STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PRIVIND CONSTRUIRE PARC …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... · Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale

Studiu de evaluare adecvata S.C. Genera Avante S.R.L. – Construire Parc Eolian Smardan – Comuna Smardan, Judetul Galati

1 S.C. BIOSYS GROUP S.R.L.

TITULAR: GENERA AVANTE S.R.L.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PRIVIND

CONSTRUIRE PARC EOLIAN

SMÂRDAN

INTOCMIT: BIOSYS GROUP S.R.L.

NOIEMBRIE 2010



CUPRINS

1. GENERALITATI ------------------------------------------------------------------------------------------- 4

1.1. Scop si obiective----------------------------------------------------------------------------------------- 4

1.2. Surse de informare-------------------------------------------------------------------------------------- 6

1.3. Elaboratorul studiului ---------------------------------------------------------------------------------- 6

2. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS -------------------------------------------------- 6

2.1. Informaţii generale ----------------------------------------------------------------------------------- 6

2.1.1 Denumirea proiectului------------------------------------------------------------------------------ 6

2.1.2. Beneficiarul proiectului ---------------------------------------------------------------------------- 7

2.1.3. Descrierea şi obiectivele proiectului propus ------------------------------------------------- 7

2.2. Localizarea geografică si administrativă a proiectului -----------------------------------------21

2.3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata implementării

proiectului ------------------------------------------------------------------------------------------------------25

2.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului ---------------------------------------25

2.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului----------------------------------------28

2.6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora-----------28

2.6.1. Emisii de poluanti in atmosfera ----------------------------------------------------------------28

2.6.2. Zgomot si vibratii ----------------------------------------------------------------------------------29

2.6.3. Emisii în apa supraterană sau subterană ---------------------------------------------------30

2.6.4. Gestiunea deseurilor ----------------------------------------------------------------------------30

2.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului ----------31

2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus-------------------31

2.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de

implementare--------------------------------------------------------------------------------------------------32

2.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului --------------------34

2.11. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu proiectul propus -----------------------------------------------------------------------------34



3. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

DIN VECINATATEA PROIECTULUI-------------------------------------------------------------------37

3.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar -----------------------------------37

3.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor de interes comunitar

prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul

standard al ariei naturale protejate de interes comunitar-------------------------------------------92

3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate-96

3.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar --------------------97

3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate---------------------------98

3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar -------------------------------------------------------------------------- 100

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar------------- 100

3.8. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar----------------------------------------------------------------------------------------------------- 101

4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI --------------------------------------------- 102

4.1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului susceptibile să

afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar ------------------ 102

4.2. Evaluarea semnificaţiei impactului proiectului propus asupra ariilor protejate

invecinate ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 102

4.3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 103

5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ------------------------ 106

6. CONCLUZII --------------------------------------------------------------------------------------------- 107

7. ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI ----------------------------------------------------------------------- 109



1. GENERALITATI

1.1. Scop si obiective

Scopul si importanta proiectului

Punerea în funcţiune a parcului eolian va permite valorificarea potenţialului eolian al

zonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu, prin înlocuirea energiei electrice

produse în instalaţiile termoenergetice. Măsurătorile efectuate pentru determinarea

potenţialului eolian valorificabil pe amplasament identificand existenţa unui potenţial eolian

valorificabil în zonă. Studiile de specialitate şi analizele efectuate în ultimii ani au identificat

un potenţial eolian în România de circa 8000 GWh/an.

Realizarea unor parcuri eoliene pentru producerea energiei electrice, prin conversia

energiei eoliene (sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie) va conduce la reducerea

semnificativă a cantităţilor de poluanţi gazoşi (SO2, NOx, CO, hidrocarburi), lichizi (ape

uzate, substanţe petroliere) şi solizi (zgură, cenuşă) evacuaţi în mediu, prin reducerea

cantităţilor de combustibil fosili utilizaţi în instalaţiile termoenergetice.

Importanţa realizării unor parcuri eoliene este subliniată şi în Strategia naţională

privind valorificarea surselor regenerabile de energie (aprobată prin H.G. 1535/2003).

Directiva 2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice

produsă din surse regenerabile pe piaţa unică de energie" (implementată prin H.G.

433/2003) fixează ţintele privind energia electrica obtinuta din surse regenerabile.

Principalele direcţii de acţiune înscrise în "Directiva 2001/77/EC" constau în:

creşterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de

energie electrică şi termică;

stabilirea unei cote-ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse

regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România);

adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor

regenerabile de energie;

simplificarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a

surselor regenerabile de energie;

accesul garantat şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie de energie;

garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

Obiectivul proiectului



Obiectiv general al proiectului il reprezinta producţia de energie electrică în centrale

eoliene prin utilizarea potenţialului energetic al vântului disponibil în România, obiectivul

specific fiind realizarea unei centrale eoliene amplasată în zona localităţii Smardan, judeţul

Galaţi

Scopul şi obiectul studiului

Studiul a fost întocmit pentru derularea procedurii de evaluare adecvată necesară

construirii unui parc eolian in extravilanul localitatii Smardan, judetul Galati.

Datele tehnice pentru elaborarea studiului au fost furnizate de S.C. ICEMENERG

S.A. în „Memoriul de prezentare” depus la A.P.M. Galati în cadrul procedurii de solicitare a

acordului de mediu pecum si date din teren prelucrate de specialiştii elaboratorului.

Conform prevederilor OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare

a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, a OM nr. 19/2010

pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale

ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar si în

urma analizei memoriului de prezentare înaintat de beneficiar, Agenţia pentru Protecţia

Mediului Galati, prin adresa nr. 10112/27.08.2010, a inaintat titularului proiectului

“Indrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate in raportul privind impactul

asupra mediului si in studiul de evaluare adecvata. La baza emiterii acestei decizii au stat

urmatoarele:

- proiectul propus se află la cca. 4,5 km de ROSCI0151 Padurea Garboavele, la cca 6,5

km de ROSPA0070 Lunca Joasa a Prutului Vladesti-Frumusica si cca 6,5 km de

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integranta din reteaua ecologica Natura 2000.

Obiectivele studiului sunt:

- Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus pentru derularea proiectului;

- Evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiectul propus le-ar exercita

asupra mediului (habitate, specii de flora şi faună de interes comunitar, integritatea sitului

Natura 2000 în care este situat amplasamentul proiectului);

- Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia

mediului;

- Identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea sau anularea potenţialului impact

exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi biodiversităţii, în special

asupra speciilor de interes conservativ.



- Evaluarea adecvată a activitatilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de

reducere a acestuia se vor realiza atât pentru deschiderea şi funcţionarea microcarierei

cat si pentru masurile de refacere a mediului dupa incetarea exploatarii.

1.2. Surse de informare

Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit atat pe baza observaţiilor directe din

teren, cât şi pe baza unei documentaţii bibliografice constând în:

- Formularele standard Natura 2000 pentru ariile protejate ROSCI0151 Padurea

Garboavele, ROSPA0070 Lunca Joasa a Prutului Vladesti-Frumusica si ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior

- Memoriul tehnic justificativ pentru obiectivul: Centrala eoliana Smardan, elaborat de

S.C. ICEMENERG S.A.

- Studii de specialitate publicate pe site–urile agenţiilor de protecţie a mediului;

- Site -ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro)

- Literatura de specialitate;

- Harti

1.3. Elaboratorul studiului S.C. Biosys Group S.R.L. Constanta, cu sediul in strada Crinului nr. 33 B,

Constanta, tel. 0756. 64 55 60, E-mail: [email protected], administrator Gabriel

Banica.

2. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

2.1. Informaţii generale

2.1.1 Denumirea proiectului

“Construire parc eolian Smardan”, extravilan, comuna Smardan, judetul Galati.



2.1.2. Beneficiarul proiectului

S.C. GENERA AVANTE S.R.L., J40/4246/2008, cu sediul Bucuresti, str. Nicolae

Iorga nr. 8-10, sector 1, cod fiscal RO 23453140.

2.1.3. Descrierea şi obiectivele proiectului propus

2.1.3.1. Descrierea proiectului propus

SC GENERA AVANTE SRL îşi propune să dezvolte un proiect în localitatea rurală

SMÂRDAN - judeţul Galaţi, constând în construirea şi exploatarea unui Parc Eolian.

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul parcului va fi producerea

energiei electrice prin valorificarea forţei vântului (potenţialul eolian).

Proiectul constă în realizarea unui parc eolian în zona Smârdan, judeţul Galaţi. În

acest scop pe o suprafaţă de 17000 m² vor fi montate un număr de 18 turbine eoliene cu

o putere electrică unitară de 3 MW per turbină.

Initial, la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Galati a fost solicitat acordul de

mediu pentru o suprafata de 17000 m2, pe care urmau sa fie montate 27 de turbine, insa

datorita apropierii de LEA, locuinte sau de obiective ce aparţin MApN s-a renuntat la 9

dintre acestea.

Structura parcului eolian

În esenţă structura centralei eoliene cuprinde:

- Turbine eoliene

- Trafo de ieşire din turbină ( de regulă livrat odată cu turbina)

- Staţia electrică de racordare la reţea ( 20 kV sau 110 kV)

- Camera de comandă (opţional)

- Punct de măsură anemometric

Fig. 1: Structura centralei eoliene – schemă

generală



Structura generală a unui grup eolian

fundaţie - asigură rezistenţa mecanică a grupului eolian;

pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer

turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare

ale echipamentului;

carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care conţine

echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi

echipamente de măsură, control şi automatizare;

rotor compus din pale (forma şi concepţia lor este esenţială pentru a asigura

forţa de rotaţie necesară).



Fig.2 – Structura generală a unui grup eolian

Câteva dintre parţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura de

mai jos:

Fig. 3 – Principalele părţi componente ale unei turbine eoliene

În principiu, cele mai importante parţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:

– butucul rotorului;

– palele;

– nacela;

– pilonul;

– arborele principal (de turaţie redusă);

– multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

– dispozitivul de frânare;

– arborele de turaţie ridicată;



– generatorul electric;

– sistemul de răcire al generatorului electric;

– sistemul de pivotare;

– girueta;

– anemometrul;

– sistemul de control (controller).

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat

pe arborele principal al turbinei eoliene.

Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor

eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt

realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale

compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi

greutate redusă. Uneori se utilizează la construcţia palelor şi materiale metalice.

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în

interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de

frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului

electric şi sistemul de pivotare.

Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea

exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor

sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât

şi scările de acces spre nacelă.

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de

rotaţie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. În funcţie de tipul

turbinei eoliene, turaţia arborelui principal poate să varieze între 20 - 400 rot/min.

Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea

redusă a arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent

electric.

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele

de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a

turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie



de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare

(cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care

mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a palelor nu funcţionează corect, sau

pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere

sau reparaţii.

Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a

transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric. Turaţia acestui

arbore, ca şi cea a generatorului electric, are valori între 1200 -1800 rot/min.

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie

ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul

magnetic generat de stator şi astfel, în spire se induce curent electric. Există atât

generatoare electrice care furnizează curent continuu (de regulă pentru aplicaţii casnice şi

turbine de dimensiuni reduse), cât şi generatoare electrice cu curent alternativ într-o gamă

extrem de variată de puteri.

Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în

timpul funcţionării acestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal, iar

generatoarele de putere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale.

Uneori sistemul de răcire a generatoarelor electrice este proiectat să funcţioneze cu

apă de răcire, caz în care există un circuit suplimentar pentru răcirea apei.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei

după direcţia vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de

pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente

de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui

sistern automatizat, la orice schimbare a direcţiei vântului, sesizată de giruetă.

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,

nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară

prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.



Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat

este montat pe nacelă şi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

3 – 4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puţin în

cazul turbinelor de puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare, care controlează

buna funcţionare a tuturor componentelor. De regulă controller-ul este amplasat în nacelă,

iar aIte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.

Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul. Datorită formei

aerodinamice, rotorul, amplasat în faţa nacelei, se roteşte sub acţiunea vântului,

transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaţie.

Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon,

fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite

modificarea automată a unghiului de atac al palei cu până la 95º, în funcţie de condiţiile

meteorologice specifice.

Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea

randamentului de transformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea

zgomotului şi a fenomenului de reflexie a luminii.

Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice transmisă

de rotor în energie electrică, asigură orientarea pe direcţia vântului şi funcţionarea turbinei

în condiţii de siguranţă.

Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi

dacă este cazul, oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru

prevenirea distrugerii echipamentelor.

În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este

prevăzut cu un sistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu

detectarea scurgerilor intră în funcţiune un sistem de protecţie, care asigură oprirea

automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene.

Nacela este echipată cu două accelerometre pentru controlul oscilaţiilor

transversale şi longitudinale.

Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: măsurarea condiţiilor

climatice (direcţia, viteza şi temperatura vântului), parametri de funcţionare a turbinei

(temperaturi, nivelul şi presiunea uleiului, nivelul apei de răcire, vibraţii), viteza rotorului şi



unghiul de înclinare, parametri de conectare la reţea (puterea activă şi reactivă, tensiunea,

intensitatea şi frecvenţa electrică).

Intervalul normal pentru realizarea inspecţiilor tehnice este de 12 luni, printre

operaţiile programate fiind şi verificarea nivelului uleiurilor pentru ungere/răcire a diferitelor

subansamble.

Pentru centrala eoliană SMÂRDAN s-a selectat turbina V112 - 3 MW, Vestas.

Date tehnice de bază:

Parametru Valoare

Putere nominală 3000 kW

Diametru rotor 112 m

Viteză vânt demaraj 3,0 m/s

Viteză vânt oprire 25 m/s

Viteză maximă 55 m/s

Înălţime turn Varianta: 119 m

Configuraţie parc eolian

Având în vedere faptul că direcţia predominantă a vântului este Nord (0°) şi Nord-

Est-Nord (30°) respectiv 18% şi 16% din frecvenţă, s-a optat pentru:

- Distanţa între turbine pe direcţia predominantă a vântului: aproximativ 600 m (5-7

diametre rotorice);

- Distanţa pe direcţia perpendiculară a vântului: aproximativ 300 m (2-4 diametre

rotorice).

S-a stabilit ca distanţele să fie aceleaşi ca pentru turbina cu diametrul palei cel mai

mare; în cazul de faţă 112 m – V112.

Faza de constructie - Generalităţi

Faza de construncţie va include toate activităţile de la începutul lucrărilor în

amplasament până la predarea centralei eoliene în stare de funcţionare operatorilor.

Se vor efectua căi de acces corespunzătoare în amplasament pentru transportul

componentelor unităţilor eoliene. Depozitarea şi asamblarea în amplasament a părţilor

componente ale unităţilor eoliene va necesita spaţii la baza fiecărui turn de aproximativ

80 x 50 mp, după finalizarea lucrărilor, aceste spaţii fiind refăcute.



Astfel, pământul rezultat în urma lucrărilor de excavare efectuate pentru realizarea

fundaţiilor va fi colectat şi utilizat pentru refacerea zonelor fundaţiilor turbinelor eoliene, a

platformelor de lucru şi a căilor de acces, surplusul urmând a fi eliminat de pe

amplasament.

Unităţile eoliene ce se vor monta la Smârdan vor necesita o macara pe şenile cu o

capacitate de 600 t pentru ridicarea pe poziţie a tronsoanelor pilonului, nacelei şi rotorului.

Fabricarea şi asamblarea principalelor componente ale unităţilor eoliene se va

realiza în fabrică, urmând ca celelalte componente să fie transportate în amplasamentul

fiecărei centrale eoliene:

tubul fundaţiei;

trei tronsoane ale pilonului;

echipamentele şi materialele pentru partea electrică;

nacela asamblată în totalitate (incluzând cutia de viteze, generatorul, mecanismul

de orientare, mecanismul de blocare, convertorul şi transformatorul);

hub-ul (butucul) şi palele rotorului;

sistemul SCADA al unităţii eoliene;

În perioada de timp dintre lansarea comenzii şi transportul de la fabrică a

componentelor unităţilor eoliene, se vor construi căile de acces, fundaţiile unităţilor

eoliene, staţia electrică şi infrastructura electrică (reţeaua electrică internă a centralei

eoliene).

Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei şi construirea structurii

principale este de circa 2-3 săptămâni pentru unitatea eoliană. Odată instalată turbina

eoliană, sunt necesare circa 7-10 zile pe fiecare unitate eoliană pentru completarea şi

executarea conexiunilor instalaţiilor şi circuitelor, punerea în funcţiune şi testarea unităţii

eoliene şi executarea conexiunilor la reţeaua electrică şi cu sistemele SCADA ale

Operatorilor de Reţea. De asemenea, se vor executa şi programele de probe convenite cu

Operatorul de Reţea (OTS şi OD) conform prevederilor din Codurile Tehnice ale Reţelelor

Electrice de Transport, respectiv, de Distribuţie.

Astfel, din momentul în care toate componentele şi materialele au fost transportate

în amplasament, durata de timp necesară construirii centralei electrice eoliene este de

aproximativ 2-3 luni.

Etapele de realizare a proiectului propus:

- Construcţia căilor de acces



Accesul în zonele turbinelor eoliene se va realiza prin intermediul unor drumuri de

acces pietruite ce se ramifică din DJ251 care trece prin localitatea Smârdan. Drumurile vor

fi amenajate astfel încât să permită utilajelor grele deplasarea către locaţiile turbinelor.

Proiectarea drumurilor va fi elaborată pentru a minimiza pe cât posibil urmele ce vor

rămâne după construcţia acestora şi pentru a evita riscurile de eroziune. Unde se pot

folosi drumurile existente se vor lua măsuri numai pentru minimizarea perturbării

suprafeţei solului.

Drumurile vor avea o lăţime de aproximativ 6 m în cele mai multe cazuri şi până la

10 m lăţime în unele zone, pentru a facilita accesul macaralelor folosite în scopul ridicării

turbinelor de vânt (WTGs). În zonele cu panta mai abruptă, se va implementa o procedură

de tăiere şi umplere pentru a menţine panta sub 15% şi pentru a preveni potenţialele

probleme de eroziune.

- Realizarea fundaţiei turbinelor eoliene

Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni: lungime

20 m, lăţime 20 m şi adâncime 2 m. Pentru realizarea fundaţiei unei turbine eoliene vor fi

utilizaţi 475 m3 de beton şi 36 t de oţel pentru armături.

În faza de proiectare tehnică detaliată a proiectului şi înainte de începerea

construcţiei vor fi efectuate investigaţii geotehnice pentru a analiza condiţiile de sol şi

pentru a testa omogenitatea terenului. În funcţie de rezultatele investigaţiei geotehnice, se

va efectua fie o fundaţie de tip plăci plane, fie o fundaţie de tip monopilon vertical.

Fig. 4a: Fundaţie de tip plăci plane Fig. 4b: Fundaţie de tip

Mono-Pilon vertical



Proiectarea fundaţiilor va fi adaptată astfel încât să se potrivească condiţiilor solului

şi subsolului şi a diferitelor moduri de amplasare a turbinei. Fundaţia va fi construită de

firme specializate, conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul echipamentelor mecanice

clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

- Înălţarea turnului

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor autovehicule

de transport rutier de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi

fixate în fundaţie şi între ele conform proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind

realizată cu ajutorul automacaralelor .

- Montarea nacelei



Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto-tractate şi va fi

ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale. Greutatea totală a nacelei este de 70 t.

Fig.5: Montarea nacelei

- Montarea palelor

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 54,6 m, o lăţime de 3,5 m şi

o greutate de maxim 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare

demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei

automacarale.

- Infrastructura sistemului de colectare electric. Racord la reţea

Centrala eoliană va debita pe reţeaua de distribuţie de 110 kV existentă în zona

amplasamentului centralei, racordul urmând să se facă printr-o staţie electrică

intermediară echipată cu trafo de 110/20/0,4 kV.

Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o

reţea de linii electrice subterane (LES) şi linii electrice aeriene (LEA), care se termină în

substaţie.

Puterea turbinelor eoliene va fi generată la o tensiune de 690V. Puterea produsă de

turbină este evacuată prin intermediul unui panou de întreruptoare, aflat în interiorul

turbinei la baza turnului şi este interconectat la un transformator ridicător montat la baza

turbinei care ridică tensiunea la 34,5 kV.



Transformatoarele sunt interconectate pe partea de înaltă tensiune prin cabluri

aeriene sau subterane care conectează electric toate turbinele.

Cablurile subterane sunt instalate în şanţuri săpate pe marginea drumurilor de

acces din proiect.

În funcţie de studiile geologice făcute la locul amplasamentului, şanţurile săpate

pentru cablurile subterane se vor umple cu materiale locale sau cu un material de

umplutură, nisip şi pietriş, înainte de a adăuga stratul superior din materiale locale.

Fig. 6

Pentru o parte din traseele scurte de 34,5 kV aeriene se foloseşte un echipament

de comutaţie pentru a face trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. În

substaţie, puterea electrică de la întregul parc eolian este ridicată la o tensiune 110 kV şi

livrată în SEN (Sistemul Electroenergetic Naţional).

În locurile în care două sau mai multe cabluri subterane se întâlnesc, vor fi montate

panouri de conexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile împreună, într-unul sau mai

mulţi conductori cu rezistenţă mai mare.



Fig. 7: Structura centralei eoliene – schemă detaliată

- Sistemul SCADA

Centralele eoliene vor fi echipate cu un sistem informatic de tip SCADA, care

permite monitorizarea funcţionării şi (tele)comanda unităţilor eoliene. Prin intermediul

acestui sistem SCADA se poate determina/stabili puterea de referinţă pentru întreaga

centrală eoliană (prin setarea unei puteri de referinţă pentru fiecare unitate eoliană în

parte).

Fiecare turbină este conectată la un sistem central de control şi achiziţie date

(SCADA), prin intermediul unei reţele de cablu subteran din fibră optică. Sistemul SCADA

permite monitorizarea şi controlul de la distanţă atât pentru fiecare turbină în parte cât şi a

întregului parc eolian, atât de la computerul central cât şi de la un computer aflat la

distanţă, prin intermediul unui modem.



În caz de defecţiuni, sistemul SCADA poate trimite, de asemenea, semnale la un

fax, pager, sau la un telefon mobil pentru a alerta personalul abilitat să poată interveni în

scopul remedierii defecţiunii.

- Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de conducere şi comandă

Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin intermediul

unei staţii electrice proprii. Conducerea turbinelor va fi realizată din clădirea de comandă

dotată cu o reţea de calculatoare, care vor permite controlul automatizat al regimurilor de

funcţionare.

Reţeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru

comandă şi monitorizare va fi îngropată în canale de cabluri, realizate conform

normativelor tehnice naţionale. Pe amplasament va fi realizată o substaţie electrică de

racordare la Sistemul Energetic Naţional, prin intermediul liniei electrice de 110 KV situate

în apropierea amplasamentului parcului eolian.

Funcţiile principale ale substaţiei şi ale facilităţilor de interconexiune sunt de a

proteja şi de a ridica tensiunea de la liniile colectoare (de 34.5 kV) la nivelul cerinţelor de

transport necesare pentru a putea fi interconectate la SEN. Principalele elemente ale

substaţiei şi a facilităţilor de interconexiune sunt: camera de comandă, o serie de

transformatoare principale, întreruptoare exterioare, echipamente, bări colectoare de înaltă

tensiune, structuri de suport din oţel şi paratrăznet. Toate aceste elemente componente de

bază vor fi instalate pe fundaţii de beton care sunt proiectate conform condiţiilor solului

substaţiei.

2.1.3.2. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

utilizate

Exceptand componentele turbinelor eoliene si infrastructura de preluare si

transport a energiei electrice pana la punctul de legatura cu SEN, materiile prime utilizate

la implementarea proiectului propus sunt reprezentate de mixturi de beton si armaturi de

otel pentru fundatii, precum si piatra concasata, atat pentru fundatii cat si pentru

amenajarea cailor de acces. Pentru realizarea fundaţiei unei singure turbine eoliene vor fi

utilizaţi 475 m3 de beton şi 36 t de oţel pentru armături, pentru cele 18 turbine propuse

rezultand un necesar de 8550 m3 beton si 648 t otel.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea de substante sau

preparate chimice.



2.2. Localizarea geografică si administrativă a proiectului

▪ Localizarea administrativ teritorială şi geografică a proiectului

- Comuna Smardan

- Judeţul Galati

- Coordonate geografice Latitudine 45º 30' 05" N; longitudine 27º 56' 31" E.

Fig.8a: Amplasarea în cadrul

judeţului

Fig.8b: Plan de încadrare în teritoriul judeţului

Galaţi

▪ Adresa / Identificarea cadastrală a proiectului:

Conform fisei de localizare a perimetrului propus, acesta se situeaza in extravilanul

comunei Smardan, jud. Galati, cu coordonatele punctelor de delimitare, in sistem de

referinta Stereo 70, din tabelul urmator:

Inventar de coordonate in sistem de referinţă STEREO 70:



Coordonate delimitare perimetru propus Suprafata Nr. Crt. X(m) Y(m)

101 727957.826 448774.530

102 728582.000 448797.000

103 728706.297 448392.836

104 729031.000 448393.000

105 729157.981 448020.326

106 729251.385 447629.905

107 729251.000 447308.500

108 729349.500 446961.564

109 729282.000 446844.000

110 728826.500 446829.500

111 728714.500 447225.000

112 728572.000 447622.500

113 728398.000 447992.500

114 728100.500 447987.000

S1

115 728008.500 448365.000

201 730179.432 447136.350

202 730543.432 447130.850

203 730614.432 447877.850

204 730567.398 447880.818

205 730619.932 448669.350

206 730658.098 449091.849

207 731225.932 451197.850

208 731354.432 451219.350

209 731480.932 451731.350

210 730386.932 451650.850

211 730275.432 451068.350

212 730172.432 449792.849

S2

213 730098.932 449078.350

Coordonatele turbinelor parcului eolian Smardan sunt prezentate in tabelul urmator:



Coordonate turbine parc eolian Smardan

Turbina X (m) Y (m) Noua numerotare datorata excluderii unor

turbine

T1 728124.756 448421.167 T1

T3 728187.899 448043.573 T2

T4 728364.483 448210.940 T3

T6 728631.595 447570.619 T4

T7 728908.751 447422.755 T5

T8 729162.491 447589.908 T6

T9 728866.743 446887.821 T7

T10 729135.578 446900.150 T8

T18 730252.605 450022.283 T9

T19 730674.728 450056.161 T10

T20 730178.768 449535.910 T11

T21 730427.369 449413.549 T12

T22 730586.959 449036.955 T13

T23 730177.781 448403.231 T14

T24 730429.079 448623.090 T15

T25 730420.256 448049.925 T16

T26 730533.059 447584.094 T17

T27 730371.747 447470.390 T18

▪ Situaţia juridică a terenului, vecinătăţi:

Terenurile pe care urmează a se amplasa parcul eolian face obiectul Contractelor

de Concesiune dintre S.C. GENERA AVANTE S.R.L. şi proprietarii parcelelor aferente

terenurilor din localitatea Smârdan.



Fig. 9 : HARTA CADASTRALĂ – Comuna SMÂRDAN, jud. Galaţi



▪ Localizarea proiectului propus faţă de arii protejate:

Proiectul propus se află la cca. 4,5 km de ROSCI0151 Padurea Garboavele, la cca

6,5 km de ROSPA0070 Lunca Joasa a Prutului Vladesti-Frumusica si cca 6,5 km de


▪ Distanta fata de frontiera de stat a României:

Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra

mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin

Legea nr. 22/2001.

2.3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata

implementării proiectului

Proiectul propus determină modificări fizice ale mediului natural in primul rand prin

aparitia in peisaj a 18 turbine cu o inaltime de 119 m si diametrul rotor de 112 m, la o

lungime a palei de 56 m (model turbina V112 – Vestas). Modificarile mai sunt determinate

de drumurile de acces ce vor fi realizate, precum si de constructia statiei de transformare

si a retelei de legatura cu SEN.

2.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Procesul de implementare si exploatare a proiectului propus nu necesita folosirea

apei sau a gazelor naturale. Energia electrica necesara pentru pornirea generatoarelor

este asigurata prin LES de medie tensiune din SEN.

Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de

nisip,piatra, balast – materiale necesare la executia drumurilor de acces si a fundatiilor

instalatiilor de producere a energiei electrice. Exploatarea proiectului nu presupune

folosirea resurselor naturale. Singura resursa naturala regenerabila valorificata este

energia eoliana, in urma studiilor efectuate zona demonstrand un potential ridicat pentru

acest tip de investitie.

Locaţia prezentată conţine toate elementele cheie necesare dezvoltării cu succes a

unui astfel de proiect, fiind situată într-o zonă favorabilă aplicaţiilor eoliene de putere: o

excelentă stabilitate a resurselor vântului, acces la liniile de transport de înaltă tensiune,



susţinere din partea proprietarilor de terenuri, posibilitatea amenajării unor căi de acces şi

a unor platforme de lucru, o bună susţinere din partea comunităţii locale.

Alegerea amplasamentului pentru parcul eolian s-a făcut în corelaţie cu Harta eoliană

a României. În faza iniţială, pentru evaluarea potenţialului eolian în zona amplasamentului

s-au utilizat datele istorice de la staţia meteo Galaţi. Procedura aplicată a fost următoarea:

a) Metodologie de lucru: software WAsP care efectuează calculul specific evaluărilor

de resurse de vânt;

b) Staţiile meteo din zonă - poziţie staţie meteo, măsurători specifice vânt (viteză /

direcţii) măsurate la 10 m de la sol.

c) Date de amplasament parc eolian:

date de intrare: poziţie, hărţi orografie şi rugozitate teren, obstacole;

date de ieşire: parametrii vântului (viteză, direcţie, k şi A) la 10 m şi viteza

medie a vântului la înălţimea axului rotoric al turbinei eoliene.

Din 5 iunie 2009 se află în derulare o campanie de măsurători de vânt în

amplasament, iniţiată de beneficiar şi pusă în funcţiune de SC ICEMENERG SA, cu stâlp

de măsură NRG – 60 m. Măsurătorile în situ sunt absolut necesare conform procedurilor

în vigoare.

Caracteristicile stâlpului de măsură potenţial eolian amplasat la Smârdan

Amplasament com. SMÂRDAN, judeţul Galaţi, Romania Zona 35 T Longitudine X: Est 730182,5

LOC

ALI

ZA

RE

Latitudine Y: Nord 449564,2

Descriere Serie Tip Orientare

suport senzor Lungime

suport senzor Anemometru 60 m 89780 NRG #40C 90° 80 cm Anemometru 50 m 89778 NRG #40C 90° 80 cm Anemometru 40 m 89777 NRG #40C 90° 80 cm

Giruetă 60 m – NRG #200P

0° 80 cm

Senzor de temperatură

– NRG #110S

Data Logger 20419 Model # 3090 iPack 38605414 GSM

SE

NZ

OR

I DE

MĂ

SU

RĂ

Intervalul de stocare a datelor 10 minute



În figura de mai jos este ilustrată schema tehnică de instalare a componentelor

utilizate, de staţia mobila de măsură potenţial eolian – 60 m cu aparatură NRG.

Figura 10 : Schema tehnică



2.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

proiectului

Avand in vedere ca amplasamentul pentru proiectul propus nu se afla in nici o arie

protejata, cea mai apropiata zona de protectie – ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior–

aflandu-se la cca. 6,5 km , putem afirma ca pentru implementarea proiectului nu vor fi

exploatate resurse naturale din nicio arie protejata.

2.6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a

acestora

2.6.1. Emisii de poluanti in atmosfera

Odata cu implementarea proiectului propus pot aparea urmatoarele surse de

poluare atmosferica:

- surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere

interna;

- emisii necontrolate si accidentale de substante volatile de la un eventual depozit de

combustibili si lubrifianti, amenajat in organizarea de santier;

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de

construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează

motoare cu ardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile.

Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se

realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan.

Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această

abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat

fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zona nu ar consuma mai

mult de 100 de litri de combustibil pe oră. Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât

mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o

distanţă mare de zonele locuite şi doar pe perioade scurte de timp. Totusi, ca masura de

prevenire se impune folosirea de utilaje noi, cu motoare in buna stare de functionare si

dotate cu sisteme cat mai performante de filtrare a gazelor de esapament (Euro V ).



În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a

5-6 utilaje cât pot lucra în zonă nu este necesara o gospodărie de combustibil şi ca

urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Praful generat de utilajele in miscare pe drumurile tehnologice poate fi considerat

sursa de poluare insa avand in vedere numarul redus de utilaje, timpul scurt de montaj si

din nou, distanta fata de zonele locuite, putem afirma ca emisiile de praf sunt sporadice,

au intensitate redusa, se manifesta local si fara impact semnificativ asupra factorilor de

mediu. Ca masura de prevenire se impune stropirea repetata cu un autostropitor a

drumurilor tehnologice.

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă

substanţe care să polueze aerul atmosferic.

2.6.2. Zgomot si vibratii

Implementarea proiectului propus presupune lucrări de construcţii montaj,

producătoare de zgomote şi vibraţii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula

ţinând cont de trei niveluri de observare:

- zgomot la sursa ;

- zgomot în câmp apropiat ;

- zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi :

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri

acustice asociate:

Utilajul Puterea acustica asociata

(Lw) Buldozere 110

Vole 112 Excavatoare 117 Compactoare 105

Finisoare 115 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă, in

special cand intra in calcul utilaje de mare tonaj.

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în

şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru intervale scurte de timp.



Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi ţinând seama de

distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se

apreciază că zgomotul din perioada construcţiei devine nesemnificativ la distanţe între

1000 şi 1600 m, în funcţie de tipul activităţii desfăşurate. In vederea reducerii nivelului de

zgomot si vibratii se impune mentinerea drumurilor de acces in buna stare prin intretinerea

lor permanenta, folosirea de utilaje moderne, prevazute cu sisteme performante de

diminuare a zgomotului.

Fiind o activitate limitata ca durata, efectul implementarii proiectului asupra factorilor

de mediu si al populatiei, din punct de vedere al zgomotului si vibratiilor, poate fi

considerat nesemnificativ.

In exploatare, turbina eoliana model V112 – Vestas poate produce maxim 106

dB(A), la o viteza a vantului de 8 m/s. Avand in vedere efectul cumulat al celor 18 turbine

se poate evidentia un posibil efect negativ asupra zonei din imediata vecinatate. Trebuie

avut in vedere ca aceasta situatie poate sa apara destul de rar si in conditii meteo

deosebite, cu vant foarte puternic, situatie in care turbinele, pentru siguranta, se opresc

automat.

2.6.3. Emisii în apa supraterană sau subterană

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică

utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate industriale.

Apele uzate menajere produse in timpul implementarii proiectului vor fi colectate in bazine

ecologice (rezervoare si toalete ecologice), vidanjate si eliminate printr-un operator

autorizat. Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţii si vor fi

drenate spre culturile agricole. Energia produsă de CEE este energia electrică curată, fară

produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

2.6.4. Gestiunea deseurilor

In perioada implementarii proiectului deseurile vor fi reprezentate de urmatoarele

tipuri:

– menajere sau asimilabile celor menajere ;

– metalice, rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de

rezistenta;

– deseuri de materiale de constructii ;

– deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ;



– cartoanele si hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul organizarii

de santier.

Aceste deseuri vor fi colectate separat si vor fi valorificate/eliminate prin operatori

economici autorizati.

In perioada de exploatare deseurile sunt generate ocazional, in cantitati mici si pot fi

reprezentate de :

– uleiuri uzate;

– decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

– piese de schimb

– piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

– materiale textile de curăţat;

– ambalaje;

Toate deseurile vor fi recuperate, selectate si valorificate/eliminate prin operatori

autorizati.

2.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

proiectului

Terenurile sunt situate în extravilanul localităţii Smardan şi sunt înregistrate la

categoria de folosinţă „agricol” cu destinaţia actuală „arabil”. Suprafaţa terenului necesară

fundaţiilor turbinelor eoliene este de 12060 m2. Aceasta suprafata, la care se adauga

terenul aferent retelei de drumuri de exploatare si statiei de transformare, este necesar a fi

scoasa din circuitul agricol.

2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului

propus

În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări

suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii,

construcţii existente etc. De asemenea pentru implementarea proiectului propus nu este

necesară racordarea la utilităţi publice (apă, canalizare şi de telecomunicaţii) sau de

realizare a unor amenajări proprii.

Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de implementare, se va

face pe drumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investitiei. Atat pe



perioada implementării proiectului propus, cat si in perioada de exploatare, drumurile de

acces vor trebui aduse şi menţinite într-o stare tehnică bună, sens în care beneficiarul va

efectua reparaţii şi intreţineri pe aceste drumuri, respectiv : pietruire, nivelare, rigole de

scurgere a apei, etc.

Centrala eoliană va debita pe reţeaua de distribuţie de 110 kV existentă în zona

amplasamentului centralei, racordul urmând să se facă printr-o staţie electrică

intermediară echipată cu trafo de 110/20/0,4 kV.

Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o

reţea de linii electrice subterane (LES) şi linii electrice aeriene (LEA), care se termină în

substaţie.

Puterea turbinelor eoliene va fi generată la o tensiune de 690V. Puterea produsă de

turbină este evacuată prin intermediul unui panou de întreruptoare, aflat în interiorul

turbinei la baza turnului şi este interconectat la un transformator ridicător montat la baza

turbinei care ridică tensiunea la 34.5 kV.

Transformatoarele sunt interconectate pe partea de înaltă tensiune prin cabluri

aeriene sau subterane care conectează electric toate turbinele. Cablurile subterane sunt

instalate în şanţuri săpate pe marginea drumurilor de acces din proiect. În funcţie de

studiile geologice făcute la locul amplasamentului, şanţurile săpate pentru cablurile

subterane se vor umple cu materiale locale sau cu un material de umplutură, nisip şi

pietriş, înainte de a adăuga stratul superior din materiale locale.

Pentru o parte din traseele scurte de 34,5 KV aeriene se foloseşte un echipament

de comutaţie pentru a face trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. În

substaţie, puterea electrică de la întregul parc eolian este ridicată la o tensiune 110 KV şi

livrată în SEN (Sistemul Electroenergetic Naţional).

În locurile în care două sau mai multe cabluri subterane se întâlnesc, vor fi montate

panouri de conexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile împreună, într-unul sau mai

mulţi conductori cu rezistenţă mai mare.

2.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si

esalonarea perioadei de implementare

Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei şi construirea structurii

principale este de circa 2-3 săptămâni pentru unitatea eoliană. Odată instalată turbina



eoliană, sunt necesare circa 7-10 zile pe fiecare unitate eoliană pentru completarea şi

executarea conexiunilor instalaţiilor şi circuitelor, punerea în funcţiune şi testarea unităţii

eoliene şi executarea conexiunilor la reţeaua electrică .

Astfel, din momentul în care toate componentele şi materialele au fost transportate

în amplasament, durata de timp necesară construirii centralei electrice eoliene este de

aproximativ 2-3 luni.

Perioada de constructie propriu-zisa cuprinde trei faze distincte:

- Faza de amenajare a retelei de drumuri de exploatare, platformelor de montaj,

platformelor de depozitare, organizarea de santier, etc confrom datelor de

proiectare

- Faza de constructie a turbinelor, cu realizarea fundatiilor, montarea turbinei,

pozarea liniilor electrice subterane pana la statia de conexiuni si punerea in

functiune a turbinelor

- Faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru constructie si de

eliminare a deseurilor de constructie ramase

Perioada de exploatare este estimata la 25 de ani, perioada cand vor avea loc lucrari

de mentenanta si de reparatii, fara a avea un impact suplimentar.

Perioada de dezafectare presupune,în functie de optiunea aleasă, dezafectarea

turbinelor vechi si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi.

Aceasta activitate se poate estima pentru aproximativ 6 luni si pentru fiecare situatie

aleasa se va reface cadrul natural afectat, fara un impact suplimentar.



2.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii

proiectului

Implementarea planului propus genereaza urmatoarele activitati:

- Activitati de transport echipamente si materiale de constructii;

- Activitati de constructie montaj;

- Activitati de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii/mediului in zona;

- Activitati de productie energie electrica prin utilizarea centralelor eoliene;

- Activitati de mentenanta pentru grupurile generatoare eoliene;

- Activitati de colectare si transport a deseurilor in perioada de implementare a

proiectului.

2.11. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulativ cu proiectul propus

Cel mai apropiat obiectiv industrial fata de amplasamentul proiectului propus este

Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal Galati, amplasat la aproximativ 6 km distanta.

Combinatul are ca obiect principal de activitate producerea de metale feroase sub forme

primare si de feroaliaje, activitate desfasurata cu ajutorul a aproximativ 11.000 angajati.

Cifra de afaceri a obiectivului este de 3,586,372,958 RON, compania realizeazand 55,6%

din productia de otel a României, 55% din cea a productiei de laminate si 90,4 % din

productia de tablă si benzi laminate la rece.

Avand in vedere specificul activitatii combinatului si impactul acestei activitati

asupra mediului, precum si distanta dintre cele doua investitii, putem afirma ca cele doua

proiecte, combinatul siderurgic si centrala electrica eoliana, sunt activitati total diferite,

neputand genera impact cumulativ asupra mediului inconjurator.

In vecinatatea amplasamentului sunt propuse a se realiza alte 4 proiecte privind

constructia unor parcuri eoliene. Amplasarea proiectelor ce pot genera un impact

cumulativ fată de proiectul analizat este realizata conform planurilor de situatie de mai jos.



Fig. 11 - Amplasarea parcurilor eoliene Schela Green, Independenta Green, Yellow Tree si Strawbery Field*

* sursa: “Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea

acordului de mediu pentru construirea centralei electrice eoliene SCHELA GREEN judeţul

Galaţi aparţinând S.C. SCHELA GREEN S.R.L.” elaborat de S.C. AMEC Earth &

Environmental SRL Bucureşti

Parc eolian Smardan



Fig. 12 - Zona amplasamentului Parcului Eolian SMÂRDAN– vedere din satelit

Din punct de vedere al biodiversitatii, situatia este similara si pentru proiectele

adiacente. Diversitatea specifica ramane scazuta pe tot cuprinsul acestor teritorii ocupate

de culturi agricole.



3. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR DIN VECINATATEA PROIECTULUI

3.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar

▪ Identificarea ariilor naturale protejate de interes comunitar

Proiectul propus se află la cca. 8 km de ROSCI0151 Padurea Garboavele, la cca 8

km de ROSPA0070 Lunca Joasa a Prutului Vladesti-Frumusica si cca 6,5 km de


Fig. 13 - Amplasarea siturilor NATURA 2000 din zona proiectului





















▪ Localizarea sitului

Zona analizată se compune din doua locaţii, aflate la nord de localitatea Smârdan,

încadrate între următoarele coordonate (ordinea perechilor de coordonate este N – E – S

– V pentru fiecare locatie):

Locatia 1: N 45o 30’ 04,67’’, E 027 o 57’ 58,01’’; N 45o 30’ 04,69’’, E 027 o 55’ 36,06’’; N 45o

29’ 13,60’’, E 027 o 55’ 55,48’’; N 45o 29’ 13,62’’, E 027 o 55’ 31,05’’;

Locatia 2: N 45o 30’ 33,29’’, E 027 o 56’ 41,48’’; N 45o 30’ 38,30’’, E 027 o 57’ 16,59’’; N 45o

28’ 58,32’’, E 027 o 56’ 50,07’’; N 45o 28’ 59,61’’, E 027 o 56’ 37,71’’;

Cele 2 locaţii analizate în vederea amplasării de turbine eoliene în zona comunei

Smârdan (la cca 8 km vest de oraşul Galati) sunt situate în imediata vecinatate a satului

Mihail Kogalniceanu, practic încadrand localitatea la vest si la est (Fig. 14).

Locaţiile 1 şi 2 sunt amplasate pe culmile unor dealuri de circa 60 – 70 m inaltime, .

In zonele de interes, ecosistemele sunt reprezentate de culturi agricole diverse

(agroecosisteme), de petece de vegetatie stepică afectate de păşunat (vegetaţie stepică

secundară), de mici suprafeţe împădurite cu salcâm şi de islazuri comunale. Pajiştile

stepice primare lipsesc în zona localităţii Smârdan şi a satelor limitrofe (Mihail

Kogălniceanu şi Cişmele), fiind înlocuite în cea mai mare parte de culturi agricole.

Trebuie să menţionăm de la bun început că nici una dintre cele 2 locaţii nu face

parte din zona de protecţie a Reţelei Natura 2000. Gradul ridicat de antropizare a zonei se

datoreaza apropierii de oraşul Galaţi, Combinatul Siderurgic fiind situat la cca 8 km sud-

est de zona studiată, ceea ce implică o biodiversitatea redusă.

Locaţia 1 (zona de vest)

Se întinde pe platoul unui deal, la vest de localitatea Mihail Kogalniceanu, în

imediata vecinătate a intravilanului (Fig. 15). In apropierea localităţii, pe suprafete

restranse se mai pastreaza resturi de vegetaţie stepică, formată din specii rezistente la

păşunat şi la impactul antropic.

In rest, zona este împărtită în loturi de teren cultivate cu orzoaică, floarea soarelui,

grâu, porumb şi ovăz. Nu exista în această zonă tufărişuri sau păduri naturale, ci doar

arbuşti izolaţi (păducel, măcieş, sălcioară) situaţi pe marginea drumurilor de acces dintre

culturi.

Locaţia 2 (zona de est)



Este situată pe platoul unui deal orientat paralel cu localitatea Mihail Kogălniceanu

şi este delimitată la sud de intravilanul comunei Smârdan (Fig. 15). Zona este acoperită de

loturi de teren cu culturi agricole de orzoaică, rapiţă (recoltată la data realizării studiului),

porumb şi floarea soarelui. Inspre vest (spre vale), zona e delimitată de culturi terasate de

viţă de vie şi pomi fructiferi ca şi de mici zone cu vegetaţie stepică secundară. In această

locaţie se află un stâlp de măsură instalat de beneficiarul proiectului.

Fig. 15 - Locaţia 1

Locatia 1

Locatia 2

comuna Smârdan

satul

M. Kogălniceanu

stâlp

măsurători

Fig. 14 - Poziţionarea locaţiilor în care vor fi amplasate centrale eoliene



Fig. 16 - Locaţia 2



▪

Ecosist

eme şi

habitat

e

Locatia din zona de est a localității Mihail Kogalniceanu – vedere spre sud; în

plan depărtat se vede stâlpul de monitorizare pentru vânt

Locația din n

Smârdan



identificate

Cunoscându-se faptul că tipurile de habitate se identifică pe teren prin intermediul

asociaţiilor vegetale prezente în zonă putem afirma că pe suprafeţele vizate pentru

amplasarea turbinelor eoliene nu există habitate naturale şi seminaturale de interes

conservativ. Au fost identificate tipuri de habitate comune pajiştilor stepice secundare,

zonelor ruderalizate datorită influenţelor antropice (păşunat, cultivarea pământului) şi

marginilor de culturi agricole.

Au fost observate pe teren următoarele tipuri de habitate, conform manualului

“Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005):

pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon

şi Poa angustifolia - cod R3420 (conform Manualului Habitatelor din

România) şi 6290 (cod Natura 2000) – tip de habitat prezent insular în zona de

interes, cu valoare conservativă redusă (Doniţă et al., 2005).

comunităţi antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans şi Centaurea

calcitrapa – cod R8702 – buruienişuri prezente la marginea localităţilor, la

marginea drumurilor de pământ dintre culturi şi în zonele de pârloagă; fără valoare

conservativă.

comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi

Ballota nigra – cod 8703 - tip de habitat prezent la marginea culturilor, marginea

drumurilor, zona localităţilor; fără valoare conservativă.

comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa

dura şi Plantago major – cod 8704 - habitat prezent la marginea căilor de acces

(drumuri de pământ) şi la marginea culturilor agricole.

Deşi primul dintre aceste tipuri de habitate figurează în sistemul de codificare

Natura 2000, este un tip de habitat cu valoare conservativă redusă, extrem de comun

pentru zonele de stepă din sudul şi din estul României şi care în zona investigată de noi

nu adăposteşte rarităţi floristice sau faunistice ce ar impune implementarea unor măsuri

speciale de protecţie şi conservare.

Celelalte tipuri de habitate, majoritare în zona de interes, sunt puternic antropizate,

complet lipsite de valoare conservativă.



Flora şi vegetaţia locaţiei 1 (lotul vestic)

Suprafeţele acestei zone situate pe platoul şi pantele din treimea superioară a unui

deal, sunt ocupate în cea mai mare parte de terenuri agricole, de pârloage (foste terenuri

agricole abandonate) şi de mici suprafeţe cu pajişti stepice situate între culturi. Fiind vorba

de agroecosisteme, gradul de antropizare al zonei este ridicat şi prin urmare nu putem

vorbi de ecosisteme naturale în această zonă. Pe marginea drumurilor de acces (drumuri

de pământ) se află vegetaţie ruderală (de margini de drumuri) şi segetală (buruieni de

culturi agricole) tipică pe care o vom descrie în cele ce urmează. La extremitatea sud-

estică a locaţiei se află o plantaţie tânără cu salcâm (Robinia pseudacacia) care fixează

pantele estice ale dealului.

In ceea ce priveşte culturile agricole, predomină în această zonă suprafeţe întinse

cu floarea soarelui (Helianthus annuus) cu porumb (Zea mays) şi orzoaică (Hordeum

distichon); suprafeţe relativ mici sunt ocupate de ovăz (Avena sativa). Unele loturi cu

floarea soarelui sunt parazitate masiv de specii ale genului Orobanche.

Pe marginea culturilor agricole au fost observate buruienişuri formate preponderent

din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o bordură între

drumul de acces şi culturile agricole, în special cele de orzoaică şi ovăz, Xanthium italicum

– specie invazivă de origine nord-americană comună la margini de drumuri şi culturi,

Tribulus terrestris (colţii babei) – pâlcuri întinse la marginea lanurilor de păioase,

Amaranthus retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor

de porumb, Conyza canadensis – plantă invazivă ce formează adesea buruienişuri,

Hibiscus trionum (zămoşiţă), specie care se infiltrează şi în culturi, mai ales în cele cu

porumb şi floarea soarelui, Salsola ruthenica (săricică) – exemplare numeroase, Brassica

nigra (muştar negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria

viridis (mohor) – buruiană comună în culturi agricole, Setaria verticillata (mohor) – specie

comună la margini de drumuri.

Alte plante observate la marginea culturilor, dar în număr mai mic de indivizi, sunt:

Reseda lutea, Rapistrum perenne, Sorghum halepense (costrei), Echinochloa crus-galli,

Chenopodium album (spanac sdălbatic), Datura stramonium (ciumăfaia), Lathyrus

tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus (cicoarea), Heliotropium europaeum (vanilie

sălbatică), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista

ciobanului), Calepina iregularis, Descurainia sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul

cocorului)- exemplare fructificate, Solanum nigrum (zârna), Medicago sativa (lucerna),



Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteiţă), Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită, Triticum

aestivum (grau)- exemplare izolate infiltrate din culturile învecinate.

Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare, situate pe

drumul de acces sau în imediata vecinătate: Polygonum aviculare (troscot), Portulaca

oleracea (iarba grasă), Sclerochloa dura, Hordeum murinum (orzul şoarecelui), Cynodon

dactylon (pir digitat), Bromus tectorum (obsiga), Matricaria discoidea, Convolvulus

arvensis (volbura), Lolium perenne (iarba de gazon).

Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus acanthoides

(scai), Carduus nutans (ciulinul bărăganului), Cirsium arvensae (pălămida), Sambucus

ebulus (boz) formează adevărate hăţişuri la marginea drumurilor de acces în timpul

sezonului estival, când ajung la maturitate.

In zonele cu pârloage s-au dezvoltat adevărate buruienişuri (asociaţia Carduetum

nutantis) prin proliferarea unor specii precum Carduus acanthoides (ciulin), Carduus

nutans, Cirsium vulgare (pălămidă) şi Onopordon acanthium (scai măgăresc)

Pe micile suprafeţe cu vegetaţie stepică dintre culturi se remarcă un amestec de

specii stepice şi plante ruderale, caracteristic pajiştilor secundare. Dominante în aceste

tipuri de pajişti sunt speciile: Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca

(peliniţa), Bromus squarrosus (obsigă), Daucus carota ssp. carota (morcov sălbatic),

Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana (alior), Poa bulbosa (firuţa bulboasă). Alte specii

de plante observate în componenţa acestor pajişti sunt: Eryngium campestre (căruţa

dracului), Artemisia absinthium (pelin), Crepis foetida, Medicago lupulina (lucerna

galbenă), Trifolium repens (trifoi alb târâtor), Achillea collina (coada şoricelului), Sideritis

montana (exemplare rare), Verbascum phlomoides (lumânărică), Cichorium intybus

(cicoare), Bromus tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus terrestris (colţii

babei), Consolida regalis (nemţişor), Echium italicum, Echium vulgarae (limba şarpelui),

Elymus repens (pir), Sisymbrium arvensis, Galium humifusum, Euphorbia niceensis

(laptele câinelui), Lactuca serriola (planta busolă), Anagalis arvensis (scânteiţa), Salsola

ruthenica, Ballota nigra, Papaver dubium (mac de camp), Linaria genistifolia, Plantago

lanceolata, Sisymbrium orientale, Plantago lanceolata (pătlagină cu frunze înguste).

Aceste plante sunt prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau

la margini de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate. Nici una dintre

ele nu prezintă valoare conservativă, fiind plante comune în zona stepei şi a silvostepei.

Pâlcurile mici de Botriochloa ischaemum observate în această zonă amintesc de întinsele

pajişti stepice care ocupau aceste dealuri cu mult timp în urmă.



Ruderalizarea acestor pajişti, consecinţă a păşunatului, este indicată de abundenţa

unor specii nitrofile precum: Agropyron repens (pir târâtor), Datura stramonium

(mătrăguna), Chenopodium album, Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă),

Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Artemisia annua, Chamomilla recutita (muşeţel),

Matricaria inodora (muşeţel prost), Erysimum diffusum, Stellaria media (rocoina), Arctium

lappa (brusture), Brassica nigra (muştar negru), Cannabis ruderalis (cânepa), Polygonum

aviculare, Lepidium draba (urda vacii), Plantago media (pătlagină), Plantago major.

Asociaţii vegetale

În ceea ce priveşte asociaţiile vegetale, acestea sunt slab reprezentate în zona

studiată, fiind prezente numai în pajiştile stepice, la marginea drumurilor de pământ sau la

capetele ogoarelor unde anumite specii dominate formează fitocenoze bandiforme.

In pajiştile stepice, în pârloage şi la marginea culturilor agricole au fost observate

mai multe asociaţii vegetale dintre care majoritatea sunt încadrate cenotaxonomic la clasa

Chenopodietea Br. Bl. 1951, ordinul Sisymbrietalia Tx. 1961:

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970 (syn. Artemisietum austriacae)

– în pajiştile stepice;

Xeranthemetum annui (Borza 1931) Prodan 1939 – în pajiştile stepice şi pârloage;

Agropyretum repentis Felfoldy 1932 – în pajiştile stepice şi pârloage;

Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943) corr. Morariu 1970 – margini de culturi

agricole;

Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964 – margini de drumuri;

Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957 – margini de drumuri şi

pârloage;

Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940;

Carduetum nutantis Săvulescu 1927, Paucă 1941, Morariu 1943;

Onopordetum acanthii Br. Bl. et al. 1936

Primele două asociaţii vegetale domină în zona petecelor de pajişti stepice

secundare.

Asociaţiile vegetale observate sunt comunităţi de plante ruderale sau stepice care

nu conţin specii din Listele roşii româneşti (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean,

2001, 1994), din anexele Directivei Habitate, Convenţiei de la Berna sau anexele OUG 57/



2007. Speciile stepice care se regăsesc în compoziţia floristică a acestor asociaţii vegetale

sunt comune pajiştilor xerofile şi xero-mezofile din sudul şi din estul ţării.

Nu au fost observate în zona investigată exemplare de arbori; aceştia sunt prezenţi

la marginea satului Mihail Kogălniceanu. Dintre speciile de arbuşti au fost observate

exemplare izolate de Rosa canina (măcieş), Crataegus monogyna (păducel) şi Eleagnus

angustifolia (sălcioară), fie pe marginea drumului de acces , fie în zonele de pajişti dintre

culturi.

Aspect general al zonei vestice dinspre satul M. Kogălniceanu

Aspect general al locaţiei vestice; în plan îndepărtat - Combinatul siderurgic



Extremitatea nord-estică a locaţiei nr. 1 (lan de orzoaică)

Lan de porumb în locaţia nr. 1



Lan de floarea soarelui în locaţia nr. 1; în plan îndepărtat –Combinatul siderurgic Galaţi

Lanuri de floarea soarelui şi orzoaică în locaţia nr. 1



Extremitatea nord-vestică a locaţiei nr. 1

Suprafeţe de pârloagă invadate de costrei (Sorghum halepense)



Pârloagă invadată de ciulini (în special Carduus acanthoides)

Vegetaţie ruderală la marginea culturilor agricole



Culturi de floarea soarelui parazitate de Orobanche sp.

Tribulus terrestris (colţii babei) la marginea culturilor agricole



Hibiscus trionum (zămoşiţă) la marginea suprafeţelor cultivate

Vegetaţie ruderală cu Cynodon dactylon pe marginea drumului de acces



Vegetaţie ruderală cu Amaranthus retroflexus (ştir)

Stachys annua la margini de culturi



Bordură de cânepă (Cannabis ruderalis) la marginea culturilor de orzoaică

Ciumăfaia (Datura stramonium) în zona de interes



Plantaţie de salcâm în zona sud-estică a locaţiei 1

Pajişti stepice cu imortele în zona sud-estică a locaţiei 1

Flora şi vegetaţia locaţiei 2 (lotul estic)



Suprafeţele acestei locaţii se află pe platoul unui deal situat la est de localitatea

Mihail Kogălniceanu şi sunt ocupate aproape integral de culturi agricole de floarea

soarelui, orzoaică şi rapiţă (recoltată deja la data realizării observaţiilor). Pajiştile naturale

sunt prezente insular la capetele şi pe marginea loturilor agricole. Pe marginea loturilor se

află şi suprafeţe înguste de pârloagă, terenuri nelucrate care au fost repopulate pe cale

naturală cu vegetaţie spontană. Pe pantele vestice ale dealului se află culturi terasate cu

viţă de vie şi pomi fructiferi.

In zona acestei locaţii se află o staţie de transformare iar în apropierea ei a fost

instalat un stalp (coordonate N 450 30’ 26,8”; E 270 56’ 41,8”), cu aparatură pentru

măsurarea direcţiei şi intensităţii vânturilor, dar şi a altor parametrii climatici.

Dată fiind ponderea mare a terenurilor agricole (cca 95%) din suprafaţa totală a

acestui lot, observaţiile s-au axat pe flora şi vegetaţia spontană de pe petecele de

vegetaţie stepică şi de pârloagă.

Compoziţia floristică a pajiştilor stepice este asemănătoare cu cea observată în

cazul lotului vestic. Pajiştile sunt dominate de cateva specii, dintre care se remarcă:

Xeranthemum anuum (imortele), Melilotus officinalis (sulfina), Daucus carota ssp. carota

(morcov sălbatic), Artemisia austriaca (peliniţa) şi Bromus squarrosus (obsigă). Dintre

speciile însoţitoare observate, menţionăm pe: Eryngium campestre (căruţa dracului),

Crepis rhoeadifolia, Alyssum hirsutum, Achillea collina (coada şoricelului), Salvia

nemorosa, Salvia austriaca (un singur exemplar), Centaurea diffusa, Reseda lutea,

Verbascum phlomoides (lumânărică), Euphorbia agraria, Euphorbia helioscopia (alior),

Torilis arvensis, Tribulus terrestris (colţii babei), Galium humifusum, Medicago lupulina,

Ballota nigra, Medicago sativa, Achillea setacea, Artemisia absinthium (pelin), Echium

italicum, Consolida regalis (nemţişor), Heliotropium europaeum (vanilie sălbatică), Stachys

annua, Agropyron cristatum ssp. pectinatum (mici pâlcuri) şi Festuca valesiaca (smocuri

rare).

Fâşiile de vegetaţie de pe marginea drumului de acces sunt alcătuite preponderent

din Cynodon dactylon (pir digitat), Elymus repens (syn. Agropyron repens) (pir târâtor) şi

Sorghus halepense (costrei), la care se adaugă Convolvulus arvensis, Cannabis ruderalis,

Polygonum aviculare, Sclerochloa dura, Plantago lanceolata, Chenopodium album,

Matricaria discoidea, Artemisia annua .

Buruienişurile de pe marginea drumului de acces, cu Carthamus lanatus,

Centaurea solstitialis, Carduus acanthoides, Melilotus albus, Melilotus officinalis, Arctium

lappa, sunt slab reprezentate în această locaţie, comparativ cu cea vestică.



Asociaţii vegetale

Asociaţii vegetale au fost observate în zona pajiştilor secundare prezente insular

între culturile agricole şi la marginea drumului de acces. Sunt prezente în această locaţie

următoarele asociaţii vegetale:

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970 (syn. Artemisietum austriacae);

Xeranthemetum annui (Borza 1931) Prodan 1939;

Agropyretum repentis Felfoldy 1932;

Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957;

Asociaţiile vegetale observate sunt lipsite de valoare conservativă; în compoziţia

lor floristică nu se regăsesc specii valoroase, de interes conservativ.

Culturi agricole în locaţia nr. 2 (vedere dinspre sud)



Stâlpul de măsură în locaţia nr. 2

Locaţia nr. 2 (vedere dinspre nord)



Culturi de orzoaică şi porumb în locaţia nr. 2

Zona stâlpului de măsură (vedere dinspre vest, dinspre drumul de acces);

cultură invadată de costrei (plan apropiat)



Cultură de rapiţă (recoltată) la nord de stâlpul de măsură

Fostă cultură de rapiţă în locaţia 2 (vedere dinspre nord-vest)



Pajişti stepice în zona drumului de acces (vedere dinspre nord)

Pajişti stepice în zona drumului de acces (vedere dinspre sud)



Pajişti dominate de Xeranthemum annuum în locaţia nr. 2

Pajişti stepice cu imortele, morcov sălbatic, sulfină, etc. în locaţia nr. 2



Salvia nemorosa în pajiştile stepice din locaţia nr. 2

Culturi terasate cu viţă de vie la vest de locaţia nr. 2



Fauna zonelor analizate

Speciile de faună identificate în zonele de interes sunt comune ecosistemelor

antropizate, în special agroecosistemelor. Cele mai multe specii sunt insecte, apartinand

la mai multe ordine.

Dintre odonate (libelule) au fost identificate specii ca Sympetrum vulgatum, Anax

imperator, Agrion sp. (specii bune zburatoare care depind pentru dezvoltare de zonele

umede din imediata vecinatate).

Dintre orthoptere (lacuste, cosasi, greieri), în zonă apar specii din genurile

Omocestus si Sthenobothrus, comune pentru suprafeţele acoperite cu vegetatie ierboasa.,

Calliptamus italicus (lacusta calatoare italiana, foarte comuna in zonă), Oedipoda

germanica, Tettigonia viridissima (specie prădătoare comună, specializata pe consumarea

de alte orthoptere), Decticus verrucivorus (specie de talie mare daunătoare pentru culturile

agricole, întalnita în exemplare foarte numeroase), Gryllus campestre (greiere de câmp).

Dintre lepidoptere, au fost identificate în zonele unde mai există vegetatie stepică

unele specii care sunt comune in aceasta perioada a anului: Pieris rapae (fluturele alb al

rapitei), Pontia edusa, Aricia agestis, Polyommatus icarus, Macroglossum stellatarum. In

culturile agricole au fost observate exemplare de Tyta luctuosa, Dysgona algira,

Autographa gamma (buha gama), Carcharodus alceae, Lythria purpuraria.

Dintre coleoptere (gandaci), pe culturile de păioase erau numeroase exemplare de

Anisoplia austriaca (carabuşel al cerealelor) ca si exemplare de Agriotes (gândaci

pocnitori), Coccinella septempunctata, Adalia bipunctata (buburuze) sau Mylabris sp. în

zonele cu vegetatie stepică.

Dintre heteroptere (ploşnite), nu erau prezente decât rare exemplare de Eurygaster

(ploşnite de cereale) şi Lygeus equestris (în zonele cu vegetatie stepică). In culturile

agricole, rare exemplare de Eurydema oleracea (ploşnita caracteristică zonelor în care se

cultiva plante din familia verzei - familia Brassicaceae).

Dintre gasteropode (melci) nu au fost observate decat exemplare de Cernuela

virgata şi Monacha carthusiana în zonele cu vegetatie stepică. Zonele agricole nu sunt

propice pentru dezvoltarea acestor specii care îşi petrec iarna îngropate în sol la o

oarecare adâncime.

Reptile şi amfibieni



Dintre reptile, în zonă nu au fost identificate decat exemplare izolate de Lacerta

agilis, o specie comună în toate zonele de şes şi de deal ale ţării. Sopârlele erau prezente

pe marginea drumului de acces şi în zonele cu vegetatie stepică, pe suprafeţele cu

efective bogate de ortoptere.

Chiar dacă Lacerta agilis figurează în Anexa 4A a OUG 57/ 2007, Lista Roşie

naţională (Botnariuc et Tatole, 2005), Anexa 4 Directiva Habitate şi Anexa 2 a Convenţiei

de la Berna, este una dintre cele mai comune specii de reptile din zonele sudice şi estice

ale ţării.

In zonă nu au fost identificate pe teren specii de amfibieni. Lipsa zonelor umede şi

faptul ca terenurile analizate se găsesc pe pantele sau platourile uscate ale dealurilor face

ca prezenţa acestor specii iubitoare de umiditate sa fie extrem de puţin probabilă.

Păsări

Cele 3 locaţii analizate în vederea amplasării de turbine eoliene în zona comunei

Smârdan (la cca 8 km vest de oraşul Galati) sunt situate în imediata vecinatate a satului

Mihail Kogalniceanu, practic încadrand localitatea la vest si la est .

Două dintre locaţii (locaţiile 1 şi 2) sunt amplasate pe culmile unor dealuri de circa

60 – 70 m inaltime, iar a treia (locaţia 3) este reprezentata de un mic lot de teren amplasat

pe fundul văii, la extremitatea nord-vestică a localităţii Smârdan.

In zonele de interes, ecosistemele sunt reprezentate de culturi agricole diverse

(agroecosisteme), de petece de vegetatie stepică afectate de păşunat (vegetaţie stepică

secundară), de mici suprafeţe împădurite cu salcâm şi de islazuri comunale. Pajiştile

stepice primare lipsesc în zona localităţii Smârdan şi a satelor limitrofe (Mihail

Kogălniceanu şi Cişmele), fiind înlocuite în cea mai mare parte de culturi agricole.

Trebuie să menţionăm de la bun început că nici una dintre cele 3 locaţii nu face parte din

zona de protecţie a Reţelei Natura 2000, în zona de interes nefiind prezente Situri de

importanţă comunitară (SCI-uri) sau Arii de protecţie avifaunistică (SPA-uri). Acest lucru se

explică prin gradul ridicat de antropizare şi biodiversitatea redusă a zonei, probabil ca o

consecinţă a apropierii de oraşul Galaţi, Combinatul Siderurgic fiind situat la cca 8 km sud-

est de zona studiată

În condiţiile deficitului de umiditate din sud-estul României, în holocen, s-a format în

această zonă o stepă tipică, ca o prelungire spre vest şi sud-vest a steplor euro-cazahe

(pontice). Suprafaţa iniţială a stepei s-a lărgit continuu în sud-estul ţării (Bărăgan, sud-

estul Moldovei şi în Dobrogea), ca şi în majoritatea câmpiilor, paralel cu defrişările masive,



efectuate în ultimii 500 de ani. Locul asociaţiilor naturale de stepă l-au luat culturile

agricole. Condiţiile climatice din stepa propriu-zisă se caracterizează prin veri foarte

călduroase, cu o periodă de secetă bine marcată şi prin ierni reci.

Un număr de 17 specii sunt tipice pentru acest ecosistem:

Specii de origine geografică Auro-cazahă şi Aralo-caspică:

Circus macrourus

Circus pygargus

Perdix perdix

Otis tarda

Otis tetrax

Burhinus oedicnemus

Melanocorypha calandra

Miliaria calandra

Emberiza hortulana

Specii de origine geografică Transpalearctică:

Calandrella cinerea

Galerida cristata

Alauda arensis

Anthus campestris

Specii de origine Europeană:

Saxicola rubetra

Saxicola torquata

Motacilla flava

Specii Cosmopolite:

Coturnix coturnix

Numărul redus de specii tipice indică o faună săracă şi strict specializată.

Desigur, pe lângă aceste specii tipice, aici se pot întâlni şi numeroase alte specii

accesorii, în funcţie de condiţiile locale.

Avifauna de stepă s-a format relativ recent (în holocen), odată cu penetraţia

stepelor pontice în sud-estul României. Apoi s-a extins mult, odată cu expansiunea

agriculturii. Dezvoltarea accelerată a agriculturii, mai ales în ultimii 100 de ani, are doua

efecte contrare: pe de o parte a lărgit mult arealul avifaunei stepice în ansamblu, iar pe de

alta a dus la reducerea arealelor unor specii tipice, care nu s-au putut adapta la habitatele

formate de vastele monoculturi ale agriculturii moderne. Astfel, procesul de expansiune s-



a realizat pe seama speciilor Coturnix coturnix, Galerida cristata, Emberiza hortulana şi

Alauda arvensis. În acelaşi timp sunt în regresie speciile: Otis tarda, Otis tetrax şi Burhinus

oedicnemus (Cătuneanu, I., I., Korodi Gal, I., Munteanu, D., Paşcovschi, S.,

Vespremeanu, E. 1978. Fauna R.S.R., Aves (Păsări), Vol. XV, Fascicula 1, Editura

Academiei R.S.R., Bucureşti, p. 179-180).

Dintre aceste specii tipice, doar o parte dintre ele se mai pot întâlni pe câmpiile

cultivate din România si în zona de studiu.

Observaţiile efectuate de noi în această vară (2009), în cele 3 locaţii diferite din

zonă, unde urmează să se instaleze centrale eoliene, au dus la întocmirea următoarei liste

de specii de păsări, găsite în zonă:

Ordinul Falconiformes

Familia Accipitridae

Buteo buteo (Linnaeus) – Şorecar comun

Familia Falconidae

Falco tinnunculus Linnaeus – Vânturel roşu

Falco vespertinus Linnaeus – Vânturel de seară

Ordinul Galliformes

Familia Phasianidae

Perdix perdix (Linnaeus) - Potârniche

Coturnix coturnix (Linnaeus) – Prepeliţă

Ordinul Columbiformes

Familia Columbidae

Streptopelia decaocto (Frivaldsyky) – Guguştiuc

Ordinul Coraciiformes

Familia Meropidae

Merops apiaster Linnaeus – Prigorie

Familia Upupidae

Upupa epops Linnaeus – Pupăză

Ordinul Passeriformes

Familia Alaudidae

Melanocorypha calandra (Linnaeus) – Ciocârlie de bărăgan

Galerida cristata (Linnaes) – Ciocârlan

Alauda arvensis Linnaeus – Ciocârlie de câmp

Familia Motacillidae

Anthus campestris (Linnaeus) – Fâsă de câmp

Motacilla alba – Codobatură albă



Familia Hirundinidae

Hirundo rustica Linnaeus – Rândunică

Delichon urbica (Linnaeus) – Lăstun de casă

Familia Laniidae

Lanius minor Gmelin – Sfrâncioc cu frunte neagră

Lanius collurio Linnaeus – Sfrâncioc roşiatic

Familia Corvidae

Pica pica (Linnaeus) – Coţofană

Corvus frugilegus Linnaeus – Cioară de semănătură

Corvus corone cornix Linnaeus – Cioară grivă

Familia Sturnidae

Sturnus vulgaris Linnaeus – Graur

Familia Passeridae

Passer domesticus (Linnaeus) – Vrabie de casă

Passer montanus (Linnaeus) – Vrabie de câmp

Familia Fringillidae

Carduelis carduelis (Linnaeus) – Sticlete

Familia Emberizidae

Emberiza hortulana Linnaeus – Presura de grădină

Miliaria calandra (Linnaeus) – Presură sură

Rezultă un număr de 26 de specii de păsări. Acest număr indică o diversitate

specifică foarte de redusă.

Păsarile sunt slab reprezentate în zonă. In cursul deplasărilor pe teren au fost

identificate doar specii comune, caracteristice habitatelor antropizate, terenurilor cultivate

sau zonelor cu vegetatie stepică secundară (afectată de păşunat).

Au fost identificate pe teren specii ca Hirundo rustica (rândunica comună), Merops

apiaster (prigorie) – specie care cuibăreşte în cateva zone de unde se extrage argilă

pentru căramizile de chirpici), Sturnus vulgaris (graur), Streptopelia decaocto (guguştiuc),

Corvus frugilegus (cioara de semănătura), Galerida cristata (ciocârlan), Alauda arvensis

(ciocârlia), Melanocorypha calandra (ciocârlia de Bărăgan) – ultimele două specii fiind

reprezentate prin exemplare izolate, Anthus campestris - fâsa de câmp, prezentă în

exemplare izolate în zona locaţiei vestice, în apropierea plantaţiei de viţă de vie; Passer

domesticus (vrabia comuna), Motacilla alba (codobatura) – în zonele din apropierea



localităţii sau în viile care marginesc locaţia estică), Lanius collurio (sfrânciocul roşietic),

Lanius minor (sfrânciocul cu frunte neagră) – exemplare au fost observate doar în zona de

sud a locaţiei vestice şi în viile din zona locaţiei estice, deoarece aceaste specii necesită

neapărat prezenţa tufărişurilor pentru a putea avea locuri de pândă şi pentru construirea

cuibului; Falco tinunculus (vânturelul rosu), Falco vespertinus (vânturelul de seară) au fost

observate în ambele locaţii mari, dar în exemplare izolate; este vorba de o specii comune

în zonele de câmpie cu copaci, unde pot cuibari, ca şi pe terenuri agricole unde pot vâna

insecte si rozătoare. Upupa epops – pupăza – a fost observată doar în zona locaţiei

estice, în apropierea unei cladiri în construcţie.

Nu au fost observate răpitoare de talie mare, absenta acestora fiind corelată cu

lipsa locurilor de cuibărit si gradul foarte ridicat de antropizare al habitatelor din zonă.

Dintre speciile de păsări observate, majoritatea sunt cuprinse în anexele unor

Directive şi Convenţii internaţionale, aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos:

Tab. 1 – Specii de păsări protejate identificate în zona de interes

Nr./ Crt

Denumire ştiinţifică Directiva păsări (CEE 79/409)

Convenţia de la Berna

OUG 57/2007

1. Hirundo rustica Anexa 2 2. Merops apiaster Anexa 2 Anexa 4B 3.. Sturnus vulgaris Anexa 3 4. Corvus frugilegus Anexa II/2 Anexa 3 5. Melanocoripha calandra Anexa 1 Anexa 2 6. Anthus campestris Anexa 1 Anexa 4B 7. Lanius collurio Anexa 1 Anexa 4B 8. Falco tinunculus Anexa 2 9. Passer domesticus Anexa 3

Deşi aceste specii de păsări cad sub incidenţa legislaţiei naţionale şi internaţionale

privind protecţia păsărilor, credem că prezenţa lor în zona de interes nu va fi afectată

major de instalarea de turbine eoliene, mai ales că sunt specii cu efective mari si sunt larg

răspândite în sud-estul României.

Specii identificate în zona de vest a localităţii Mihail Kogălniceanu Hirundo rustica Anthus campestris Perdix perdix Merops apiaster



Sturnus vulgaris Streptopelia decaocto Corvus frugilegus Alauda arvensis Galerida cristata Melanocorypha calandra Lanius colurio Lanius minor Falco vespertinus Passer domesticus

Specii identificate în zona de est a localităţii Mihail Kogălniceanu

Hirundo rustica Anthus campestris Coturnix coturnix Merops apiaster Sturnus vulgaris Upupa epops Streptopelia decaocto Corvus corone cornix Galerida cristata Falco tinnunculus Carduelis carduelis Passer montanus La aceste specii se vor adăuga, desigur, şi alte specii de păsări, care pot tranzita

zona în migraţie, sau care iernează aici.

În perioadele de pasaj, prin zonă pot trece şi alte specii de păsări răpitoare (Circus

cyaneus, Buteo lagopus) care vor vâna pe aceste câmpii.

Iar iarna, vor trece prin această arie, în căutare de hrană, stoluri de păsărele şi de

ciori, cum ar fi Sturnus vulgaris, Fringilla coelebs, Carduelis chloris, Carduelis carduelis,

Carduelis spinus, Carduelis cannabina, Emberiza hortulana, Pica pica, Corvus frugilegus,

Corvus corone cornix, etc.

Subliniem faptul că amplasamentul câmpului eolian Smârdan nu se află în zona de

protecţie a Reţelei Natura 2000, distanţa faţă de siturile Natura 2000 cele mai apropiate

fiind de minim 4,5 km. Astfel la cca 4,5 km nord-est de amplasamentul vizat se află situl de

importanţă comunitară ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, la cca 6,5 km sud de zona de

interes se află situl de importanţă avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior iar la

cca 6,5 km sud-est ROSPA 0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa. Cu toate acestea

între locaţia câmpului eolian Smârdan şi siturile Natura 2000 din împrejurimi nu există



coridoare ecologice, care să fi permis migrarea speciilor vegetale sau animale de interes

conservativ care au stat la baza declarării de SCI-uri sau SPA-uri. Intre amplasamentul

câmpului eolian şi siturile Natura 2000 sunt intercalate localităţi (suburbii ale oraşului

Galaţi) sau întinse terenuri agricole şi păşuni, zone antropizate cu o biodiversitate scăzută,

practic lipsite de floră sau faună de interes conservativ.

Prezentăm în continuare speciile de păsări calificative pentru cele două SPA-uri

(Siturile de Importantă Avifaunistică ROSPA 0070 Lunca Prutului-Vlădesti-Frumusita si

ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior) si posibilitatea aparitiei acestora în locatia noastră.

ROSPA 0070 Lunca Prutului-Vlădesti-Frumusita

Pelecanus onocrotalus – Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu

poate trăi în zona proiectului propus.

Aythya nyroca – Rată acvatică scufundătoare, nu poate fi întâlnită în zona

proiectului.

Falco vespertinus – Acest soimulet poate cuibări în plantatiile de salcâm si poate fi

întâlnit vânând si în culturile agricole sau pe pajisti. Specia se poate întâlni, în putine

exemplare, în locatia proiectului. Specie migratoare.

Coracias garrulus – Poate cuibări în falezele de loess din aria studiată si poate fi

întâlnită în căutare de hrană pe ternurile agricole unde va fi implementat proiectul, dar în

putine exemplare. Specie migratoare.

Phalacrocorax pygmaeus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede,

nu poate trăi în zona proiectului propus.

Alcedo atthis – Specie legată de apele unde îsi poate găsi hrana (pesti de mici

dimensiuni, mormoloci, larve de insecte acvatice). Nu poate fi întâlnită în zona proiectului.

Ardea purpurea - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate

trăi în zona proiectului propus.

Ardeola ralloides - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Botaurus stellaris - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Chlidonias hybridus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Ciconia ciconia – Nu au fost identificate cuiburi în zonă, dar berzele pot veni,

uneori, si în locatia noastră, în căutare de hrană.



Circus aeruginosus – Heretele de stuf preferă zonele umede, cu stufăris, unde îsi

poate face cuibul si unde se poate hrăni. Întâmplător, în migratie, poate ajunge si în zona

proiectului, în căutare de hrană.

Dendrocopos medius – Ciocănitoarea de stejar preferă pădurile de foioase si

livezile, este frecventă în lunca si Delta Dunării. Nu poate fi întâlnită în zona proiectului.

Dendrocopos syriacus – Preferă grădinile, livezile, parcurile, întâlnită mai ales în

localităti. Nu poate fi întâlnită în zona proiectului.

Dryocopus martius – Ciocănitoarea neagră preferă pădurile masive si compacte de

fag si conifere. Poate fi întâlnită si în lunca si Delta Dunării. Nu poate fi întâlnită în zona

proiectului.

Egretta garzetta - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Falco columbarius – Acest soimulet poate apare în timpul iernii, colindând câmpiile

în căutare de hrană. Poate apare si în zona proiectului.

Falco peregrinus - �oimul călător nu cuibăreste aici si poate fi întâlnit doar în mod

accidental, fiind o specie rară în România. Accidental în zona proiectului.

Haliaeetus albicilla – Cuibăreste în Delta Dunării si preferă pentru vânătoare zonele

umede. Accidental în zona proiectului.

Himantopus himantopus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Lanius collurio – Poate cuibări si se poate hrăni în zona proiectului. Acesta este un

habitat preferat. Larg răspândit în toată tara, la marginea pădurilor, în poienile mari,

perdele forestiere, zonele deschise cu tufe multe, parcuri, grădini mari, din câmpie până la

peste 1200 m altitudine.

Nycticorax nycticorax - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Pandion haliaetus – Vulturul pescar este o specie care trăieste numai pe lângă ape,

preferă zonele umede, nu poate trăi în zona proiectului propus.

Picus canus – Ghionoaia sură se întâlneste de-a lungul cursului inferior al râurilor si

în Delta Dunării, preferă pădurile de plop si salcie, populează si pădurile de foioase rare,

livezile, parcurile si grădinile cu arbori bătrâni. Nu poate fi întâlnită în zona proiectului.

Plegadis falcinellus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu




Recurvirostra avosetta - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Sterna hirundo - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Cygnus cygnus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Ixobrychus minutus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Lanius minor - Poate cuibări si se poate hrăni în zona proiectului. Acesta este un

habitat preferat. Larg răspândit în toată tara, la marginea pădurilor, în poienile mari, păduri

rare cu subarboret, zonele deschise cu tufe multe, parcuri, livezi bătrâne, din câmpie până

la dealuri.

Platalea leucorodia - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Phylomachus pugnax – Bătăusul este o pasăre de pasaj pentru România. În timpul

trecerilor este mai frecvent de-a lungul coastei Mării Negre, Delta Dunării si lacurile

litorale, însă si în alte zone umede cu vegetatie joasă si plaje. Întâmplător, poate apare si

în zona proiectului (în trecere, pentru perioade scurte de timp).

Tringa glareola - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Alcedo atthis - Specie legată de apele unde îsi poate găsi hrana (pesti de mici

dimensiuni, mormoloci, larve de insecte acvatice). Nu poate fi întâlnită în zona proiectului.

Ardea purpurea - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Ardeola ralloides - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Aythya hyroca - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate trăi

în zona proiectului propus.

Chlidonias hybridus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Ciconia ciconia – Nu au fost identificate cuiburi în zonă, dar berzele pot veni,

uneori, si în locatia noastră, în căutare de hrană.



Circus aeruginosus – Heretele de stuf preferă zonele umede, cu stufăris, unde îsi

poate face cuibul si unde se poate hrăni. Întâmplător, în migratie, poate ajunge si în zona

proiectului, în căutare de hrană.

Cygnus cygnus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Egretta alba (Casmerodius albus) - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele

umede, nu poate trăi în zona proiectului propus.

Egretta garzetta - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate


Gelochelidon nilotica - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede si în

special plajele marine, nu poate trăi în zona proiectului propus.

Glareola pratincola – Cloceste de-a lungul lagunelor Mării Negre si în unele zone de

pe Dunăre. Preferă apropierea zonelor umede salmastre, uneori chiar sărate. Nu are

habitate favorabile în zona proiectului propus.

Ixobrychus minutus - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Lanius collurio - Poate cuibări si se poate hrăni în zona proiectului. Acesta este un

habitat preferat. Larg răspândit în toată tara, la marginea pădurilor, în poienile mari,

perdele forestiere, zonele deschise cu tufe multe, parcuri, grădini mari, din câmpie până la

peste 1200 m altitudine.

Lanius minor - Poate cuibări si se poate hrăni în zona proiectului. Acesta este un

habitat preferat. Larg răspândit în toată tara, la marginea pădurilor, în poienile mari, păduri

rare cu subarboret, zonele deschise cu tufe multe, parcuri, livezi bătrâne, din câmpie până

la dealuri.

Nycticorax nycticorax - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Pelecanus onocrotalus – Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Platalea leucorodia - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Recurvirostra avosetta - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu


Sterna hirundo - Specie acvatică prin excelentă, preferă zonele umede, nu poate




Deşi aceste specii de păsări cad sub incidenţa legislaţiei naţionale şi

internaţionale privind protecţia păsărilor, prezenţa lor în zona de interes nu va fi

afectată major de instalarea de turbine eoliene. Zona este puternic antropizată şi în

prezent şi toate speciile menţionate sunt larg tolerante faţă de impactul antropic.

EFECTELE PE CARE LE POT AVEA CENTRALELE EOLIENE ASUPRA POPULATIILOR DE PASARI

In general, centralele eoliene pot prezenta urmatoarele pericole potentiale pentru pasari:

Deranjarea si modificarea rutelor de zbor Pierderea habitatelor Mortalitati datorate coliziunii cu turbinele eoliene

Deranjarea si modificarea rutelor de zbor

Efectele provocate de centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si de locul amplasarii acestora. Unele studii indica efecte negative asupra pasarilor pana la 600 m distanta de turbinele eoliene si o reducere a folosirii terenului adiacent sau chiar a absentei din zona. In cazul unor mari ferme (baterii) de centrale eoliene, zonele cumulate din jurul fiecarei turbine eoliene pot ajunge la suprafete considerabile. De asemenea, unele parcuri ce contin un mare numar de centrale eoliene pot ajunge sa constituie bariere in calea drumurilor de migratie ale pasarilor. Se va lua in considerare si existenta unor zone unde pasarile deranjate de prezenta turbinelor eoliene vor putea sa isi gaseasca refugiul.

Cu toate acestea, s-a constatat ca unele specii de pasari se pot obisnui si chiar coabita pasnic cu aceste instalatii antropice. Un alt factor de stres ar fi circulatia oamenilor, autovehiculelor si a altor utilaje in zona centralelor eoliene. Acest lucru se poate reduce mult datorita automatizarii si computerizarii din ce in ce mai mari pe care o prezinta turbinele, in acest fel necesitand o supraveghere si o intretinere minima. Pentru a exclude efectul de bariera in calea deplasarilor pasrilor, se pot lasa coridoare largi de trecere printre turbine, pe directiile principale de zbor (Drewit, A., L. et all. 2006).

Pierderea habitatului

Pierderea de habitat datorata construirii centralelor eoliene, in general, nu este perceputa ca un impact major asupra populatiilor de pasari. Pierderile de habitat pot fi insa importante in cazul amplasarii a zeci sau sute de turbine eoliene, asezate la mica distanta una de alta. Mai exista drumurile de acces spre turbine, care pot provoca pierderi de teren din habitatele naturale, dar, daca aceste cai de acces sunt folosite numai in caz de urgente, au un impact minor asupra ornitofaunei.

Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centralele eoliene

Majoritatea studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu turbinele eoliene. Cu toate acestea, daca numarul de turbine este mare, chiar daca media de decese de fiecare turbina este mic, mortalitatile cumulate pot avea un efect destul de mare asupra avifaunei. In cazul pasarilor de mari dimensiuni, cu o rata redusa a reproducerii, acest lucu poate



avea o deosebita importanta. De aceea, amplasarea centralelor eoliene trebuie facuta numai in zone cu o slaba concentrare a efectivelor speciilor de pasari, cu o diversitate specifica redusa si neesentiale pentru supravietuirea unor specii vulnerabile sau de interes conservativ deosebit.

Pasarile care ocolesc turbinele eoliene in timpul migratiei sau zboara pe deasupra lor evitandu-le, vor fi nevoite sa recurga la un consum de energie mai ridicat, care poate influenta rata lor de supravietuire. Riscurile de coliziune sunt mai mari pe vant puternic, pe ploaie, pe ceata sau in nopti fara luna. In aceste conditii, inaltimea la care zboara pasarile este mult redusa, iar luminile turbinelor pot atrage pasarile, in acest fel sporind riscul de coliziune (Desholm, M., Kahlert, J. 2005).

Pe de alta parte insa, introducerea in folosinta a unor centrale eoliene cu dimensiuni mari ale rotorului si cu viteze mici de deplasare a palelor a facut ca numarul pasarilor sau liliecilor loviti sa scada considerabil. Daca se urmareste statistica intocmita de Consiliul National de Cercetare al SUA in mai 2007 cu privire la impactul turbinelor eoliene asupra avifaunei arata un fapt interesant. Astfel, analizand impactul parcurilor eoliene amplasate in patru state din zona de est a SUA asupra avifaunei, s-a constatat ca fata de totalul pierderilor inregistrate in populatiile de pasari ca urmare a multiplelor fatete ale impactului antropic, cele cauzate de lovirea de palele turbinelor eoliene s-au cifrat la 0,003% (trei pasari din 100 000 au murit ca urmare a coliziunii directe cu turbinele eoliene) (Erickson, W., P. et all. 2001).

Prezentam in continuare alte cateva date referitoare la efectul pe care turbinele eoliene il pot avea asupra pasarilor. Sunt date din America de Nord.

--------------------------------

Un astfel de studiu a relevat ca 25 de cadavre de pasare au fost descoperite langa centrale. Raportul sustine ca „rezultatul mortalitatii, de 1.29 pasari/turn/an este apropiat de cifra estimativa nationala de 2.19 pasai/turn. Studiul precizeaza ca „In timp ce exista cazuri de coliziune intre pasari si centrale eoliene, impactul asupra populatiei globale se dovedeste a fii relativ minor, mai ales in comparatie cu alte cauze antropice de mortalitate, precum turnurile de comunicatie, colizuni cu cladiri si coliziuni cu vehicule.

„datele colectate in afara Californiei indica o medie de 1.83 mortalitati in randul pasarilor pe turbina (pentru toate speciile la un loc), si 0.006 in randul rapitoarelor. Basandu-se pe cifra de 3.500 de centrale eoliene in S.U.A. la sfarsitul anului 2001, excluzand California, mortalitatea anuala a fost estimata la 6.400 de morti pe an pentru toate speciile la un loc.”

Studiul de la Buffalo Ridge concluzioneaza punand cifra mortalitatii in randul liliecilor la 2.45 la 3.21 pe turbina, depinzand de locatia centralei eoliene. Raportul din Kewaunee County a adus rezultate asemanatoare. De-a lungul celor 2 ani de stiudiu, cercetatori au inregistrat 1.16 mortalitati de lilieci pe turbina pe an. Ca si celelalte studii, cel din Kewaunee County a descoperit ca majoritatea acelora omorati de centrale, peste 90%, erau lilieci in migratie, nu populatii rezidente.

SURSA : http://www.awea.org/faq/sagrillo/swbirds.html

References:



Avian Collisions with Wind Turbines: A Summary of Existing Studies and Comparisons to Other Sources of Avian Collision Mortality in the United States; National Wind Coordinating Committee; West, Inc.; August, 2001

Battered By Airwaves; Wendy K. Weisenel; Wisconsin Department of Natural Resources; October, 2002.

Cats and Wildlife: A Conservation Dilemma; John S. Coleman, Stanley A. Temple, and Scott R. Craven; University of Wisconsin-Extension; 1997.

Communication Towers: A Deadly Hazard To Birds; Gavin G. Shire, Karen Brown, and Gerald Winegrad; American Bird Conservancy; Jume, 2000.

Communication Tower Guidelines Could Protect Migrating Birds; Cat Laazaroff; Environmental News Service; 2002.

Effects of Wind Turbines on Birds and Bats in Northeast Wisconsin; Robert W. Howe, William Evans, and Amy T. Wolf; November, 2002.

Synthesis and Comparison of Baseline Avian and Bat Use, Raptor Nesting and Mortality information from Proposed and Existing Wind Developments; West, Inc.; December, 2002

The Environmental and Economic Costs of Pesticide; David Pimentel and H. Acquay; Bioscience; November, 1992.

Tower Kill; Joe Eaton; Earth Island Journal; Winter, 2003.

-----------------------------------------------------

Pasari si Centrale Eoliene

Pasarile adesea se lovesc de linii de inalta tensiune, stalpi si geamuri de cladiri. Sunt de asemenea ucise de masini in trafic.

Pasarile sunt rareori deranjate de centralele eoliene, insa, stiudii radar din Tjaerebourg din Vestul Danemarcai, unde o centrala de 2 megawati cu un rotor de 60 de metrii diametru este instalata, arata ca pasarile –ziua sau noaptea- au tendinta de a isi schimba ruta de zbor cu 100-200 de metrii inainte sa ajunga la turbina si sa treaca pe deasupra ei la o distanta sigura.

In Danemarca sunt cateva exemple de pasari (vulturi) care isi fac cuib pe turnurile centralelor eoliene.

Singurul sit cunoscut cu probleme de coliziuni cu pasari este localizat in Altamont Pass in California. Chiar si acolo, coliziunile nu sunt dese, insa exista probleme suplimentare deoarece speciile implicate sunt protejate de lege.

Un studiu al Ministerului danez al Mediului sustine ca liniile de inalta tensiune, incluzandu-le pe cele care duc la centrale, sunt un pericol mai mare pentru pasari decat centralele propriu zise.

Unele pasari se obisnuiesc cu centralele foarte repede, la altele dureaza mai mult. Posibilitatea de a ridica astfel de centrale langa zone de raspandire depinde asadar de specia de pasari in discutie. Rutele migratoare ale pasarilor vor fii in general luate in considerare la amplasarea centralelor,



insa studiile din Yukon, Canada, arata ca pasarile migratoare nu se lovesc de acestea (Canadian Wind Energy Association Conference, 1997)

© Copyright 1997-2003 Danish Wind Industry Association

Updated 10 May 2003

http://www.windpower.org/en/tour/env/birds.htm

--------------------------------------------------------------

Focalizandu-si studiul pe o regiune muntoasa care include parti din West Virginia, Virginia, Maryland si Pennsylvania, raportul afirma ca mortile in randul pasarilor cauzate de coliziuni cu centrale eoliene sunt o fractiune minora din mortile aviare cauzate de oameni – mai putin de 0.003% (3 in fiecare 100 000) in 2003.

“Raportul verifica faptul ca impactul utilizarii energiei eoliene asupra pasarilor este extrem de scazut, in comparatie cu alte activitati legate de oameni. De o mie de ori mai multe pasari sunt omorate zburand in cladiri, spre exemplu, decat in centrale eoliene” spune Randall Swisher, directorul executiv al American Wind Energy Association.

Copyright © 1999-2009 RenewableEnergyWorld.com; All rights reserved.

http://www.renewableenergyworld.com/rea/news/print?id=48393

-------------------------------------------------------------------------

NWCC-ul afirma: “Bazandu-ne pe datele estimative curente, fatalitatile cauzate de coliziuni cu centralele eoliene reprezinta intre 0.01% si 0.02% (1 din 5000 sau 10000) din fatalitatile aviane cauzate de coliziuni in Statele Unite” Ei continua: “Datele colectate in afara Californiei indica o cifra de aproximativ 1.83 fatalitati in randul pasarilor pe turbina (pentru toate speciile combinate) si 0.0006 morti de pasari rapitoare pe an.”

http://www.focusonenergy.com/data/common/dmsFiles/W_RI_MKFS_Windturbinesandbirdsv0207.pdf

Un studiu din 1986 a aratat ca 69 de milioane de pasari au zburat prin San Georgio Pass in timpul migratiei de primavara si de toamna. Pe durata ambelor anotimpuri, au foste gasite numai 38 de pasari moarte, reprezentand numai 0.00006 din populatia migratoare.

Unul din ultimele studii referitoare la mortalităţile provocate de folosiea energiei eoliene, abordează acest subiect într-o manieră inedită (Sovacool, B., K. Contextualizing Avian Mortality: A Preliminary



Appraisal of Bird and Bat Fatalities from Wind, Fossil-Fuel and Nuclear Energy, Energz Policy 37, (6) (june 2009), Singapore, P. 2241-2248).

Pentru a avea o „unitate de măsură” în această problemă se propune cuantificarea mortalitaţilor produse în rândul păsărilor prin numărul de păsări decedate raportat la GW pe ora (GWh) produs de centralele eoliene. Pentru a avea un termen de comparaţie, se încearcă şi evaluarea mortalităţilor datorate de folosirea energiei fosile şi nucleare.

Într-adevăr, păsările se pot lovi de pilonii turbinelor eoliene sau pot fi lovite de palele elicelor aflate îm mişcare, în timp ce trec în zbor pe lângă ele. S-a spus în repetate rânduri, că aceste riscuri pot fi mai mari în cazul plasării centralelor eoliene pe rutele de migraţie ale păsărilor sau în cazul condiţiilor meteo nefavorabile, cu vizibilitate redusă, cum ar fi ceaţă, ploaie sau noaptea.

Unele specii de lilieci, fac faţă unui risc suplimentar, cauzat de reducerea presiunii atmosferice în preajma turbinelor eoliene, fapt care poate provoca hemoragii interne, printr-un proces numit barotraumă.

Indirect, parcurile eoliene pot modifica, pozitiv sau negativ, habitatele naturale, calitatea şi cantitatea prăzii disponibile sau numărul de locuri de cuibărit.

Majoritatea studiilor referitoare la mortalităţile păsărilor datorate centralelor eoliene au trei carenţe.

Rareori aceste studii compară rezultatele lor ce cele obţinute prin alte studii asemănătoare, efectuate în alte locaţii.

Multe studii nu compară mortalităţile provocate de energia eoliană cu cele provocate de alte surse de energie, cum ar fi energiile fosile şi cele nucleare.

Nici unul din aceste studii nu a calculat mortalităţile păsărilor pe GWh, pe mai multe tipuri de energie folosită.

Studiul de faţă, cel la care ne refrim acum, face o comparaţie privind mortalităţile aviene provocate de trei sisteme majore de producere a energiei electice: parcurile eoliene, centralele energetice cu combustibili fosili (cărbune, gaz natural, păcură) şi centralele nucleare.

Păsările pot fi rănite sau chiar omorâte nu numai lovindu-se de turbinele eoliene dar şi lovindu-se de structurile aeriene ale centralelor nucleare, de liniile reţelelor de electricitate sau de hornurile de evacuare ale centralelor pe combustibili fosili, etc.

Păsările pot muri de foame în pădurile devastate de ploile acide, pot ingera doze fatale de mercur, pot bea apă contaminată de la minele de uraniu, etc.

Desigur, turbinele eoliene reprezintă un risc permanent pentru păsări şi lilieci, existând oricând posibilitatea ca exemplare din aceste grupe taxonomice să se lovească sau sa fie lovite de centralele eoliene.

Centralele care folosesc combustibili fosili contribuie prin emisiile lor la schimbările climatice care pot altera habitatele naturale ale păsărilor.

Pentru centralele nucleare riscurile sunt reprezentate de poluările întâmplătoare produse la minele de uraniu si de coliziunile cu structurile aeriene ale centralelor nucleare.



Când aceste mortalităţi sunt corelate cu unităţile de măsură ale electricităţii produse, rezultatele sunt surprinzatoare. Datele obţinute ca urmare a studiilor efectuate asupra a 6 parcuri eoliene conţinând 339 turbine eoliene, cu o capacitate de 274 MW, din SUA, ne dau o mortalitate medie de 0,269 păsări pe GWh.

Date obţinute de la doua centrale energetice bazate pe cărbune şi de la o mină de cărbune din munţii Apalaşi (SUA), ne indică posibilitatea apariţiilor ploilor acide, poluare cu mercur şi un impact serios asupra climei (schimbări climatice). Rezultă, în cazul acestor centrale cu combustibili fosili, o mortalitate aviană de 5,18 păsări pe GWh.

Datele obţinute de la 4 centrale nucleare şi de la 2 mine de uraniu ne indică o mortalitate aviană de 0,416 GWh.

În termeni absoluţi, putem presupune, pe baza datelor de mai sus, că în anul 2006, centralele eoliene au omorât 7 000 de pasari, centralele nucleare 327 000 pasari şi centralele pe combustibili fosli 14 500 000 păsări.

Rezultă că centraele eoliene nu sunt chiar atât de nocive pentru păsări, iar energia bazată pe combustibili fosili pare să fie cea mai dăunătoare pentru păsări.

La prima vedere, turbinele eoliene sunt o ameninţare seriosă pentru păsări, datorită suprafeţei de mică întindere pe care o ocupa, uşor controlabilă, în timp ce efectele produse de centralele nucleare şi de centralele cu combustibili fosili se desfăşoară mult în timp şi spaţiu.

Mortalitatea aviană şi energia eoliană au avut parte cu siguanţă de mai multă atenţie decât mortalităţle aviene datorate folosirii cărbunelui, petrolului, gazelor naturale si materialelor radioactive.

Acest studiu sugerează că energia eoliană poate fi mai puţin dăunătoare pentru păsări, comparativ cu alte metode folosite pentru obţinerea energiei electrice.

Mamifere

Dintre mamifere, în zona au fost observate exemplare rare de Citellus citellus –

popândău – doar în zonele cu vegetaţie stepică şi pe islaz, ca şi numeroase muşuroaie de

cârtiţă – Talpa europea (în aceeasi zona). Populaţiile de mamifere sunt completate de

şoareci de câmp – puţin activi din cauza căldurii.

Dintre cele 2 specii observate, Citellus citellus figurează în anexa 4 a Directivei

Habitate (92/43 EEC) şi Anexa 2 a Convenţiei de la Berna. Deşi rar în Europa, este extrem

de comun în zonele de stepă şi în apropierea culturilor agricole. Amplasarea de turbine

eoliene în zonă nu va afecta major habitatul acerstei specii.

Specii identificate în zona de vest a localităţii Mihail Kogălniceanu

Nr. Grup taxonomic/specie 1. Gasteropoda (melci)



2. Cernuella virgata 3. Monacha carthusiana 4. Insecta (insecte) 5. Othoptera (lăcuste) 6. Oedipoda germanica 7. Omocestus sp. 8. Sthenobothrus sp. 9. Calliptamus italicus 10. Decticus verrucivorus 11. Tettigonia viridissima 12. Gryllus campestre 13. Odonata (libelule) 14. Sympetrum vulgatum 15. Agrion sp. 16. Coleoptera (gândaci) 17. Anisoplia austriaca 18. Gymnopleurus mopsus 19. Coccinella septempunctata 20. Adalia bipunctata 21. Subcoccinella 24-punctata 22. Mylabris sp. 23. Lepidoptera (fluturi) 24. Pontia edusa 25. Pieris rapae 26. Aricia agestis 27. Polyommatus icarus 28. Plebejus argus 29. Macroglossum stellatarum 30. Carcharodus alceae 31. Tyta luctuosa 32. Dysgona algira 33. Diptera (muste) 34. Erystalis tenax 35. Hymenoptera (viespi) 36. Polystes galicola 37. Reptilia (reptile) 38. Lacerta agilis 39. Aves (păsări) 40. Hirundo rustica 41. Merops apiaster 42. Sturnus vulgaris 43. Streptopelia decaocto 44. Corvus frugilegus 45. Galerida cristata 46. Melanocorypha calndra 47. Lanius colurio 48. Falco vespertinus 49. Mammalia (mamifere) 50. Talpa europaea 51. Citellus citellus

Specii identificate în zona de est a localităţii Mihail Kogălniceanu

Nr. Grup taxonomic/specie



52. Gasteropoda 53. Cernuella virgata 54. Monacha carthusiana 55. Insecta 56. Othoptera 57. Omocestus sp. 58. Sthenobothrus sp. 59. Calliptamus italicus 60. Decticus verrucivorus 61. Tettigonia viridissima 62. Odonata 63. Sympetrum vulgatum 64. Coleoptera 65. Anisoplia austriaca 66. Coccinella septempunctata 67. Mylabris sp. 68. Lepidoptera 69. Pontia edusa 70. Pieris rapae 71. Tyta luctuosa 72. Hymenoptera 73. Polystes galicola 74. Aves (păsări) 75. Hirundo rustica 76. Merops apiaster 77. Sturnus vulgaris 78. Upupa epops 79. Streptopelia decaocto 80. Corvus corone corone 81. Galerida cristata 82. Falco vespertinus 83. Mammalia 84. Citellus citellus

▪ Calitatea şi importanţa zonei studiate privind specii de păsări protejate

Gradul ridicat de antropizare si distanţa ridicată faţă de ariile protejate din zonă –

aria de importanta avifaunistica Lunca Prutului Vladesti-Frumusita ROSPA0070, Lunca

Siretului Inferior ROSPA0071 şi ROSCI0151Padurea Gârboavele – face ca importanţa

zonei analizate pentru speciile de păsări să fie practic una neglijabilă. Zonele cele mai

apropiate sunt arii protejate umede, iar zona analizată se caracterizează print lipsa unor

zone umede care să fie favorabile păsărilor care habitează în astfel de zone.

In zonă au fost identificate următoarele specii protejate prin convenţii internaţionale:

rândunica Hirundo rustica (Convenţia de la Berna, anexa 2), prigoria, Merops apiaster

(Convenţia de la Berna, anexa 2; OUG 57/2007, anexa 4b), graurul, Sturnus vulgaris

(Convenţia de la Berna, anexa 3), cioara de semănătură Corvus frugilegus (Directiva

păsări CEE 79/409, anexa II/2, Convenţia de la Berna, anexa 3), ciocârlia de bărăgan



Melanocoripha calandra (Directiva păsări CEE 79/409, anexa I; Convenţia de la Berna,

anexa 2), fâsa de câmp Anthus campestris (Directiva păsări CEE 79/409, anexa I; OUG

57/2007, anexa 4b), sfrânciocul roşietic Lanius collurio (Directiva păsări CEE 79/409,

anexa I; OUG 57/2007, anexa 4b), vânturelul roşu Falco tinunculus (Convenţia de la

Berna, anexa 2), vrabia de casă Passer domesticus (Convenţia de la Berna, anexa 3).

▪ Alte caracteristici ale sitului

Zona analizată se află într-un proces avansat de antropizare şi datorită faptului că

în zonă se construiesc o serie de case de vacanţă sau locuinţe în zone din imediata

vecinătate a lucalităţii Mihail Kogălniceanu. Din această cauză, în viitor impactul antropic

se va accentua.

▪ Vulnerabilitate

Activităţile umane diverse – de la construirea de noi spaţii de locuit la agricultură

sau instalarea viitorului parc eolian nu sunt de natură să producă prejudicii în nici una din

ariile protejate menţionate. Ca urmare, gradul de vulnerabilitate a acestor arii vis-a-vis de

amplasarea viitorului parc eolian este practic 0.

3.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor de

interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a

proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate

de interes comunitar

▪ Prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor protejate:

In zona analizată a fost identificată o singură specie de reptilă – Lacerta agilis –

şopârla de câmp. Populaţiile acestei specii erau relativ numeroase, fiind vorba de o specie

rezistentă la impactul antropic. Specia în cauză populează zonele cu vegetaţie ierboasă

sau arbustivă de la marginea localităţilor, sau de pe marginea drumurilor, fiind întâlnită de

asemenea şi în interiorul localităţilor rurale, în grădini sau livezi. Specie insectivoră, este

atrasă de numărul mare de insecte prezente în apropierea aglomerărilor umane.



Speciile de păsări protejate identificate in zonă sunt caracterizate prin faptul că sunt

rezistente la impactul antropic; unele cum sunt Hirundo rustica, Passer domesticus,

Corvus frugilegus cuibărind şi hrănindu-se aproape exclusiv în ecosisteme antropizate.

Celelalte specii sunt foarte comune în toate tufărişurile de pe marginea drumurilor (Lanius

collurio, Anthus campestris), în livezi sau pomi plantati pe marginea drumurilor (Sturnus

vulgaris, Falco tinunculus) sau in ecosistemele agricole (Melanocorypha calandra). Zona

ca atare este capabilă şi în prezent, cu tot impactul antropic intens, să susţină populaţiile

acestor specii.

In ceea ce priveşte localizarea, ele sunt răspândite în special în zonele de tufărişuri

de la marginea culturilor agricole sau in cordoanele verzi de pe marginea şoselei. Zonele

agricole propriu-zise sunt folosite ca locuri de hrănire şi doar unele specii cuibăresc în

astfel de habitate (Melanocorypha calandra).

In ce priveşte ecologia, dintre speciile identificate se remarcă specii insectivore –

Hirundo rustica, Upupa epops, Merops apiaster, Lanius collurio, răpitoare – Falco

tinunculus, granivore sau cu regim mixt (Sturnus vulgaris,Corvus frugilegus, Passer

domestic). Din acest punct de vedere, nici una din aceste specii nu este periclitată de

instalarea viitorului parc eolian in zonă, regimul lor trofic nefiind afectat. Chiar dacă viitorul

parc eolian va ocupa o suprafată de teren agricol, aceasta nu este de natură să producă

modificări în structura trofică actuală a habitatelor.

In ceea ce priveşte mamiferele, popândăul - Citellus citellus este prezent în

populaţii relativ mici în imediata apropiere a zonelor locuite, în terenuri care sunt folosite în

prezent ca păşuni (islazuri). Popândăul este o specie ierbivoră, care se hrăneşte cu

spicele gramineelor din ecosistemele acoperite cu vegetaţie ierboasă joasă. Evită zonele

cu tufe sau cu vegetaţie iarboasă înaltă, unde nu se simte protejat. Deasemenea, suportă

bine impactul antropic moderat, fiind des întâlnit în apropierea localităţilor.

Cârtiţa apare în aceleaşi tipuri de habitate, evitând terenurile agricole. Specie

insectivoră, poate fi întâlnită adesea şi în localităţi. Nu este influenţată de activităţile

umane de la suprafaţa solului, fiind o specie subterană. Apreciem că efectivele populeţiei

din zonă sunt medii; nu au fost observate aglomerări mari de muşuroaie, ceea ce

demonstreză existenţa unei populaţii cu efective normale.

▪ Specii protejate în zona analizată identificate pe amplasamentul sau în vecinătatea

proiectului propus

In cele două locatii de amplasare a viitoarului parc eolian zonă au fost identificate

următoarele specii de păsări protejate: rândunica Hirundo rustica, prigoria, Merops



apiaster, graurul, Sturnus vulgaris, cioara de semănătură Corvus frugilegus, ciocârlia de

bărăgan Melanocoripha calandra, fâsa de câmp Anthus campestris, sfrânciocul roşietic

Lanius collurio, vânturelul roşu Falco tinunculus, vrabia de casă Passer domesticus.

Dintre reptile, a fost identificată doar şopârla de câmp Lacerta agilis.

Dintre mamifere, au fost identificate cârtiţa – Talpa europaea şi popândăul –

Citellus citellus.

Nu au fost identificate specii de nevertebrate protejate.

De asemenea în zona de amplasare a viitorului parc eolian nu au fost identificate

păsări acvatice care sunt protejate în ariile de conservate Lunca Inferioară a Siretului şi

Lunca Prutului Inferior.

▪ Clase de habitate/habitate Natura 2000 identificate pe amplasamentul sau în

vecinătatea proiectului propus

In cele două locaţii din zona analizată au fost identificate un număr de 4 tipuri de

habitate, in conformitate cu literatura de specialitate (Doniţă et al., 2005):

pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon

şi Poa angustifolia - cod R3420 (conform Manualului Habitatelor din România)

şi 6290 (cod Natura 2000) – tip de habitat prezent insular în zona de interes, cu

valoare conservativă redusă (Doniţă et al., 2005).

comunităţi antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans şi Centaurea

calcitrapa – cod R8702 – buruienişuri prezente la marginea localităţilor, la

marginea drumurilor de pământ dintre culturi şi în zonele de pârloagă; fără valoare

conservativă.


Ballota nigra – cod 8703 - tip de habitat prezent la marginea culturilor, marginea

drumurilor, zona localităţilor; fără valoare conservativă.

comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa

dura şi Plantago major – cod 8704 - habitat prezent la marginea căilor de acces

(drumuri de pământ) şi la marginea culturilor agricole.

In zona analizată nu au fost identificate habitate de tip forestier sau palustre care

sunt protejate in perimetrele ariilor protejate Lunca Joasă a Prutului, Lunca Siretului

Inferior, Pădurea Gârboavele





3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes

comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar invecinate

In primul rând trebuie făcută menţiunea că atât habitatele identificate în zonă cât şi

speciile de interes comunitar nu vor fi afectate decât într-o măsură cu totul neglijabilă de

instalarea parcului eolian. Un impact mult mai mare asupra acestor specii îl au activităţile

agricole din zonă cât şi dezvoltarea de noi zone rezidenţiale care vor duce la creşterea

nemijlocită a impactului antropic.

In cazul habitatelor identificate, funcţia lor ecologică este aceea de fundament

pentru întreaga comunitate de organisme vegetale şi animale din zonă. Faptul că

ecosistemele naturale au valoare consevativă extrem de redusă şi că nu ocupă decât un

procent redus din zonele unde se vor amplasa turbinele eoliene (acestea vor fi amplasate

în terenuri agricole care îşi vor păstra destinaţia şi după instalarea parcului) face ca funcţia

lor esenţială să nu fie afectată.

In ce priveşte relaţia habitatelor identificate in zona de amplasare a parcului eolian

cu habitatele din ariile protejate din vecinătate – Lunca Joasă a Prutului, Lunca Siretului

Inferior, Pădurea Gârboavele – aceasta este nulă.

Speciile de păsări identificate în zonă nu vor fi afectate decât în mică măsură de

amplasarea parcului eolian. Eventuala migraţie a păsărilor prin zona parcului nu este de

natură să îngrijoreze, turbinele eoliene fiind separate de distanţe mari, care le face bine

vizibile. In cazul acelor specii care evită structurile înalte, acestea vor evita pur şi simplu

zona, ocolind-o pe la est sau pe la vest. De mentionat este si faptul că valea pârâului din

zonă este una neatractivă pentru păsări datorită debitului foarte redus de apă şi datorită

lanţului de localităţi de pe firul ei – Cişmele, Mihail Kogălniceanu, Smârdan. Din acest

motiv, valea nu este folosită ca rută de migraţie de către păsările acvatice decât în cazuri

cu totul izolate.

Mamiferele din zonă – cârtiţa şi popândăul – sunt specii rezistente la factorul

antropic. Cârtiţa este o specie insectivoră, care controlează populaţiile de larve de insecte

din sol, fiind un factor reglator al acestora.

In aceeşi categorie a prădătorilor insectivori se înscriu şi specii ca Lacerta agilis sau

păsările Sturnus vulgaris, Lanius collurio, Merops apiaster, Hirundo rustica, Passer

domestica, Corvus frugilegus, Anthus campestris.



Vânturelul roşu – Falco tinunculus – este singura pasăre răpitoare identificată, fiind

vorba de un prădător specializat pe păsări şi mamifere rozătoare, mai rar reptile.

Citellus citellus – popândăul – este o specie vegetariană, care controlează

dezvoltarea vegetatiei ierboase din zonele de păşune alături de ierbivorele de talie mare.

3.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes

comunitar

Dintre cele patru tipuri de habitate identificate in zona analizată, doar primul dintre

aceste tipuri de habitate (pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca,

Cynodon dactylon şi Poa angustifolia ) figurează în sistemul de codificare Natura 2000.

Este vorba de un tip de habitat cu valoare conservativă redusă, prezent în toate zonele de

stepă din sudul şi din estul României. In zona analizată, în acest habitat nu au fost

identificate rarităţi floristice sau faunistice ce ar impune implementarea unor măsuri

speciale de protecţie şi conservare.

In ceea ce priveste celelalte trei tipuri de habitate (comunităţi antropice cu

Onopordon acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa – cod R8702;


Ballota nigra – cod 8703, comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium

perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major – cod 8704) si care ocupă cea mai mare

suprafaţă în zona analizată, acestea sunt puternic antropizate şi complet lipsite de valoare

conservativă.

In imediata vecinătate a zonei analizate, habitatele sunt de asemenea reprezentate

de zone agricole, fără valoare conservativă.



3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In ceea ce priveste structura si dinamica populaţiilor speciilor care ar putea fi

afectate de instalarea viitorului parc eolian, trebuie făcută din start precizarea că acest

obiectiv este unul de durată, care necesită studii pe cel puţin cinci ani.

In urma experienţei personale a specialistilor care au participat la întocmirea

prezentului studiu, se poate aprecia următoarea situaţie.

Rândunica Hirundo rustica, are în zonă o populaţie normală pentru orice localitate

rurală din sud-estul ţării. Specia executa migraţii, fiind vorba de o pasăre insectivoră care

se hrăneşte exclusiv cu insecte zburătoare. Apreciem că populaţia acestei specii nu va fi

afectată de viitorul parc eolian. Locurile de cuibărit se găsesc în localitate iar zona de

hrănire nu va fi afectată.

Prigoria, Merops apiaster, se hrăneşte cu insecte zburătoare, în special

himenoptere, cuibărind în maluri de lut. Populaţia din zonă este una mică, deoarece nu

există habitate de cuibărit decât într-o proporţie redusă.

Graurul, Sturnus vulgaris, cuibăreşte în localităţi, în livezi sau crânguri. Populaţia

de graur cunoaşte fluctuaţii anuale, graurii adunându-se în stoluri inafara perioadei de

cuibărit. Iarna, populaţia de graur executa migraţii în funcţie de factorii meteorologici şi de

sursa de hrană.

Cioara de semănătură Corvus frugilegus, este un locuitor constant al habitatelor

agricole, fiind practic o specie antropofilă. Populaţia de cioară de semănătură poate

cunoaşte variaţii pe timp de iarnăcând în zonă apar exemplare imigrate dinspre est, din

câmpia rusă, datorită factorilor climatici.

Ciocârlia de bărăgan Melanocoripha calandra, se întâlneşte în toată zona de sud-

est a ţării. Populaţia din zona analizată este una normală pentru ecosistemele agricole din

zona Bărăganului.

Fâsa de câmp Anthus campestris, este prezentă în exemplare izolate. Specia

preferă zonele cu tufărişuri şi acestea nu apar în zone extinse in aria analizată. Si in cazul

acestei specii există o dinamică a efectivelor in functie de anotimpuri.

Sfrânciocul roşietic Lanius collurio, este prezent în populaţii reduse. Fiind o specie

prădătoare are nevoie de suprefeţe mai mari de teren şi de zone cu tufărişuri. In perioada

de iarnă specia migrează spre sud.

Vânturelul roşu Falco tinunculus, apare în exemplare izolate. Zona analizată este

una de extindere redusă iara ceastă specie are nevoie de circa 5 km2 pentru o singură



pereche. Si in acest caz pot apare variatii ale efectivelor pe timpul iernii, datorită migraţiei

unor exemplare din alte zone.

Vrabia de casă Passer domesticus, apare în populaţii importante, fiind vorba de o

specie antropofilă. Populaţia acestei specii rămâne relativ constantă, fiind controlată doar

de ratele de de natalitate şi mortalitate naturală ca şi de prădători.

Sopârla de câmp Lacerta agilis apare în popualţii relativ importante. Dinamica

acestora nu este afectată decât de cauze naturale, specia fiind afectată doar de prădători

naturali; restrângerea habitatelor nu o afectează fiind rezistentă la impactul antropic.

Cârtiţa – Talpa europaea – este deasemenea o specie rezistentă, a cărei dinamică

nu este influenţată decât de numărul de larve din sol.

Popândăul – Citellus citellus. Populaţia din zonă este una redusă datorită faptului

că habitatul preferat al acestei specii – zone degradate cu vegetaţie ierboasă care

funcţionează în regim de islaz – este redus şi localizat n stricta vecinătate a localităţii

Mihail Kogălniceanu. Dinamica populaţiei ar putea fi afectată doar de amplasarea de

locuinţe în perimetrul respectiv.



3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Ariile protejate aflate in apropierea zonei de amplasare a viitorului parc eolian au

structuri complexe, habitatele existente în aceste zone umede fiind suficient de bine

conservate pentru a asigura integritatea ariei protejate “Lunca Prutului Vladesti-Frumusita”

si respectiv “Lunca Siretului Inferior”. Pădurea Gârboavele are un echilibru fragil, datorită

structurii speciale a ecosistemului in care sunt incluse specii invazive plus grădina

zoologică.

Practic, amplasarea parcului eolian nu este de natură să afecteze relatiile

structurale si functionale din nici una din cele trei arii protejate mentionate.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar

Aria de protectie avifaunistica Lunca Prutului Vladesti-Frumusita ROSPA0070 are

ca obiectiv de conservare in principal speciile de pasari si habitatele din zona cursului

inferior al râului Prut, cu tot ansamblul aferent al biodiversităţii.

Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 are ca principal obiectiv de protejare habitatele

acvatice şi palustre ale râului Siret, habitate populate de păsări acvatice şi de alte specii

de vertebrate si nevertebrate caracteristice acestor zone.

Situl de importanta comunitara ROSCI151 Padurea Gârboavele este o rezervaţie

de tip forestier, unde se conservă asociaţii dominate de specii de Quercus. Din păcate,

pădurea are în componenţă zone extinse acoperite de salcâm – Robinia pseudacaccia –

specie invazivă a cărei prezenţă alterează ireversibil habitatele naturale. In plus, în

pădurea Gârboavele este amplasată şi o grădină zoologică, obiectiv care nu este de

natură să contribuie la cresterea stării de conservare a habitatelor naturale.



3.8. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar

Aria de protectie avifaunistica “Lunca Prutului Vladesti-Frumusita” ROSPA0070 –

starea de conservare este una bună, activităţile antropice din zonă nefiind de natură să

ducă la modificări ale habitatelor şi speciilor protejate nici în prezent şi nici în viitor.

Singurele impacte negative asupra zonei ar putea proveni din unde de poluare din

amonte, provenienta acestora fiind obiectivele industriale de pe cursurile afluenţilor

Prutului.

Lunca Siretului Inferior ROSPA0071– starea de conservare actuală este una relativ

bună. Faptul că în vecinătate există zone rurale şi că în zonă se practică agricultura

intensivă si ca in amonte există zone industriale constituie un potential impact negativ.

ROSCI0151 Padurea Gârboavele are o suprafată redusă. Faptul că in aria protejată

se află zone acoperite de specii invazive si de faptul că există o grădină zoologică sunt

aspecte care se constituie in factori de risc in viitor prin cresterea impactului antropic.



4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

4.1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului

susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de

interes comunitar

Impactul asupra acviferelor de suprafata sau subterane

Amplasarea viitorului parc eolian in zona analizată nu este de natură să afecteze în

vreun fel acviferul zonei, turbinele eoliene urmând a fi amplasate pe culmile dealurilor.

Impactul produs asupra aerului

Singurul impact asupra aerului va fi reprezentat de cresterea emisiilor de pulberi si

de gaze de esapament din perioada de instalare a turbinelor. Aceste aspecte negative vor

inceta odată cu incheierea lucrarilor. Amplasarea unui parc eolian – in indiferent ce zonă

de pe glob – nu are nici un impact asupra aerului, turbinele eoliene nefiind surse de pulberi

sau gaze.

Impactul produs asupra solului şi subsolului

Instalarea parcului eolian va scoate din circuitul agricol o suprafată de sol egala cu

suprafata ocupata de pilonii turbinelor, a drumurilor de acces si a statiei de transformare.

Solul nu va fi poluat decat in cazul unor eventuale scurgeri de hidrocarburi din timpul

lucrarilor de instalare. Impactul asupra subsolului va fi unul nul.

4.2. Evaluarea semnificaţiei impactului proiectului propus asupra ariilor

protejate invecinate

Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza indicatorilor-cheie cuantificabli:

- Procentul din suprafata habitatelor protejate care va fi pierdut prin implementarea

proiectului:

Intrucat proiectul propus nu se afla in interiorul niciuneia dintre ariile protejate

invecinate, procentul afectat din suprafata habitatelor este zero.

- Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar:

Nu este cazul

- Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente):



Proiectul propus nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

- Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul

- Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de

aria naturala protejata de interes comunitar

Avand in vedere distanta de aproximativ 6 km fata de ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior, 8 km fata de ROSPA0070 Lunca Prutului Vladesti-Frumusita si ROSCI0151

Padurea garboavele, putem aprecia ca gradul de perturbare al speciilor de interes

comunitar protejate in aceste situri va fi neglijabil pe durata desfasurarii proiectului,

estimata la 25 ani.

- Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata)

Nu vor avea loc schimbari in densitatea populatiilor din zonele protejate invecinate,

determinate de implementarea proiectului.

- Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului

Nu este cazul.

- Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale

ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu va determina modificari legate de sursele de

apa sau de alte resurse naturale care sa poata determina modificarea functiilor ecologice

ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

4.3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor si habitatelor de

interes comunitar

4.3.1. Evaluarea impactului proiectului propus asupra speciilor si habitatelor

de interes comunitar



a) Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus, fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului.

In ceea ce priveste impactul proiectului asupra speciilor protejate si habitatelor de

interes comunitar din aria analizata, situatia se prezintà in modul urmator. In zona

analizata nu exista habitate de interes comunitar, ca urmare impactul proiectului asupra

acestui tip de habitate este practice nul.

In ceea ce priveste impactul asupra speciilor de reptile si mamifere de interes

comunitar din zona, impactul va fi redus; aceste specii sunt unele rezistente la impactul

antropic iar zona in cauza este deja antropizat in plus, parcul eolian se va instala in zone

de teren agricol.

In ceea ce priveste impactul asupra speciilor de pasari migratoare, care se

deplaseaza intre ariile protejate Lunca Inferioara a Prutului si Lunca Siretului Inferior poate

apare un efect de bariera datorat inaltimii turbinelor eoliene. Avand in vedere numarul

redus al acestor turbine (18), acest efect nu va fi unul major, parcul eolian putand fi ocolit

cu usurinta.

b) Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

- Masuri de reducere a prafului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora:

Praful va fi generat doar pe parcursul implementarii proiectului, timp de 2-3 luni si

doar pe perioade scurte de timp pe parcursul inei singure zile. Praful generat in faza de

transport a materialelor reprezinta 100% din cantitatea totala. Ca urmare a masurilor de

prevenire ce vor fi luate (repararea si intretinerea drumurilor, circulatia cu viteza redusa,

autocamioane prevazute cu prelate, stropirea periodica a drumurilor tehnologice) apreciem

o reducere a cantitatii de praf generate cu cca. 40%. Impactul rezidual dupa

implementarea masurilor de reducere a emisiilor de praf este de 60%.

- Masuri de reducere a emisiilor de gaze şi impactului rezidual dupa implementarea

acestora :

Emisiile de noxe in atmosfera se vor produce doar pe perioada implementarii

proiectului si provin de la utilajele si mijloacele de transport folosite pentru montarea

turbinelor. Pentru reducerea emisiilor de gaze masurile ce se impun sunt mentinerea

utilajelor in stare buna de functionare, circulatia cu viteza redusa la turatii joase ale

motooarelor – nivel scazut de gaze de esapament, utilaje noi ce respecta normele

europene privind emisiile noxe.

Prin aplicarea acestor masuri se prognozeaza o reducere a emisiilor cu 30%, ceea

ce duce la un impact rezidual de 70%.



- Masuri de reducere a zgomotului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Zgomotul produs de utilaje la implementarea proiectului poate fi redus semnificativ,

cu pana la 30% prin aplicarea masurilor descrise la paragraful anterior, impactul rezidual,

pe durata implementarii proiectului, fiind de 70%.

Pe durata exploatarii, pentru diminuarea impactului, in urma masuratorilor periodice

privind intensitatea zgomotului, daca se constata depasirea nivelului admis, pot fi impuse

masuri cum ar fi: constructia de panouri fonoabsorbante si chiar restrictii de functionare in

conditii meteo deosebite, cu vant puternic, cand nivelul zgomotului este mai mare.



5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru limitarea impactului pe care această activitatea îl va avea asupra mediului

înconjurător şi a populaţiei din zonă, se recomanda următoarele măsuri:

– respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care se

solicită acordul de mediu;

– îmbunătăţirea stării tehnice a drumurilor de acces prin repararea şi menţinerea

permanentă în bună stare.

– menţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare;

– efectuarea reviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate;

– determinarea periodică a cantităţii de praf rezultat faza de implementare a

proiectului, iar dacă este cazul, aplicarea unor măsuri suplimentare de

diminuare a cantităţilor de praf eliberate în atmosferă;

– determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament al utilajelor

destinate implementării proiectului, iar în cazul în care nivelul de nivelul acestora

îl depăşeşte pe cel maxim admis, se va lua măsura înlocuirii lor sau montarea

unor echipamente mai performante de reducere a nivelului noxelor;

– determinarea nivelului de zgomot, iar în cazul în care nivelul de zgomot îl

depăşeşte pe cel maxim admis, montarea unor echipamente mai performante

de reducere a zgomotului la motoare;

– dotarea autobasculantelor cu prelate pentru acoperirea încărcăturii în timpul

transportului, pentru a diminua a cantitatea de praf eliberat în atmosferă;

– dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi

transportului deşeurilor menajere şi transportul periodic al acestora la un

operator autorizat in preluarea acestora;

– dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, pentru

intervenţii în caz de incendiu şi pentru diminuarea cantităţii de praf ridicat în

atmosferă;

– instruirea personalului privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, de

protectie a muncii şi a celor privind conduita în vecinatatea ariilor protejate;

– intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea

rutei, vitezei de circulaţie si a modului de transport al încărcăturii;

– transportul şi depozitarea carburanţilor si lubrifiantilor in recipienţi corespunzători

normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere.



6. CONCLUZII

Cele două locaţii în care se doreşte amplasarea de turbine eoliene se află în afara

zonei de protecţie a Reţelei Natura 2000 (nu se află în SCI-uri sau SPA-uri)

Tipurile de habitate prezente în zona de interes sunt deja intens afectate de

prezenţa constantă a omului şi de activităţile agricole sau pastorale desfăşurate în cea mai

mare parte a anului, fiind lipsite de valoare conservativă.

Cea mai mare parte a suprafeţelor de teren din zona observată sunt utilizate în

scopuri agricole (agroecosisteme) şi ca islazuri comunale; au fost observate de asemenea

zone restrânse de pârloagă (foste terenuri agricole abandonate). La marginea loturilor

agricole şi a drumurilor de acces se dezvoltă comunităţi vegetale ruderale (de margini de

drumuri) şi segetale (buruieni de culturi agricole) favorizate în dezvoltarea lor de activităţile

agricole. Pajiştile stepice secundare sunt prezente insular, pe suprafeţe mici, între culturile

agricole sau pe marginea căilor de acces către loturile cultivate. Aceste tipuri de pajişti s-

au format în timp în urma păşunării intensive a pajiştilor stepice primare. Apropierea de

culturile agricole şi izolarea între culturi a favorizat însă ruderalizarea lor, prin infiltrarea

masivă de plante ruderale şi segetale.

Refacerea pajiştilor stepice primare este foarte puţin probabilă în această zonă

datorită activităţilor agricole desfăşurate pe scară largă şi a păşunatului practicat de

localnici.

Gradul ridicat de antropizare al întregii zone, apropierea de oraşul Galaţi şi de

câteva mici localităţi (Smârdan, Mihail Kogălniceanu, Cişmele), sunt principalele cauze ale

biodiversităţii reduse observate în zona de interes.

Nu au fost observate în locaţiile studiate tipuri de habitate de interes conservativ,

care ar necesita instituirea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare a zonei

conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 EEC).

Asociaţiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de

activităţi agricole sau de păşunat. Nu au fost observate asociaţii vegetale cu valoare

conservativă medie sau ridicată. Plantele stepice care compun asociaţiile de pajişti

secundare sunt frecvente în cadrul vegetaţiei xerofile şi xero-mezofile din sudul şi din estul

ţării.

Inventarierea speciilor de plante vasculare nu a dus la identificarea de rarităţi

floristice, adică a unor specii de plante menţionate în Listele roşii naţionale (Oltean & al.,

1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001), în anexele OUG 57/2007, în anexele Directivei

Habitate sau în cele ale Convenţiei de la Berna.



In cadrul entomofaunei nu a fost identificată nici o specie cu valoare conservativă;

nu au fost observate în zona studiată specii incluse în Listele roşii naţionale sau în anexele

unor Convenţii şi Directive internaţionale care au ca scop conservarea formelor de viaţă

sălbatice.

Păsările, chiar dacă unele dintre ele sunt menţionate în anexele Directivei Păsări,

anexele Convenţiei Berna sau în OUG 57/2007, sunt reprezentate în general de specii

rezistente la impactul antropic. Multe dintre ele cuibăresc în afara locaţiilor studiate,

terenurile agricole servindu-le doar ca loc de hrănire. In general, zonele agricole sau

islazurile din apropierea localităţilor adăpostesc o avifaună săracă, alcătuită din specii

comune.

Activităţile de monitoring realizate cu ocazia unor studii precedente, au arătat că

turbinele eoliene nu reprezintă pentru păsări un pericol evident (dacă sunt respectate

distanţele standard dintre stâlpi), mai ales în zonele în care numărul de păsări este mic,

aşa cum este zona din preajma localităţilor Smârdan şi Mihail Kogălniceanu.

Reptilele sunt foarte slab reprezentate în locaţiile studiate, singura specie

identificată fiind una comună la noi în ţară, chiar dacă la nivel european este protejată.

Mamiferele sunt reprezentate de specii comune în zonele de şes şi cele colinare ale ţării.

Amplasarea de turbine eoliene în zonă nu va afecta semnificativ habitatul acestor specii

care îşi sapă galerii în pământ.

În ceea ce priveşte impactul amplasării de centrale eoliene asupra avifaunei,

mamiferelor şi reptilelor, acest impact este unul neglijabil. Speciile prezente în zonă nu vor

fi deranjate de turbinele eoliene mai mult decat sunt deranjate în prezent de reţeaua densă

de stâlpi de înalta tensiune sau de activităţile cotidiene ale locuitorilor din zonă.

In ceea ce priveşte entomofauna, impactul amplasării de centrale eoliene este practic nul.

Prin urmare, considerăm că amplasarea de centrale eoliene în zona localităţilor

Smârdan – Mihail Kogălniceanu, zonă deja intens antropizată, va avea un impact neglijabil

asupra florei şi faunei zonale.



7. ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI

7.1. Plan de situatie

7.2. Plan de incadrare în zonă

7.3. Harta siturilor Natura 2000 invecinate proiectului

7.4. Certificat de urbanism

7.5. Certificat de înregistrare elaborator studiu de evaluare adecvată

7.6. CV-uri specialisti

Documents

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PRIVIND CONSTRUIRE PARC …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... · Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale