpina antrenarea acestuia sub forma de viituri,

percolarea datorită precipitaţiilor excesive cu formarea de aluviuni.

Impactul asupra calit ăţii factorilor de mediu

Impactul asupra calit ăţii aerului

În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se

manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul

teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii

atmosferei fiind redusă. La influenţa antropică asupra calităţii aerului din judeţ se adaugă

şi efectele naturale datorate climei secetoase, vânturilor de intensitate medie şi mare,

fenomenului de eroziune avansată specific lanţului hercinic şi solului de tip loess.

Căile de transport utilizate sunt cele pre-existente:

- DJ 261 Galaţi – Bârlad;



- Drum de acces şi exploatare a parcelelor.

Menţionăm că drumul de acces pre-existent, nu traversează aşezări umane, el fiind

utilizat în mod tradiţional pentru efectuarea unor lucrări agricole sezoniere.

Majoritatea emisiilor de poluanţi atmosferici rezultă din operaţiile specifice

activităţilor de construcţie: decopertare, excavare, săpare, transport materiale şi sunt

reprezentate de pulberi fugitive şi gaze de combustie rezultate ca urmare a utilizării

echipamentelor,utilajelor şi autovehiculelor implicate în faza de construcţie.

Sursele staţionare sau punctiforme sunt asociate cu manipularea şi depozitarea,

activităţi desfăşurate în perimetrul organizării de şantier. În general materiile în suspensie

(pulberile) reprezintă poluantul principal din activităţile de construcţie.

Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip:

� direct negativ - emisii datorate activităţilor de construcţie, emisii de pulberi şi

noxe din activităţile de transport care pot afecta speciile de floră şi faună a

zonelor învecinate datorită sedimentării acestora.

� indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte

pot fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu

echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea

pulberilor. De asemenea sunt prevăzute măsuri de umectare pentru diminuarea

producerii emisiilor.

Măsuri de diminuare a impactului

Pulberile antrenate în timpul funcţionării utilajelor în zona frontului de lucru se

disipează în atmosferă, nefiind vorba de trafic intens sau concentrare de utilaje (fronturile

de lucru desfăşurându-se pe suprafaţă mică).

De asemenea condiţiile de drum existente în zonă nu permit rularea cu viteze mari

şi astfel ridicarea unor cantităţi importante de praf care să afecteze factorii de mediu.

Măsurile de diminuare a impactului pe timpul execuţiei proiectului sunt reprezentate

prin:

� folosirea de utilaje periodic verificate tehnic, de generaţie recentă, dotate cu

sisteme catalitice de reducere a poluanţilor din gazele de combustie;

� utilizarea unor trasee optime şi umectarea căilor de rulare în perioadele aride;

� umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi săpat/excavat în

vederea evitării emisiei de praf în atmosferă;



� amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice

şi transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.

Consecin ţe asupra calit ăţii solului prin implementarea planului

Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de construcţie, în special

în fazele de excavare şi decopertare dar şi pe parcursul efectuării transporturilor.

În calitatea şi în structura solului vor interveni următoarele modificări inevitabile (dar

recuperabile în timp):

� modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale

vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

� modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare

tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

� modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice a solului;

Prin implementarea planului în zona propusă se va genera un potenţial impact

asupra factorului de mediu sol de tip:

� Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat lucrărilor de construcţie, organizare de

şantier, trafic auto greu. În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile,

ambele sunt reversibile în aceeaşi măsură;

� Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma

lucrărilor executate în cadrul etapei de construcţie a parcului eolian;

Măsurile constructive de diminuare a impactului vor consta în depozitarea solului

vegetal decopertat şi a substratului de loess în spaţii special amenajate pentru evitarea

antrenării acestuia sub forma de aluviuni şi reutilizarea acestora în reabilitarea

construcţiilor temporare.

Masuri de diminuare a impactului

La finalul etapei de construcţie a parcului eolian, perimetru implicat va fi supus unui

proces de reabilitare ce va viza ameliorarea capacităţii de suport a habitatelor.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol se vor lua următoarele

măsuri:

� Umplerea şanţurilor şi a excavaţiilor se va face cu loess ca baza şi halda sol

vegetal în straturi subţiri, până la realizarea unui strat de peste 10 cm ce permite

refacerea vegetaţiei pentru aducerea terenului la starea iniţială.



� Se vor lua măsuri de refacere şi a perimetrelor afectate în urma eroziunilor datorate

efectelor pluvial şi eoliene.

Consecin ţe asupra calit ăţii surselor de ap ă

Apa subteran ă

Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona:

� zona propusă pentru dezvoltarea proiectului are caracteristici bune de infiltraţie

şi drenaj a apelor de precipitaţie.

� acviferul freatic este prezent la medie adâncime (peste 10 metri) şi are o

dezvoltare redusă şi limitată, funcţie de dezvoltarea depozitelor deluviale şi este

cu fluctuaţii pe verticală ale nivelului piezometric în funcţie de nivelul

precipitaţiilor;

Ape de suprafa ţă

De pe amplasamentul studiat lipsesc cursurile de ape permanente sau acumulările

de ape cu caracter permanent sau prelungit (bălţi), respectiv zone umede cu valoare

ecosistemică aparte.

Impactul prognozat asupra calit ăţii surselor de ap ă

Lucrările preconizate pentru implementarea planului propus nu vor presupune

crearea pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafaţă şi/sau subterane,

datorită lipsei unor cursuri de apă (cartate, permanente).

Argumente în acest sens rezidă şi din faptul că din zona studiată lipsesc izvoarele,

astfel curgerea apelor pluviale rămâne una de tip superficial, limitată la curgerile de

suprafaţă (rapide) şi la cele din volumul solului (curgeri capilare).

Nu se pune problema afectării unor reţele de utilităţi (apă potabilă şi/sau canalizare)

prin dezvoltarea proiectului parcului eolian dat fiind faptul că astfel de reţele nu există în

zona de implementare.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:

� Direct negativ – rezultat ca urmare a spălării terenurilor în perioada lucrărilor de

construcţie, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente către cursuri

de apă din vecinătate;

� Indirect negativ şi rezidual – ca urmare a afectării calităţii apelor de suprafaţă

datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activităţile

fiziologice ale salariaţilor.



Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu ap ă

Impactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – poate fi redus, dacă în

timpul activităţilor se respectă următoarele norme de ordin general:

� limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente

pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în

suspensie - evitarea traversărilor repetate prin albiile de pâraie sau torenţi din

zonă.

� reconstrucţia cât mai grabnică a spatiilor afectate prin lucrările de decopertare şi

excavare, pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu

material în suspensie;

� eliminarea apariţiei unor riscurilor de deversare accidentala a apelor uzate

menajere sau substanţe chimice pe cursurile de apa sau în sol;

Riscurile datorate deversării accidentale a apelor uzate menajere, resturilor de

combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu

ocazia organizării şantierului de lucru:

� atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi

forţă de muncă;

� amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporară de

carburanţi şi depozitarea în recipiente etanşe a uleiurilor uzate;

� amenajarea de toalete ecologice cu fosă vidanjabilă, impermeabilă, pentru

colectarea apelor uzate menajere.

Impactul produs prin zgomot şi vibra ţii

Caracteristicile surselor de producere a impactului caracterizat prin zgomot şi

vibraţii asociate organizării de şantier vor include:

� utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul personalului, ale materialelor

şi utilajelor spre şi dinspre amplasamentul parcului eolian;

� activităţile de construcţii, săpări, excavare;

� operarea utilajelor mobile şi staţionare din interiorul parcului eolian , acestea

incluzând autocamioane de transport, excavatoare, buldozer, încărcător,

macarale, generator energie;



Receptorii potenţiali ai zgomotului şi vibraţiilor vor consta în specii de faună

caracteristice biodiversităţii locale şi receptori umani.

Receptorii umani pot fi clasificaţi în 2 grupe şi anume:

� lucrătorii din cadrul organizării de şantier, contractorii şi alţi vizitatori ai

amplasamentului;

� populaţia localităţilor din exteriorul limitelor zonei de protecţie industrială.

Impactul prognozat ca urmare a surselor de zgomot şi vibraţii este:

� Impact negativ direct – cu acţiune directă asupra biodiversităţii locale şi factorului

uman datorită expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a desfăşurării activităţilor

de construcţie - organizare de şantier;

� Impact potenţial negativ indirect şi rezidual – cu acţiune asupra potenţialului

turistic al zonei şi restrângerea faunei specifice zonei datorită poluării fonice

rezultată din activitatea de funcţionare a parcului eolian.

Măsuri de diminuare a impactului cauzat de zgomot şi vibra ţii

Măsurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse de zgomot şi

vibraţii în cadrul celor mai multor organizări de şantier:

� stabilirea unei zone tampon sau a unor limite faţă de amplasamentele zonelor

locuite şi ale receptorilor sensibili în vederea maximizării distanţei dintre surse şi

receptori;

� un program cuprinz ător de m ăsuri de protec ţie auditiva şi împotriva vibra ţiilor

la locul de munc ă elaborat în funcţie de zgomotele şi caracteristicile de vibraţie

specifice fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacităţii de

muncă ale lucrătorilor;

� controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibra ţii şi

implementarea unor programe de monitorizare şi a unor procese de corec ţie.

Aceste măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraţii au fost

stabilite ţinând cont de:

� natura amplasamentului;

� apropierea faţă de receptori sensibili expuşi la acţiunea zgomotului şi vibraţiilor

în cadrul ariei naturale protejate învecinate şi a comunităţilor umane învecinate;



� nivelului de zgomot caracteristic organizării de şantier asociat lucrărilor de

construcţie şi traficului rutier pe drumurile de acces şi exploatare;

Astfel măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii

asociate activităţilor de construcţie constau în:

� măsuri tehnice privind implementarea controlului tehnologic şi managementul

surselor de zgomot pentru limitarea perioadelor de construcţie în zonele

sensibile,;

� măsuri de securitate pentru stabilirea unor zone de protecţie acustică,

instalarea de semne, stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia

vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru protecţia

personalului,

� măsuri de control corespunzătoare, pentru întreţinere preventivă a utilajelor

importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale

normale;

3.2. Impactul proiectului asupra ariei naturale pro tejate şi integrit ăţii

sitului

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie

de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 35000

mp pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe teritoriul comunei Tulucesti

(extravilan), respectiv:



T110, T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4,





Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de




Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

� Fundaţii turbine – 4.000 mp (133 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care

suprafata ocupata definitiv 840 mp (28 mp /turbina)


� Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare noi si modernizate – 56.000 mp

� Componente electrice (statie de transformare 20/110 kV)

� Traseu conexiune LES pe distanta de cca 14 km la statia electrica 400/110 kV

Smardan.

Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de pre-

construcţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după

construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare a

impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării

unora care creau mari probleme.

Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să

identificăm nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o mai

uşoară urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în faza

de construcţie, cea de operare.



Figura nr. 9 Prezentarea schematic ă a principalilor factori de risc produs de construi rea şi operarea

unui parc eolian (dup ă Mark Desholm, 2006)



3.2.1 Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construc ţie

Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a

plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.

Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Toate

turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile pentru

cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila

apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de

organizare de şantier.

Impact în faza de operare

Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Concluzii

Având în vedere distan ţele mari fa ţă de ariile naturale protejate şi specificul

lucr ărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va

afecta integritatea siturilor Natura 2000.

Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitat ele din zona de exploatare,

suprafa ţa afectata se modific ă pe termen lung, ceea ce reprezint ă un impact direct

negativ, de lung ă durat ă, par ţial ireversibil, local, dar de foarte mic ă amploare.

Consider ăm că habitatele prezente nu sunt de referin ţă şi au valoare conservativ ă

redus ă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare

exploatarea nu va afecta major resursele de biodive rsitate locala. Vegeta ţie

specific ă perimetrului se regenereaz ă foarte bine în condi ţiile de sol şi climatice

date.

Având în vedere inexisten ţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a

faptului c ă nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifi ce ariilor naturale

protejate mai sus men ţionate, apreciem c ă impactul asupra lor va fi nesemnificativ.

3.2.2 Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare

grup de faună.



Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o

reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din

apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor

industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază

prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de

floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

In faza de implementare a planului, pe suprafaţa afectata vor fi supuse impactului

speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai

puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări,

vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă

proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista

speciilor de interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul

perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra

biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.

3.2.2.1 Impactul prognozat în asupra Nevertebratelo r

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra

nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare

a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi

renaturare a habitatelor afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi

restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi

iremediabile de biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate

aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în

care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.



3.2.2.2 Impactul prognozat în asupra vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

� Amfibieni şi reptile

Impact în faza de construc ţie

Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Nu există bălţi, ochiuri de apa ,

habitate pentru dezvoltarea speciilor de amfibieni care să fie distruse de în această fază a

proiectului.

Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi

depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populatiilor speciilor Lacerta viridis si

Lacerta agilis identificate la distante mari de zonele implicate in realizarea proiectului

impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional. Integritatea habitatelor precum si

populatia speciilor de reptile identificate nu vor fi afectate prin implementarea proiectului.


În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata in liziera Padurii Garboavele

precum si in zonele de pajite ruderalizata, tufarisuri de mici dimensiuni, nu sunt

reprezentative pentru zona parcului eolian. Aceste specii vor fi afectate de zgomot produs

ca urmare a etapei de constructie si organizare de şantier, impactul diminuandu-se

datorita distantelor fata de habitatele speciilor.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a

reptilelor si mamiferelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi,

sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale

temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Datorită lipsei speciilor in zona proiectului impactul va fi nesemnificativ la nivel local,

regional şi/sau naţional rezumându-se doar la situatii accidentale.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere si migrare a

populatiilor prezente in invecinatatea proiectului, pe motivul existentei factorilor disturbatori

(zgomot, circulatie) efect ce va fi local si temporar.

Impact pozitiv – nu este cazul



� Avifauna

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în

zona de impact a proiectului (amplasament), vor avea mai puţin de suferit de pe urma

dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor

care este strâns legata de locurile de cuibărit.

Păsări cuib ăritoare

Impact în faza de construcţie

În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat

pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că aplasamentele desemnate realizarii lucrarilor de constructie a

fundaţiile turbinelor, platforme macarale, drumuri de acces, drumuri de exploatare) nu

ocupă teritoriului de cuibărit al speciilor cuibaritoare semnalate in vecinatatea proiectului

estimăm că impactul va fi nesemnificativ.

Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever. Exista un

impact negativ temporar rezultat prin implementarea proiectului care poate afecta

comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor,

precum si prin perturbarile fonice produse de activităţile de pe şantier.

Avand in vedere distributia spatiala a obiectivelor proiectului, apmplasate la distante

relativ mari de zonele predispuse la cuibaritul speciilor semnalate (>800 m) precum si

caracterul temporar al activitatilor desfasurate nu anticipam un efect asupra

comportamentul nupţial, activitatii speciilor (durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului).


Având în vedere faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare semnalate prefera habitate

propice cuibaririi aflate in afara amplasamentului parcului eolian ( tufarisuri, padure) nu

sunt afectate semnificativ de operarea parcului eolian propus.

Cuibarirea specii rapitoare prezente pe arealul analizat (şorecarul comun, vânturelul

roşu, vanturel de seara) nu va fi afectata datorita prezentei parcului eolian..

Păsări migratoare


Nu există nici un impact în această fază.




In urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a

zbura la altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor

Totuşi, amplasamentul parcului eolian ar putea dezvolta un potenţial efect negativ

asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivala si autumală). Având în vedere

faptul că culoarul principal de migrare se situează pe direcţia apelor (respectiv răul Prut) la

distante mari (4,2 km) putem afirma ca riscul de coliziune poate apărea doar atunci când

păsările tranzitează zona în cadrul unei căi secundare de migraţiune – efect semnalat doar

accidental. Acest risc de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor parcurilor eoliene

propuse si dezvoltate in vecinatate, este mult redus datorită particularităţilor geografice

ale zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø amplasarea turbinelor eoliene în şiruri, pe direcţia N-S fără a constitui bariere pe

directia E –V pe principala rută de migrare asociată râului Prut;

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând

rute de migrare secundare libere;

Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul

apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Avand in vedere semnalarea speciilor rapitoare – sp ecii cu zor planat s-a

evaluat riscul de coliziune asociat acestor specii. Evaluarea riscului de coliziune a

speciilor răpitoare se poate prognoza analizând în special familiile Accipitridae si

Falconidae din ordinul Falconiformelor.

Specii de p ăsari r ăpitoare identificate în zona parcului eolian

Nr. Crt Specia

Ordinul Falconiformes

Fam. Accipitridae

1. Buteo buteo

Fam. Falconidae

2. Falco tinnunculus



Nr. Crt Specia

3. Falco vespertinus

Speciile Falco tinnunculus (vânturelu roşu), Falco vespertinus (vanturelul de

seara), Buteo buteo (sorecar comun), specii active în zonă semnalându-se survoland zona

in în urma

Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare

(lungime corp si anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistia specia cu

riscul cel ma mare.

Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo Buteo (Sorecarul comun)

(L=50-60 cm , A= 125-145 cm) si o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la

trecerea prin aria de acţiune a rotorului (diametru rotor 100 m)

S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % in stuaţia

în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului făra ca aceasta să evite coliziunea

(situaţie rar intâlnită).

Datorită faptului nici una din speciile rapitoare nu au fost observate zburând la

altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în



care pasărea nu ia nici o m ăsur ă de evitare a turbinei , lucru care în natură se întâmplă

extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.

In urma observaţiilor ornitologice pe întreaga perioada a anului precizăm că speciile

de pasări răpitoare evită zona parcului eolian in special datorita faptului ca acesta este

neatractiv ca zona pentru surse de hrana. De asemenea toate speciile de păsări răpitoare

au fost observate survolând zona la un strat altudinal < 30 m . Riscul de coliziunea la

aceste specii este minim sau chiar nul.

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

Concluzie

Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei de toamn ă şi prim ăvara

datorit ă neamplas ării proiectului pe coridoarele de migrare a p ăsărilor dar şi

datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor mig ratoare care pot ap ărea întâmpl ător

în zona.



Păsări care ierneaz ă în sit

Impact în faza de construcţie si operare

Nu au fost semnalata prezenta speciilor care ierneaza pe amplasamentul proiectului in

special datorita lipsei habitatelor propice iernarii, de aceea nu estimăm un impact negativ

semnificativ în această fază.

Mamifere

Altele decât liliecii


În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere de

habitate specifice (în totalitae agricole), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.

Considerăm că impactul nu va fi resimţit de către populaţiile de popândău

(Spermophilus citellus) care au fost sesizate în zonele de pajiste stepica aflate la o

distanta apreciabila de proiectul propus (>800 m). Nu se preconizeaza o scădere a

populaţiilor si restrangere a habitatelor specifice acestei specii. Ipoteza este susţinută de

faptul că toate turbinele vor fi amplasate exclusiv în teren arabil, nesemnalandu-se colonii

ale speciei in zona proiectului.

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare mici au o mobilitate mare şi

vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului

care conţin acelaşi tip de habitat (culturi agricole). O bună gospodărire a habitatelor

limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza accidental

prin captivitate in gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a

lucrătorilor.

Impact pozitiv - Nu este cazul.


Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.

Liliecii


Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi

reproducere dar în acest caz zona de implementare a proiectului (orgabizare de santier,



constructii fundatii, platforme, drumuri) nu afecteaza habitate specifice populaţiilor de

lilieci semnalati.

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi

datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor

populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus.

Tabelul nr. 16 Impactul probabil al parcului eolian în faza construc ţiei asupra

faunei de lilieci din zona studiat ă

Impact Perioada

Vară Perioada migra ţiei de toamn ă

Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită lipsei de adăposturi adecvate

pentru lilieci în zona ocupată de fermele eoliene

Impact redus

Pierderea habitatelor de hrănire datorită construcţiei

de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes ridicat

din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite

structuri ale habitatului folosit de lilieci

Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de

arbori)

Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi

folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste

de deal împădurite etc.)


Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar poate fi dovedit mai ales

prin studii/monitorizare in etapa de operare a proiectului. Datorită inexistenţei coloniilor şi

adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se

adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi

foarte redus.

Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse de

coliziune în special în lunile august şi septembrie când exemplare juvenile vizitează aria.

Astfel apare necesitatea continuării studiilor privind activitatea chiropterelor in zona (in

special pentru T 19 si T20) în perioada de operare a turbinelor pentru identificarea

impactului real produs asupra speciilor prezente.



Concluzii

In zona de implementare a proiectului efectele dire cte şi indirecte cu impact

poten ţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezu mându-se în general la

deranjul poten ţial creat pe perioada lucr ărilor de construc ţie, ce va fi îns ă resim ţit

local, pe o scurt ă durat ă, nefiind în m ăsură a destabiliza popula ţiile ce fac obiectul

protec ţiei, respectiv speciile de interes comunitar care a u stat la baza desemn ării

siturilor Natura 2000 invecinate. Habitatele specii lor identificate urmeaz ă a fi

afectate îns ă limitat din punct de vedere spa ţial.

Concluzii Generale privind impactul proiectului asu ra factorilor de mediu

Condi ţii primare

Habitate, flor ă, vegeta ţie

• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endem ice, cu importan ţă

conservativ ă medie, mare sau foarte mare în zona de impact.

• În zona proiectului au fost întâlnite habitate semi naturale, agricole, puternic

afectate de activitatile antropice.

• Toate habitatele au, conform clasific ării române şti şi europene din manualele

de interpretare publicate pân ă în prezent, importan ţă conservativ ă redus ă.

Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de

vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere folosesc aceste

habitate pentru hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii

de animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru

care aceste habitate sunt importante.

• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ .

Nevertebrate

• Au fost observate populatii insemnate ale speciilor de nevertebrate în zona de

impact a proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de nevertebrate

a zonei de impact a proiectului.

• Nu există în literatura recentă, care tratează arii din apropierea proiectului ROSPA

0070, date cu privire la existenţa unor populaţii importante de nevertebrate în apropiere.

• Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de

impact al proiectului.



• Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special

agriculturii (lucrari agricole, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona

studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.

• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificati v.

Amfibieni şi reptile

• Au fost întâlnite doua specii de reptile in vecinatatea proiectului. Nu au fost

semnalati indivizi ai speciilor pe amplasamentul propus proiectului.

• Nu există zone de reproducere pentru amfibieni cum ar fi balti, ochiii de apa,

mlaştini in zona amplasamentului studiat.

• Nu se estimeaz ă nici un fel de impact asupra popula ţiilor de reptile si

amfibieni în nici una dintre fazele proiectului .

Păsări

• Peste treizeci de specii de păsări au fost observate în cursul unui an in diferite faze:

migrare, pasaj, cautare hrana..

• Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care cuibăresc

în vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană.

• Speciile cuib ăritoare nu colonizeaza zona parcului eolian.

• Toate speciile cuib ăritoare înregistreaz ă efective reduse în aria de impact a

proiectului .

• Suprafa ţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafe ţe ale Ariilor de

Importan ţă Avifaunistic ă, SPA, sau rezerva ţie natural ă având drept obiectiv

protec ţia păsărilor.

• Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza

absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile si

a saraciei surselor de hrana.

• Aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate to amna

zburând la mai mult de 200 m altitudine . Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin

comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi

anemometrici etc.

• Nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi

numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.



• Nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă aria de studiu ca loc

de iernare.

• În timpul iernii s-a constatat prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre

speciile observate în special datorit ă sărăciei în resurse a habitatelor prezente

(agricole) .

• Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui

impact semnificativ asupra integrităţii sitului.

• Impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor printr-

o atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie.

• Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,

datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului

relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem

exclude apariţia unor accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.

• Impactul asupra p ăsărilor care ierneaz ă în zona proiectului va fi mic.

• Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă ni

se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca este

cazul. Cu lumină roşie intermitentă.

Mamifere

Lilieci

• Zona parcului eolian, au fost studiate din punctul de vedere al activitatii liliecilor în

perioada mai-septembrie 2010.

• Zona reprezint ă o important ă scăzută din punctul de vedere al conserv ării

liliecilor, nu au fost identificate ad ăposturi sau coridoare de zbor intens folosite .

• Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole, şi buruienişuri) sunt folosite

ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.

• Impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în peri oada de construc ţie dar pot

apărea accidente în perioada de operare.

Mamifere mici - rozatoare

• Au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole (soarecele de

camp, soarecele berc).

• Specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului,

colonii ale speciei fiind semnalate in habitatul de pajiste stepica – Valea lui Manolache –



existand o distanta de cca 800m fata de proiectul propus fapt ce asigura integritatea

speciei.

• Efectul negativ asupra mamiferelor se va resimti temporar in perioada de

constructie.

3.2.3 Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii locale în faza de închidere

proiectului

Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea marginilor

exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare. El va trebui

depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă sau în

cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcului

eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată, acoperind-o. Se vor

instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. În timp habitatele se

vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.

Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei

decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea

vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în

vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact considerăm

că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemeni capacitate

de regenerare mare.

3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau

aprobate

Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în

special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.

Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele

informaţii:

� Informaţii cu privire la proiectele deja implementate;

� Informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare;

� Informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele

pentru care s-au depus memorii tehnice, cele descrise în PUZ-uri, cele care deja

au bugete aprobate din fonduri publice).



Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze

un impact asemănător.

3.2.4.1 Impact cumulativ asupra biodiversit ăţii

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării

este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor

eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic

antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate

de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona

(ferme avicole, asociatii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării

parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact

negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această

activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

Unul dintre motivele care au condus la alegerea locaţiei pentru dezvoltarea parcului

eolian a fost zona benefica exploatării potenţialului eolian dar şi amplasarea în afara unor

arii naturale protejata şi a zonelor locuibile ştiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor

eoliene s-au dezvoltat mai ales în judeţul Tulcea, judeţ cu o acoperire foarte mare a ariilor

naturale protejate.

De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada

desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Impactul datorat fazei de implementare a investitie i va fi unul mult redus ca si

suprafata, intensitate si perioada de timp fata de impactul produs de lucrarile

agricole sezoniere practicate pe intrega zona.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea

suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot

asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în

perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de

animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.



Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza

de refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi

crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul proiectului asupra biodivers ităţii locale este

semnificativ şi limitat pe termen scurt, îns ă va avea un impact pozitiv pe termen

mediu şi îndelungat, odat ă cu încetarea lucr ărilor de construc ţie şi refacerea zonei

afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunit ăţi noi

pentru refacerea efectivelor speciilor de faun ă din arealul analizat.

Evaluarea impactului cumulativ

Alegerea amplasamentului realizării parcului eolian ramane cea mai importanta

modalitate de reducere a efectelor negative cumulative ale turbinelor si a altor instalatii

aferente fermelor eoliene asupra pasarilor si liliecilor.

Astfel rata coliziunii pasarilor si liliecilor cu turbinele eoliene nu este mare datorita

alegerii amplasamentului destinat realizării proiectului ce asigură:

� evitarea amplasamentelor unde exista populatii specii protejate

� evitarea siturilor cu specii de pasari sensibile în special cele cu zbor planat;

� evitarea zonelor cunoscute drept rute de migrare, coridoare de zbor sau unde

pasarile au o concentratie ridicata din diferte motive.

� evitarea zonelor cunoscute ca locuri de cuibarit, hibernare sau migrare a liliecilor.

� evitarea locurilor cu populatii importante de pasari de prada.

� evitarea fragmentarii habitatelor de importanţă comunitară.

Riscul la coliziune în condi ţia cumul ării proiectelor în zon ă.

Aşa cu a fost evidenţiat si mai sus în urma calculul statistic a riscului de coliziune

reiese că vor fi potenţial afectate un număr mic de păsări de talie mare acestea migrând la

altitudini mai mari de 200 m.

Pentru speciile migratoare, din punct de vedere statistic riscul de coliziune creşte

odată cu dimensiunea speciei (lungime şi anvergură aripi). Pentru a evidenţia acest risc s-

a evaluat specia migratoare Ciconia Ciconia (Barza albă) specia cu talia cea mai mare (L

= 1020 cm, A= 1890 cm)mentionata si in lista speciilor migratoare identificate in Aria

naturala ROSPA 0070.



Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de pasări migratoare de talie

mare.

Tabelul nr 17– Riscul de coliziune asociat speciei

– Ciconia ciconia

Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band

Datorită faptului speciile migratoare utilizeaza culoarul pricipal de migrare, culoarul

secundar aflat in vecinatatea proiectului fiind utilizat de un numar redus de specii estimăm

că riscul real de coliziune va fi nesemnificativ, cu atât mai mult cu cat in cazul nostru

particular speciile migratoare evita constant habit atele antropice, zone locuite

(agroecosistemele) .

Riscul de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor parcurilor eoliene menţionate

mai sus este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø amplasarea turbinelor eoliene în şiruri, pe direcţia N-S fără a constitui bariere pe

directia E –V pe principala rută de migrare asociată râului Prut;

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând

rute de migrare secundare libere;



Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul

apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

3.2.4.2 Impact cumulativ generat de activitatea de transpo rt

Datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact

cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va

conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă

reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate,

atunci când pot apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi,

respectarea capacităţii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii

autocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc..



Mentionam ca impactul generat de activitatea de tra nsport aferenta investitiei

adauga un procent nesemniifcativ celui generat de a ctivitatile agricole din zona.

3.2.4.3 Impact cumulativ generat de zgomot şi vibra ţii

Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a

unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii

datorate execuţiei şi funcţionării parcului eolian, datorită distantelor mari intre proiecte,

lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de

proiect.

3.2.4.4 Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic

Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a

fi pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice

sectorului privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de

angajare a locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii

semnificative prin taxe şi impozite.

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversit ăţii locale pe baza indicatorilor

cheie

1. Procentul din suprafa ţa habitatului care va fi pierdut

Habitatele pierdute în urma realizării proiectului nu reprezintă habitate de interes

comunitar ce sunt desemnate în cadrul ariilor naturale protejate Natura 2000, respectiv,

ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului, ROSPA 0070 – Lunca, Prutului - Vlădeşti –

Frumuşiţa, ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele.

Suprafeţele implicate în implementarea planului nu afectează structura şi suprafaţa totală

a Siturilor Natura 2000, mai sus menţionate.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafe ţele habitatelor folosite pentru

necesit ăţile de hran ă, odihn ă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Nu au fost semnalate specii de interes comunitar în zona destinată implementării

planului. Suprafeţele habitatelor colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesităţile

de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună.



3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (e xprimata în procente)

Prin activităţile propuse atât în faza de construcţie cat şi în faza de exploatare nu vor

avea ca efect fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.

4. Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul;

5. Durata sau persistenta perturb ării speciilor de interes comunitar, distanta

faţă de aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Durata estimată a etapei de construcţie este de 16 luni iar perioada de operare a

parcului eolian este de cel puţin 20 ani, impactul asupra perturbării speciilor prezente fiind

condiţionat de lucrările de construcţie ce se vor realiza etapizat. Distanta amplasamentului

faţa de ariile naturale protejate este de aproximativ 4,2 km faţă de sit-ului de Importanţă

Comunitară ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului cu importanţă specială din punct de

vedere al protecţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vl ădeşti - Frumu şiţa, şi

0,5 km pănâ la ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele , nu se prognozează efecte/riscuri

asupra florei şi faunei existente în aceste situri.

6. Schimb ări în densitatea popula ţiilor (nr. de indivizi/suprafa ţă)

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în

etapa de construcţie ce se va realiza etapizat cu finalizarea în decursul a 16 luni.

Efectivele indivizilor vegetali au o putere de regenerare mare datorita unei bune

fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe terenurile limitrofe.

Exemplarele de faună care se vor retrage de pe suprafaţa obiectivului sunt puţine şi nu vor

modifica semnificativ densitatea populaţiilor în zonele adiacente. Nu vor avea loc

schimbări în densitatea populaţiilor din zonele protejate învecinate, determinate de

implementarea proiectului.

7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habita telor afectate de

implementarea PP

Având în vedere compoziţia habitatului observat şi speciile identificate prognozăm o

refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună prezente la

încheierea activităţii economice, chiar şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce



denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de

vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din zonă.

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina mod ific ări legate de resursele

de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina m odificarea func ţiilor

ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de sursele de

apă sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice

ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

3.4 Evaluarea impactului cauzat de plan f ără a lua în considerare m ăsurile de

reducere a impactului

Impactul generat de implementarea proiectului este direct şi nesemnificativ datorită

faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii

de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la

creşterea numărului de specii comune fără statut de conservare pe perioada de

funcţionare a parcului eolian.

3.5 Evaluarea impactului rezidual care va r ămâne dup ă implementarea

măsurilor de reducere a impactului

În ceea ce priveşte impactul rezidual asupra speciilor şi habitatelor din cadrul

amplasamentului analizat, menţionăm faptul că aceasta constă în pierderea definitivă a

unor porţiuni de habitat prin schimbarea destinaţiei terenului pe suprafeţe afectate definitiv

de realizarea ansamblului eolian.

3.6 Evaluarea impactului cumulative al planului pro pus cu alte planuri şi

proiecte f ără a lua în considerare m ăsurile de reducere a impactului

Impactul cumulativ poate apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte

individuale nesemnificative, dar împreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci

când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Unul dintre principalele motivele pentru care este prognozat un impact cumulativ este

învecinarea proiectului cu alate parcuri eoliene propuse a se dezvolta in zona, ştiindu-se

faptul ca parcurilor eoliene pot crea efect de barieră asupra migraţiei păsărilor existând



riscul de coliziune a acestora cu turbinele eoliene rezultând accidente si mortalitatea

speciilor de pasări care ajung in zona de acţiune a turbinelor eoliene.

In zona proiectului datorita condiţiilor favorabile privind viteza si intensitatea vântului

au mai fost dezvoltate si alte proiecte precum SC PALACE CONSTRUCT SRL; SC

ALLWIND SRL; SC BIXENTA SRL; SC AMMONIT SRL; SC GAMISA ENERGY SRL; SC

GALATI WIND SRL; SC MONEY INVEST SRL; SC ODIS SRL (în total 76 turbine).

Impact cumulativ asupra biodiversit ăţii locale

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este

cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene

nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic

antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate

de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona (ferme

avicole, asociaţii agricole, alte parcuri eoliene este nesemnificativ chiar şi în condiţiile

dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului studiu, aceasta neexercitând un

impact negativ suplimentar, deoarece speciile de floră şi faună care ar fi putut fi afectate

de această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

De asemeni se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ generat pe perioada

desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea

suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot

asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în

perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de

animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa in număr mic a reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de

refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi

crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.



Chiar şi fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului pentru obiectivul

analizat, menţionăm că fiecare obiectiv în parte a parcurs o procedură de mediu, iar în

actele de reglementare sunt impuse măsuri care vor trebui respectate în funcţie de

perioada în care se află obiectivul ce urmează a fi implementat. Respectarea măsurilor

pentru fiecare obiectiv în parte va contribui la diminuarea considerabilă atât a impactului

local, pentru fiecare parc în parte, dar şi a posibilului impact provocat de întregul ansamblu

eolian.

La proiectarea variantei finale, beneficiarul a luat in considerare rutele de zbor ale

pasarilor. A fost propusa gruparea turbinelor in randuri paralele, ca o masura eficienta in

protejarea pasarilor. Mai mult, amplasarea turbinelor in blocuri pentru a crea coridoare

poate oferi zone de siguranta pe unde pasarile pot trece.

Exceptand perioada de constructie – montaj a parcului eolian, cand se va intensifica

traficul utilajelor si mijloacelor auto in zona, in perioada de functionare daca se respecta

conditiile din actele de reglementare emise, activitatile mentionate nu sunt incompatibile si

se pot desfasura astfel incat impactul cumulat sa nu fie semnificativ asupra speciilor

pentru care au fost desemnate cele trei situri Natura 2000.

Având o viziune generală asupra ansamblului eolian (ca fiind un parc eolian unitar),

putem observa faptul că turbinele parcului eolian analizat, ca şi parte componentă a

ansamblului, nu afectează zone de interes comunitar, prin urmare, neluarea în considerare

a măsurilor propuse pentru aceste turbine, nu poate influenţa semnificativ nivelul

impactului la nivelul ansamblului eolian, însă pe de altă parte, nu există o planificare

unitară, clară, a implementării fiecărui parc eolian în parte, care să prezinte o garanţie în

ceea ce priveşte evoluţia în timp a lucrărilor. Astfel, putem consdera că rolul măsurilor

propuse pentru obiectivul analizat va creşte considerabil, însă fără a provoca efecte

semnificative asupra ariilor de interes comunitar.

În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale este nesemnificativ si

limitat pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat,

odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea

habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor

speciilor de faună din arealul analizat.



3.7 Evaluarea impactului rezidual care r ămâne dup ă implementarea m ăsurilor

de reducere a impactului pentru planul propus cu al te planuri şi proiecte

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de

mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a

acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact

rezidual semnificativ datorat implementării proiectului.

4 Măsurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea m ăsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea

vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei na turale protejate de interes

comunitar

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:



Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta

1. Conservarea habitatelor

Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate

� reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis).

� reducerea efectelor schimbărilor climatice. � asigurarea condiţiilor necesare pentru

existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.

� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.

� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului.

� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.

� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.

Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor

Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.

Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene;

Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat impactul negativ al

acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor si a speciilor caracteristice. Monitorizarea si limitarea impactului activităţilor

generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale

protejate

2. Conservarea speciilor de

flora şi fauna

Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a

populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile

periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea

naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi

cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării



Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta impactului asupra speciilor periclitate.

Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta biodiversitatea.

Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor şi a speciilor locale.



Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

Specii de P ăsări Migra ţia de prim ăvară

1 Alauda arvensis

OUG 57/2007/anexa3 În urma monitorizării au

fost observate speciile de păsări menţionate aflate

în diferite stadii de activitate: în căutare de

hrană sau tranzitând perimetrul analizat.

Lipsa unui habitat prielnic pentru cuibărire, face ca amplasamentul analizat să nu fie favorabil pentru

cuibarirea speciilor caracteristice ariei

naturale protejate aflată în vecinătatea proiectului

ROSCI 0151. Impactul negativ indirect poate fi prognozat prin

efectul disturbator in faza de constructie, efect ce

genereaza migrarea speciilor de păsări către

zonele din jur. Nu vor fi influenţate culoarele de zbor, proiectul propus

neconstituind o barieră în migraţia speciilor de

păsări. Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor efectuate

Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus.

În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.

Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate:

1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru;

2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei.

3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe.

4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă. Aceasta este foarte importantă pentru multe specii având un rol mare în selecţia sexuală, migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu afectează în nici un fel vederea umană neinterferând astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate.

5. Unii autori recomandă diferite tipuri de iluminare în timpul nopţii. Există însă dovezi care atestă faptul că păsările care migrează noaptea devin uneori

2 Buteo buteo Neconsemnata

3 Ciconia ciconia OUG 57/2007/anexa3

4 Coracias garrulus

OUG 57/2007/anexa3

5 Corvus corone cornix

OUG 57/2007/anexa5C

6 Corvus frugilegus

OUG 57/2007/anexa5C

7 Corvus monedula

OUG 57/2007/anexa5C

8 Falco tinnunculus

OUG 57/2007/anexa4B

9 Falco

vespertinus OUG

57/2007/anexa4B

10 Galerida cristata

OUG 57/2007/anexa5C

11 Hirundo rustica Neconsemnata

12 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3

13 Pica pica OUG 57/2007/anexa5C

14 Streptopelia decaocto Neconsemnata

15 Sturnus vulgaris

OUG 57/2007/anexa5C

16 Upupa epops OUG 57/2007/anexa4B

17 Anthus campestris

OUG 57/2007/anexa3

18 Anthus pratensis Neconsemnata




conservare



19 Dendrocopos medius

OUG 57/2007/anexa3

NU prognozează un impact semnificativ

cuantificabil prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de

cuibărire, de hrănire, de zbor asupra speciilor

menţionate în anexele OUG 57/2007.

In perioada de funcţionare a parcului eolian poate

apărea un posibil impact de coliziune a păsărilor cu

părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.

atrase de turbinele iluminate. Dacă din motive de siguranţă pentru aviaţie se impune folosirea luminii pe unele dintre turbine trebuie să se aibă în vedere faptul că folosirea luminii intermitente a dus la scăderea sau eliminarea mortalităţii produse prin atragerea păsărilor de către lumina continuă. De asemenea înlocuirea luminii albe cu cea roşie a redus mortalitatea cu peste 80%. Lumina albă atrage mult mai bine insectele care la rândul lor atrag liliecii crescând astfel pericolul coliziunii.

În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri: � Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului; � Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului; � Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la amplasamentul proiectului propus; � Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat). � Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian. Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are

20 Emberiza calandra Neconsemnata

21 Sylvia

communis Neconsemnata

Migra ţia de toamn ă 22 Buteo buteo Neconsemnata


24 Corvus corone cornix

OUG 57/2007/anexa5C

25 Corvus frugilegus

OUG 57/2007/anexa5C

26 Corvus monedula

OUG 57/2007/anexa5C


28 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3

29 Passer domesticus Neconsemnata

30 Passer

montanus Neconsemnata


32 Sturnus vulgaris

OUG 57/2007/anexa5C

Păsările care ierneaz ă în zona parcului eolian

33 Alauda arvensis

OUG 57/2007/anexa3


35 Coracias garrulus

OUG 57/2007/anexa3

36 Coturnix OUG




conservare



coturnix 57/2007/anexa3 asupra păsărilor. Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de

către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.

37 Galerida cristata

OUG 57/2007/anexa5C


39 Lanius collurio OUG

57/2007/anexa3

40 Lanius minor OUG 57/2007/anexa3

41 Corvus corax OUG 57/2007/anexa4B

42 Passer domesticus Neconsemnata

43 Passer

montanus Neconsemnata

44 Perdix - perdix OUG 57/2007/anexa3


Specii de Flor ă

46 Agropiron

repens neconsemnată În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ asupra zonei analizate: � Nu se vor modifica

suprafeţelor biotopurile de pe amplasament - proiectul dezvoltându-se pe terenuri agricole;

� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă;

Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:

� Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil;

� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;

� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;

� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufaris existente.

� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a impactului pentru etapa de operare; � depozitarea materialelor in spaţii amenajate.

47 Artemisia

absinthium neconsemnată

48 Artemisia vulgaris neconsemnată

49 Bassia hirsute neconsemnată

50 Canabis sp. neconsemnată

51 Capsella bursa-

pastoris neconsemnată

52 Cardaria

draba neconsemnată

53 Carduus

acanthoides neconsemnată




conservare



54 Chondrilla

juncea neconsemnată Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate. 55

Cichorium intybus neconsemnată

56 Cirsium arvense neconsemnată

57 Consolida regalis neconsemnată

58 Conium

maculatum neconsemnată

59 Coronilla

varia neconsemnată

60 Daucus carota neconsemnată

61 Dipsacus fullonum neconsemnată

62 Echinops

sphaerocephalus

neconsemnată

63 Echium vulgare neconsemnată

64 Eragrostis

minor neconsemnată

65 Eryngium campestre neconsemnată

66 Geum

urbanum neconsemnată

67 Hordeum sp. neconsemnată

68 Linaria vulgaris neconsemnată

69 Leonurus cardiaca neconsemnată

70 Malva neconsemnată




conservare



neglecta

71 Matricaria recutita neconsemnată

72 Melilotus sp. neconsemnată

73 Onopordum acanthium neconsemnată

74 Plantago

media neconsemnată

75 Papaver sp. neconsemnată

76 Taraxacum officinale neconsemnată

77 Dichanthium ischaemum neconsemnată

Specii de Nevertebrate

78 Trombidium

holosericeum L.

neconsemnată În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.

Interzicerea capturării şi distrugerii speciilor de nevertebrate de către personalul ce va deservi zona analizată;

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); Evitarea distrugerii vegetaţiei spontane de la marginea drumurilor şi din

canalele de irigaţie dezafectate etc.

79 Phalangium

opilio L. neconsemnată

80 Pardosa

italica Tong. neconsemnată

81 Alopecosa sulzeri P.

neconsemnată

82 Lycosa tarentula

neconsemnată

83 Salticus scenicus

neconsemnată

84 Lithobius forficatus

Leach neconsemnată

85 Julus terrestris L.

neconsemnată

86 Entomobryia neconsemnată




conservare



arborea Tullb. 87 Japyx sp. neconsemnată

88 Forficula

auricularia L. neconsemnată

89 Locusta

migratoria L. neconsemnată

90 Dociostaurus maroccanus

Thunb. neconsemnată

91 Caliptamus italicus L.

neconsemnată

92 Tettigonia

viridissima L. neconsemnată

93 Decticus

verrucivorus L.

neconsemnată

94 Gryllus campestris L.

neconsemnată

95 G. desertus L.

neconsemnată

96 Gryllotalpa gryllotallpa

neconsemnată

97 Haplothrips tritici Kurdj.

neconsemnată

98 Schizaphis graminum

Rond. neconsemnată

99 Rhopalosiphu

m maidis Fitch.

neconsemnată

100 Ceresa

bubalus L. neconsemnată

101 Cercopis neconsemnată




conservare



sanguinolenta Scop.

102 Lygus pratensis L.

neconsemnată

103 Adelphocoris seticornis F.

neconsemnată

104 Dolycoris baccarum L.

neconsemnată

105 Pentatoma rufipes L. neconsemnată

106 Carpocoris fuscispinus L. neconsemnată

107 Palomena prasina L.

neconsemnată

108 Eurydema oleracea L.

neconsemnată

109 E. ornata L. neconsemnată

110 Aelia rostrata

Boh. neconsemnată

111 A. acuminata L.

neconsemnată

112 Graphosoma lineatum L. neconsemnată

113 Eurygaster

integriceps L. neconsemnată

114 E. maura L. neconsemnată

115 E. austriaca Schr.

neconsemnată

116 Nabis ferus L. neconsemnată

117 Vespa

germanica L. neconsemnată

118 Formica rufa

L. neconsemnată




conservare



119 Lasius niger neconsemnată

120 Pimpla

turionellae L. neconsemnată

121 Tryphon

succinaeus Gr.

neconsemnată

122 Cephus pygmaeus L.

neconsemnată

123 Athalia rosae L. neconsemnată

124 Carabus

cancelatus Illig.

neconsemnată

125 Clivina fossor L.

neconsemnată

126 Amara aenea DeGeer neconsemnată

127 Harpalus aeneus F. neconsemnată

128 H. azureus F. neconsemnată

129 H.

distinguendus Duft.

neconsemnată

130 H. griseus

Panz. neconsemnată

131 Adalia

bipunctata L. neconsemnată

132 Coccinella

septempunctata L.

neconsemnată

133 Thea 22-

punctata L. neconsemnată

134 Propylea 14- neconsemnată




conservare



punctata L. 135 Phylotreta sp. neconsemnată

136 Chrysomela

sanguinolenta L.

neconsemnată

137 Aphthona coerulea Geoff.

neconsemnată

138 Haltica oleracea L. neconsemnată

139 Pentodon Idiota Herbst. neconsemnată

140 Melolontha melolontha L.

neconsemnată

141 Anoxia vilosa F.

neconsemnată

142 Opatrum sabulosum L.

neconsemnată

143 Tanymecus dilaticollis

Gyll neconsemnată

144 Psalidium maxilosum neconsemnată

145 Ceuthorhynchus assimilis neconsemnată

146 Agriotes

lineatus L. neconsemnată

147 A. obscurus

L. neconsemnată

148 A. ustulatus

Schall. neconsemnată

149 Dermestes frischi Kugl. neconsemnată




conservare



150 Bibio marci L. neconsemnată

151 Agrotis ipsilon

Hufn. neconsemnată

152 A.

exclamationis L.

neconsemnată

Specii de Faună

153 Microtus arvalis neconsemnată

În urma monitorizării, au fost observate câteva exemplare de mamifere (rozatoare mici)

Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună (mamifere, reptile, amfibieni) va fi nul.

Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi canale etc.

154 Apodemus

agrarius neconsemnată

155 Lepus

europaeus OUG

57/2007/anexa5B

156 Vulpes vulpes OUG 57/2007/anexa5B

nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice

157 Spermophilus

citellus OUG

57/2007/anexa3

În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus, aceste specii fiind semnalate în partea de S-E a amplasamentului în afara ariei de implementare a proiectului.

Specii de Amfibieni şi reptile

158 Lacerta viridis Lacerta agilis

OUG 57/2007/anexa4A

Pentru amfibieni si reptile impactul va fi nul datorita lipsei speciilor in zona proiectului. Nu există bălţi de

Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor şi canalelor de irigaţie dezafectate.

Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de adaposturi pentru evitarea




conservare



reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului.

În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni.

De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate).

prădătorilor şi eventual loc de odihnă. Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către

personalul angrenat în implementarea planului; Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru depistarea

exemplarelor speciilor de reptile captive; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele

strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

Specii de Chiroptere

159 Pipistrellus

kuhlii neconsemnată Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil asupra indivizilor semnalaţi. Nu sunt prezente în zona habitate prielnice formării de colonii şi hrănirii acestei specii. În perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a liliecilor cu părţile în mişcare a le

Reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării pe şantier în zonele în care nu se lucrează.

În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei

de către lilieci. � Monitorizarea speciilor de lilieci in perioada de operare a parcului

eolian (T19 si T20) � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de lilieci.

160 Pipistrellus pipistrellus neconsemnată

161 Nyctalus noctula neconsemnată

162 Eptesicus serotinus neconsemnată




conservare



turbinelor eoliene.

4.2. Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului; Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~30.000 E, respectiv~40.000 E pentru eventualele măsurile de reducere care

ar putea exista în urma funcţionării Parcului Eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere.

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori implica ţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a

faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.

� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;

� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat planului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Masuri permanente.

Responsabil Beneficiarul



colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);

� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;

� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;

disturbate

Faza de exploatare Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;

� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.

� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.

� Evitarea iluminării turbinelor. Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul de coliziune.

monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al

zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi

lilieci. � Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada

funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.

� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);

� Montarea în parcul eolian a unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor. Masuri realizate cu

Responsabil Beneficiar



� Evitarea formarii zonelor umede care sa asigure zone de popas sau de căutare hrana a speciilor de păsări acvatice prezente în aria naturala protejata învecinata ROSPA 0070.

scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.

PARC EOLIAN – SC FERME DE VÂNT SRL STUDIU EVALUARE

ADECVATA

M E D IU Consulting 137

4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de

reducere a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării

activităţlor de constructive si in faza de functionare a parcului eolian. În tabelul următor se

prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale

implementării proiectului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu

identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu

relevante care pot fi influenţate de implementarea proiectului.

Măsura de reducere a impactului asupra mediului Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus

Atât în faza de construcţie, cât şi

în cea de funcţionare

Conform planului de Monitorizare propus

Recomandăm ca pe toată perioada de implementare a proiectului pentru parcul eolian să fie asistată de o persoană/firmă

specializată în domeniul biodiversităţii, care să se implice activ în implementarea durabilă a obiectivelor propuese prin

proiect.

Înainte de începerea

lucrărilor de construcţie şi în timpul acestora

Beneficiar

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea şi protejarea acestuia În perioada

executării lucrărilor de construcţie a

parcului eolian

Executantul lucrărilor, supravegheat de persoana

specializată în domeniul biodiversităţii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive în zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea pentru recopertarea solului fertil

decopertat iniţial.

Personalul care execută lucrarea, supravegheat de persoana specializată în domeniul biodiversităţii

Pe parcursul şi după terminarea lucrărlor de construcţii – montaj, amplasamentul se

va elibera de deşeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea

solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a lucrărilor

Executantul lucrărilor

Proiectarea reţelelor de cablu subteran din cadrul amplasamentului se va poziţiona

urmând reţeuau drumurilor de acces minimizandu-se astfel suprafaţa de teren

afectată prin fragmentarea temporară.


lucrărilor, în momentul elaborării

proiectului tehnic.

Beneficiar

Depozitarea temporară a componentelor turbnelor şi a materialelelor de construcţie

Înainte de începerea Beneficiar


ADECVATA


trebuie să se realizeze cât mai eficient şi la o distanţă cât mai mare fată de situl de

importanţă comunitară Pădurea Gârboavele.

lucrărilor, în momentul elaborării

proiectului tehnic

Locaţia trebuie ţinută în permanenţă curată.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a

lucrărilor de construcţie

Executantul lucrărilor/Beneficiar

Nu trebuie permisă băltirea şi formarea de mlaştini/zone umede în perimetrul parcului

eolian, deoarece acestea atrag păsări iubirtoare de apă sau de organisme

dependente de mediul acvatic (amfibieni)


lucrărilor de construcţie.

Executantul lucrărilor/Beneficiar

Trebuie să se aibă în vedere eficienţa procesului de refacere a porţiunilr de

habitat afectat de decopertări – recopertări.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a

lucrărilor, până la refacerea totală a

zonelor exploatate.

Beneficiar şi persoană/firmă specializată în domeniul

biodiversităţii.

Dacă în urma monitorizării coliziunilor păsărilor cu turbinele parcului eolian se

înregistrează mortalităţi semnificative, care pot afecta populaţiile din zona analizată, se recomandă oprirea temporară a anumitor

turbine din parc sau chiar a întregului parc, în perioadele în care au fost semnalate

cele mai multe coliziuni.

Pe perioada de funcţionare a

parcului eolian. Beneficiar

Turbinele trebuie să fie semnalizate pe timpul nopţii cu lumină intermitentă roşie cu intrevale mari de timp, între două aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca păsările să fie mai prudente şi să poată

evita cu uşurinţă zonele respective. Aceste turbine sunt mai uşor de recunoscut de

câtre păsări în cazul folosirii luminii alternative în defavoarea celei continue.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a prcului eolian.

Beneficiar

Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în culori contrastate la cel puţin

70% din cele aflate într-un parc, pentru a evita coliziunea păsărilor cu acestea.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a prcului eolian.

Beneficiar


ADECVATA


5 Metode utilizate pentru culegerea informa ţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Descrierea metodelor de studiu

Pentru estimarea densităţii păsărilor cuibăritoare în perimetrul proiectului zonele

imediat învecinate şi s-a utilizat metoda punctelor (I.P.A.) pe transecte (I.K.A.).

Transectele au fost astfel alese încât să acopere fiecare tip de habitat din perimetrul

parcului.

METODELE DE LUCRU RECOMANDATE PENTRU EVALUAREA DENS ITĂŢII

PĂSĂRILOR

Metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în două categorii istincte: metode

calitative, care au scopul stabilirea diversitatii specifice, şi metode ecologice cantitative,

care urmăresc determinarea rolului păsărilor in echilibrul dinamic al ecosistemelor, (S.

Frontier & D. Pichod-Viale 1995, Colin J. Bibby & Neil D. Burgess 2007).

Alegerea metodelor de cercetare privind monitorizare avifaunei se va realiza în funcţie

de scopul urmărit si de tipul si caracteristicile habitatelor pe care populatiile de pasari in

studiu le frecventeaza.

Metode de cercetare spa ţiale (de suprafe ţe)

Aceste metode se utilizata pentru estimarea indivizilor diferitelor populaţii de păsări pe

suprafeţe cunoscute ca mărime.

Metoda fâ şiilor

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme, pe o zona cat mai

uniforma, dintr-un anume habitat, de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără din

mers, indivizii uneia sau a mai multor specii, care sunt rezidente sau se află în pasaj pe

zona de observatie.

Această metodă este aptă pentru estimarea populaţiilor de păsări din zone forestiere,

culturi agricole, păşuni, fâneţe, stufărişuri, etc.

Lungimea fâşiei se măsoară cu metrul sau cu pasul etalonat. In habitatele uniforme

din punct de vedere al covorului vegetal (paduri, culturi agricole, pajisti etc.), sunt de


ADECVATA


preferat fâşiile cu o lungime de 50 m cu o lăţime de 20m. Acest lucru este important pentru

calcularea datelor colectate, lucrând în felul acesta cu suprafeţe de aceeaşi mărime.

Natural, nu peste tot se va putea lucra cu asemenea fâşii şi în aceste cazuri,

lungimea şi lăţimea fâşiei va fi în funcţie de conformaţia terenului. Pentru diferitele

biotopuri din Europa Centrală, practica de până acum recomandă:

pentru păduri de foioase fâşii de câte 200 x 40m atunci când se estimează

populatiile de paseriforme şi fâşii de cate 500 x 40m în alte cazuri.

Pentru păduri de răşinoase şi păduri de foioase cu un strat al arbuştilor bine

dezvoltat, este de preferat folosirea fâşiilor de 500 x 10 sau de 20 m.

Pe platouri întinse, cu vizibilitate mare se pot folosi şi fâşii de câte 1000 x100m.

Pe malurile apelor sunt cele mai indicate fâşiile de cate 1 000 m lungime, lăţimea

putand varia infunctie de tipul de habitat.

La alegerea zonei pentru fâşii trebuie ţinut cont de proprietăţile terenului, fâşiile

trebuind astfel stabilite, încât ele să reprezinte variantiile cele mai semnificative ale

peisajului din teren. După ce s-a fixat poziţia fâşiilor în teren, se trece la întocmirea unei

schiţe a fâşiilor şi a terenului, lucru care este important pentru faptul că, notând direct pe

schiţe păsările observate, se obţin si date valoroase privind dispersia păsărilor în interiorul

fâşiilor. În fâşii se merge întotdeauna în linie dreaptă si se notează şi pasarile observate

sau cele care etaleaza cantece de teritorialitate.

După ce fâşia a fost parcursa in mod repetat de mai multe ori, estimarea propriu-zisă

s-a încheiat. Schiţele astfel obţinute vor fi numerotate, se vor trece pe ele data şi ora

estimărilor, datele meteorologice mai importante şi eventualele observaţii despre factorii

care ar putea influenţa numărul păsărilor din habitatul respectiv.

Metoda p ătratelor

Aceasta metode constă în faptul că, în diferitele perioade ale anului, pe terenuri mai

ales acoperite (păduri,zavoaie, stufarisiuri etc.), unde populaţiile de păsări au o densitate

mai mare, pe suprafeţe bine determinate, se estimează păsările si cuiburile dintr-un

habitat dat. Estimarea cantitativa a populaţiilor de păsări, în cazul folosirii acestei metode,

se raportează la o suprafaţă cunoscută, obţinând în felul acesta densitatea lor pe o

anumită suprafaţă şi dispersia lor în spaţiu. Metoda este foarte potrivită pentru estimarea

coloniilor de păsări.


ADECVATA


După marcarea pătratelor urmează descrierea covorului vegetal. Se menţionează

speciile dominante dintre arbori, înălţimea, vârsta şi gradul lor de acoperire,stratul de

arbuşti şi stratul ierbos. Acestea trebuie să reprezinte cât mai fidel comunitatea de viaţă,

deci aşezarea pătratelor trebuie astfel făcută incat acestea să cuprindă şi să oglindească

proporţional toate variatiile de peisaj.

Estimarea densit ăţii păsărilor folosind metoda transectelor

Transectele sunt utile pentru densităţi mici, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Poziţionarea începutului transectelor se face randomizat. Acesta e unuldin punctele de

referinţă al evaluării distanţei: transectele care sunt poziţionate fără legătură cu distribuţia

păsărilor duc la estimări neinfluenţate de densităţi,care pot fi apoi extrapolate la alte arii

ale unui ecosistem de acelaşi tip.

Transectele pot fi dispuse sub formă de reţea, care este orientată în funcţie de contur

sau de o anume trăsătură a terenului. Folosirea unei astfel de reţele poate uşura

identificarea sau verificarea elementelor ce influenţează mărimea populaţiilor de păsări.Ea

se poate dovedi folositoare şi pentru studiile pe termen lung, atunci când se monitorizează

evoluţia populaţiilor dintr-o zonă.

Lungimea totală a transectelor din cadrul unui studiu depinde de cât timp este nevoie

pentru a obţine un eşantion adecvat pentru specia studiată şi de numărul ecosistemelor

care trebuie cercetate.

La sfârşitul studiului ar trebui să se poată prevedea timpul necesar pentru a culege

suficiente date şi în consecinţa câţi kilometri de transect trebuie parcurşi. Caracteristicile

ecosistemului pot fi astfel legate de prezenţa anumitor specii in anumite sectoare ale

transectului.

Estimarea distanţei şi numărarea păsărilor la fiecare observatie sunt tot ceea ce

trebuie pentru calcularea densităţii, dar s-au mai înregistrat şi următoarele emente:

sexul păsării

tipul de observaţie (ex. pasărea a fost văzută stând sau în zbor sau s-a auzit

cântecul);

momentul zilei pentru fiecare observaţie;

înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament).

Aceste informaţii vor fi folositoare în studiul biologiei speciilor cercetate şi

în faza de analiză şi interpretare a rezultatelor.


ADECVATA


Estimarea densit ăţii p ăsărilor folosind metoda punctelor fixe folosind Indic ele

Punctual deAbunden ţă (IPA)(Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 1960)

Diferenţa între transecte şi punctele fixe constă în faptul că pentru cele din urma un

observator stă într-un anume loc (punct de observaţie) şi înregistrează toate păsările pe

care le vede şi aude într-un anume interval de timp. Adesea această metodă este

preferată transectelor atunci când se studiază o specie de păsări puţin mobilă şi care se

află într-un ecosistem dens.

Punctele fixe care sunt dispuse randomizat sau sistematic, în aceeaşi arie au mai mari

şanse să cuprindă o gama mai largă a ecosistemelor existente. In plus, dacă unul din

obiectivele studiului este analiza diferenţelor dintre ecosisteme apropiate, prin metoda

punctelor fixe putem uşor stabili prezenţa unor anume specii de păsări în anumite

ecosisteme.

Se înregistrează păsările care îşi iau zborul din apropiere şi se estimează distanţa la

punctul din care au plecat. Acest lucru e valabil şi pentru păsările

Estimarea densit ăţii păsărilor folosind Indicele Kilometric de

Abunden ţă (IKA)

Metoda IKA (Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 1960) aparţine categoriei de metode

numite relative a căror rezultate se exprimă în funcţie de o constantă, alta decât suprafaţa

cercetată, iar dintre acestea la grupul metodelor liniare (respectiv a metodei transectelor).

Rezultatele se exprimă direct în indici kilometrici de abundenţă, care reprezintă

numărul de perechi clocitoare contactate în lungul unui transect de 1Km. Dacă

observatorul realizează cercetări exacte, în modalităţi similare, în condiţii de mediu

identice, există totdeauna acelaşi raport între IKA găsit pentru o specie şi densitatea sa

absolută în acelaşi teritoriu. De asemenea se poate compara bundenţa unei anumite

specii în habitate diferite sau în aceleaşi habitate în ani diferiţi.

Dar, IKA ale diferitelor specii nu sunt comparabili între ei, deoarece fiecare

specie, ca urmare a comportamentului său şi a caracterului emisiunilor sale sonore

(intensitate şi frecvenţă), poate fi mai uşor sau mai greu detectată. Aşadar, IKA obţinuţi

pentru două specii nu sunt comparabili în mod direct.

Un alt inconvenient al metodelor relative este imposibilitatea de a compara datele

obţinute prin metode diferite, întrucât constantele de referinţă nu sunt întru total identice.


ADECVATA


Primul pas constă în alegerea şi marcarea în teren a unor transecte rectilinii de

lungime cunoscută, cuprinse în general între 500-1.000 m.

Numărătorile se efectuează în condiţii care asigură o eficacitate maximă, adică la

momentele în care păsările îşi marchează prezenţa prin emisiuni sonore în modul cel mai

intens,

• dimineaţa, adică înainte de ora 8 sau 9 în lunile martie-aprilie şi înainte

de 6 sau 7 în mai-iunie;

• în condiţii meteorologice favorabile: chiar dacă vremea nu este frumoasă; se vor

exclude zilele cu ploaie sau mai ales cu vânt;

• în perioadele de intensitate maximă a cântecului.

Observatorul se deplasează lent (1-2 km/h) notând toate păsările văzute sau auzite de

o singură parte a transectului.

Se efectuează cel puţin trei-patru numărători în decursul unui sezon de cuibărit, iar

pentru caracterizarea unui ecosistem sunt necesare cel puţin patru trasee rezultand un

total de cca. 10-15 numărători.

Indicele kilometric de abundenţa (IKA) obţinut pentru fiecare specie reprezintă numărul

de perechi clocitoare contactate pe o latură a unui traseu lung de 1 km.

Pentru a putea compara abundenţele diferitelor specii şi pe de altă parte pentru a

putea calcula abundenţa totală a avifaunei dintr-un ecosistem trebuie transformat IKA în

indici de abundenţă absolută, raportând abundenţele tuturor speciilor la o constantă, care

este comună, respectiv la o suprafaţa etalon.

Pentru păsărele se preferă suprafaţa etalon de 10 ha, pentru păsările mai mari şi

ciocănitori de 100 ha, iar pentru răpitoare de 1.000 ha.

Studiul asupra liliecilor s-au desfăşurat prin metoda punctelor pe transecte folosind

detectoarele de lilieci pentru a identifica şi înregistra indivizii diferitelor specii de lilieci.

Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii

punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian.

Ca aparatură au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet.


ADECVATA


Aparat de detectare ultrasunete BatBox Duet

Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi

notaţi în fişe speciale.

Transectele au fost aproximativ aceleasi cu cele folosite pentru păsările cuibăritoare.

Au fost analizate cu mai multă atenţie zonele cu tufărişuri, stufărişuri sau livezile din

apropierea perimetrului parcurilor.

Pentru păsările migratoare a fost folosită metoda observaţiilor din puncte fixe.

Lunile de iarnă ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare în

care s-au folosit trasee aleatorii în vederea alcătuirii unui inventar calitativ şi pentru a găsi

eventualele locuri de odihnă ale gâştelor.

Prezentul raport este rezultatul primelor 12 luni de observaţii.

Toate speciile de păsări care au fost observate pe ambele părţi ale transectelor între

puncte fixe au fost înregistrate separat pe un formular de observaţii aleatorii şi nu au fost

folosite în datele statistice.

De asemenea, au fost înregistrate şi informaţiile despre dimensiunea stolurilor,

înăltimea la care zboară si habitate.

Pe parcursul studiului, la speciile de reptile şi mamifere mici s-au folosit numai

observaţiile incidentale asupra animalelor şi a diferitelor semne lăsate de acestea

(excremente, urme, urme de hrănire).

Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului sa folosit, pentru

habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza

aerofotogramelor şi a datelor din amenajamentele silvice şi pastorale.


ADECVATA


Habitatele distribuite pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu GPS-ul.

Orice suspiciune de suprafaţă alterată sau de habitat incert, generat de analiza

amintită şi neclarificată de către aceasta, a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor

respective.

Investigarea biodiversitătii faunei de artropode din zona parcului eolian s-a facut

esalonat, pe parcursul deplasarilor in teren in anii 2009 si 2010. Cercetarile au urmarit trei

aspecte principale, aflate in stransa relatie:

1. Stabilirea tipurilor de ecosisteme si caracterizarea lor structurala;

2. Adaptarea metodelor de colectare la conditiile concrete din teren;

3. Stabilirea structurii faunistice a artropodelor din ecosistemele naturale si

antropice, urmata de prelucrarea analitica si sintetica a datelor.

In zona parcului eolian, principalele ecosisteme aflate in studiu au fost ecosistemele

cvazinaturale antropizate precum si agroecosistemele perene (vita de vie) si anuale

(cereale si rapita).

Colectarea de material biologic s-a facut folosindu-se o serie de metode clasice, cu

unele particularitati, dupa cum urmeaza:

a) Metoda Capcanelor de tip Barber, este o metoda care a fost utilizata cu scopul

de a evidentia fauna de artropode epigee, care, de regula, isi desfasoara activitatea la

suprafata sau in startul superficial al solului,

b) Metoda cosirilor cu ajutorul fileului entomologic, pe transecte stabilite in functie

de particularitatile concrete ale ecosistemului investigat, un numar de 100 de cosiri

constituind o proba.

c) Pentru fauna intalnita pe arbori si arbusti, colectarea s-a facut fie utilizand fileul

entomologic prin tehnica frapajelor, fie prin scuturarea ramurilor pe panze aflate la nivelul

solului,

d) S-au recoltat si o serie de probe calitative vizand stabilirea specificitatii inter-

relatiilor dintre componentele ecosistemului pe lantul trofic si/sau au fost stocate imagini in

format digital.

Materialul viu recoltat prin aceste metode a fost fixat in alcool sau in uscat (in functie

de grupul sistematic din care face parte) si adus in laborator unde a fost triat si ulterior

determinat pe grupe la nivel de grup sistematic sau specie utilizand o serie de

determinatoare de specialitate.


ADECVATA


Starea de conservare a speciilor de plante si animale este unul dintre indicatorii cei

mai utilizati pentru evaluarea starii ecosistemelor si a biodiversitatii asociate acestuia. Cea

mai buna sursa de informare in acest domeniu il reprezinta la ora actuala IUCN Red List of

Threatened Species (Lista rosie a Speciilor amenintate ce apartine Uniunii Internationale

de Conservare a Naturii) (www.iucnredlist.org; IUCN, 2009). De asemenea, s-a tinut cont

de listele din anexele Directivei Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43.

Conform clasificarii Uniunii Internationale de Conservare a Naturii, din cele 9 categorii

stabilite de acesta, fauna de nevertebrate ce poate fi intalnita in zona studiata, apartine in

principiu urmatoarelor categorii:

1. Criticaly endangered (CR)- Specie in stare critica,

2. Endangered(EN)- Specie amenintata cu disparitia,

3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila,

4. Near Threatened (NT)- specie aproape amenintata,

5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de amenintare,

6. Data deficient(DD)- date deficitare,

7. Non evaluated (NE)- Fara date.

Speciile ”amenintate” sunt cele incadrate in primele trei categorii.

Pentru analiza rezultatelor s-au folosit diferiti parametri ecologici: abundenta,

dominanta, constanta, indicele de semnificatie ecologica si diferiti indici de diversitate si

similaritate.


ADECVATA


Bibliografie:

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; � CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti; � CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres; � COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; � Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; � Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti; � Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti; � Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti; � Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; � Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi; � Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; � Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj; � Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press � Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press,

2007. � David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity

Methods Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005 � Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science � Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for

Protected Areas � Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB


ADECVATA


� Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation Status, BirdLife International

� Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland � Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to Survay

and Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006 � Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999. � Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable

energy sources: the example of birds and bats � Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University

Press � S. Frontier, Denise Pichod-Viale.1995, Ecosistemes structure,

fonctionnement,evolution., Mansson,Paris. � @@@ Birds, bats and wind energy - leaflet. Canadian Wind Energy Association � Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County, West

Virginia – Final Report � Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and

mitigation, Quercus � Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993 � Victor Ciochia, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Tehnica,

Bucuresti, 1984. � Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height in the hen harrier Circus cyaneus

and its incorporation in wind turbine collision risk modelling. Natural Research Information Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK

� William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press. 2006


ADECVATA


Specialistii implicati in elaborarea lucrarii

� SC MEDIU Consulting SRL Galati;

� Drd. chim. Trif Catalin Razvan;

� geograf Ene Adrian;

� Drd . chim. fiz. Drăgan Silvia

� Biolog Aurelia Caldararu.

� Biolog Catalina Topa.

CV - Lista persoanelor participante la elaborarea s tudiului


ADECVATA


Curriculum vitae Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experien ţa profesional ă Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte,

Departamentul European de Mediu

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul ecologiei şi protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educa ţie şi formare Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate /


ADECVATA


competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi internationala în domeniul mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica,

Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul institutiei de invatamant /

Furnizorul de formare

Aptitudini şi competen ţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie


ADECVATA


animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Înţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competen ţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata

Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010

Experienta acumulata în programe/proiecte nationale /internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)

Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France


ADECVATA


Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)

Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset

Rol - cercetator

Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI, Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand

Publicatii

Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International


ADECVATA


Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation


ADECVATA


Curriculum vitae Europass

Informatii personale

Nume / Prenume ENE, ADRIAN

Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati

Telefon(oane) +40743645956

Fax(uri) -

E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com

Nationalitate romana

Data nasterii 16.01.1983

Sex masculin

Locul de munca vizat / Domeniul ocupational

Experienta profesionala

Perioada 01/2007 � prezent

Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului

Activitati şi responsabilitati principale

Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi interpretarea lor

Numele şi adresa angajatorului

SC MEDIU Consulting SRL Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Consultanta probleme de mediu

Educatie şi formare


ADECVATA


Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008

Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie Postuniversitar

Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006

Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie Universitar

Limba(i) materna(e) Romana

Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie

Discurs oral Exprimare scrisa

Engleza B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent A2


B1 Utilizator

independent A2


Franceza A1


A2 Utilizator

independent A1


A2 Utilizator

independent A1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine


ADECVATA


Competente şi abilitati sociale

Spirit de echipa Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare Dinamism

Competente şi aptitudini organizatorice

Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca celorlalti.

Competente şi aptitudini tehnice

Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare

Competente şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.

Competente şi aptitudini artistice

-

Alte competente şi aptitudini -

Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008

Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România


ADECVATA


Curriculum vitae

Nume/Prenume TRIF CATALIN RAZVAN Adresă(e): Str. Furnaliştilor, nr. 4, Bloc D1, ap 80, Galaţi, Telefon mobil: 0749 150 224 Fax(uri): 0236/ 306 227 E-mail(uri): [email protected] Naţionalitate(tăţi): Română Data naşterii01.11.1979 Experien ţa profesional ă

Perioada decembrie 2006-prezent Func ţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia

mediului Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Elaborări evaluări de mediu, Studii evaluare impact,

Bilanţuri de mediu, documente ce stau la baza avizelor, acordurilor şi autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului.

Numele şi adresa angajatorului SC MEDIU Consulting SRL, Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Consultanţă de mediu

Perioada iulie 2007 - prezent

Func ţia sau postul ocupat Responsabil încercări de laborator Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Coordonarea activităţii tehnice din cadrul

laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu responsabil tehnică de laborator – XRF Spectroscopy.

Numele şi adresa angajatorului Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului – Universitatea - Dunărea de Jos Galaţi

Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Laborator de încercări, acreditat RENAR

Perioada septembrie 2001 - 2007 Func ţia sau postul ocupat Tehnician IT

Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Responsabil cu monitorizarea, întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de calcul – Sector Calculatoare Proces

Numele şi adresa angajatorului SC ARCELOR MITTAL SA Tipul ac tivit ăţii sau sectorul de activitate siderurgie

Educa ţie şi formare

Perioada 2009-prezent Calificarea/diploma ob ţinut ă doctorand

Disciplinele principale studiate/competen ţe profesionale dobândite

Life Cycle Assesment (LCA) în evaluarea de mediu


ADECVATA


Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate

Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă

Studii post universitare

Perioada 2008- prezent

Calificarea/diploma ob ţinut ă Diplomă de masterat Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite Managementul şi Monitorizarea Mediului


Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe



Perioada 2004-2008

Calificarea/diploma ob ţinut ă Licenţiat în chimie şi fizică Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite chimie - fizică


Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică


Studii universitare de lungă durată

Experien ţa relevant ă pentru tipurile de studii pentru protec ţia mediului solicitate Competen ţe şi aptitudini tehnice

Utilizarea de tehnici, instrumente specifice şi structuri moderne în activitatea de evaluare a calităţii mediului Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu ISO 14000, EMAS Utilizarea tehnologiilor aplicate în monitorizarea factorilor de mediu Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de protecţie şi depoluare a factorilor de mediu Competenţe privind analiza riscurilor de mediu prin utilizarea tehnicilor specifice cu posibilitatea cuantificării riscurilor Abilităţi în utilizarea soft-urilor pentru evaluarea factorilor de mediu, analiza riscului, estimarea emisiilor, hazardurilor, incendiilor şi a exploziilor.

Aceste competenţe şi aptitudini tehnice au fost dezvoltate pe parcursul participării

ca şi elaborator în cadrul colectivului de specialitate al societăţii pentru lucrările menţionate în anexa (Secţiunea BM, EA, RS, RIM, RA, RM) Informa ţii suplimentare Cursuri

Nr. crt.

Organizator Data începerii

Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă

Domenii acoperite

Detalii contact pentru verificare

(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)

1. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură

28.09.2007 Scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu

Mecanismul de reducere al gazelor cu efect de seră şi

Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302 e-mail: [email protected]


ADECVATA


Nr. crt.



Domenii acoperite



Galaţi efect de seră. Mecanism de implementare comun / Joint Implementation

îndeplinirea angajamentelor UE asumate prin proţocolul de la Kyoto

2.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi şi Agenzia Regionale per la Protezione dell’Ambiente Sicilia

25 05 2007 Restaurarea ecologică a Parcului Naţional Lunca Joasă a Prutului Inferior – Program Life Natura

Restaurarea parcurilor şi a zonelor protejate din România

Irinel Oprea e-mail: [email protected]

3. Agenţia Regională de Protecţia Mediului – Autoritatea de Management Pentru POS-ul de Mediu Galaţi

12.11.2007 Cooperare pentru susţinerea calităţii mediului pe Dunărea de Jos

Programul Operaţional Sectorial Instrumente Structurale Axele POS –ului Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate Managementul deşeurilor

Organism intermediar Nicoleta Radu Tel. 0236/460 049 e-mail: [email protected]

4. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi

23.11.2007 Proiect “ECO AMBALAJ” – prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Managementul deşeurilor Reciclarea Modalităţi de colectare


5. Universitatea Dunărea de Jos Galaţi MEDIU Consulting AROV

28.07.2007 30.07.2007

Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic

Studii de caz Proiecte pentru protecţia mediului Programul ECOINTELIGENT Prezentarea programului IMPACT

Natalia Budescu


ADECVATA


Nr. crt.



Domenii acoperite



6. Agenţia de protecţia mediului Galaţi

9.04.2008 Eficienţa energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice

Energetic Organizat de Reinertsen AS - Norvegia

Agenţia de protecţia mediului Galaţi

7. ECOBusiness 25.11.2008 Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu


20.11.2008 Al şaptelea program cadru al Uniunii Europene – Implicarea IMM-urilor în proiecte de cercetare

9. Filippo Vivareli ETA Renewable Energies

27.11.2008 „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor

Seminar destinat comercianţilor, producătorilor, utilizatorilor, laboratoarelor care efectuează analize ale combustibililor. Utilizaţi ocazia de a fi selectaţi pentru „şcolarizarea la locul de muncă” organizată în laboratoarele Europene.

[email protected]

10 POS MEDIU Galaţi

28.01.2009 Pregătirea propunerilor de proiecte pentru accesarea asistenţei financiare nerambursabile din axa prioritară a 4-a POS mediu 2007-2013

Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii

POS mediu Galaţi


ADECVATA


Nr. crt.



Domenii acoperite



11 Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International

15.06.2009 16.06.2009

Dezvoltarea energiei eoliene în Dobrogea

Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii

Dan Hulea SOR

Apartenen ţă la organiza ţii profesionale

Nr.crt. Organiza ţia profesional ă

Prescurtare oficial ă

Nivelul apartenen ţei

Data de la ob ţinerea nivelului curent

1. Asociaţia Română de Mediu

ARM Membru Martie 2009

2. Societatea Ornitologică Română

SOR Membru Septembrie 2009


ADECVATA


Nume/Prenume TRIF CATALIN RAZVAN Adresă(e): Str. Furnaliştilor, nr. 4, Bloc D1, ap 80, Galaţi, Telefon mobil: 0749 150 224 Fax(uri): 0236/ 306 227 E-mail(uri): [email protected] Naţionalitate(tăţi): Română Data naşterii01.11.1979 Experien ţa profesional ă

Perioada decembrie 2006-prezent Func ţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia

mediului Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Elaborări evaluări de mediu, Studii evaluare impact,

Bilanţuri de mediu, documente ce stau la baza avizelor, acordurilor şi autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului.

Numele şi adresa angajatorului SC MEDIU Consulting SRL, Tipu l activit ăţii sau sectorul de activitate Consultanţă de mediu

Perioada iulie 2007 - prezent

Func ţia sau postul ocupat Responsabil încercări de laborator Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Coordonarea activităţii tehnice din cadrul

laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu responsabil tehnică de laborator – XRF Spectroscopy.

Numele şi adresa angajatorului Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului – Universitatea - Dunărea de Jos Galaţi

Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Laborator de încercări, acreditat RENAR

Perioada septembrie 2001 - 2007 Func ţia sau postul ocupat Tehnician IT

Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Responsabil cu monitorizarea, întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de calcul – Sector Calculatoare Proces

Numele şi adresa angajatorului SC ARCELOR MITTAL SA Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate siderurgie

Educa ţie şi formare

Perioada 2009-prezent Calificarea/diploma ob ţinut ă doctorand

Disciplinele principale studiate/competen ţe profesionale dobândite

Life Cycle Assesment (LCA) în evaluarea de mediu


Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate


ADECVATA


Nivelul î n clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă


Perioada 2008- prezent

Calificarea/diploma ob ţinut ă Diplomă de masterat Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite Managementul şi Monitorizarea Mediului


Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe



Perioada 2004-2008

Calificarea/diploma ob ţinută Licenţiat în chimie şi fizică Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite chimie - fizică


Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică


Studii universitare de lungă durată

Experien ţa relevant ă pentru tipurile de studii pentru protec ţia mediului solicitate Competen ţe şi aptitudini tehnice

Utilizarea de tehnici, instrumente specifice şi structuri moderne în activitatea de evaluare a calităţii mediului Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu ISO 14000, EMAS Utilizarea tehnologiilor aplicate în monitorizarea factorilor de mediu Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de protecţie şi depoluare a factorilor de mediu Competenţe privind analiza riscurilor de mediu prin utilizarea tehnicilor specifice cu posibilitatea cuantificării riscurilor Abilităţi în utilizarea soft-urilor pentru evaluarea factorilor de mediu, analiza riscului, estimarea emisiilor, hazardurilor, incendiilor şi a exploziilor.

Aceste competenţe şi aptitudini tehnice au fost dezvoltate pe parcursul participării

ca şi elaborator în cadrul colectivului de specialitate al societăţii pentru lucrările menţionate în anexa (Secţiunea BM, EA, RS, RIM, RA, RM) Informa ţii suplimentare Cursuri

Nr. crt.



Domenii acoperite




28.09.2007 Scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Mecanism de

Mecanismul de reducere al gazelor cu efect de seră şi îndeplinirea angajamentelor



ADECVATA


Nr. crt.



Domenii acoperite



implementare comun / Joint Implementation

UE asumate prin proţocolul de la Kyoto

2.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi şi Agenzia Regionale per la Protezione dell’Ambiente Sicilia

25 05 2007 Restaurarea ecologică a Parcului Naţional Lunca Joasă a Prutului Inferior – Program Life Natura

Restaurarea parcurilor şi a zonelor protejate din România

Irinel Oprea e-mail: [email protected]

3. Agenţia Regională de Protecţia Mediului – Autoritatea de Management Pentru POS-ul de Mediu Galaţi

12.11.2007 Cooperare pentru susţinerea calităţii mediului pe Dunărea de Jos

Programul Operaţional Sectorial Instrumente Structurale Axele POS –ului Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate Managementul deşeurilor

Organism intermediar Nicoleta Radu Tel. 0236/460 049 e-mail: [email protected]


23.11.2007 Proiect “ECO AMBALAJ” – prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Managementul deşeurilor Reciclarea Modalităţi de colectare


5. Universitatea Dunărea de Jos Galaţi MEDIU Consulting AROV

28.07.2007 30.07.2007

Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic

Studii de caz Proiecte pentru protecţia mediului Programul ECOINTELIGENT Prezentarea programului IMPACT

Natalia Budescu

6. Agenţia de protecţia

9.04.2008 Eficienţa energetică/reabili

Energetic Organizat de

Agenţia de protecţia mediului Galaţi


ADECVATA


Nr. crt.



Domenii acoperite



mediului Galaţi

tarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice

Reinertsen AS - Norvegia

7. ECOBusiness 25.11.2008 Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu


20.11.2008 Al şaptelea program cadru al Uniunii Europene – Implicarea IMM-urilor în proiecte de cercetare

9. Filippo Vivareli ETA Renewable Energies

27.11.2008 „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor

Seminar destinat comercianţilor, producătorilor, utilizatorilor, laboratoarelor care efectuează analize ale combustibililor. Utilizaţi ocazia de a fi selectaţi pentru „şcolarizarea la locul de muncă” organizată în laboratoarele Europene.

[email protected]

10 POS MEDIU Galaţi

28.01.2009 Pregătirea propunerilor de proiecte pentru accesarea asistenţei financiare nerambursabile din axa prioritară a 4-a POS mediu 2007-2013

Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii

POS mediu Galaţi


ADECVATA


Nr. crt.



Domenii acoperite



11 Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International

15.06.2009 16.06.2009

Dezvoltarea energiei eoliene în Dobrogea

Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii

Dan Hulea SOR

Apartenen ţă la organiza ţii profesionale

Nr.crt. Organiza ţia profesional ă

Prescurtare oficial ă

Nivelul apartenen ţei

Data de la ob ţinerea nivelului curent

1. Asociaţia Română de Mediu

ARM Membru Martie 2009

2. Societatea Ornitologică Română

SOR Membru Septembrie 2009


ADECVATA


Cuprins:

1. Informaţii privind planul propus .............................................................................................................. 4

1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii

privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau

preparatele chimice utilizate ...................................................................................................................... 4

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ........ 13

1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) si

care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului ........................................ 16

1.4. Resursele naturale necesare implementării planului .............................................................. 17

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului .................................................................... 17

1.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora ................................................................................ 17

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de

folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de

exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte

de drenaj etc.) ............................................................................................................................................ 22

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/ reamplasarea

de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv

modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei

naturale de interes comunitar .................................................................................................................. 23

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului............................................................................................................................ 23

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ....................................... 24

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu

PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes

comunitar .................................................................................................................................................... 25

2. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea

planului ............................................................................................................................................................ 28

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme,

tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc. .......................... 28

2.1.1. Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului -

Vlădeşti - Frumuşiţa .............................................................................................................................. 29

2.1.2. Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSCI 0105 Lunca Joasă a

Prutului 34


ADECVATA


2.1.3. Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSCI 0151 - Pădurea

Gârboavele ............................................................................................................................................. 35

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de

interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului, menţionate în formularul

standard al ariei naturale protejate de interes comunitar; ................................................................... 36

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate

(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ............................................................................. 45

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei

unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a

asigura menţinerea speciei pe termen lung). ........................................................................................ 84

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar ................................................................................................................. 85

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management .............................................................................................. 86

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ....................................................................... 86

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar .... 88

3. Identificarea şi evaluarea impactului................................................................................................... 88

3.1. Identificarea impactului ................................................................................................................ 88

3.1.1. Impactul actual .................................................................................................................... 88

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu .................... 88

3.2. Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii sitului ............................... 95

3.2.1 Impactul prognozat asupra habitatelor locale ...................................................................... 98

3.2.2 Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale ............................................ 98

3.2.3 Impactul prognozat asupra biodiversităţii locale în faza de închidere proiectului ........ 110

3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate ...... 110

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie............ 115

4 Măsurile de reducere a impactului .................................................................................................... 120

4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu .................................................................. 137

5 Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes

comunitar afectate ....................................................................................................................................... 139


ADECVATA


Documents

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/iunie...arpmgl.anpm.ro