În idilicul peisaj rural autohton, comasarea alegerilor trebuie explicată clar pentru ca oamenii să ştie pentru ce merg la vot. Aşa ar trebui să se întâmple într-un stat civilizat. Cetăţeanul Turmentat a ieşti din piesa sa O scrisoare pierdută. L-a găsit un candidat. Oare cum îl va lămuri ce are de făcut într-un tur de scrutin cu şase ştampile, şi poate şi un referendum care să le pună capac.

Anul VIII, nr. 47912 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 21 - 27 noiembrie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

www.ziaruldem

ures.ro

Comasarea alegerilor şi educaţiunea cetăţeanului turmentat

Aşa cum i-am dat 10-0 lui Borbely acum 4 ani, îi vom mai da o dată şi încă o dată

Condamnaţi la sărăcie Soluţie de criză la taxa de poluare a centralelor de apartamentMultă sărăcie. Mult prea multă şi multă deznădejde.

Se vede în jur, se vede în fiecare gest şi pe fiecare chip brăzdat de griji. Doar cei care ar trebui să o vadă, nu o văd. (...) Colonia muncitorească din Gălăuţaş, judeţul Harghita, pare a fi un capăt de lume dintr-un alt timp. Gălăuţaş este locul unde a murit speranţa. Definitiv. Cu fiecare an, cu fiecare zi, cu fiecare clipă. Din nefericire, Gălăuţas e doar unul dintre miile de asemenea locuri care par că se înmulţesc pe zi ce trece.

La tot răul este şi un bine spune un vechi proverb. Dorinţa neţărmurită a lui Laszlo Borbely, ministrul Mediului de a face lucrurile aşa ca la carte, cum dictează cei de la Uniunea Europeană, adică să ne aducă în dar încă o gaură la buzunar pentru taxa de poluare a centralelor termice, l-a făcut pe Dorin Florea, să găsească soluţia prin care va ajuta târgumureşenii să nu o plătească. De altfel mereu e aşa. Când Borbely vrea ceva, Florea nu e de acord şi viceversa.pagina 10 pagina 9

pagina 6-7

După ce au ajuns aproape de stele, edilii democrat-liberali încep să se prăbuşească în gaura neagră a corupţiei orchestrată de DNA. Who’s next?

T

Star Treck pe Calea DNActee!

Şi câştigătorul concursului interstelar de săptămâna

aceasta... este...

După ce mi-am construit vilă cu piscină pe Marte acum nu am nici măcar toaletă în celulă... Ce ţi-e

viaţa asta...

Eu şi cu J.L.

Picard ce mai

ştim să conducem

nave... Daniele, f

ugi

după un Chivas

şi gheaţă, că mă

topesc în costu

mul

ăsta... Şi pe drum

mai arestează

doi-trei, să vad

ă

şi ei cine-s şefii!

Să vî zic una moldoviniascî: mă chiş

pi preş, fărî di stres. Hi, hi, hi...

ce-mi plaşi să mă amuziez...

Că ieu din gondolă văd când vine DNA-ul şi m-adăpostesc la muntie...

Anul VIII, nr. 479 | 21 noiembrie 2011

că de n-ar fi nu s-ar povesti

Ghici cine vine la cină? DNA!Arestările primarilor PDL de Râmnicu Vâlcea sau Craiova au făcut parte dintr-un alt film. Pe atunci, acu’ 2-3 ani, barosanii de la Brux-elles vroiau sânge pe pereţi, „peştii cei mari”, iar Băsescu şi degetul său arătător, Daniel Morar, de la DNA, au sacrificat câţiva rechini portocalii, cu termenul de valabilitate expirat, printre câteva balene roşii, gen Năstase, sau ţipari galbeni, gen Anghel de la Baia Mare.Mai recent, noua peliculă regizată în studiou-rile de la Cotroceni are fundamente şi scopuri politice, singura legătură cu corupţia fiind fap-tul că aceasta respiră lângă noi. Progromul ar fi început de mult, frumos, organizat, etapizat, într-o ţară normală, fără un preşedinte plin de umori personale. La noi, totul a pornit brusc, cu demolarea grupului lui Ioan Oltean, prin distrugerea lui Ioan Botiş şi intimidarea şefilor Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, „fericiţi” cu percheziţii şi audieri. A continuat în Timiş, unde şefa ITM a fost reţinută pentru

că dijmuia firmele din judeţ pentru a umple puşculiţa PDL local. Cam în acelaşi timp, cam-pania anti-corupţie pedelistă ajungea şi la Braşov, pentru a-l sălta pe şeful OPC şi a-l lua la cercetări pe şeful DSV. Dar de la Braşov, în loc să adoarmă sătulă, dihania numită DNA şi-a aruncat rapid unul dintre capete pentru a muşca vârful Primăriei Cluj - Napoca. Mare îndrăzneală pe ea, să muşte tocmai în coasta premierului Emil Boc, cel care în 2008 l-a lan-sat la apă pe Sorin Apostu ca pe un apostol al curăţeniei şi al onoarei. Iar după ce l-a tras sub apă pe edilul Clujului, revenirea la Braşov, pentru agăţarea în cârlig şi a primarului de acolo, George Scripcaru, a venit normal, ca o continuare a unui Lego City din lumea copiilor.Acum, lumea stă şi se întreabă: cine urmează?Ar putea fi oricine.Întrebarea mai precisă ar fi: s-a săturat DNA de sânge pedelist şi se va apuca vârtos să

guste şi alte delicatese? Pentru că listele de aşteptare sunt făcute, în toate direcţiile. Bineînţeles, că oamenii aceia nu vor sta zi şi noapte să îi aştepte pe procurori cu do-sarele pe tavă. De la momentul Apostu, cel puţin, trebuie să fii un primar tâmpit să nu te controlezi ce vorbeşti la telefon, să nu îţi revizuieşti ce ai prin calculator, să nu mai dai o geană prin dosarele de licitaţii şi să mai cureţi petele de praf de prin ele. Nu zic că n-om avea şi primari tâmpiţi, dar majoritatea cred că şi-au făcut deja temele.Deci, cine urmează? PinaltyHavaFloreaBolojanCreţuJohannisMazăreCiuhanduCherecheşetc? Unii dintre ei? Toţi? Mai mulţi?Dragă domnule Daniel Morar, ştiindu-vă încă de pe vremea când făceaţi curăţenie la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj – şi mă refer tot la corupţie - nu mai bine îi aliniem cu faţa la zid pe toţi primarii ăştia şi le tragem în posterior câte-un glonţ marcat cu „Şpagă” ? Ca

să fim siguri că avem dovezi, nu de alta! Iar ca să-i consolăm puţin, până le însăilăm dosarele, să-l trimitem pe Traian Băsescu să le dezvăluie cum a scăpat el de dosarele Mihăileanu şi Flota, de exemplu? Ce ziceţi?

Alin Bolbos

2

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞCONSILIUL JUDEŢEANPREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 330din 17 noiembrie 2011

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publicăordinară pentru data de 24 noiembrie 2011, ora 13.00

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin.(1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune: Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 24 noiembrie 2011, ora 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea

ordine de zi: 1. Proiect de hotărâre privind încuviinţarea realizării lucrărilor „Supraetajare clinică de obstetrică-ginecologie şi recompartimentare etaj 8 şi 9” în imobilul situat în muni-cipiul Tîrgu Mureş, str. Gh. Marinescu, nr.50 2. Proiect de hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.42/2001 privind însuşirea inventarului domeniului public al judeţului Mureş, cu modificările şi completările ulterioare 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea convenţiei de colaborare între Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş şi Spitalul Clinic Judeţean Mureş în vederea înfiinţării şi funcţionării Centrului rezidenţial de îngrijire şi asistenţă medico-socială „Speranţa” 4. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr.74 din 26 mai 2011 privind aprobarea activităţilor cu care va fi implicat Judeţul Mureş în managementul şi implementarea proiectului „Echipamente pentru îmbunătăţirea intervenţiilor în situaţii de urgenţă” şi a cheltuielilor legate de proiect 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea retragerii din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AQUA INVEST MUREŞ a comunelor Ibăneşti, Fîntînele din judeţul Mureş şi Avrămeşti din judeţul Harghita 6. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2011 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului „Parteneriat pentru facilitarea accesului cetăţenilor la servicii medicale de calitate prin implementarea unui sistem infor-matic integrat” 8. Proiect de hotărâre privind atribuirea licenţelor de traseu, aferente unui număr de 3 trasee, pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate 9. Proiect de hotărâre privind actualizarea Programului judeţean de transport rutier public de persoane prin curse regulate 10. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din cadrul aparatului propriu al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, pentru anul 2012 11. Proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea manage-mentului Căminului pentru Persoane Vârstnice Ideciu de Jos, instituţie publică de asistenţă socială ce funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş 12. Proiect de hotărâre pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.114/2010 privind stabilirea unor măsuri de organizare a instituţiilor pub-lice de cultură de sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş. PRESEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETAR Lokodi Edita Emőke Paul Cosma

Mulţumesc din inimă domnule Maior, îmi vine să vă pup şi mâna dar mi-e teamă să nu bată prea

tare la ochi , dar sunt aşa de entuziasmat de cum arată şcoala

acum

Lasă prozane, nu-ţi consuma energia încă de pe acum, avem nevoie de ea anul viitor. aşa

că relaxează-te, să treacă iarna şi apoi

mai vedem cum stăm cu laudele.

Mircea Prozan, directorul Liceului Pedagogic, bucuros că Primăria îi oferă un nou moment de laude pe bandă rulantă la adresa autorităţilor cu ocazia investiţiilor din cadrul şcolii

Semnătură descoperită la vestiarSemnătura temporar pierdută a vicelui Claudiu Maior a fost, în sfârşit găsită. Sursele noastre ne-au dezvăluit că cei din PSD au avut dreptate. Maior a rămas fără semnătură după ce a uitat-o în vestiarele FC Municipal. Unul din-tre jucători a găsit-o ascunsă în spatele unui maldăr de treninguri murdare şi a restituit-o vicelui. Maior s-a arătat nemulţumit de faptul că aceasta nu a fost curăţată de angajaţii primăriei înainte de a fi repusă la locul de drept de la el din birou.

Economie la Ministerul CulturiiLa iniţiativa vicepreşedintelui PDL Dorin Florea, Guvernul îşi va asuma răspunderea pe un proiect de lege potrivit căruia instalarea statuilor, busturilor şi luminiţelor de Crăciun în unităţile administrativ-teritoriale se va putea face prin simplul act de voinţă al primarului. Potrivit textului actului normativ, dacă un primar se va gândi doar la instalarea vreunui asemenea element, acesta va bene ficia de un expert în energii alternative care, prin meditaţie astrală, va transforma gândul edilului în realitate. Astfel, ministrul culturii Kelemen Hunor va putea face mari economii la pasta de pix.

NASA angajează la Târgu-MureşArhitectul şef al municipiului Târgu-Mureş se află la Washington unde negociază un protocol ultra-secret cu cei de la NASA. În perspectiva oraşului virtual, NASA va face angajări numai de la centrul ultra IBM-ist care va fi construit la Târgu-Mureş. Primele angajări vor coincide cu lansarea primei staţii orbitale care va coloniza soarele.

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

NOI CU CINE VOTĂM?

În idilicul peisaj rural autohton, comasarea alegerilor trebuie ex plicată clar pentru ca oame-nii să ştie pentru ce merg la vot. Aşa ar trebui să se întâmple într-un stat civilizat. Cetăţea-nul Turmentat a ieşti din piesa O scrisoare pierdută. L-a găsit un candidat. Oare cum îl va lă-muri ce are de făcut într-un tur de scrutin cu şase ştampile, şi poate şi un referendum care să le pună capac.

Cu pălăria pe o parte, intră-n crâşma de la sat, cetăţeanul turmentat. Vântul bate a pomană, nu de la vreo înmormântare, mai mult una electorală. Cu şpriţul în faţă, stă la masă, can-didatul. A venit să explice cum vine cu coma-sarea alegerilor, cine, ce ştampilă trebuie să pună, unde şi cum. „Să trăieşti cetăţene, hai că dau un şpriţ. Ia zi tu ai priceput cum vine anul ăsta cu alegerile?”, începe Candidatul aborda-rea Cetăţeanului Turmentat. „Domnule dragă, eu nu am priceput mare lucru, da dacă dai de băut poate oi pricepe mai bine.”

Candidatul: Dragul meu alegător, lucrurile sunt cât se poate de simple, numai la prima vedere pare mai complicat. Ţi minte cum mer-geai tu de două ori pe an la vot, o dată la pa-tru ani? Prima dată mergeai să alegi primarul, preşedintele Consiliului Judeţean, consilierii judeţeni şi consilierii locali.Cetăţeanul Turmentat: Hâc, da să trăiţi, de două ori pe an mergeam, irelevant ce alegeam.Candidatul: Păi nu irelevant, dar ce era de ales la nivel local, alegeai prima dată. După vreo şase luni aşa mai mergeai o dată să alegi cine merge în Parlament, deci la nivel naţional. Ai înţeles?

Cetăţeanul Turmentat: ĂĂĂĂ...da, mergeam la naţional să aleg parlamentari, ăia de se plim-bau cu plasa cu ţuică, vin şi altele...Candidatul: Da, mergeai de două ori.Cetăţeanul Turmentat: Da, de două ori, să trăiţi!Candidatul: Păi anul viitor o să mergi numai o dată. Nu e mai bine aşa?Cetăţeanul Turmentat: Aşa cum?Candidatul: Aşa, să mergi o singură dată la vot, şi pentru local şi pentru naţional.Cetăţeanul Turmentat: Mie îmi place localul ăsta.Candidatul: Măi omule, vorbim de alegerile pe plan local, adică alegerile locale.Cetăţeanul Turmentat: Domnule, eu nu prea îmi aleg localurile, îmi place ăsta în care sun-tem acum.

O plasă, două plase.......Candidatul: Dragul meu cetăţean, până bei tu încă un pahar, lasă-mă să-ţi explic pe îndelete cum vor fi alegerile astea. Să o luăm cu prima-ru. Ştii tu că până acum primarul era ales din două tururi de scrutin. Cum suntem în criză şi trebuie să facem economie, s-a decis să fie un singur tur. Deci, te duci la secţia de votare şi

vei primi un buletin pe care va scrie PRIMAR. Înăuntru multe căsuţe cu numele candidatu-lui. Ai ştampila imprimată cu votat şi o aplici în căsuţa unde scrie numele celui pe care vrei să-l alegi. La fel faci şi la preşedintele Consiliului Judeţean. Ai înţeles?Cetăţeanul Turmentat: Şi pe ăla tot în bule-tinul cu PRIMAR îl găsesc?Candidatul: Nu omule. Pentru ăla primeşti un buletin pe care scrie Preşedinte Consiliu Judeţean.Cetăţeanul Turmentat: aham.....Candidatul: Apoi trebuie să votezi pentru con-silierii locali şi pentru cei judeţeni. Aici e un pic mai complicat. Cetăţeanul Turmentat: Până acum a fost sim-plu, ce să zic....Candidatul: Pentru consiliul local şi judeţean se votează pe listă. O să primeşti, deci, două buletine: unul pe care va scrie Consiliul Lo-cal şi unul pe care va scrie Consiliul Judeţean. Partidele politice propun o listă de nume şi tu pui ştampila cu Votat pe lista partidului care îţi place ţie.Cetăţeanul Turmentat: Buuun, aici e simplu, eu votez cu pesedeu de când mă ştiu.Candidatul: Stai domnule că nu mai e cu PSD,

PNL şi aşa. Ăştia au făcut USL. Apoi ai PDL, UDMR, UNPR, CNMT, PCM, PNŢCD şi tot aşa. Poate o să mai fie şi MP, PP-DD şi alţii că mai este ceva timp până la alegeri.Cetăţeanul Turmentat: Stai, omule că mă bagi în ceaţă. Şi care ce dă, ce vrea, eu ca să zic aşa, cu ce mă aleg nenică...Candidatul: Ei şi tu acuma, o să vezi tu că or să vină toţi cu o lună înainte să-ţi explice ce şi cum, o să ai la televizoare, plase cu mălai şi băuturică cât cuprinde. Acuma îţi explic siste-mul, restul e mai puţin relevant. Să trecem acum la parlamentari. Ştii matale ce e acela vot uninominal?Cetăţeanul Turmentat: Mă omule, începi să mă enervezi. Ce foloseşti termeni din ăştia alambicaţi.Candidatul: Nu e vorba de alambicat. Stai să-ţi explic. Pentru Senat primeşti tot aşa un buletin de vot unde or fi numele candidaţilor şi îl alegi pe cel care e pe inima matale. La deputaţi tot aşa, numai că la Senat care strânge cele mai multe voturi merge direct, la deputaţi tot cam aşa numai că o parte se va redistribui....da nu are sens să-ţi încarci memoria cu aşa ceva. Cetăţeanul Turmentat: Domnu’ candidat, am şi eu o întrebare. Da’ de ce nu era bine până acum cum era. Şi aşa tot după conţinutul plasei votam. Acuma m-am încurcat, dacă primesc şase buletine, o să primesc şi şase plase?Candidatul: Măi omule, poate primeşti numai una dar mai mare....Cetăţeanul Turmentat: Cum o fi, numai să fie cumva....

Deloc lămurit, dar din ce în ce mai turmentat, cetăţeanul nostru se îndreaptă agale către casă. În capul lui se plimbă ştampile cu votat şi buletine de vot, sisteme pe listă şi uninominale, senatori şi deputaţi. La colţul uliţei se opreşte şi se sprijină de un capăt de gard: „Nene Iancule, nu mai vreau nimic, rămâne unica mea între-bare: Eu de ce mai votez, nenică Iancule, de ce mai votez?”

Caragiale de Târnave

Comasarea alegerilor şi educaţiunea cetăţeanului turmentat

„Un buletin, se legăna pe

o plasă-electorală, şi fiindcă ea,

nu se rupea, au mai băgat un

buletin, 1,2,3,4,5,6 buletine

pentru o singură zi?! Parol,

mo cher, parol!”

Mii de mureşeni cu handicap locomotor din judeţ sunt umiliţi de instituţiile publice. Persoanele con-damnate să trăiască într-un scaun cu rotile, nu pot avea o viaţă independentă, deşi legea le conferă acest drept. Teoretic, toate instituţiile de interes public, de la primărie până la magazine sunt obli-gate să aibă rampe de acces cu o înclinaţie între 5 şi 8%. Din păcate însă, foarte multe instituţii nu au rampe deloc, iar multe altele le-au construit în bă-taie de joc, extrem de abrupte sau de înguste, pen-tru a scăpa de sancţiuni, nu pentru a fi utilizate.

În România, cel puţin la nivel decla ra tiv, formal, persoanele cu handicap sunt ocrotite. Legea 448/2006, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007, reglementează drepturile şi obligaţiile per-soanelor cu dizabilităţi, în scopul integrării şi incluziunii sociale a lor. Praf în ochi. Clădirea Evidenţei Populaţiei de pe strada Călăraşilor din Târgu Mureş, ce găzduieşte Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei, Serviciu Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Târgu-Mureş şi direcţiile de paşapoarte, înmatriculări şi permise auto este frecventată de mii, sute de oameni. Printre ei şi persoane cu handicap locomotor, în câr-je sau scaune cu rotile, doar şi ei sunt oameni şi, dacă nu au nevoie de premise sau paşapoarte, cu siguranţă trebuie să dovedească că există. Ca atare au nevoie de buletin. Doar că, pentru a ajunge la ghişeul unde funcţionarul le face o poză şi le preia formularele pentru buletin, persoanele cu handicap tre-buie mai întâi să ajungă în clădire. Cele două trepte nu au cum

să le urce cu căruciorul, ca atare le rămâne rampa de acces din colţul clădirii, proiectată şi construită doar de ochii lumii, pentru că e prea îngustă. Scaunul nu încape, însă la final, după ce ai terminat de urcat, ajungi pe o porţiune îngustă unde îţi este aproape imposibil să rulezi căruciorul fără să o iei la vale pe scări şi înainte să intri pe uşă dai de alt obstacol. Când încerci să faci curba în incinta clădirii rişti să te loveşti de geam sau să cazi pe scări. “Nu înţeleg cum au gândit aceste rampe şi de ce nu au făcut una care să ne permită să intrăm. Trebuie să venim cu însoţitor sau să ne aşteptăm unul pe altul în faţa clădirii. Curba aici nu se poate lua cu cărucioarele noastre pentru că stricăm geamurile”, declara Hajdu Ilonka, o persoană aflată în dificultatea de a avea acces în clădire. Ce le rămâne de făcut în final persoanelor cu handicap este ori să se ridice de pe scaune, dacă pot, să-şi ia cârjele şi să se deplaseze pe scări, nu înainte de a lăsa pe cineva de pază la cărucior, ori să îşi roage aparţinătorii să-i ducă în braţe.

Un observator

Rampa umilinţei la Evidenţa Populaţiei

Cu cărucioarele în faţa rampei de acces

caz minor, caz major

“Sunt câteva arătări în judeţul Mureş care apar din când în când la TV, cititori de gazete – am înţeles că-şi cumpără zi-are să aibă amintiri din timpul mandatului. Că-n rest, pot să le spună nepoţilor, din amintiri, că era mâncărica ieftină.”Cornel Brişcaru, secretar executiv PSD Târgu-Mureş

“Acum, nu cred că ştia domnul Ponta şi când mergea Geoană la baie.”Dragoş Popa, preşedinte PSD Târgu-Mureş

„Aici va fi jucăria cartierului. Noi suntem acuma într-o zonă care va fi dezvoltată, avem o zonă ca de amfiteatru, în centrul acestuia va fi o zonă unde va fi parc, locuri de joacă, alei de promenadă, terenuri de sport, va fi tot ce este necesar pentru un cartier. Pe versaţi dorim să imaginăm o serie de locuinţe în terase, în stil mediteranean.”Dorin Florea, primar municipiu Târgu-Mureş

„Am vorbit cu domnul director Bereckzi de la Grădina Zoologică şi l-am rugat să studieze posi-bilitatea ca să închiriem pentru PSD Târgu-Mureş 2-3 măgari, un ponei, vreo 6 gâşte pentru numerele de dresură pe care le au în program.”Claudiu Maior, viceprimar Târgu-Mureş

„Avem dreptul, iată, să o internăm pe Elodia.”Silviu Morariu, prim-vicepreşedinte PC Mureş

Da, avem salariile la zi, doar că de ceva timp cadrele îşi fac contabilitatea în cadrul şcolii, dar tot de primărie rămâne administrată.Viorel Şuteu, primar Pogăceaua

Creşterea economică de 2,3%, prevăzută pentru anul finan-ciar 2012, nu are o fundamen-tare reală, întrucât în condiţiile actualei crize – economice, financiare, bugetare şi so-ciale, nu putem vorbi decât de descreştere economică.Felicia Pop, preşedintele OFL Mureş

Cu tot programul încărcat şi încercările de a folosi internetul pentru intervievare, am reuşit în cele din urmă să-l „agăţăm” pe vicele Claudiu Maior pentru un interviu „zgomotos dar haios”. Ne-a făcut puţin să aşteptăm dar a meritat. Răspunsurile în exclusivitate despre o serie de acuze aduse prin presă şi în lumea politică edililor târgumureşeni le puteţi citi în interviul de mai jos.

Reporter: De unde atâţia bani pentru atâtea inaugurări pe care le faceţi în ultima perioadă?C.M.: Am mers în primul rând pe principiul că trebuie să ne folosim de fondurile de la Uniunea Europeană şi de la administraţia centrală. În acest ultim caz vorbim de programele guvernamentale şi nu de banii daţi din fondul de rezervă. Asta apropo de ce vedeţi acum la TV. Noi din banii la dispoziţia primului-ministru am primit în ultimii ani numai vreo 300.000-400.000 de lei. Au fost proiecte făcute prin minister unde noi ne-am făcut foarte bine temele. Prin PNDI, de exemplu, am făcut 52 de străzi, Grădina Zoo făcută cu bani de la Minis-terul Mediului, proiect câştigat acum 3 ani. Cetatea medievală de asemenea este un proiect de 12 mi-lioane de euro. În general s-a mers pe bani aduşi şi ca o chestiune de noutate care face parte dintr-o strategie pe termen lung a fost să organizăm licitaţii cu condiţia ca plata să fie făcută la şase luni după finalizarea lucrărilor. Acest aspect ne dă posi-bilitatea să putem programa în buget aceste chel-tuieli din momentul în care ştii că ai făcut acum o licitaţie de 4 miliarde, de exemplu, ştii că anul viitor trebuie în câteva luni să plăteşti suma şi nu te mai extinzi la alte cheltuieli.

Rep.: Că tot vorbim de bani, umblă zvonul prin târg că aveţi multe facturi neplătite, întârzieri mari la plăţi....şi multe procese în acest sens... E adevărat?C.M.: Aşa cum am spus la licitaţiile pe care le-am avut plăţile se fac la 6 luni de zile. Din păcate, unii care participă la licitaţii trăiesc cu gândul că, lasă, rezolvăm noi cumva şi primim banii mai repede, lu-cru care nu se poate întâmpla. Ştiu că avem ceva procese. Consiliul Jjudeţean cu AquaIn-vest, cu Zona Metropolitană unde nu ne-am plătit cotizaţia pentru că doamna preşedinte nu a făcut nimic. Nu o să plătim pentru că stă un om acolo şi nu se întâmplă nimic. Restul sunt zvonuri şi sunt bucuros că suntem chiar la zi cu plăţile. Rep.: Datoria către E-on în problema Energo-

mur e tot la zi?C.M.: Pentru mine va fi o bucurie foarte mare dacă vom reuşi ca, chiar dacă nu vom putea să scăpăm de datoria întreagă de 170 de miliarde lei vechi, să ajungem la o negociere directă cu cei de la E-on pentru a reduce măcar cu 100 de miliarde datoria. Vă spun foarte clar acolo Primăria municipiului nu are ultima hotărâre de Consiliu care trebuia pusă în aplicare. Dacă veţi urmări procesul la instanţă

veţi vedea că există, în schimb, la dosar, şi nu mai vreau

să dau nume pentru că nu are rost, un fals făcut de unul dintre juriştii de la E-on în care se antedata un

angajament de plată către E-on cu data de

6, dată la care nu există hotărâre de consiliu. Am făcut

şi plângere penală, procesul merge mai departe şi sper să-l câştigăm pentru că 170 de mili-arde e mult pentru bugetul local.

Rep.: Am înţeles că există şi nişte datorii către Electrica?C.M.: Către Electrica s-ar putea să existe nişte întârzieri de plată pentru lucrarea de pe Gheorghe

Doja, lucrare care se va finaliza până la sfârşitul anu lui. Am discutat şi vom achita sumele restante dar trebuie să vedem întâi lucrarea finalizată pen-tru că sunt bani investiţi de la Bucureşti şi de la Primărie. Electrica trebuia să mute anumiţi stâlpi şi să tragă anumite fire. Până la sfârşitul lunii decem-brie se va rezolva şi situaţia de acolo.

Rep.: Una caldă una rece. La piscina Mircea Birău sunt probleme cu rugina în bazine. Oamenii se pot îmbolnăvi?C.M.: Mie directorul de acolo mi-a spus că are cea mai bună apă pe care a avut-o vreodată. Am avut şi o discuţie cu o cunoştinţă bună de-a mea care mi-a spus acelaşi lucru. Dar îl sun acum să văd despre ce este vorba. Alo? Levente? Am auzit că ai o problemă cu un grătar care rugineşte la piscină? Aha, nu-mi explica, rezolvă! Găseşte o soluţie şi rezolvă.

Rep.: Reabilitarea Parcului Trandafirilor. Există vreun proiect de hotărâre de consiliu local? Noi nu l-am găsit.C.M.: Piaţa Trandafirilor a intrat în reparaţie nu în re-abilitare. Ce înseamnă asta. Acolo unde asfaltul era fisurat s-a reparat. Noi o reparăm, nu am crezut că va ţine vremea cu noi pentru că schimbam şi bordurile. Rep.: Bine, bine, dar procedural cum s-a făcut?C.M.: Reparaţiile le putem face din fondul de reparaţii

„Aşa cum i-am dat 10-0 lui Borbely

„Eu vă răspund la ce

vreţi voi. Nu-mi plac lucru-rile pregătite dinainte. Puteţi

să întrebaţi orice vă trece prin cap”.

Vă pot spune că de când sunt în primărie la licitaţii s-a mers

pe principiul preţ-calitate. acum să vă zic că marmură din aia are Videanu şi nu ştiu

cine încă, habar n-am.

Viceprimarul Claudiu Maior a răspuns chiar şi întrebărilor incomode

Chiar şi în timpul liber secretarul PSD se gândeşte cum să-şi atace cel mai bine adversarulPreşedintele CJ Mureş se cultivă documentându-se din ziarul românesc pentru a vedea de ce e Vass bun de primar

„Ei istenem, e şmecher Vass ăsta. ne-a adus şi zi de zi să vedem ce

frumos au scris ăştia de el”

„Să vedem ce aş mai putea să spun eu despre maior, sau să-l pun pe Dragoş să spună.....de fetiţe încă nu

ne legăm”

toate le rezolvă maior

acum 4 ani, îi vom mai da o dată şi încă o dată”al bugetului local. Investiţiile sunt o chestiune, reparaţiile altceva. Băncile sunt licitate pe 3 ani de zile şi sunt incluse în bugetul local.

Rep.: Să trecem la cealaltă Piaţă, a Teatru-lui. Marmura e de la Videanu? Numai de la el se putea lua? C.M.: Eu nu eram viceprimar când s-a făcut acea licitaţie. Vă pot spune că de când sunt în primărie la licitaţii s-a mers pe principiul preţ-calitate. Acum să vă zic că marmură din aia are Videanu şi nu ştiu cine, habar n-am. Ce pot să vă zic este că a fost cel mai bun raport preţ-calitate.

Rep.: Şi marmura roşie din P-ţa Teatrului? Aţi dat-o la schimb?C.M.: Domnul Chiorean le-a adus cârcotaşilor câte o bucată din marmura aia. Era şi o poveste că şi-a pus el marmura în baie. Cred că se dărâma blocul dacă punea marmura aia grea în baie.

Rep.: Cu scandalul legat de vânzarea tere-nului de pe Bartok Bela către fa-milia Benedek ce puteţi să ne spuneţi?C.M.: Eu mă supăr atunci când nu ne axăm pe ce este nevoie în oraş, când nu ne axăm pe ce vor oamenii. Mă supăr atunci când se caută nod în papură. Vă dau un exemplu. Ies unii la nu ştiu ce televiziune şi spun că Florea cu Benedek au nu ştiu ce aranjamente să primească Benedek din terenul oraşului. Bun. Avem de 9 ani o hotărâre judecătorească. Ne-am plimbat prin instanţă şi am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru că altfel pierdeam o grămadă de bani. 9 ani de zile ne-am plimbat. În perioada primarului Fodor au primit toată acea suprafaţă din gang. El mai avea de luat 1800 mp pe care i-a câştigat în instanţă când a ajuns Florea primar. Am tot amânat de atunci, ei au mai câştigat în instanţă până ce hotărârea a devenit definitivă şi irevocabilă. După ce hotărârea a devenit definitivă şi irevocabilă l-a chemat doamna Maria Ciobanu. Cât trebuie să vă dăm? 1700-1800 de mp? Vă dăm 600 şi au făcut documentele. Nebu-nul de la televizor nu a venit să întrebe, nu a venit nimeni să întrebe: măi, ce aţi făcut? Ce aţi reuşit? Am păstrat 1000 de mp pătraţi în patrimoniul oraşului. Acum domnul Benedek este supărat pentru că îl punem să cumpere cu 150.000 de euro 1000 de mp care sunt a lui. Pentru ce îl pu-nem să cedeze? Nici asta nu a interesat pe ni-meni. Să cumpere 1000 de mp să-şi construiască treaba lui ce vrea şi să cedeze Primăriei locurile de parcare din faţa construcţiei pentru care va încasa Primăria toţi banii. E turbat.

Rep.: A fost un mare tămbălău cu echipa de fotbal. V-a afectat?

C.M.: Ne-a afectat pentru că arbitrii în acest moment cântăresc altfel fazele. Dacă aţi văzut ultimele meciuri au fost multe faze la care am fost furaţi. Poate e prea dur cuvântul furat, poate nu au fost atenţi sau poate le-a fost frică să ia o anumită măsură în momentul în care au observat ceva.

Rep.: Asta e pe plan sportiv. Dar ca echipă de administraţie?C.M.: Mie îmi pare rău că nu a sesizat nimeni, şi am văzut şi câteva reportaje legate de primării care dau bani pentru sport. Noi dăm la toate ra-murile dar ce nu s-a sesizat la nivel naţional chiar dacă este inedit. Este vorba de faptul că noi avem o asociere şi nu finanţăm un club în care să nu avem niciun cuvânt de spus. La noi este o asociere, există un consiliu de 11 persoane care decide ce se întâmplă cu banii şi dacă ar fi fost cea mai mică problemă cu banii puteţi fi siguri că astăzi nu mai făceam interviuri.

Rep.: Potrivit Radio Şanţ s-ar fi investit bani în terenuri private....terenul

Transil al cui e?C.M.: Este un singur teren

şi care nu este privat, el aparţine unei asociaţii sportive şi nu s-a in-vestit acolo niciun leu din bugetul lo-cal. Pentru nocturnă 100% din fonduri au

venit de la Federaţia Română de Fotbal.

Rep.: Reablitarea stadio-nului din ce bani s-a făcut?

C.M.: În anexa hotărârii de consiliu scrie clar: salarii, impozite, taxe, chirii, transport, competiţii. Tot ce s-a făcut s-a făcut prin spon-sori. Am ieşit public şi le-am mulţumit tuturor societăţilor care ne-au ajutat. De la cel mai mic până la cel mai mare. A existat şi aici un fan-tomism din ăsta că au investit numai societăţile care aveau contracte cu Primăria. Vă dau un exemplu, fostul mare fotbalist Tâmpănaru. A plâns când şi-a văzut poza la stadion, a venit la mine şi mi-a spus: eu mă ocup cu fier, tot ce ţine de suduri, ingineri, oameni calificaţi, eu îmi aduc sculele şi le fac pe gratis numai să vă ajut. Nu are contracte cu Primăria.

Rep.: Am văzut solicitări în anumite ziare către directorul David Csaba şi Ministrul Borbely legat de problema Pocloşului. La Piatra Neamţ se fac parcări peste Pocloşul lor. De ce acolo se poate face şi la noi nu?C.M.: Haideţi să vă spun o poveste mai veche. În 2008 aveam o discuţie cu David Csaba, eram amândoi în coaliţia de guvernare. I-am spus atunci că singurul lucru cu care se va putea lăuda pentru că a fost director la Apele Române este rezolvarea problemei pârâului Pocloş. Dacă vei reuşi eu am să ies public şi am să-ţi

mulţumesc şi ţie şi domnului ministru Borbely. Erau două variante, să-l cedeze Primăriei şi noi să investim banii pentru că nu putem investi în ceva ce nu este al nostru. A doua variantă era să venim să facem un studiu de prefe-zabilitate, dar tot după ce s-ar fi cedat, şi să facem un parteneriat şi să investim împreună. Avem o problemă reală cu Pocloşul din cauza dejecţiilor care vin de la Livezeni. În curând, la cât s-a construit acolo pe fosă septică în 2-3 ani, va trebui să refacem reţeaua de canalizare pe bulevard. Ei bine, tu să fi ministru al medi-ului, tu să fi directorul general pe ţară al apelor române şi să nu te preocupe lucru acesta. Din punctul meu de vedere este rea-voinţă. Nu ştiu cum să cataloghez altfel această atitudine.

Rep.: Tracia Trade gestionează parcările. Nu au construit nicio parcare, au desenat nu-mai nişte dungi pe stradă. De ce?C.M.: Tracia Trade a câştigat un contract acum 12 ani cu care au mers vreo 6 sau 8 ani. Când acesta a expirat s-a pus problema în Consiliul Local să vedem dacă gestionăm noi parcările sau externalizăm serviciul. Noi nu puteam an-gaja oameni, am decis să externalizăm şi nu mai băgăm bani în problema aceasta. Toţi con-silierii au fost de acord. Când s-a făcut caietul de sarcini era normal să cerem vechime în do-meniu. Eu aş pune altfel întrebarea: de ce în consiliul local nu s-a cerut să se construiască 30 de parcări supraetajate? S-au cerut tichete şi alte lucruri prin caietul de sarcini.

Rep.: Era obligaţia consilierilor să ceară sau a executivului?C.M.: Sunt două lucruri care trebuie înţelese. Este o parte a mingii pe care o vezi şi una care rămâne în umbră. Imaginaţi-vă un executiv care doreşte să facă ceva în oraş. Imaginaţi-vă o parte a consiliului local care spune întotdeauna nu. Dacă noi veneam cu o propunere de genul, concesionăm parcările dar dorim să se facă nu ştiu câte locuri de parcare, vă întreb cinstit, credeţi că am fi avut 2/3 în consiliul local? Tot

ce ţine de un lucru bun pe care vrei să-l faci în oraş, vorbesc de proiectele mari, au trecut nu-mai în proporţie de 40%. Weekend 2, parcarea sub centru, achiziţiile de terenuri la Weekend. Eu dacă aş fi acum ziarist m-aş apuca să studiez câte proiecte s-au oprit din cauza unor oameni politici, unei preşedinte a Consiliului Judeţean, unor consilieri, unui ministru, unui director. Cei care ne vor judeca vor fi târgumureşenii.

Rep.: Care este situaţia cu scările către clădirea UPM de la Livezeni?C.M.: Am avut o discuţie cu cei de la Facultate. Am reuşit să facem o parte din drum şi din tro-tuar. Vom finaliza drumul până în primăvara anului viitor şi apoi ne vom apuca de scări. Noi i-am întrebat care ar fi prioritar? Drumul pen-tru maşini sau scările? Ei au spus iluminat şi drumul. Jumătate l-am făcut.

Rep.: La capătul străzii Remetea era o străduţă a cărei denumire a fost schimbată. Se va re-abilita şi acea porţiune sau i s-a schimbat de-numirea pentru a nu mai fi reperată?C.M.: Nu ştiu de ce s-a schimbat denumirea, dar va fi reparată toată. E un of al meu pe care am vrut să-l fac de când am venit la Primărie. Nu va exista colţ de stradă care să nu fie reparat.

Rep.: Se spune, mai ales după scandalul de la Cluj, că la Bucureşti UDMR a negociat cu PDL primăria Târgu-Mureş. Revin mulţi grei acasă din UDMR....C.M.: (Râde...) Eu îi doresc mult noroc lui Mar-ko Bela. Eu mi-aş dori să stea mai bine toţi la Bucureşti şi să aducă bani pentru Târgu-Mureş. Venirea lor către casă nu reprezintă un pericol pentru Primăria Târgu-Mureş. Târgumureşenii trebuie să fie convinşi că aşa cum i-am dat 10-0 lui Borbely acum 4 ani, îi vom mai da o dată şi încă o dată.

Au consemnat Ionel ALBU

Sanda VIŢELAR

Alo? Levente? Am

auzit că ai o problemă cu un grătar care

rugineşte la piscină? Aha, nu-mi explica, rezolvă!

Găseşte o soluţie şi rezolvă.

Există obiceiul ca feţele bisericeşti să stea la coadă ca să se pupe între ele, pe obraji, pe mâini... şi tradiţia trebuie cinstită de oricine La o vizită prin cartiere, mai marii din UDMR s-au destins cu locatarii la o partidă de cărţi

No dom-le senator, dom-le ministru. Dăm o carte. Dacă noi câştigăm ne daţi ce vă cerem. Dacă-i vice-versa cam tot aia veţi face

că vă trebuie voturi. Nem „haz” colega că ăştia mă bat.

Faceţi repede onorurile, fiindcă ăştia de la presă iarăşi fac poze şi cine ştie ce mai cred la câte s-au întâmplat prin ţară cu

călugării şi preoţii.

Cum să mă duc să-i spun lui Preasfinţitul să mă promoveze pentru funcţia de preşe-

dinte al CJ mureş, fără să îl pup?

mama + copilul = stadion

Acum se poate spune că echipa de fotbal FC Municipal a fost avantajată, dar nu va mai interveni DNA. Sancţiunea dictată de Comis-ia de Disciplină a Federaţiei Române de Fot-bal împotriva ploieştenilor de la Petrolul de a juca fără suporteri s-a dovedit benefică mureşenilor. Echipa preluată în urmă cu două săptămâni de Maurizio Trombetta a întrerupt seria de zece partide fără victorie şi a obţinut primul succes din deplasare, a doua în campionat, în cele 14 etape. Golul lui Danijel Subotic a fost unul de generic, chiar dacă nu se ştie ce a dorit elveţiano-bosniacul să facă cu acea minge. Important este că s-a oprit în poartă şi FCM s-a ales cu trei puncte, care le mai dau speranţe de supravieţuire.

De fapt nu s-a jucat cu tribunele goale pe noua şi moderna arenă Ilie Oană, devenită de această dată mai degrabă Ioana. În tri-bune au avut acces reprezentantele sexului frumos şi copiii sub 14 ani. Din relatările celor care au fost la faţa locului, la intrare au fost lăsate penare, pixuri, copiii veneau direct de la şcoală, ba chiar sticle cu bi-beron! Obiecte contondente. Pentru accesul băieţilor, situaţia este mai degrabă hazlie. Actul de identitate care dovedeşte vârsta se primeşte la 14 ani. Aşadar, dacă ai, nu ai voie pe stadion. Tot hazlie a fost şi reacţia „galeriei” ploieştene, care nu ştia cine cu cine joacă şi s-au bucurat la golul oaspeţilor.

Dan Ţepoşan

Ai buletin? Nu poţi intra pe stadion!

Ei îşi văd de treabă

Cu mic cu mare, fără sexul tare Voie bună şi fair play!

ĂSTA E CUSURUL TĂU!

Universitatea „Petru Maior” şi-a premiat încă o personalitate cu titlul de Doctor Honoris Causa, în persoana profesorului universitar doctor Mihai Bărbulescu, director al Accademia di Romania din Roma

Membrii PDL cu funcţii publice în domeniul comercial şi proprietăresc stau cu ochii pe ancheta de la Cluj

Vedeţi domnule profesor ce ditamai ca-talog avem aici pentru dumneavoastră.

Chiar şi aşa cu greu am putut îndesa în el toate meritele dumneavoastră

Mă simt onorat Mariane,

nici la Roma nu am văzut

aşa ceva frumos, şi am

văzut multe la viaţa mea,

atât la suprafaţă dar mai

ales în săpăturile ce le-am

făcut de-alungul anilor.Ai auzit ce a

făcut Apostu la Cluj cu pepenii...sper să nu ajungă

ancheta şi la ouăle mele că am

pus-o!!!

Suntem o ţară de oameni slabi. Indiferent de profesie sau de domeniul de activitate în care prestăm servicii, suntem slabi. Nu am putut să nu mă enervez când am citit ştirea care ne spunea despre accidentul senatorului UDMR Verestoy Attila de la Cluj, de la Izvorul Crişului. Nu m-a enervat accidentul în sine, mă bucur că omul a scăpat cu viaţă, deşi el ca om poli-tic nu-mi place absolut deloc. M-a surprins şi chiar indispus faptul că un avion care trebuia să transporte de urgenţă un copil cu arsuri pe 30 la sută din suprafaţa corpului pentru o intervenţie de urgenţă la Bucureşti, a fost amânat mai bine de două ore pentru ca în avion să urce şi ac-cidentatul Verestoy Attila parlamentar UDMR. Menţionez că starea demnitarului nu era una foarte gravă şi ca atare nu necesita o intervenţie de urgenţă. Medicii spuneau că acesta suferise o fractură la membrul inferior stâng şi o fractură la membrul superior drept. Deci nimic nu ducea la decizia ca Verestoy să fie dus cu avionul la

Bucureşti. Nu ştiu cine a decis că micuţul poate aştepta după acest parlamentar, dar ar trebui să se simtă şi să-şi dea demisia.Poate a vrut să facă un gest şi să-l transporte pe parlamentar la domiciliul său din Bucureşti. Trist. Pe zi ce trece mă dezgustă tot mai mult ce se întâmplă în această ţară de proşti. Tre-buie să stăm drepţi la orice ministraş, la orice deputat sau senator? Chiar trebuie să pupăm orice cur de primar sau nu ştiu ce preşedinte de Consiliu Judeţean? Nu mai avem demnitate, nu mai avem bun simţ faţă de oamenii sim-pli? Nu înţeleg de ce pentru orice fraier care a păcălit nişte cetăţeni să primească nişte voturi trebuie să stea drepţi. Nu putea fi dus Verestoy la spital la Cluj? Păţea ceva? A, nu-i place să fie tratat ca un pacient obişnuit? Aştia se cred mai presus decât orice norme, decât orice legi. Să le fie ruşine celor care au făcut ca un copil cu probleme grave de sănătate să aştepte, pentru a-l transporta şi pe Verestoy la Bucureşti. Am

putea, după cum spuneam să vedem şi nişte demisii. Îmi vine să reiau ceea ce am scris şi numărul trecut, despre faptul că mi-am pierdut orice speranţă că vom intra în normalitate. În final, trebuie să vă propun să vă uitaţi pe site-ul Casei Naţionale de Sănătate, să citiţi ordinul care prevede noi reguli de internare în caz de urgenţă. Acolo veţi găsi câteva exprimări ex-trem de haioase, precum: „se internează în caz de urgenţă doar acele persoane care fac dovada că au suferit un accident prin cădere de la o înălţime de cel puţin 4 m”. Adică oricât de tare te-ai fi lovit în urma unei căzături de la înălţime, dacă nu dovedeşti că ai căzut de la cel puţin 4 m nu vei fi internat. Mai sunt multe astfel de exemple în acest document elaborat şi adoptat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Casa Naţională de Sănătate. Deci iată cât de bine funcţionează şi cât de bine gândeşte alianţa PD-L/UDMR. Trebuie să mă uit şi eu mai atent, poate era specificat în acest ordin, la vreun ar-ticol că persoana cu numele de Verestoy Attila, indiferent de gravitatea leziunilor şi indiferent de locul în care se află pe acest glob pământesc,

are dreptul de a fi transportat cu avionul la Bucureşti, aproape de casă, indiferent dacă avi-onul este destinat pentru transportul unui alt pacient, fie el şi în stare gravă.

Dr. Mengele

PACIENTUL ROMÂN

muzica înainte de toate!

Într-o vreme în care se mai citea, roma-nele de aventuri fascinau generaţii de tineri, făcându-i să viseze frumos. Unii îl aveau pe Tom Sawyer, Gulliver sau Nils Holgerson, iar noi îi aveam pe Cireşarii, aventurile lor fiind puse pe hârtie de scri-itorul Constantin Chiriţă, şi apoi în filmele care au marcat generaţii de tineri.

A cam trecut ceva vreme de când Victor, Dan Ionel, Ursu, Ţic, Maria sau Lucia, făceau legea printre adolescenţi, pierduţi acum undeva în negura vremii. Cine-şi mai aduce acum aminte de serialul “Cireşarii” de prin anii 70, sau de tri-logia “Cireşarii”, “Aripi de zăpadă” şi “Cetatea ascunsă” din anii 80 ? Am găsit totuşi pe unul din cireşari, care a făcut un popas la Târgu Mureş, la UPM şi Cole-giul “Unirea” în cursul săptămânii trecute. Este vorba de Alex Rotaru, mai exact Dan, din tri-logia Cireşarii, devenit cineast în SUA, prezent la Târgu Mureş să le explice celor tineri despre cum se poate face educaţie cu ajutorul filmului documentar. Şi nu a venit singur, a venit însoţit de prietena sa, Gabriela Oltean, reghineancă de loc, actualmente la Los Angeles , unde experimentează designului interior, specializare dobândită la celebra UCLA din California.

Reporter: Fenomenul “Cireşarii”, cât mai este el de actual, şi dacă mai poate fi el adap tat timpurilor prezente? Alex Rotaru: Fenomenul Cireşarii a fost unul ul-tra marcant multor generaţii. Eu mă întreb dacă nu cumva este pentru copii şi adolescenţi cea

mai marcantă carte de aventuri din lite r a tura română, Ce-am observat este că tine rii nu au o conexiune foarte bună cu trecutul şi istoria, sau când o au ea este distorsionată prin prisma subiectivă a opiniilor părinţilor sau prin prisma întâmplătoare a ce le-a mai picat sub ochi sau în mână. Din puţinele mele interacţiuni, văd că tinerii din România nu au o înţelegere clară a ceea ce s-a întâmplat înainte de 89, cum era ţara atunci. Nu era doar o mizerie, sau problema libertăţii de expresie, exista o anumită dorinţă de visare, de coabitare, pe care un roman ca Cireşarii a încapsulat-o într-un mod fenomenal.

Rep: Se mai simte acel spirit al cireşarilor, chiar dacă ei trăiau într-un alt sistem, cu cravate roşii de pionier?A.R.: Eu încă pot reciti în minte pasaje întregi din cărţile acelea, cu toate că erau pionieri, cra-vate roşii. Când mă duc cu mintea în acel uni-vers nu există Ceauşescu sau Gheorghiu Dej, e doar un grup de copii visători pe cărările patriei de la munte la mare .Cred că ar fi o modalitate foarte bună pentru mulţi tineri de a învăţa, de a mirosi puţin din parfumul acelei epoci. Con-stantin Chiriţă reuşeşte să prindă o epocă, prin anii 60, chiar dacă noi cei care am jucat acele filme prin anii 80 eram mai tineri, cu toate as-tea, spriritul lor era perfect valabil şi ar putea fi şi acum.

În concluzie, nu putem spune decât “Drum bun de reîntoarcere Cireşari”, să mai veniţi şi pe la tinerii de azi să-i faceţi să viseze şi la altceva decât la bani şi la tot felul de lucruri fără suflet.

Alin ZAHARIE

Alex Rotaru, băiatul cel “oacheş şi rotofei” din Cireşarii, astăzi cineast de prestigiu peste ocean, flancat în Aula Magna UPM de un decan de facultate şi un ataşat cultural al Ambasadei SUA

când mă gândesc că am pornit de la teoria laserelor şi Fizica cuantică şi am ajuns taman la Hollywood,

mă simt onorat că am fost cândva cireşar. Sper să înţeleagă şi alţii acest lucru.

Amintiri despre “Cireşarii” cu Alex Rotaru la Târgu Mureş

Magia muzicii a fost darnică cu târgumureşenii în cursul săptămâ-nii trecute, nume grele ale muzicii mondiale fiind prezenţi la Târgu Mureş, care au adus cu ei pasiunea şi dragostea de a împărtăşi publi-cului această minune a existenţei umane, muzica.

Primul moment de magie a fost adus de pianistul Lucian Ban şi Quartetul Elevation, care au concertat luni, 14 noiembrie, la Pa-latul Culturii. Şcolit la şcoala newyorkeză de jazz, Lucian Ban a fost însoţit de trei muzi-cieni de excepţie, Derrek Phillips (percuţie), Brad Jones (contrabass) şi Derrek Philips (saxofon) a căror carte de vizită este una impresionantă, în care se regăsesc colaborări cu nume de referinţă în jazz-ul mondial. Preţ de o seară, cei patru au făcut ca data de 14 noiembrie, 2011, să rămână una de referinţă pentru cei care au martorii concertului Eleva-tion de la Palatul Culturii. Cum un început de săptămână minunat avea nevoie de un final pe măsură, duminică, 20 noiembrie, a venit rândul unei alte personalităţi ale muzicii mon-diale, pianistul John O’ Conor , protagonistul unui recital extraordinar la Palatul Culturii.La fel ca şi în cazul muzicienilor din Elevation Quartet, cartea de vizită a maestrului John O’ Conor este una impresionantă, interpretarea sonatelor lui Beethoven fiind considerată de prestigiosul New York Times, ca fiind “cea

mai bună de pe piaţă” Considerat urmaşul lui Wilhelm Kempff, John O’Conor este ac-tualmente unul dintre cei mai bine cotaţi pianişti şi pedagogi din lume, printre elevii săi numărându-se şi pianistul Silvan Negruţiu.

Silvan Negruţiu şi-a văzut profesorul acasă la Târgu MureşSă nu-i uităm şi pe cei care au pus umărul la prezenţa magiei muzicii la Târgu Mureş, Gabi Cadariu de la Ariel, Dan Maşca de la REEA, Ana Maria Galea, şi nu în ultimul rând Silvan Negruţiu, care şi-a văzut profesorul acasă la Târgu Mureş, toţi rămânând fideli valorii actu-lui cultural, care mai cred în ideea de frumos ca element binefăcător al sufletului uman. Poate cel mai mare câştig al săptămânii tre-cute, pe lângă faptul că ne-au călcat pragul muzicieni de excepţie, a fost acela că ne-au făcut să uităm de tot ce e putred în jurul nostru, de papagalii din politică, de tot felul de alte personaje de care vă minunaţi prin ziare sau la televizor şi de unde mai vreţi voi, care fac ca prezentul să devină unul tot mai cenuşiu şi lipsit de lumină şi culoare. Dacă mai punem la socoteală prezenţa la Târgu Mureş a re-gizorului rus Tufan Imamumdinov, a cineas-tului Alex Rotaru sau a Margaretei Labiş, sora marelui poet, putem spune că am avut parte de o săptămână plină de frumos şi culoare în acest noiembrie tot mai trist şi mai friguros al anului de (in)graţie 2011.

Alin ZAHARIE

Muzica, învingătoare cu tristeţea de noiembrie la Târgu Mureş

4 magicieni ai jazz-ului, Lucian Ban, Abraham Burton, Brad Jones şi Derrek Phillips au deschis luni, 14 noiembrie, o săptămână magică a muzicii la Târgu Mureş

ce e fum prin coş trece

Când furi, furi ce apuciLa români se conturează tot mai bine ideea că atunci când fură, nu trebuie să facă selecţie ci să bage tot în desagă până nu vine poliţia. Pe scurt, românul fură tot. Dovadă stă faptul că săptămâna trecută poliţiştii din Târnăveni au reuşit să identifice trei indivizi care au tăiat grilajul metalic de la un atelier mecanic şi au furat tot ce li s-a părut interesant, creând un prejudiciu de aproximativ 20.000 lei. Hoţii nu sau lăsat intimidaţi nici de faptul că au acţionat ziua în ami-aza mare, pe la orele 11.00, şi au sustras de la atelierul mecanic situat în incinta combinatului mai multe scule constând în burghie, tarozi, un motor electric, fil-iere şi o menghină. Doi dintre hoţi sunt adulţi, iar al treilea este minor. Toţi trei au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni cu propunere de arestare preventivă.

Ochii şi geantaRiscul de a fi prădat de hoţi pe stradă e la modă ziua în amiaza mare, darămite la miezul nopţii. Iar hoţii prind curaj mai ales când vine vorba de o femeie. Săptămâna trecută o femeie ce se deplasa pe strada Gheorghe Doja, din Târgu Mureş, puţin după miezul nopţii, a fost agresată de un hoţ ce i-a smuls geanta din mână, după care a fugit. Valoarea prejudiciului de aproximativ 250 lei, a fost recuperat în totalitate, cercetările fiind continu-ate de către poliţiştii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale de la Poliţia municipiului Tg.Mureş, cu suspectul în stare de reţinere, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, urmând să fie prezentat Instanţei de judecată cu pro-punere de arestare preventivă pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie.

Atenţie la internetDupă o amplă campanie susţinută de poliţişti, intitulată În spatele unui profil prietenos se pot ascunde intenţii peri-culoase, în care au instruit elevii de gim-naziu cum să utilizeze internetul, rezul-tatele nu au întârziat să apară. Activităţile derulate în cadrul campaniei au fost finalizate prin aplicarea unui chestionar de evaluare a cunoştinţelor dobândite în acest domeniu de către elevii participanţi la activităţile campaniei, iar concluziile evaluării subliniază faptul că scopul de-mersului amintit a fost atins. Majoritatea elevilor cunosc aspectele generale referi-toare la utilizarea sigură a internetului, apreciind ca fiind benefică derularea campaniei pentru creşterea gradului de siguranţă pe internet. Sperăm doar ca această campanie să nu fie benefică doar pe partea de teorie ci şi de practică.

La tot răul este şi un bine spune un vechi proverb. Dorinţa neţărmuită a lui Laszlo Borbely, ministrul Mediu-lui de a face lucrurile aşa ca la carte, cum dictează cei de la Uniunea Euro-peană, adică să ne aducă în dar încă o gaură la buzunar pentru taxa de po-luare a centralelor termice, l-a făcut pe Dorin Florea, să găsească soluţia prin care va ajuta târgumureşenii să nu o plătească. De altfel mereu e aşa. Când Borbely vrea ceva, Florea nu e de acord şi viceversa.

În urmă cu un an de zile, când târgumureşenii dârdâiau lângă foc pentru că nu aveau încălzire şi se spălau în lighean, la fel ca cei din mediul ru-ral din zonele unde modernizarea era un cuvânt ştiut doar de la televizor, soluţia ideală propusă acestora a fost să-şi achiziţioneze o centrală de apartament, funcţionabilă cu gaz, cu „ţeavă de eşapament” care să „înfrumuseţeze” aspectul blocului. Şi şi-au montat târgumureşenii cen-trale, s-au bucurat de apă caldă şi căldură, ulterior de facturi mai mici, puţină economie. Păcat că a ţinut doar un an bucuria, pentru că românul mereu când găseşte o cale de a face puţină economie, se găseşte cineva care să mai inventeze încă un „bir”. De data aceasta Uniunea Europeană, de regulile căreia statul român ascultă cu sfinţenie. „Vă spun că Uniu-nea Europeană va impune o taxă pentru aceste centrale de apartament, centrale individuale, pentru că şi ele poluează. Şi din acel moment

nu ştiu dacă ele vor rămâne o soluţie atât de atractivă”, declara Laszlo Borbely.

Ţeava de la centrală vs coşul de fumCare este diferenţa dintre coşul de fum al unei case particulare ce se încălzeşte cu gaz şi ţeava de la centrală care funcţionează tot pe bază de gaz, pentru prima situaţie nefiind nevoie de încă o taxă, este greu de explicat. Ca atare, edilul local din Târgu Mureş, Dorin Florea a anunţat un plan nou prin care târgumureşenii să nu trebuiască să fie puşi la plăţi în plus. Acesta intenţionează să concesioneze gratuit spaţiu pentru amplasamentul coşurilor de fum

ale centralelor de apartament pentru ca loca-tarii să nu plătească taxă de poluare. „Primăria concesionează gratuit un metru de pământ acolo unde o să vină amplasamentul noului coş de fum cu două culoare, unul de tragere şi unul de evacuare, să-l scoatem deasupra blo-cului. O să încercăm cu arhitecta şefă să găsim o formulă încât să nu deranjeze pe nimeni. Să fim clari. Aşa cum o casă privată are hornul deasupra casei şi nu plăteşte nimic, nu mi se pare corect să se plătească la blocuri”, a de-clarat Dorin Florea.Doar că, la români circulă o vorbă: de ceea ce se teme omul nu scapă.

Inginerul arhitect

Soluţie de criză la taxa de poluare a centralelor de apartament

„Iubirea platonică” a lui Florea pentru Borbely lasă loc de animozităţi

„Deci rogu-vă să mă înţelegeţi când spun că

vreau binele târgumureşenilor. La chestia cu centralele nu las după Borbely nici să dea

cu tunul”

Luni, 7 noiembrie, în cadrul primei zile din cadrul Zilelor Colegiului Pa-piu, desfăşurate în perioada 7-11 noiembrie, au intrat în competiţia sportivă, reprezentanţii Colegiilor “Papiu” şi “Unirea”, care s-au du-elat cu ajutorul balonului rotund. Primii au intrat pe teren elevii, după un meci disputat, câştig de cauză având papiştii, care au învins cu scorul de 8 la 4. Deci, gazdele de la “Papiu” au ieşit învingători, regulă care nu s-a mai respectat în cazul profesorilor, unde avantajul terenului propriu nu a mai contat pentru echipa gazdă. Profesori de toate specializările s-au întrecut pe terenul de fotbal din curtea şcolii într-un spirit total de fair play, fără vreo strategie de joc, că doar vorbim de un meci în curtea şcolii, învingători ieşind profesorii Colegiului “Unirea”, care au învins cu scorul de 3-0. Se poate domnilor profesori de la Papiu, să vină cei de la Unirea şi să vă bată la un aşa scor de neprezentare ?Le putem găsi totuşi o scuză, an-trenorul necujucător al gazdelor, directorul Bui Simion, a fost ocu-pat cu ceva foşti absolvenţi veniţi

să le explice actualilor elevi de cum stătea treaba cu limba rusă prin anii 60, iar când într-un final a ajuns şi el la meci, zarurile deja erau aruncate, golurile marcate, completate de o resemnare care cu greu mai putea puncta pe ta-bela de marcaj. Degeaba au încercat profeso-rii Şandor, Conţiu, să-i oprească pe înaintaţii adverşi că porta-rul Frunză tot a scos mingea din poartă de trei ori. Le dăm şi aici circumstanţe atenuante profeso-rilor învinşi pe terenul de fotbal, aceştia revanşându-se în alte competiţii, unde disputa sa dus pe alte terenuri, ale artei fotografice, geografiei şi picturii. Dacă tot e să le dăm acel 5 la sută gazdelor, după insuccesul de luni, profesorii de la Papiu au reuşit să remonteze scorul, reuşind ca la finalul Zilelor Colegiului să mar-cheze pozitiv în clasamentul unei noi etape în cadrul Campionatului Tradiţiei Educaţionale cu numărul 92, ani pe care Colegiul Papiu îi sărbătoreşte în acest an.

Drumul spre înfrângere

Dascălii paşoptişti învinşi la scor de neprezentare de “Unirea”

Imediat după naştere copiii trebuie să fie vaccinaţi. Im-portanţa vaccinurilor este destul de mare, mai ales în cazul copiilor mici, deoarece anticorpii acestora nu vor putea lupta singuri împotriva viruşilor sau infecţiilor. Sunt începute de la vârstă fragedă şi o parte dintre ele sunt continuate şi pe parcursul copilăriei. Însă luându-se după vorbe, părinţii par să uite de efectele benefice ale vaccinului şi refuză copilului dreptul de a fi vaccinat.

Prin vaccinarea copilului vor fi produşi anticorpii necesari protecţiei acestuia ferindu-l în acest mod de îmbolnăvire. Cu toate că mulţi părinţi sunt destul de speriaţi în faţa injectării vaccinului, temându-se pentru durerea pricinuită copilului, importanţa acestuia este vădit mai mare. De aceea, imediat după vaccinare medicul le va recomanda mămicilor ce anume trebuie să facă pentru a ţine sub control reacţiile adverse. „Microcampanie este la fiecare sfârşit de lună, cam de prin 20 până la sfârşitul lunii la care se vaccinează sugăreii până la un an, conform unui program naţional. Din câte ştiu eu nu sunt părinţi care să fi refuzat această vaccinare. În general colegii spun dacă au astfel de probleme şi la nici una dintre şedinţe nu s-a ridicat vreun medic care să spună uite am probleme, părintele refuză sistematic vaccinarea. Asta a intrat deja în rutină, părinţii au încredere în ele nu ridică probleme deosebite”, a declarat dr. Ileana Mihăescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Mureş. La nivel naţional,

în mai multe judeţe, s-a creat o adevărată isterie în ceea ce priveşte refuzul vaccinării copiilor de vârstă şcolară de către părinţi, însă în judeţul Mureş nu s-au semnalat ca-zuri similare. Toată lumea face speculaţii, motiv pentru care părinţii preferă să refuze vaccinurile pentru copii. Totuşi, cei mai în măsură să vorbească sunt medicii, care sugerează că oamenii au uitat cât de devastatoare sunt efectele bolilor infecţioase şi refuzând aceste vaccinuri, părinţii se joacă pur şi simplu cu focul.

Nicoleta Mare

Confruntarea dintre Papiu şi Unirea pe terenul de fotbal a fost tranşată de cea din urmă, cu toate opoziţia profesorilor de istorie de la echipa gazdă

Bine măi colega, voi cu Joma pe piept vă e mult mai uşor, iar noi ne chinuim să găsim un sponsor cât de cât, plus că şi căpitanul Bui văd că întârzie.

Este eficientă vaccinarea copiilor sau le dăunează sănătăţii?

Edilii locali nu se mai satură de funcţii…vor acum fără număr

mi-ar plăcea să candidez la fotoliul de primar, uite...

de atâtea ori.

şi eu aş vrea dacă nu ar fi aşa de delicată situaţia.

ZGOMOTOS, DAR NU-I HAIOS!

Multă sărăcie. Mult prea multă şi multă deznădejde. Se vede în jur, se vede în fiecare gest şi pe fiecare chip brăzdat de griji. Doar cei care ar trebui să o vadă, nu o văd. Oamenii pe care i-am văzut acolo, sunt împăcaţi cu soarta, incapabili de o reacţie, fie ea chiar şi verbală. Îşi feresc privirile şi sunt în general reticenţi la dialog. Ei nu mai cred în nimic şi în nimeni şi îşi acceptă soarta cu resemnare. Au fost prea mult timp minţiţi ca să-şi mai lege speranţele de ci-neva sau de ceva anume. Sunt conştienţi de faptul că cei mai mulţi dintre ei, dintre cei care s-au născut în colonie, vor muri în colonie. Nu mai au nicio speranţă că se vor muta vreodată de acolo. Îşi poartă ”crucea” cu demnitate, între spaimele de fiecare zi şi speranţele pier-dute cu fiecare an care trece. E un sentiment apăsător şi asta pentru că pentru ei nu mai există viitor. Pentru ei există doar un obsedant şi chinuitor prezent. Colonia muncitorească din Gălăuţaş, judeţul Harghita, pare a fi un capăt de lume dintr-un alt timp. Gălăuţaş este locul unde a murit speranţa. Definitiv. Cu fiecare an, cu fiecare zi, cu fiecare clipă. Din nefericire, Gălăuţas e doar unul dintre miile de asemenea locuri comune. Care par că se înmulţesc pe zi ce trece. În România europeană, unde câinii aleargă cu ”covrigi în coadă” - ce frumos eram minţiţi cu câţiva ani în urmă! - sărăcia tinde să devină endemică.

La întâlnire cu propriile amintiriSfârşit de octombrie. E cald şi frumos într-o toamnă ruginie şi calmă. Mă hotărăsc

împreună cu consoarta, să călătorim prin locuri familiare tinereţii noastre. O plimbare de o zi, pe Valea Mureşului, ni se pare foarte firească şi reconfortantă. Mai ales că drumul pe Valea Mureşului - după atâţia ani, acum în prag de campanie electorală - s-a reabilitat, în sfârşit. Cât timp va rezista? Rămâne de văzut, e drept. Poate fi ceva de durată sau doar încă o minciună adăugată la atâtea altele şi o reţetă sigură şi aproape legală de sifonat bani publici pentru ”abonaţii” regimului. Deci... ”cap com-pas” - folosind o expresie familiară primului marinar al ţării - Gălăuţaş, judeţul Harghita. Când eram elev în liceu, în două vacanţe de vară lucrasem acolo, la Combinatul de Pre-lucrare a Lemnului din Gălăuţaş, una dintre cele mai rentabile întreprinderi ale regimului comunist. Eram curios să-l revăd. Dacă mai funcţionează şi la ce capacitate anume.

Cum a murit o întreprindere...Faliment dirijat sau doar prostie crasă?Imediat după Primul Război Mondial, la Gălăuţaş, în actualul judeţ Harghita, s-a con-struit o fabrică de cherestea. În preajma lui 1940, aceasta era deja cea mai mare fabrică de profil de pe Valea Mureşului. Din 1955 au de-marat lucrările la combinat, aşa încât în 1960 era cea mai mare întreprindere de produse stratificate din sud-estul Europei. Mărindu-şi capacitatea de producţie, la Gălăuţaş a fost nevoie de forţă de muncă suplimentară, forţă

pe care zona nu o putea asigura. Aşa că s-a apelat la muncitori din judeţele limitrofe, re-spectiv din Mureş şi Suceava. Peste 2000 de muncitori au ajuns să lucreze acolo şi asta pentru că respectivul combinat se extindea permanent. Nevoile de producţie axate pe cererea pieţei externe impuneau acest lucru. Între timp, se mai construiseră o fabrică de placaj, una de PAL şi o fabrică de furnire este-tice şi panel. Colonia muncitorească - de fapt nişte barăci fără apă curentă şi cu WC în curte - se extindea şi ea. Muncitorii însă nu erau pretenţioşi. Vedeau colonia ca pe o soluţie provizorie, până mai adună ceva bani şi-şi vor face sau reface casele de la ţară, de unde veniseră, sau până ce vor primi repartiţia la un apartament din cartierele de blocuri ce începuseră a se construi în oraşul Topliţa, la mai puţin de 10 km., şi chiar în Gălăuţaş. Însă colonia, pentru foarte mulţi dintre ei, a deve-nit ”mormântul” speranţelor lor.

Ultimul stinge luminaLovitura de graţie a venit în 2009. Aproape in-explicabil. Deşi semne existau încă cu mult timp înainte. De prin 1992, Combinatul de Prelu-crare a Lemnului începuse să-şi reducă capaci-tatea de producţie. Au început apoi şi primele disponibilizări. Între timp, Combinatul acum privatizat, trecuse prin mai multe mâini. Unele mai nepricepute ca altele. Sau cel puţin, aşa părea la prima vedere. Chiar şi un fost fotbalist,

devenit afacerist, se încumetase să cumpere în-treprinderea. Nu pentru mult timp. Apoi cineva i-a pus lacătul. Oficial, intra în conservare. Neo-ficial, Combinatul devine o ruină cu fiecare zi. Ce a fost de valoare s-a furat deja. Acum se taie pentru fier vechi tot ceea ce poate fi tăiat şi se cară discret. Complicităţile celor care ar trebui să (mai) vegheze - oricum nu mai e mare lucru de vegheat - nu intră în discuţie. Odată cu în-treprinderea a murit o tradiţie, dar au murit şi speranţele pentru oamenii din Gălăuţaş şi din cele opt sate aparţinătoare, cei mai mulţi dintre ei muncitori la Combinat. Ei au devenit acum o problemă socială pentru că în jur nu mai există industrie, iar pământ pentru agricultură este foarte puţin. Potrivit statisticilor menţionate de un cotidian central, în cei peste 20 de ani care au trecut de la lovitura de stat din decembrie 1989, România a pierdut o industrie echivalentă cu două combinate siderurgice ca Sidex şi o mare termocentală, precum cea de la Craiova. Preocupaţi probabil de ”spectacolul cătuşelor” ce se derulează cu succes în aceste zile pe micile ecrane, pierdem din vedere că industria noastră e aproape inexistentă, iar agricultura, trage şi ea să moară de mult timp. Nimeni nu e preocupat să stabilească răspunderi pentru falimentul de-liberat, evident, dar nerecunoscut oficial, în care a ajuns România. Moral şi material. Sunt prea multe complicităţi. Trecute şi prezente. Interne şi externe.

Nicolae BALINT

Condamnaţi la sărăcie

Poarta de intrare în CPL Gălăuţaş s-a închis în 2009

O gară pentru toţi. Din care să plece fără să se mai întoarcă. Acesta e visul fiecăruia

Ar ptea fi o imagine din Serbia, de după bombardamentele NATO....

...dar nu e. Este CPL Gălăuţaş - sau, mă rog - ce a mai ramas din el Viaţa în colonie e deprimantă

Copiii sunt singurii care mai au încă speranţe

Anul VIII, nr. 479 | 21 - 27 noiembrie 2011 11ce e scris(oare) rămâne?

ANUNŢPrimăria municipiului Tîrgu-Mureş,

organizează „Curăţenia generală de toamnă”. În cadrul campaniei se vor transporta deşeurile rezultate

în urma curăţeniei efectuate de către cetăţenii municipiului în gospodăriile individuale şi la asociaţii de proprietari.

Primăria municipiului Târgu-Mureş

ANUNŢ

Primăria municipiului Târgu-Mureş

anunţă pentru semestrul I al anului 2012, concurs de proiecte pentru sprijinirea acţiunilor instituţiilor de învăţământ.

Programarea străzilor pentru 21-26.11.2011este următoarea:

21.11.2011: Gh. Doja până la gara CFR, Piatra de moară, Îngustă, Bodor Peter, L. Re-breanu, Oituzului, Lăpuşna, Aradului, Mioriţei. Rovinari. Lebedei, Bethlen Gabor;22.11.2011: Ţesătorilor, Sălciilor, Primăverii, Pâinii, Câmpului, Siretului, Milcovului, La-vandei, Azurului, Săvineşti, Aleea Săvineşti, Iuliu Maniu, Fortunei, Grapei, Zânelor, Jiului;23.11.2011: Berzei, P-ţa Oneşti, Frederik J Curie, Ialomiţei, Bălcescu, I.H. Rădulescu, Băneasa, Fabricii de zahăr, Cernei, Pasteur, Ciocârliei, Frunzei;24.11.2011: Caragiale, Bicazului, Haşdeu, Someşului, Madach Imre, Trotuşului, Dorobanţilor, Delavrancea Barbu, Oltului, Făgăraşului, Jilava, Aiudului, Sovata, Timişului;25.11.2011: Pajko Karoly, Unităţii, Acarului, Islazului, Rozmarinului, Rampei, Recoltei, Gh. Doja de la gară, Budiului, Ciocanului, Iernutului, Luduşului, Branului, Treierişului;26.11.2011: Papiu Ilarian, Vulcan, Borzeşti, Călimanului, Bradului, Memorandumului, Francz Liszt, Justiţiei.Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imo-bilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin (greblare), excepţie făcănd tăierile şi corecţiile de arbori, arbuşti, gard viu, şi să depună deşeurile adunate, la mar-ginea trotuarelor, cu o zi înainte de programul comunicat. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă.

Primardr. DORIN FLOREA

Pentru participare la concursul de proiecte sportive pentru semestrul I 2012 Primăria municipiului Târgu-Mureş anunţă concurs de proiecte pentru finanţarea acţiunilor sportive pentru semestrul I al anului 2012, Obiectivul general al acestui program de susţinere îl constituie dezvoltarea sportului de performanţă târgumureşean, al sportului şcolar, precum şi a sportului pen-tru toţi şi a exerciţiilor fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, prin finanţarea structurilor sportive din municipiul Târgu-Mureş. Regulamentul, precum şi cererile tip, se găsesc pe pagina de web a Primăriei Târgu-Mureş(www.tirgumures.ro). Informaţii suplimentare la telefon 0365-88.20.66, persoană de contact Virgil Măceşanu Termenul limită de depunere a proiectelor pentru acţiuni sportive pentru se-mestrul I al anului 2012 este 30 noiembrie 2011.

Primar, dr. DORIN FLOREA

Obiectivul general al acestui program de finanţare îl constituie dezvoltarea unor parteneriate durabile între instituţiile de învăţământ, precum şi promovarea acţiunilor educa-tive şi extraşcolare ale unităţilor de învăţământ din municipiul Târgu-Mureş. Ghidul de finanţare şi cererile de finanţare se găsesc pe pagina de web (www.tirgumures.ro). (Informaţii suplimentare la telefon 0365-88.20.66, persoană de contact Sztancs Erzsebet). Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare pentru semestrul I (ianu-arie-iunie) al anului 2012 este 30 noiembrie 2011.

Primar, dr. DORIN FLOREA

Imaginează-ţi prietena mea dragă, că azi dimineaţă când am ieşit să-mi iau corespondenţa era o ceaţă atât de densă, de nu se vedea de la mine de pe verandă până la poartă! Semn că a venit iarna, tu! La noi nu a nins încă, dar dimineaţa, seara şi noaptea e un frig năprasnic. Ziua mai e un pic de soare, dar numai ca să ne facă în ciudă!Mi-am pus o cană de ceai de plante, cu un pic de zahăr şi lămâie, (de la Dragoş, din Anglia e ceaiul). E atât de aromat şi bun, de îmi pare rău că n u–l poţi gusta şi tu! Mi-am pus în picioare papucii ăia pufoşi

ce mi-ai trimis de Moş Crăciun, anul tre-cut. Am aprins focul în sobă şi având toate condiţiile, m-am gândit să te ţin la curent cu evenimentele urbei. Problema arzătoare la ordinea zilei am auzit-o de la unchiul Vanea. Auzi că edi-lii urbei au ţinut şedinţa trimestrială la o casă de cultură. S-au adunat acolo vreo sută de administratori de asociaţii de pro-prietari, dar nici reprezentanţii conducerii nu erau mai puţin de un pluton, cocoţaţi pe scena sălii de şedinţe. Au vorbit de spaţii verzi, de lansare de parcuri, ceea ce mi se pare normal, că doar vine iarna.

Dacă nu faci iarna loc de verdeaţă cum să mai faci vara sanie, nu-i aşa, draga mea Ravecă? Auzi ce le-a trecut prin cap. Oraşul e atât cât este, de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere şi atunci ce s-au gândit! Ia să cumpere ei planşeul blocurilor din zona universitară, ca să mai tragă nişte apartamente pentru studenţi! Şi ce primesc locatarii (proprietari, nu uita!) în schimb? Apoi ce să primească? O termoizolare a blocului! Că în mod nor-mal contribuţia locatarilor ar fi 10-20 la sută din preţul lucrărilor de termoizolare, asta e altă poveste! Adică ţeapă! Ca şi cu încălzirea apartamentelor! Au închis centralele de cartier, oamenii şi-au cumpărat centrale de apartament (parcă-i aud cum gem săracii sub povara ratelor, mulţi ani de acum înainte), o porcărie, Raveco! Dacă ai apă caldă, nu prea mai ai căldură şi viceversa! Zic ăştia de au cumpărat Energomurul, după ce l-au eu-tanasiat. Şi ce le-a mai trecut prin cap? Le-au zis ăstora de s-au debranşat din siste-mul centralizat că le fac racordul la apă caldă gratis, dacă se întorc (în genunchi) la firma cu nume stelar! Tu Raveco, ce înţelegi tu din asta? Adică vin eu, ditamai firmă strîină, decretez că centralele voastre nu sunt rentabile, le cumpăr eu, că-s samaritean. Apoi mă ofer să-ţi dau şi ţevi pentru apa caldă, ca să te ajut, tot din prea multă generozitate, după ce eu te-am sfătuit să le tai! Şi dacă nici asta nu-i destul, mai vin şi cu iniţiativa europeană că centralele de apartament poluează! Normal că poluează! Tot unchiul

Vanea zice că nu poate aerisi că fumul de la apartamentul vecin i-ar intra direct prin geam! Îţi poţi imagina cum fumegă tot blocul ca un balaur cu zeci de nări, numai pe o latură a blocului? Şi dacă poluează, musai trebuie o taxă de fum. Sau un coş mare pe o bucată de pământ concesionat plebei de către edilii oraşului din domeniul public. Îţi poţi imagina ce frumoase vor fi acele monumente ale coşurilor colectoare de fum? Tot la şedinţa aceea au vorbit de parcări, de noi sensuri giratorii în cartiere, într-un cuvânt tot felul de chestiuni arzătoare. Nu s-a pronunţat în schimb nici o vorbuliţă despre scările unui bloc ce stau să cadă! Nu sunt singurele scări în stare jalnică din oraş, multe din ele pe domeniul public, dar nu e nimic spectaculos în reparaţia unor scări faţă de inaugurarea unui parc cu orgă de lumini! Vai, tu, iar am uitat că aştept musafiri! E cineva la poartă. O fi un-chiul Vanea?

Te sărută Letiţia!

Draga mea Ravecă, dragă!

M-am plâns eu de căldură, dar bine zice cine zice, încă nu s-a întâmplat vreodată ca să se lase iarna mâncată de lupi! Uite că veni un frig peste noi, de numai! Aici la bar e cald şi bine, n-am ce zice. Vin clienţii aproape congelaţi, apoi se dezgheaţă la un pahar de vin cald. Nu ştiu cum de pot bea unii bere pe frigul ăsta de crapă pietrele! Beau ei ce beau, nu-i bai, că aşa mai bârfesc, de aflu şi eu una alta. Aşa, ca să treacă timpul mai uşor. Poanta anului, am auzit-o ieri. E veche, dar pentru un nou născut orice banc e nou! Povestea unul că la o firmă particulară de undeva prin ţară, că doar nu locul e impor-tant, a venit o doamnă să anunţe condu-cerea firmei că azi nu vine fiul său la lucru. Se întâlneşte cu unul şi cu altul dintre colegii băiatului, în cele din urmă unul o întreabă: da’ unde-i băiatul, de ce n-a venit la lucru? „păi cum să vină, că e la examenul pentru carnetul de conducere”, a zis femeia cu mândrie în glas! Toţi au căzut pe spate! Fe-meia nu pricepea ce se întâmplă, de ce o conduc uşor spre ieşire, uluiţi de cele au-zite. Poanta era că băiatul conducea maşina firmei de doi ani de zile! Râdeau cu toţii de erau pe jos! La care unul a concluzionat: vezi că nu diploma contează! Pauza s-a terminat. Cine ştie ce mai aflu şi azi! Că doar la noi, ca la nimenea!

Una mică

Jurnalul unei barmaniţe

Anul VIII, nr. 479 | 21 - 27 noiembrie 201112cu moş ene pe la gene

Luni, 14 noiembrie, respectul a ieşit la înaintare însă doar din partea unora, faţă de o personalitate a cul-turii şi cercetării româneşti. Vorbim despre decernarea titlului de Doctor Honoris Causa din partea Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii „Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureş, profesorului universitar doctor Mihai Bărbulescu, prestigioasă personalitate a istoriei şi arheologiei contemporane. Studenţi, profesori şi nu numai au umplut Aula Universităţii cu această ocazie. Într-adevăr, a fost un laudatio lung şi consistent, însă in-teresant, pentru unii. Alţii, inclusiv profesori, au preferat să mai închidă câte un ochi, căci e greu la-nceput de săptămână. De sforăit nu a sforăit nimeni, sau cel puţin nu am auzit noi. Somn uşor dragi profesori şi studenţi... şi vise istorice!

Doctor Honoris Cască

Doctor Honoris, (nu) Că(sca mă)!”nu te închide, nu te închideee! Încă puţin...”

„oooof, mai am şi ore după

evenimentul ăsta! Sunt singurul care urăşte

ziua de luni?”

„Hai tu, trezeşte-te, că te pozează ăştia şi dup-aia te miri că-ţi

pici examenele!”

„Trebuie să-mi iau ochelari

cu lentile fumurii, să mai pot

şi eu închide un ochi

la evenimentele astea”

Ioan Sabău Pop, prof. universitar dr., în timpul ceremoniei de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa